Dimineaţa, septembrie 1928 (Anul 24, nr. 7804-7833)
1928-09-01 / nr. 7804
* KSAmbiiU 1 Septembrie Tratativele directe româno-ungare Răspunsul României la ultima notă ungară D. C. Argetoianu, ministrul afacerilor străine, ad-interim, a remis ori baronului Villanyi, ministrul Ungariei la Bucureşti, următoarea notă ca răspuns la cea ungurească din 23 August şi pe care presa din Budapesta a publicat-o acum câteva zile. Domnule ministru, Am onoarea să vă confirm primirea notei din 23 August prin care ati binevoit să aduceti la cunoştinţa guvernului român că guvernul ungar refuză să numească delegaţi pentru a lua contact cu delegaţii români in vederea unor tratative limitate la fixarea despăgubirilor ce ar urma să fie acordate optaniilor unguri, tratative pe care vi le propusesem prin nota mea din 9 August. Este profund regretabil că guvernul ungar a declinat singura cale ce poate duce la soluţia practică a unui litigiu pe care nici una din cele două ţări nu ar trebui să caute să-l lase veşnic deschis. Constat cu regret că în nota d-voastre din 23 August reveniţi asupra unor chestiuni de principiu rezolvite, chestiuni despre care, aşa cum am avut onoarea să vă scriu la 9 August, nu putem să redeschidem o discuţie. Nu putem s’o facem nu în virtutea unei decizii unilaterale, dar în baza deciziilor însăşi ale consiliului Societăţii Naţiunilor, decizii cărora întelegem să ne supunem in întregime. Atrag atenţia excelenţei voastre asupra faptului că propunerea ungară de numire a unui arbitru neutru asistat de comisia financiară Societăţii Naţiunilor ar tinde la nimic altceva decât la crearea sub o altă formă a unei instanţe analoage tribunalului mixt de la Paris, fără obligaţia nici pentru Ungaria nici pentru această instanţă de a se supune principiilor de la Geneva din Septembrie 1927. Ar fi să se ceară României să renunţe dintr-o trăsătură de condei la toate drepturile care i-au fost recunoscute din partea consiliului Societăţii Naţiunilor. CONEXAREA OBLIGAŢIILOR Guvernul român consideră de asemenea ca o datorie să releve afirmaţia guvernului ungar care repetă refuzul său de a conexa obligaţii ce ar rezulta, după el, în sarcina României şi în favoarea supuşilor unguri în virtutea art. 250, cu obligaţiile de reparaţiuni ale Ungariei sub motiv că această conexare ar fi „contrarie unor dispoziţii din tratatul de la Trianon“. Guvernul român aminteşte în adevăr că obligaţiile pecuniare din tratatul de la Trianon la fel ca obligaţiile oricărui contract, formează un tot indivizibil şi că nu se poate impune uneia din părţi executarea obligaţiunilor sale scutind în acelaş timp pe cealaltă de îndatoririle ei. Excelenţa Voastră n’a uitat desigur că în momentul când România a fost chemată să faciliteze împrumutul de restaurare financiară a Ungariei, împrumut care implica ridicarea gajurilor de reparaţiuni, România a condiţionat formal consimţământul ei de amânarea obligaţiunilor ce ar putea decurge pentru ea din tratat şi de stabilirea unei legături între drepturile şi obligaţiile derivând din acelaş tratat. Or, presupunând că există obligaţii în sarcina României în virtutea art. 250 — ceea ce guvernul român contestă formal — aceste obligaţiuni au luat naştere cu mult înainte de data împrumutului ungar. Aşadar aceste pretinse obligaţiuni sunt a fortiori amânate ca obligaţii decurgând din tratat. GUVERNUL ROMÂN E DISPUS SA FACĂ SACRIFICII Guvernul român are datoria să apere drepturile supuşilor săi, sinistrata