Dimineaţa, septembrie 1928 (Anul 24, nr. 7804-7833)

1928-09-01 / nr. 7804

­­ lui unei conducte de petrol in America TO PAGINI Prul Abonamentelor LeBO — pe timp de un an ii 50 — „ jj ii S luni „ 30—n I străinătate Foată inIS04 de const. mule || 3 LEÎ~fl BIROURILE: București, Str. Sărindar Nr. 7-9.f i If 3 LEI 3 iublir 8. • ” telefoanele noastre Anul XXIV No. 7804 SAHBATA 1 SEPTEMBRIE 1928 Centrala: 306/67. 324/73. 346/79. 353 51 Direcția: 357/72, A­tla 307 69, Provincia 313/60.­ ­X dministraţie publică... | URMĂRIREA Domnule şef, am af­lat că Bălan bate sate di­n munte. Şi voi ce faceţi? Batem câmpii. N vom avea naivitatea de - tepe câteva fraze mari şi festive -jent a demonstra elementara ne­cesit a unei administraţii co­rect şi conştiente. Nici­ nu vom repruce banalităţile sărbătoreşti carii rostesc din vreme o vre­me la mese îmbelşugate pentru a da apologia unor rânduieli ad­mirative şi judiciare atat de treboare acestei tari adolescen­te. lam auzit prea mult, prea adesii răsunând sonor printr­e alt!, în aceiaşi vreme in care s­pecialitatea si lipsa oricarei port sincere de îndreptare, dan­­ţuiai frenezie cel mai frivol din jocul ei obicinuite. Chim spune că totuşi deban­dada trecut dincolo de­­margini­le ccari ne abicinuiseram şi ca hao; s’a revărsat dincolo de borcile şubrede cari desenau cat de­­ o limită în calea prăbuşirii sisţiului nostru administrativ. Petru Dumnezeu, am suportat dedabalarea în cele mai variate mnifestări, am înghiţit abuzuri şi d­reptăţi în cele mai diverse for­­ii şi am trecut cu optimism peste îneaga vulgară bătaie de joc ad­­mi­strativă în credinţa că e un fomen trecător al vremii, dar ne-am înşelat. Se pare că­­ e vorba de o maladie trecatoa­­, pe care o poate reteza cu uşu­­n­ţă ecarisajul unei generaţii noui, econtagiată , necoruptă. Se pare fi a trecut în rânduielile nescrise ar totuşi, durabile ale ţării acest sirit de nepăsare şi de incurie şi ă, va rămânea statornic la puntea e comandă a mecanismului com­­itcatei noastre vieţi administra­te. Căci iată, suntem mâine în luna septembrie. Intr’un singur judeţ din Ardeal patru sute de budgete amunale, au stat troienite intr’un tron al prefecturii, fără să le fi­­văzut cineva şi fără să le fi a­­robat cineva. Vreme­­de opt luni p­atru sute de primării dintr un ingur judeţ au încasat şi au chef­­lit după liberul lor plac şi orice r fi făcut, orice abuz ar îi comis, meni nu e îndreptăţit să le tragă o meritată răspundere. Ele au vin­s bugetele la timp — negli­­nţa criminală a superiorilor nu tute constitui o vină a lor. Cer Uit, o încurajare pentru bunul lc şi pentru cheltueli necontra­­le. Oamenii au plătit în acest răs­­tip regulat ceeace li s’a cerut. Du­ți ce criteriu li s’a cerut ? In virtu­­ti cărui drept legal au fost repar­tiţie şi încasate sarcinile comuna­­uicând vreme de opt luni bugetul a unit în părăsire sub pânzele de Painjen ale respectivei prefecturi? Ci dacă ele nu se aprobă în forma pnentată? Ce se întâmplă cu ges­­tiuna celor opt luni trecute ?