Dimineaţa, septembrie 1928 (Anul 24, nr. 7804-7833)
1928-09-01 / nr. 7804
îi je | V -| Aj DiMiNERTA RROERLULUi I P Bugetele comunale in Bihor ORADIA. „ Ne apropiem de sfârşitul anului şi comunele din judeţul Bihor nici până astăzi nu au bugete aprobate. 414 comune rurale şi două comune urbane Beiuşul şi Solonta sunt împiedecate de a-şi executa lucrările comunale şi edili-, tare din cauza că unu au bugete. Aceasta din cauză că Consiliul judeţean fiind disolvat şi înlocuit cu o comisie interimară compusă numai din politician şi advocaţi n’a avut nici timpul nici priceperea de a controla şi aproba bugetele comunale, cari de 6 luni zac pe biroul d-lui Desideriu Tempeleanu prefect delegat. Numeroase delegaţii ale diferitelor comune şi mai ales ale oraşelor Beiuş şi Salonta au bătut in mai multe rânduri la uşa d-lui prefect delegat cerând aprobarea urgentă a bugetelor pentru a putea începe lucrările comunale, dar fără rezultat. Răspunsul a fost că comisia interimară judeţeană fiind compusă din parlamentari majoritari, nu se poate întruni din cauza, că membrii ei sunt călătoriţi la Bucureşti la şedinţele Camerei sau cu alte afaceri pe la ministere, ba unii din membrii sunt în vilegiatură. Acum în preajma toamnei s’a întrunit totuşi comisia interimară şi a luat în rapidă desbatere cele 416 tele la timp, bugete şi în câteva şedinţe le-a dat gata. Fiind parlamentari majoritari membrii comisiei interimare au exerciţiul votării rapide au ştiut să complecteze timpul pierdut. Cum au putut fi desbătute în trei şedinţe de câteva ore 416 bugete nu înţelegem, destul că pe ziua de ori au fost convocaţi toţi notarii comunali şi cercuali din judeţ la o consferinţă la prefectura judeţului unde d. prefect delegat le-a adus la cunoştinţă deriziunea ministerului de interne referitoare la reorganizarea jandarmeriei și a gărzilor comunale care înseamnă noui cheltueli pentru comune. Referitor la bugetele comunale s-a comunicat notarilor, și nu primarilor, că ele au fost desbătute și li se va da aprobarea după avizul ministerului de interne care va sosi peste câteva săptămâni. Astfel comunele din Bihor au căzut dela multe lucrări cari trebuiau executate în timpul verii. La ţară în curând începe strângerea recoltei de pe câmp, atunci oamenii nu vor putea presta muncă comunală, după strângerea recoltei d vin zilele ploioase când de aseme- nea nu se poate lucra mult, şi aşa comunele au suferit mari daune prin faptul că nu li s’au aprobat buge-Coresp. 0 spargere misterioasă la minele Măierişte-Sălaj ORADEA. — La minele de cărbuni Dârjita, din Măierişte, s’a produs zilele acestea o misterioasă spargere. La întreprinderea unde lucrează 3—4 sute de muncitori mineri, scoţând cărbuni pentru aprovizionarea căilor ferate Române, a produs mare senzaţie faptul că în grădina biroului s-a găsit caseta de bani spartă. De asemenea a fost spartă şi cassa Wertheim din birou, în care se afla caseta de fier ce conţinea 270 mii lei. Pe cassa Wertheim se văd urmele sforţării, de asemenea a fost violată şi caseta găsită goală în grădină. Jandarmeria din Şimleul Silvaniei a început cercetările, arestând mai mulţi muncitori şi ţărani bănuiţi cu spargerea, dar fără a găsi ceva pozitiv asupra lor. Direcţiunea minelor a cerut concursul poliţiei din Oradea, pentru descoperirea spărgătorilor. Poliţiştii din Oradea, însărcinaţi cu cercetările, spun că spargerea a fost numai mascată, cassa Wertheim şi caseta au fost deschise cu cheia, în regulă, apoi pentru a denatura procedeul, au violat niţel caseta, ca să creadă că este opera spărgătorilor. De altfel, caseta a fost găsită încuiată, dar deschizătura făcută de spargere, e aşa de mică, încât