războiului, tot astfel cum guvernul ungar apără ceia ce crede că sunt drepturile supuşilor săi, marii proprietari funciari expropriaţi. Intr’un spirit de solidaritate europeană şi pentru a dovedi amiciţia sa faţă de Ungaria guvernul român nu a şovăit să suspende pentru câtva timp drepturile supuşilor săi. Guvernul român este chiar dispus să facă anume sacrificii din aceste drepturi, deşi nimic nu-l obligă la aceasta şi deşi afacerea zisă ,fl optanţilor" a primit soluţia ei definitivă faţă de toate părţile interesata — numai pentru a pune capăt unei pretenţii care face mai grele relaţiile de prietenie ce trebuie să existe între cele două State. SCHIMB DE VEDERI DIRECT Dacă guvernul ungar nu înţelege în adevăr prin „soluţie practică” punerea în aplicare pe cale de convenţie, a tezei ungureşti, cum de altă parte punctul de vedere român este cunoscut, guvernul regal persistă să creadă că un schimb de vederi direct între reprezentanţii celor două guverne ar ierni în mod util bunele raporturi între Ungaria Şi Romania. (ss) C. ARGETOIANU Călătoria d-lii Ramsay Macdonald in Canada — O CUVÂNTARE A ŞEFULUI LABURIŞTILOR ENGLEZI — LONDRA, 30 (Rador). — Din Ottawa (Canada) se anunţă că d. Ramsay Macdonald, şeful partidului laburist englez, care vizitează in prezent Canada, în timpul vacanţei parlamentare, în discursurile ce a ţinut la clubul „Canada“ din Ottawa, a preconizat stabilirea de relaţii personale cât mai strânse şi dese între reprezentanta dominionurilor şi patria-mamă, pentru ca astfel să se consolideze legăturile dintre diferitele părţi ale imperiului. D. Macdonald a adăugat că cetățenii canadieni trebue să fie mândri că numele „Canada“ este înscris în pactul împotriva războiului, pact care înseamnă o etapă importantă către pacea mondială durabilă. Congresul eucharistic din Australia BERLIN, 30 (Rador). —Din Sidney se anunță că Luni s’a deschis în localitate congresul euharistic. Marți au sosit, spre a lua parte la congres, primatul Ungariei și cardinalul din Berna. Joi a sosit cardinalul Ceretti, trimisul papal, care va citi o enciclică papală, care va fi transmisă prin radio, în lumea întreagă. Număr închinat pitorescului Ţinuturilor ROMÂNEŞTI VIAŢĂ IN SAT. PORTUL ROMÂNESC — TIPURI ŞI DATINE — " LE PUTEŢI VEDEA IN ——" REALITATEA Jjfuasftraltek Ne. 33 20 33 80 Pagini mari llustrafiuni --------------TEATRUL DE VARA ISTORICUL FILMULUI ROMANESC O CĂSĂTORIE IN LUMEA MARE DES AMĂGIRE Moda, Cinematograf, Sport, Glume, Nuvele, Jocuri distractive, etc. Curiozităţi din lumea largă lichidul Prințul Iusupoff, asasinul lui Rasputin Indrăsneţul rămăşag al unei primadone , primadonă de operă foarte simpatizată la America, italianca Carmen Reggio, a pariat de curând, că în mai puţin de un sfert de oră va urca scara celei mai Înalte clădiri din lume, şi anume „Woolworth Building“ din New-York. Pariul era făcut pe suma de 3000 dolari. D-na Reggio s-a dus la proprietarul casei şi i-a cerut permisiunea să urce scara. Proprietarul, după oarecare ezitări, a admis cererea dar a chemat în acelaş timp pe un medic în etajul cel mai de sus, pentru cazul când d-na Reggio ar leşina cumva cu prilejul acestei performanţe puţin obişnuită, îndrăzneaţă italiancă a „pornit de la start“ şi după 13 minute şi patru secunde se afla pe acoperişul mai sus pomenitului „zgârâie-nori“. Ea urcase în acest scurt interval 1358 de trepte, bătând prin aceasta recordul urcării de trepte pentru femei. Curagioasa primadonă a propus apoi fotografilor