Dimineaţa, septembrie 1928 (Anul 24, nr. 7804-7833)
1928-09-01 / nr. 7804
lui unei conducte de petrol in America TO PAGINI Prul Abonamentelor LeBO — pe timp de un an ii 50 — „ jj ii S luni „ 30—n I străinătate Foată inIS04 de const. mule || 3 LEÎ~fl BIROURILE: București, Str. Sărindar Nr. 7-9.f i If 3 LEI 3 iublir 8. • ” telefoanele noastre Anul XXIV No. 7804 SAHBATA 1 SEPTEMBRIE 1928 Centrala: 306/67. 324/73. 346/79. 353 51 Direcția: 357/72, Atla 307 69, Provincia 313/60. X dministraţie publică... | URMĂRIREA Domnule şef, am aflat că Bălan bate sate din munte. Şi voi ce faceţi? Batem câmpii. N vom avea naivitatea de - tepe câteva fraze mari şi festive -jent a demonstra elementara necesit a unei administraţii corect şi conştiente. Nici nu vom repruce banalităţile sărbătoreşti carii rostesc din vreme o vreme la mese îmbelşugate pentru a da apologia unor rânduieli admirative şi judiciare atat de treboare acestei tari adolescente. lam auzit prea mult, prea adesii răsunând sonor printre alt!, în aceiaşi vreme in care specialitatea si lipsa oricarei port sincere de îndreptare, danţuiai frenezie cel mai frivol din jocul ei obicinuite. Chim spune că totuşi debandada trecut dincolo demarginile ccari ne abicinuiseram şi ca hao; s’a revărsat dincolo de borcile şubrede cari desenau cat de o limită în calea prăbuşirii sisţiului nostru administrativ. Petru Dumnezeu, am suportat dedabalarea în cele mai variate mnifestări, am înghiţit abuzuri şi dreptăţi în cele mai diverse forii şi am trecut cu optimism peste îneaga vulgară bătaie de joc admistrativă în credinţa că e un fomen trecător al vremii, dar ne-am înşelat. Se pare că e vorba de o maladie trecatoa, pe care o poate reteza cu uşunţă ecarisajul unei generaţii noui, econtagiată , necoruptă. Se pare fi a trecut în rânduielile nescrise ar totuşi, durabile ale ţării acest sirit de nepăsare şi de incurie şi ă, va rămânea statornic la puntea e comandă a mecanismului comitcatei noastre vieţi administrate. Căci iată, suntem mâine în luna septembrie. Intr’un singur judeţ din Ardeal patru sute de budgete amunale, au stat troienite intr’un tron al prefecturii, fără să le fivăzut cineva şi fără să le fi arobat cineva. Vremede opt luni patru sute de primării dintr un ingur judeţ au încasat şi au cheflit după liberul lor plac şi orice r fi făcut, orice abuz ar îi comis, meni nu e îndreptăţit să le tragă o meritată răspundere. Ele au vins bugetele la timp — neglinţa criminală a superiorilor nu tute constitui o vină a lor. Cer Uit, o încurajare pentru bunul lc şi pentru cheltueli necontrale. Oamenii au plătit în acest răstip regulat ceeace li s’a cerut. Duți ce criteriu li s’a cerut ? In virtuti cărui drept legal au fost repartiţie şi încasate sarcinile comunauicând vreme de opt luni bugetul a unit în părăsire sub pânzele de Painjen ale respectivei prefecturi? Ci dacă ele nu se aprobă în forma pnentată? Ce se întâmplă cu gestiuna celor opt luni trecute ?ngrijorare inutilă. Doar consulii eghiaza... Prefectul a convocat debaţiunea permanentă a judeţului în trei ore a examinat patru sute de bugete, aprobându-se in blocNu ştim ce mijloace tainice o fi uvizat prefectul respectiv, pentru nnfrânge eternele obstacole ale natui. In trei ore abia se pot iscăli pala sute de bugete sub clauză de apiicare, dar încă să mai fie și verificte rubrică de rubrică... Dar n sfârşit, de ce ne-am mai tulburi. Treburile merg de la sine, pământ se învârte domol în jurul axei si», soarele îşi face datoria dirija;. cu maiestate universul — ce ne i, i lipseşte ? __E făci să fie aşa şi zadarnic vom fnceca noi să scuturăm din letargie i societate de oansni care robeşti tuturor batjocorirr administrative... TIBERIU VORNIC MUIE INCHDIU IN UNGARA BUDAPESTA.