­ngrijorare inutilă. Doar consu­lii eghiaza... Prefectul a convocat debaţiunea permanentă a judeţu­lui în trei ore a examinat patru sute de bugete, aprobându-se in blocNu ştim ce mijloace tainice o fi uvizat prefectul respectiv, pen­tru nnfrânge eternele obstacole ale natui. In trei ore abia se pot iscă­li pala sute de bugete sub clauză de apiicare, dar încă să mai fie și verificte rubrică de rubrică... Dar n sfârşit, de ce ne-am mai tulburi. Treburile merg de la sine, pămân­t se învârte domol în jurul axei si», soarele îşi face datoria dirija;. cu maiestate universul — ce ne i, i lipseşte ? __E făci să fie aşa şi zadarnic vom fnceca noi să scuturăm din letar­gie i societate de oansni care ro­beşti tuturor batjocorirr adminis­trative... TIBERIU VORNIC MUIE INCHDIU IN UNGARA BUDAPESTA.—In coama Coss­­zulane, situată la 5 kilontri depăr-­­ tare de orașul SatorelyiUjhely, a­­ izbucnit Luni după amiaz pe la ora 2, un mare incendiu, cat a durat până seara. Cincispreze case și 26 de hambare au fost refăcute în cenuşă. Localitatea învelată Sze­­phalon a fost deasem­eni amenin­ţată de incendiu. A trezit să se cheme în ajutor pompier din Sa­­toralja-Ujhely, dar deoăce puţu­rile din localitate erau sece, a tre­buit să se aducă apă cu tomobi­­lele de la o mare distanţăVictime­i omeneşti nu sunt de întegrat. ■ - — —-——mmm Generalul Anghescu la Athena ATENA, 30. (Rador). — General Paul Angelescu, ministrul­­război al României, a sosit azi în lilitate. MORTAL­UL U­­MISU CANTACUZINO Cum s’a întâmplat nenorocirea rt---a-------*---* LI. II-* - * - Mihail Cantacuzino, fica­­şul naţional-ţărănist, a­bat­eri victima unui groazni­c cident de automobil, pe­­ şeaua care duce dela Cuuvi­­neşti spre mănăstirea Ci­neiul. Confirmarea tristei ştiri nţ venit, telegrafic, abea noapt târziu. Mihail Cantacuzino făcea anul acesta, ca în fiecare o­ră, o cură de o lună la Co­măneşti. Eri după amiază, la orele .un., a plecat cu automobil spre mănăstirea Cornetul, pe­tru a vizita schitul. In maşină luase loc, lâni Mihai Cantacuzino, d-na C­lumbeanu, iar la volan se al d-ra Gorjan, având alături­­ şofeur. In apropiere de schitul Co­net, a ieşit înaintea maşinei un car încărcat cu cherestee MI11AIL CANI ACCIZiNO D-ra Gorjan a vrut să trea şofeurulj Sprinten, sărind la că înaintea căruţei, şi trebuiele, s’a ales cu contuziuni să vireze la stânga, dar, teaat uşoare. D-na Columbea-Sfâ* aVnS C4rtr.U',.4i-a -GOr|a“' «.‘-‘«AS? pruncie TM.uTdin «rec“, op“î,A' “ P°m' 5‘ P^ mb­ona,.lä,amsc. impIns'o sä facă aceiaşi “‘Mingur Mihail Cantacuzino, scLa%“c5cM W l£m% care la dreapta, între Albia mai în vârstă și volumi- Oltului și car, — ceea ce a fost ţ,­iu prins sub maşină. O fatal. Din cauză că locul rămas li­ber între căruţă şi albia Oltu­Mihalache. E probabil ca la înmormântare să participe delegaţi ai organizaţii­lor naţionl-ţărăniste din întreaga ţară, înhumarea se va face la cimiti­rul Bellu­, în străvechiul cavou al Cantacuzineştilor. De pe urma lui Cantacuzino, ră­mân doi copii: d. Mihail Cantacu­zino, inginer de la Strassbourg, în etate de­ 24 ani şi d-na Sturdza, so­ţia d-lui Mihail Sturdza. Printr-o bizară coincidenţă, Mo­nitorul Oficial apărut azi, publică tocmai procesul-verbal al şedinţei consiliului de administraţie al soc. „Sospiro“, care realege ca preşe­dinte pe Mihail Cantacuzino. Ini era prea îngust, roţile din dreapta ale automobilului au rămas spânzurate în vid. Maşina pierzându-şi echili­brul, s-a răsturnat, Che a automobilului