prezenţi să coboare coara în sărituri din cinci în cinci trepte. Propunerea aceasta nu fu acceptată. Fireşte, că simpatica cântăreaţă n’a reuşit să pună în practică intenţia ce o avea la început, ca, imediat după sosirea ei pe acoperișul clădirii, să cânte o arie de operă, al loteriei a căzut tocmai pe acest bilet. Disperarea nenorocitului pirocurist fiind foarte mare,, prietenii lui atât de norocoşi au hotărît să-i dea fiecare câte 10 la sută din câștig. Preşedintele „Sindicatului internaţional al vagabonzilor" Lângă Périguet (Franţa) jandarmii au arestat un vagabond, care a declarat la interogatoriu, că e preşedinte al „Sindicatului internaţional al vagabonzilor”. Actele găsite asupra lui arată că acest sindicat numără peste o mie de membri activi, cu cotizaţia anuală de un franc. Un cod special de expresiuni şi semne, găsit de asemenea la acest „preşedinte“, a stârnit o mare curiozitate din partea poliţiei : pentru prima oară autorităţile vor reuşi să tălmăcească, pentru uzul general, limbajul vagabonzilor ca şi seriile de semne prin cari aceştia îşi previn camarazii despre gradul de ospitalitate al locuitorilor sau lasă, scriind invizibil pe uşile caselor, indicaţiuni privitoare la activitatea de control a poliţiilor locale. Căsătoriile intre cetăţeni sovietici şi străini Agenţia „Tass“ anunţă: După o declaraţie a comisarului poporului pentru afacerile interne, căsătoriile încheiate între două persoane de naţionalitate diferită, în care una din părţi este un cetăţean sau o cetăţeană sovietică, nu au o valoare juridică decât în cazul când aceste căsătorii sunt înregistrate, conform legilor Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, in departamentele actelor de stare civilă ataşate Sovietelor locale. In aceste căsătorii fiecare din cei doi soţi continuă a rămâne cetăţeanul ţării sale de origină. Dacă una din părţi ar vrea să se naturalizeze ca cetăţeni sovietici, n'ar putea obţine documentele sale de naturalizare decât prin procedura generală prevăzută. Jocul întâmplării Un procurist de bancă din Dessau a cumpărat demult un bilet cu No. 359.651 al loteriei de stat prusiene, achitând complect toate cele 8 lozuri. Cu trei zile înainte de tragere având nevoe urgentă de bani, pentru a acoperi o lipsă din casa băncii, fu nevoit să-și vândă biletul, distri- j buindu-1 la 8 prieteni. Peste trei zi- mie a aflat Insă că câsticul principal DIMINEAȚA Un somn dt 18 ani La Iohannesburg, în Africa de Sud, s’a trezit în sfârşit, din somnu-i letargic, acea fată despre care presa mondială anunţa din când în când, timp de 18 ani, că „mai doarme, dar pare a rămânea sănătoasă”. Fata căzuse în letargie la vârstă de 20 ani, în urma unui accident, în care logodnicul ei își găsise moartea. Acum, trezită, nu mai prezintă simptome de paralizie, dar nu vorbește decât foarte slab. Un portofoliu rătăcit în mâini bune D. Joseph Houssouain, şofer de automobile, a găsit pe o şosea un vechiu portofoliu, legat cu sfori, şi care conţinea suma de 10.000 franci. Această sumă constituind toate economiile unui sărman cultivator, tată a 9 copii, şoferul i-a restituit-o întreagă. Un gest frumos, nu-i aşa? Dar, fiţi pe pace, el nu s’a produs în Balcani, ci în Franţa şi şoferul în chestie n’are permis dela „Biuroul de circulaţie“... Dempsey in cinematografie Fostul şampion de box Jack Dempsey s-a angajat la o fabrică de filme din Hollywood şi portretele sale apar astăzi în presă, arătând cum formidabilul învins al lui