—In coama Cosszulane, situată la 5 kilontri depăr- tare de orașul SatorelyiUjhely, a izbucnit Luni după amiaz pe la ora 2, un mare incendiu, cat a durat până seara. Cincispreze case și 26 de hambare au fost refăcute în cenuşă. Localitatea învelată Szephalon a fost deasemeni ameninţată de incendiu. A trezit să se cheme în ajutor pompier din Satoralja-Ujhely, dar deoăce puţurile din localitate erau sece, a trebuit să se aducă apă cu tomobilele de la o mare distanţăVictimei omeneşti nu sunt de întegrat. ■ - — —-——mmm Generalul Anghescu la Athena ATENA, 30. (Rador). — General Paul Angelescu, ministrulrăzboi al României, a sosit azi în lilitate. MORTALUL UMISU CANTACUZINO Cum s’a întâmplat nenorocirea rt---a-------*---* LI. II-* - * - Mihail Cantacuzino, ficaşul naţional-ţărănist, abateri victima unui groaznic cident de automobil, pe şeaua care duce dela Cuuvineşti spre mănăstirea Cineiul. Confirmarea tristei ştiri nţ venit, telegrafic, abea noapt târziu. Mihail Cantacuzino făcea anul acesta, ca în fiecare oră, o cură de o lună la Comăneşti. Eri după amiază, la orele .un., a plecat cu automobil spre mănăstirea Cornetul, petru a vizita schitul. In maşină luase loc, lâni Mihai Cantacuzino, d-na Clumbeanu, iar la volan se al d-ra Gorjan, având alături şofeur. In apropiere de schitul Conet, a ieşit înaintea maşinei un car încărcat cu cherestee MI11AIL CANI ACCIZiNO D-ra Gorjan a vrut să trea şofeurulj Sprinten, sărind la că înaintea căruţei, şi trebuiele, s’a ales cu contuziuni să vireze la stânga, dar, teaat uşoare. D-na Columbea-Sfâ* aVnS C4rtr.U',.4i-a -GOr|a“' «.‘-‘«AS? pruncie TM.uTdin «rec“, op“î,A' “ P°m' 5‘ P^ mbona,.lä,amsc. impIns'o sä facă aceiaşi “‘Mingur Mihail Cantacuzino, scLa%“c5cM W l£m% care la dreapta, între Albia mai în vârstă și volumi- Oltului și car, — ceea ce a fost ţ,iu prins sub maşină. O fatal. Din cauză că locul rămas liber între căruţă şi albia OltuMihalache. E probabil ca la înmormântare să participe delegaţi ai organizaţiilor naţionl-ţărăniste din întreaga ţară, înhumarea se va face la cimitirul Bellu, în străvechiul cavou al Cantacuzineştilor. De pe urma lui Cantacuzino, rămân doi copii: d. Mihail Cantacuzino, inginer de la Strassbourg, în etate de 24 ani şi d-na Sturdza, soţia d-lui Mihail Sturdza. Printr-o bizară coincidenţă, Monitorul Oficial apărut azi, publică tocmai procesul-verbal al şedinţei consiliului de administraţie al soc. „Sospiro“, care realege ca preşedinte pe Mihail Cantacuzino. Ini era prea îngust, roţile din dreapta ale automobilului au rămas spânzurate în vid. Maşina pierzându-şi echilibrul, s-a răsturnat, Che a automobilului i-a tit peste cap, fracturându-i craniului cartea a fost instantanee, Iva mai târziu, un grup crani, trecând pe la locul orocirii, au anunţat postul Andarmi Cornet, iar acesta ştit, la rândul său, pe sublctul Manea orele 7 seara, au sosit lcul unde s’a întâmplat orocirea, procurorul şi Pinul de Vâlcea, cari au raportat corpul neînsufleţit al Cantacuzino şi pe răniţi Calimăneşti. ŞTIINŢAREA FAMILIEI Cantacuzino, care se afla la Jia, înştiinţată abia noaptea lâit de moartea groaznică a lui MiiCantacuzino, a plecat imedinCălimăneşti, nul Mihail Cantacuzino, in drum automobilul spre Sighişou a primit vestea printr-o ştafetă poliţiei din Braşov. D-sa a intonediat maşina, luând directivi mnestr roz. Deasemenea a plecat spre Călimăneşti, d-na Sturdza, fiica lui Mihail Cantacuzino. In acelaş timp, d. Constantinescu, avocatul casei Cantacuzino, a pornit cu o autocamionetă, spre a aduce în Capitală corpul defunctului. DISPOZIŢIILE DE ÎNMORMÂNTARE Nu s’a luat până acum nici o dispoziţie precisă pentru înmormântare. Deocamdată, se ştie doar că, imensul hali al castelului din calea Victoriei, proprietatea lui AL. GRUIA CÂTEVA NOTE BIOGRAFICE Mihail Cantacuzino era fiul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. El și-a făcut studiile la Paris, a ocupat scurt timp un post în magistratură, apoi s-a consacrat politicei, Unde a jucat un rol de frunte, în special înainte de răsboi. Membru marcant al partidului conservator, Mihail Cantacuzino a rolului liberal cu privire la Înfiinţarea Casei Rurale. Cantacuzino avea spirit reacţio-nar. A luptat împotriva exproprierii