i-a tit peste cap, fracturându-i craniului cartea a fost instantanee, Iva mai târziu, un grup crani, trecând pe la locul orocirii, au anunţat postul Andarmi Cornet, iar acesta ştit, la rândul său, pe sub­­lctul Manea orele 7 seara, au sosit lcul unde s’a întâmplat orocirea, procurorul şi Pinul de Vâlcea, cari au raportat corpul neînsufleţit al Cantacuzino şi pe răniţi Calimăneşti. ŞTIINŢAREA FAMILIEI Cantacuzino, care se afla la Jia, înştiinţată abia noaptea lâit de moartea groaznică a lui MiiCantacuzino, a plecat ime­­dinCălimăneşti, nul Mihail Cantacuzino, in drum automobilul spre Sighi­­şou a primit vestea printr-o şta­­fetă poliţiei din Braşov. D-sa a intonediat maşina, luând direc­­­tivi mnestr roz. Deasemenea a plecat spre Căli­­măneşti, d-na Sturdza, fiica lui Mi­hail Cantacuzino. In acelaş timp, d. Constantine­­scu, avocatul casei Cantacuzino, a pornit cu o auto­camionetă, spre a aduce în Capitală corpul defunc­tului. DISPOZIŢIILE DE ÎNMORMÂN­TARE Nu s’a luat până acum nici o dis­poziţie precisă pentru înmormân­tare. Deocamdată, se ştie doar că, i­­mensul hali al castelului din calea Victoriei, proprietatea lui AL. GRUIA CÂTEVA NOTE BIOGRAFICE Mihail Cantacuzino era fiul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. El și-a făcut studiile la Paris, a ocu­pat scurt timp un post în magistra­tură, apoi s-a­­ consacrat politicei, Unde a jucat un rol de frunte, în special înainte de răsboi. Membru marcant al partidului conservator, Mihail Cantacuzino a rolului liberal cu privire la Înfiinţa­rea Casei Rurale. Cantacuzino avea spirit reacţio-­­nar. A luptat împotriva exproprierii şi a votului universal. După scindarea partidului, conser­vator, Cantacuzino a urm­at pe Ta­rke Ionescu, alături de care a dus­­ în 1914 campania pentru intrarea In acţiune a României poată realiza După război, partidul său a fu­zionat cu partidul d-lui Maniu. Mi­hail Cantacuzino a jucat un rol de frunte în acest partid, înainte şi după fuzionarea cu ţărăniştii. To­­tuş­i a mai făcut politică atât de pasionată ca înainte. In ultimul timp fusese ales pre­şedinte al organizaţiei naţional-ţă­­răniste de Ialomiţa. ______v, vu ,ii.i u iu» ia poliţieneasca, care să Tot la acelaş accelerat, compus Mihail Cantacuzino a fost în două intervie împotriva oricărui tulbură­ din 40 de vagoane supra­încărcate, rânduri ministru de justiţie. Odată, tor al păcii şi care prin aceasta să era ataşat un elegant vagon-salon, înainte de război, iar a doua oară ceară tearmamo ■- -----d­e­inainte de război, iar a doua oară­­ceară dezarmarea. Ziarele liberale în guvernul naţional de la Iaşi al­­ fac propunerea ca în şcoli să fie „ . . predicată ideia păcii. încercările de iaia votSrSiversit si«proprie'- J*“* .acum în aceas­tă direcţ ie Mihail *'ea- Mihail Cantacuzino a luptat şi avu* mea succes, deoarece copiii „ , '• ■■-"TT - de data aceasta, pentru ca cel pu- sunt îmbâcsiţi de concepţia miperia-Cantacuzino, va fi transformat in ,nn sa micşoreze aceste două re- listă. camera funebra. Lomul lui (.anta. l .......... r . __ .. .. «r,.UIVCf I­PU4 tll cameră funebră. Corpul lui Canta-1 j’Orm0) f^ră însă să , cazino va fi depus pe un catafalc , ceva, ’ măreţ, care se va amenaja azi, a-­ colo. Corpul defunctului va