Tunney, repetă nouile sale roluri împreună cu soţia lui, celebra artistă de cinema Estella Taylor. Incendiu stins cu... vin Din Saint-Malo (Franţa) se anunţă că un incendiu izbucnit, în localitatea Renardières-en-Saint-Pierrede-Pléguen, la o claie de grâu compusă din 6000 de snopi, a fost stins— din lipsă de apă — cu vin de cidru, depozitat în mai multe butoae aflate în apropiere. Ştirea nu spune însă, dacă pom- pierii au întrebuinţat tot pentru stingerea focului... Un obelisc întru gloria fascismului Din Roma se anunţă, că mai mulţi industriaşi din Carrare au oferit d-lui Mussolini un splendid monolithc, din care se va face un obelisc. Acest obelisc va fi ridicat spre gloria fascismului, în apropiere de podul Milwi și va fi inaugurat cu mare solemnitate de către d. Musso lini. Mta» t ~^wn— Turcia satisfăcută de avizul Curţii de justiţie din Haga ANGORA, 30. (Rador). — Avizul consultativ al Curţii permanente de Justiţie internaţională de la Haga, a produs in cercurile politice din Angolia o mare satisfacţie. Presa in mod unanim scoate in evidenţă faptul că avizul Curţii s’a dat cu unanimitatea voturilor membrilor Curţii Desvoltarea aviaţiei comerciale in Egipt LONDRA, 30 (Rador). — Din Cairo se anunţă că guvernul este hotărît să facă mari sforţări pentru desvoltarea aviaţiei. Prin proectul de lege relativ la aviaţie, proect care este deja redactat, se prevede construirea a două aerodroame, unul la Almaga, în apropiere de Cairo, şi altul la Dekhla, în apropiere de Alexandria. Primul aerodrom va costa 90 000 lire sterline iar celălalt 10.000 lire sterline. Aerodromul de la Dekhla va avea şi o bază de amerizare pentru hidroavioane. Ministrul comunicaţiilor are intenţiunea să cumpere 3 avioane de probă, în vederea formării unei flote comerciale aeriene MARE INCENDIU IN COLUMBIA ENGLEZĂ LONDRĂ, 30 (Rador). — Din Vancouver (Columbia engleză) se anunţă că un incendiu care a izbucnit la o uzină din localitate, s’a întins şi la tăbăcăria ce era instalată în apropierea uzinei. Ambele instalaţii industriale de mai sus, au fost complect distruse. Pagubele cauzate de incendiu, sunt evaluate la 250 000 dolari. SITUAŢIA EPIDEMIILOR După ultimele rapoarte primite la ministerul sănătăţii, situaţia epidemiilor din Capitală este următoarea: Scarlatine 33 cazuri, difeterie 4, febră tifoidă 16, erisipel 6 şi paralizie infantilă 6 cazuri. * Ministerul sănătăţii a fost înştiinţat că în judeţul Bacău s’au vit 9 cazuri de dizenterie şi anume : 1 în comuna Caşin şi 5 în comuna Năneşti. * Ministerul sănătăţii a fost anunţat că s’au ivit în judeţul Roman 3 cazuri de tifos exantematic : 2 în comuna Baluşeşti şi 1 în oraşul Roman. CITITE Revista „PARDON“ Aspecte din Capitale ■ Paparudele Pagina 5-a întrunirea de la Dacia a funcţionarilor comerciali Chestia concedierilor abuzive Aseară a avut loc în sala Dacia, un mare meeting al funcţionarilor particulari. Toate asociaţiunile de funcţionari constituite în „Frontul Unic” erau reprezentate prin comitetele lor. A fost prima manifestare publică a Frontului Unic. D. C. BRAGADIREANU de la Asoc. funcţionarilor de Bancă se ocupă de faptul că sunt mai multe asociaţii funcţionăreşti şi arată că simţul de solidarizare a dus la constituirea Frontului Unic. Descrie emoţionant situaţia mizeră a funcţionarilor de Bancă, analizând şi legile ocrotitoare ce trebuiesc a fi întocmite pentru ameliorarea mizeriei. D. M. MELICHSON se bucură de asocierea funcţionarilor bancari şi din Birouri’la