şi a votului universal. După scindarea partidului, conservator, Cantacuzino a urmat pe Tarke Ionescu, alături de care a dus în 1914 campania pentru intrarea In acţiune a României poată realiza După război, partidul său a fuzionat cu partidul d-lui Maniu. Mihail Cantacuzino a jucat un rol de frunte în acest partid, înainte şi după fuzionarea cu ţărăniştii. Totuşi a mai făcut politică atât de pasionată ca înainte. In ultimul timp fusese ales preşedinte al organizaţiei naţional-ţărăniste de Ialomiţa. ______v, vu ,ii.i u iu» ia poliţieneasca, care să Tot la acelaş accelerat, compus Mihail Cantacuzino a fost în două intervie împotriva oricărui tulbură din 40 de vagoane supraîncărcate, rânduri ministru de justiţie. Odată, tor al păcii şi care prin aceasta să era ataşat un elegant vagon-salon, înainte de război, iar a doua oară ceară tearmamo ■- -----deinainte de război, iar a doua oarăceară dezarmarea. Ziarele liberale în guvernul naţional de la Iaşi al fac propunerea ca în şcoli să fie „ . . predicată ideia păcii. încercările de iaia votSrSiversit si«proprie'- J*“* .acum în această direcţ ie Mihail *'ea- Mihail Cantacuzino a luptat şi avu* mea succes, deoarece copiii „ , '• ■■-"TT - de data aceasta, pentru ca cel pu- sunt îmbâcsiţi de concepţia miperia-Cantacuzino, va fi transformat in ,nn sa micşoreze aceste două re- listă. camera funebra. Lomul lui (.anta. l .......... r . __ .. .. «r,.UIVCf IPU4 tll cameră funebră. Corpul lui Canta-1 j’Orm0) f^ră însă să , cazino va fi depus pe un catafalc , ceva, ’ măreţ, care se va amenaja azi, a- colo. Corpul defunctului va fi adus astăseară in Capitală. Azi noapte, organizaţia de Capitală a partidului naţional-ţărănesc, a vestit telegrafic de nenorocire pe d. Iuliu Maniu, care se alia la Sovata, pe d. Mihalache, la Topoloveni, şi pe d. Polizu-Micşuneşti, un prieten intim al defunctului, la moşia d-sale din Hârlău. S'au trimis deasemeni înştiinţări --------------------- ale Litigiul româno-ungar in chestia optanţilor Cererea Ungariei distribuită membrilor Ligii Naţiunilor PARIS, 30. (Rador). — Din . ,----------------------f- Geneva se anunţă că eri _ _ distribuit membrilor consiliului Ligii Naţiunilor, cererea Ungariei făcută pentru înscrierea afacerei optanţilor, în ordinea de zi a actualei sesiuni a Ligii. Se ştie că cererea Ungariei este referitoare la numirea de către Consiliul Ligii a unui judecător care să înlocuiască pe delegatul român, care a refuzat să continue să facă parte din Tribunalul arbitral ungaro-român din Paris. NOUI ADERĂRI LA PACTUL KELLOGG Chestia recunoașterii Rusiei sovietice Telegramă particulară — ATENA, 30. — Însărcinatul de afaceri american, a remis ori ministerului de externe grecesc o copie a pactului Kellogg, insolită de o notă, in care Grecia este invitată să semneze pactul Kellogg. Guvernul grecesc s’a aceasta. PARIS, 30. (Rador). — Din Washington se anunţă că Peru şi Liberia au acceptat să adere la pactul Kellogg. Danemarca, Bolivia şi Austria, au informat departamentul de stat din Washington, că sunt dispuse să semneze pactul. Sovietele vor semna pactul Kellogg pentru ca să-și asigure simpatiile financiarilor americani. ■& — Telegramă particulară — * ATENA, 30 (Rador). — Guvernul grec va notifica departamentului de Stat din Washington că aderă la pactul Kellogg, pe care îl va semna după ce parlamentul va autoriza semnarea lui. Pe ziua de eri, un groaznic accident de tren a fost evitat. Acceleratul de Timişoara — care la Piatra- Olt luase garnitura specială Călimăneşti — a trecut cu toată viteza prin staţia Ghergani, fără să oprească. Iar din sens contrar sosea, dinspre Bucureşti, „Simplonul". Alarma: „opriţi toate trenurile“ dată cantonierilor pe linie, a făcut ca acceleratul să fie oprit, incă la kmp, la 4 km., după Ghergani, e- LONDRA, 30. — Presa engleză uitându-se astfel O mare catastrofă, publică astăzi comentarii amănunt*!- §1 ca culme, acceleratul — diste asupra pactului Kellogg. Ziarul P«unitor de semnalele cheferisten„îr ’ T*i»».o„i.