fi adus astăseară in Capitală. Azi noapte, organizaţia de Capi­tală a partidului naţional-ţărănesc, a vestit telegrafic de nenorocire pe d. Iu­liu Maniu, care se alia la Sovata, pe d. Mihalache, la Topo­­loveni, şi pe d. Polizu-Micşuneşti, un prieten intim al defunctului, la moşia d-sale din Hârlău. S'au trimis deasemeni înştiinţări --------------------- ale Litigiul româno-ungar in chestia optanţilor Cererea Ungariei distribuită mem­brilor Ligii Naţiunilor PARIS, 30. (Rador). — Din . ,----------------------f- Geneva se anunţă că eri _ _ distribuit membrilor consiliu­­lui Ligii Naţiunilor, cererea Ungariei făcută pentru înscri­erea afacerei optanţilor, în or­dinea de zi a actualei sesiuni a Ligii. Se ştie că cererea Un­gariei este referitoare la nu­mirea de către Consiliul Ligii a unui judecător care să înlo­cuiască pe delegatul român, care a refuzat să continue să facă parte din Tribunalul ar­bitral ungaro-român din Paris. NOUI ADERĂRI LA PACTUL KELLOGG Chestia recunoașterii Rusiei sovietice Telegramă particulară — ATENA, 30. — Însărcinatul de afaceri american, a remis ori mi­nisterului de externe grecesc o co­pie a pactului Kellogg, insolită de o notă, in care Grecia este invitată să semneze pactul Kellogg. Gu­vernul grecesc s’a aceasta. PARIS, 30. (Rador). — Din Wa­shington se anunţă că Peru şi Li­beria au acceptat să adere la pac­tul Kellogg. Danemarca, Bolivia şi­­ Austria, au informat departamen­­t­­ul de stat din Washington, că sunt­­ dispuse să semneze pactul. Sovietele vor semna pactul Kellogg pentru ca să-și asigure simpatiile financiarilor americani. ■& — Telegramă particulară — * ATENA, 30 (Rador). — Guver­nul grec va­ notifica departamentu­lui de Stat din Washington că a­­deră la pactul Kellogg, pe care îl va semna după ce parlamentul va­­ autoriza semnarea lui. Pe ziua de eri, un groaznic acci­dent de tren a fost evitat. Accelera­tul de Timişoara — care la Piatra- Olt luase garnitura specială Căli­­măneşti — a trecut cu toată viteza prin staţia Ghergani, fără să opreas­că. Iar din sens contrar sosea, din­spre Bucureşti, „Simplonul". Alarma: „opriţi toate trenurile“ dată cantonierilor pe linie, a făcut ca acceleratul să fie oprit, incă la k­mp, la 4 km., după Ghergani, e- LONDRA, 30. — Presa engleză uitându-se astfel O mare catastrofă, publică astăzi comentarii amănunt*!- §1 ca culme, acceleratul — dis­­te asupra pactului Kellogg. Ziarul P«unitor de semnalele cheferiste­n„îr ’ T*i»».o„i.« nu era condus de un mecanic obis­„Daily Telegraph propune ca ar- n­iti ci de._ un In ine matele diferitelor state sa se uneas- $ că într’o forţă poliţienească, care să Tot la acelaş accelerat, compus * PARIS, 30. (Rador). — Ziarul „Daily Chronicle“, ce apare la Lon­dra, publică un articol prin care scrie că dacă Rusia semnează pac- PARIS, 30. — Aviatorul Final lui Kellogg, aceasta va determina Care s’a înălţat ori de pe aerodromul recunoaşterea de jure a Sovietelor dela Le Bourget, pentru a face un de Statele­ Unite. Ziarul adaogă că zbor de distanţă în circuit, a ateri- Anglia ar trebui să profite de aceas­ sat azi la amiază din nou în Le­tă împrejurare ca să restabilească Bourget. Cu tot insuccesul raidului relaţiunile cu Sovietele­ său, aviatorul Final a bătut totuși "■­­ ,Daily Telegraph“ crede că recordul de durată. * PARIS, 30 (Rador). — $liri pri­mite din cercurile politice autori­zate ale României, anunţă că Ro­­nellogg. Ro­­m^nia va semna pactul Kellogg, în declarat gata la­­ cursul săptămânii viitoare. O catastrofă de cale ferată evitată ------- ------------------- -în care se lăfăia un domn inspector de la căile ferate. Vagoanele-salon sunt par­că des­ființate ? Sau numai pe hârtie ? Circuitul aviato­rului Final Arhitectul Berindei s’a înecat la Techirghiol inNNTANTA. 30.— Erii române. Intorcându-se în țară, a U «role­i I cunoscutul ar- devenit propagatorul românizării la orele ll,CUilOSCUiui^ar- sm­ului arhitectural bizantin al așa hitect Berindei, pe canafs»a ------------­--------------------------------- i­o s a manifestat din capul locului Acest stil cu preocupări de con făcea baie în faţa plajei de la Eforie, a fost lovit de o congestie cerebrală. Sărindu-i un ajutor câţiva înnotători, l-au scos la mal şi au chemat în grabă un medic. Cu toate silinţele acestuia, Berindei n’a mai putut fi salvat. El a încetat din viaţă după câteva minute. ARHITECTUL BERINDEI furt şi frumuseţe­­a impus în arhi­tectura publică şi cea particulară, impunându-i un caracter artistic bi­ne pronunţat. Operele sale arhitecturale se carac­terizează prin eleganţa şi puritatea casa generalului Arion din­­ Colţei este întâia mani­festare de acest gen. Urmează, în acelaş gen casa generalului Candia­­no Popescu, casa Gr. Olănescu, pa­latul G. G. Cantacuzino, casa d-lui Manissalian (Constanţa), Galeria particulară I. Kalinderu, etc. Toate aceste construcţiuni poartă trăsăturile arhitecturii franceze. Pa­latul Cantacuzino este opera de că­petenie, interiorul acestui palat este cel mai măreţ din câte s’au con­struit până la război.. Hipodromul dela Băneasa, ca dis­­tribuţie şi construcţie este tot crea­ţia defunctului. In 1900 , C. Arion T a însărcinat să se ocupe cu secţia arhitecturii de la şcoala de Belle Arte din Capi­tală unde şi-a pus în practică con­­cepţia sa despre învăţământul ar­hitecturii. Formarea şi îndrumarea generaţiei actuale de arhitecţi se da­­toreşte lui. Tot arhitectul Berindei a organi­zat şi expoziţia din 1906 din parcul Carol şi a făcut şi un plan de în­frumuseţare a comunei Bucureşti pe timpul primariatului d-lui Vintilă, Brătianu. Muncitor plin de stăruinţă şi entuziasm, defunctul marchează fi­­gura cea mai proeminentă din arhii­­ectura românească * Arhitectul Ion D Berindei s-a nă­scut în Bucureşti în iunie 1871. El era fiul arhitectului Dimitrie Be­rindei. Studiile liceale şi de specia­litate şi le-a făcut în Bucureşti (ab­solvent al şcolii de poduri şi şosele), înclinat spre arhitectură a plecat în Franţa unde a urmat şcoala de Belle Arte, secţia arhitectură unde a reuşit întâiul. Cât timp a stat la Paris s-a ocu , ________—ai L. ___________________ dus o luptă aprigă împotriva parti-­ pat şi cu mişcarea naţională ca re­dului liberal. . 1 prezentant al tinerimii româneşti retinianul Est,« Clim­am.l di­­te— .tă campania dusă _|WraMi,«u ai ■ tinerimii româneşti | terizează ! Este cunoscu­l din Paris- fiind ales preşedinte all stilului. Ci Împotriva părţi-1 secţiei pariziefie a Ligii culturalsl bulevardul

Next

/
Thumbnails
Contents