lupta funcţionarilor comerciali. Se ocupă de concedierile abuzive, relevând câteva cazuri. In altă ordine de idei arată că înşişi membrii Camerei de Comerţ nu respectă orarul şi repausul. Citează diferite cazuri de asuprire a funcţionarilor, încheind prin a cere protecţiunea ministerului muncii. D. REMUS FILIPP de la Corpul Funcţionarilor de Bancă „Unirea” din România, tratează cu multă competinţă statutul funcţionarilor particulari, analizând pe larg toate problemele ce se leagă de o bună La academia de agricultură din Cluj sunt vacante în anul întâiu peste 30 burse şi 30 locuri pentru solvenţi. Spre a fi admişi, candidaţii trebuesc să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, sau cu un titlu echivalent, pe baza căruia se pot înscrie valabil la universităţile din ţară. Cererile de înscriere vor fi însoţite de: actul de naştere, diploma de bacalaureat şi un certificat de naţionalitate, şi se vor trimite direcţiunii academiei de agricultură din Cluj, până în seara de 28 octombrie, când înscrierile se închid. Candidaţii cari doresc a obţine burse, vor arăta aceasta în cererile de înscriere, şi pe lângă actele arătate mai sus, vor mai alătura un certificat comunal, vizat de către perceptoratul din localitate, prin care să se arate că familiile lor sunt lipsite de mijloace şi nu-i pot întreţine în şcoală. Concursul pentru obţinerea burselor începe în dimineaţa zilei de 29 octombrie şi constă din câte o probă scrisă şi una orală în ştiinţele naturale, matematică şi ştiinţele fizico-chimice, din materia tratată în liceu. Spre a fi admişi ca bursieri, candidaţii trebuesc să obţină la concurs cel puţin media generală 7 (şapte). Bursierii sunt întreţinuţi în cămin şi vor lua masa gratuit la cantină. Solvenţi în limita locurilor disponibile vor putea de asemenea locui în cămin, plătindu-şi hrana, care, sa fixat la suma de lei 1350 lunar Atât bursierii cât şi solvenţii sunt obligaţi a plăti la cancelaria Academiei o taxă de laborator de 100 lei anual fiecare. Scopul academiei este de a da o pregătire superioară în domeniul ştiinţelor agricole şi a contribui la rezolvarea tuturor problemelor ce interesează agricultura ţării. Ea formează: cercetători în diferite ramuri ale ştiinţei agricole, profesori pentru învăţământul agricol legiferate în legătură cu problemele funcţionăreşti. D. IULIU LEIBOVICI citeşte o adresă a organizaţiilor de funcţionari particulari din provincie care se asociază în luptele Frontului Unic. D. EFTIMESCU de la Uniune tratează chestia funcţionarilor supuşi străini. Sunt instituţiuni care au numai funcţionari străini. Birourile Industriei Forestiere şi Industriilor metalurgice nu primesc decât funcţionari străini, în timp ce funcţionarii indigeni nu au ce mânca. D. MANU aduce mulţumiri presei în numele Frontului Unic. D. dr. ANTON IONESCU, fost deputat, vorbeşte ca medic despre munca istovitoare a funcţionarilor. D. MIHAIL ALFANDARY se ocupă de chestiunea orariului. Aminteşte campania ziarelor în chestiunea tratamentului barbar al funcţionarilor băcani. Arată starea nenorocită a funcţionarilor din provincie. D. C. BRAGADIREANU vorbeşte despre orarul în Bănci, arătând cum s’a realizat el pe timpul verii. S’a dat citire apoi telegramelor către d. dr. Lupu, ministrul muncii, şi d. N. D. Chirculescu, fost ministru, de toate gradele, funcţionari superiori pentru administraţii publice cu caracter agricol (minsterul agriculturii, camerele agricole şi consilieratele agricole