« nu era condus de un mecanic obis„Daily Telegraph propune ca ar- niti ci de._ un In ine matele diferitelor state sa se uneas- $ că într’o forţă poliţienească, care să Tot la acelaş accelerat, compus * PARIS, 30. (Rador). — Ziarul „Daily Chronicle“, ce apare la Londra, publică un articol prin care scrie că dacă Rusia semnează pac- PARIS, 30. — Aviatorul Final lui Kellogg, aceasta va determina Care s’a înălţat ori de pe aerodromul recunoaşterea de jure a Sovietelor dela Le Bourget, pentru a face un de Statele Unite. Ziarul adaogă că zbor de distanţă în circuit, a ateri- Anglia ar trebui să profite de aceas sat azi la amiază din nou în Letă împrejurare ca să restabilească Bourget. Cu tot insuccesul raidului relaţiunile cu Sovietele său, aviatorul Final a bătut totuși "■ ,Daily Telegraph“ crede că recordul de durată. * PARIS, 30 (Rador). — $liri primite din cercurile politice autorizate ale României, anunţă că Ronellogg. Rom^nia va semna pactul Kellogg, în declarat gata la cursul săptămânii viitoare. O catastrofă de cale ferată evitată ------- ------------------- -în care se lăfăia un domn inspector de la căile ferate. Vagoanele-salon sunt parcă desființate ? Sau numai pe hârtie ? Circuitul aviatorului Final Arhitectul Berindei s’a înecat la Techirghiol inNNTANTA. 30.— Erii române. Intorcându-se în țară, a U «rolei I cunoscutul ar- devenit propagatorul românizării la orele ll,CUilOSCUiui^ar- smului arhitectural bizantin al așa hitect Berindei, pe canafs»a --------------------------------------------- io s a manifestat din capul locului Acest stil cu preocupări de con făcea baie în faţa plajei de la Eforie, a fost lovit de o congestie cerebrală. Sărindu-i un ajutor câţiva înnotători, l-au scos la mal şi au chemat în grabă un medic. Cu toate silinţele acestuia, Berindei n’a mai putut fi salvat. El a încetat din viaţă după câteva minute. ARHITECTUL BERINDEI furt şi frumuseţea impus în arhitectura publică şi cea particulară, impunându-i un caracter artistic bine pronunţat. Operele sale arhitecturale se caracterizează prin eleganţa şi puritatea casa generalului Arion din Colţei este întâia manifestare de acest gen. Urmează, în acelaş gen casa generalului Candiano Popescu, casa Gr. Olănescu, palatul G. G. Cantacuzino, casa d-lui Manissalian (Constanţa), Galeria particulară I. Kalinderu, etc. Toate aceste construcţiuni poartă trăsăturile arhitecturii franceze. Palatul Cantacuzino este opera de căpetenie, interiorul acestui palat este cel mai măreţ din câte s’au construit până la război.. Hipodromul dela Băneasa, ca distribuţie şi construcţie este tot creaţia defunctului. In 1900 , C. Arion T a însărcinat să se ocupe cu secţia arhitecturii de la şcoala de Belle Arte din Capitală unde şi-a pus în practică concepţia sa despre învăţământul arhitecturii. Formarea şi îndrumarea generaţiei actuale de arhitecţi se datoreşte lui. Tot arhitectul Berindei a organizat şi expoziţia din 1906 din parcul Carol şi a făcut şi un plan de înfrumuseţare a comunei Bucureşti pe timpul primariatului d-lui Vintilă, Brătianu. Muncitor plin de stăruinţă şi entuziasm, defunctul marchează figura cea mai proeminentă din arhiiectura românească * Arhitectul Ion D Berindei s-a născut în Bucureşti în iunie 1871. El era fiul arhitectului Dimitrie Berindei. Studiile liceale şi de specialitate şi le-a făcut în Bucureşti (absolvent al şcolii de poduri şi şosele), înclinat spre arhitectură a plecat în Franţa unde a urmat şcoala de Belle Arte, secţia arhitectură unde a reuşit întâiul. Cât timp a stat la Paris s-a ocu , ________—ai L. ___________________ dus o luptă aprigă împotriva parti- pat şi cu mişcarea naţională ca redului liberal. . 1 prezentant al tinerimii româneşti retinianul Est,« Climam.l dite— .tă campania dusă _|WraMi,«u ai ■ tinerimii româneşti | terizează ! Este cunoscul din Paris- fiind ales preşedinte all stilului. Ci Împotriva părţi-1 secţiei pariziefie a Ligii culturalsl bulevardul