judeţene, obştiile săteşti, cultura tutunului la R. M. S. etc.). Durata cursurilor este: patru ani din care trei ani de studii teoretice cu aplicaţiuni în laboratoare şi la ferma model a academiei, şi un an de practică sau specializare. In acest ultim an atât bursierii cât şi solvenţii primesc alocaţii de hrană, iar bursierilor, în afară de aceasta li se serveşte neîntrerupt şi bursa. Absolvenţii academiei de agricultură din Cluj primesc titlul de „inginer agronom“ şi sunt admişi în corpul agronomic al statului. Regulamentul Academiei se poate vedea în „Monitorul Oficial“ No- 132 din 15 Septembrie 1921. Condiţiile de admitere in Academia de agricultură din Cluj Restrângerea emigraţiei italiene ROMA, 30 (Rador). — Cercurile oficiale anunţă că politica emigrării italienilor tinde spre a fi restrânsă deocamdată, urmând ca ea să fie complect interzisă. Emigrarea permanentă, cu excluziunea membrilor familiei autorizată să plece pentru a se întruni cu naţionalii deja emigraţi, va fi interzisă. Se va permite deasemeni emigrarea intelectualilor, comercianţilor, industriaşilor şi technicienilor, numai pentru un period de 3 ani maximum, fără însă ca cei emigraţi să aibă putinţa de a lua cu ei şi familiile tot. Rechiziţiile Consiliul de miniştri a autorizat să se rechiziţioneze sub formă de închiriere „cu plată“ de la locuitorii ţării, caii, căruţele şi harnaşamentul necesar unităţilor ce urmează a se concentra pentru instrucţie în cursul lunei octombrie 1928. Cheltuelile ce vor rezulta din executarea acestor rechizitiuni, cari se ridică la suma de lei 13.000.500, vor fi suportate din bugetul în curs și vor fi plătite conform tarifului în vigoare publicat în Monitorul Oficial Nfina 1 la AQ iaiuarie 1928. ................——■—.......... In cheste liceului in Ceta-lana. Primim din partea unui domn Antoniu Pecivary, o aspră desminţire privitoare la unele afirmatiuni făcute de corespondentul nostru. Intre altele se afirmase că d. Pecivary, deşi directorul unui liceu de stat, nu ştie româneşte. Pentru a ne demonstra contrarul, d-sa scrie următoarele: „Vă alăturez sub nişte şiruri din „Universul" cari dovedesc că ştiu deja 10 cuvinte româneşti". Şi mai departe : „Noroc pentru autorul că prostie nu doare". „Şirurile“ din „Universul“ n’au izbutit să ne convingă... In schimb „șirurile“ de mai sus, ne-au lămurit complect asupra d-lui Pecivary. Ne închipuim ce fel de „șiruri“ scriu elevii d-sale, dacă directorul lor asasinează atât de crunt limba românească. A APĂRUT Adevărul Literar şi Artistic cu următorul sumar: Moş Ion Soare de I. C. VISARION Paul Zarifopol: Pentru clasarea lui Taine; Gala Galaction: Post mortem; T. Arghezi: Manual de mortem; practică; H. Blazian: Aurel Băeşu; Adrian Maniu: Calcul verde; Mihail Perouchin: Amintiri despre Tolstoi; Alice Gabrielescu: Predeal- Braşov; Doctorul Ygrec: Trei ipoteze interesante asupra originii Romei; Romulus Cioflec: Cordoba; O. N. Teodorescu: Când am să uit (Versuri); Dr. Cabanăs: Cum se îmbăiau cei vechi; Georg Brandes: Emile Verhaeren. DE VORBA CU FREDERIC LEFEVRE — ,,Une heure avec...”; Preferinţe literare; Biografie; Caracteristica literaturii moderne; România; etc. — Interview acordat special „Adevărului Literar’’; Evaziunea lui Tolstoi; Interatura americană; Maxim Gorky; Neguţătorul de iluzii; Literatură şi... ca ciuc; Arta americană; Viaţa Rornească; Umorul sovietic; Verlain Leconte de Lisle; Anchetele Turghenev; De vorbă cu R Geniu şi nebunig; Arecdo scriitorii .