prin ea nu se puteau sustrage bancnotele. Poliţia din Oradea a cerut autorizaţia de la parchetul din Zalău, să continue cercetările pe o treaptă mai înaltă, căci crede că spărgătorii nu sunt străini. CLUJ Agresiune. — Azi la orele 6 dimineaţa individul Gustav Organ din str. Livezi No. 5 s-a luat la bătae cu vecinul său Gheorghe Dorian, căruia i-a aplicat mai multe lovituri cu un ciomag. Victima a fost transportată la spital, iar agresorul arestatArestare. — Poliţia a arestat azi dimineaţă pe dezertorul Al. Vereş, originar din comuna Lucani, judeţul Cluj. El a săvârşit mai multe furturi şi spargeri. Deces. — Aseară a încetat din viaţă directorul consulatului maghiar d. dr. Richard Einhorn, in vârstă de 55 ani. De la Camera de comerţ• — Camera de comerţ va Înainta guvernului un memoriu prin care va cere să dispună ca direcţia Închisorilor să nu mai ofere pe piaţă produsele ei, concurând pe micii industriaşi. p Un interesant proces militar la Timişoara TIMIŞOARA. 30. Azi la orele 11 dimineaţa a început în faţa consiliului de războiu al diviziei 1 de sub preşidenţia d-lui colonel Sâmboteanu procesul căpitanului Stoicescu şi a plutonierului major Racea din reg. 92 infanterie Arad, acuzaţi de sustragere de materile aparţinând statului. Comisar regal a fost d. căpitan Pantelie, iar pe banca apărării se aflau d-nii colonel Mihăilescu, Paschevici, dr. Weiser şi d. maior Chirculescu. După citirea ordonanţei definiti-ive, au fst ascultaţi martorii între care se aflau d-nii colonel Păunesccu şi doi soldaţi In şedinţa de după amiază vor fi ascultaţi alţi 30 martori. In cursul şedinţei de dimineaţă a avut loc un incident între apărare şi acuzare, cu care ocazie comisarul regal a cerut arestarea unuia din martori pentru mărturii mincinoase în şedință. Incidentul a fost respins de consiliul de războiu. Incendiu din Cenadul german TIMIŞOARA, 30. — In comuna Cenadul German un mare incendiu a distrus casele şi recoltele mai multor săteni. Focul a fost stins cu ajutorul pompierilor. Pagubele sunt mari. Descoperirea unor falsificatori de monezi TIMIŞOARA, 30. — In oraşu de graniţă Chichinta Mare s’a descoperit o bandă de falsificatori de dinari și lei. Banda are ramificații in, Banat. Vizita unor studenţi francezi la Cluj CLUJ, 30. Zilele acestea vor sosi în localitate 25 studenţi francezi conduşi de doi profesori universitari. Studenţii vor face o escursie în Ardeal. Oaspeţii sunt azi la Budapesta. Construcţii noui la Tg.-Mureş 1 TG.-MUREŞ, 30. — Numărul construcţiilor s’a mărit simţitor. In anul acesta s’au construit 350 case, din care 55 cu mai mult de două etaje. TIMIŞOARA Sinucidere. — Tânărul Ştefan Kaspari, in vârstă de 26 de ani, funcţionar la Banca de Credit bănăţean, s’a sinucis trăgându-şi un glonte în piept, lângă linia ferată din spatele căminului muncitoresc. Se crede că a fost la mijloc un rămăşag american. Funcţionar hoţ. — Baroul de Timișoara a reclamat parchetului pe cameristul Mihail Ivan, care a fugit însușindu-și suma de 30.000 lei, banii baroului. Poşta Administrației D. IONEL STRAT. — Trimiteți imediat toţi banii cec Banca Naţională. DEJ, August — O ramură a învăţământului nostru profesional, care aşteaptă de multă vreme soluţia mântuitoare, e fără îndoială învăţământul comercial. Neglijat de factorii în drept, aproape cu desăvârşire în primii ani ce au urmat înfăptuirii idealului naţional, acest învăţământ în întreg coprinsul Ardealului la început şi-a găsit susţinători calzi în oameni îngrijoraţi de viitorul ţării noastre proaspăt mărite şi pentru cari politica răscolitoare de patimi forma o ocupaţie de mâna a doua. Mai târziu însă, când s’a constatat oficial că, comerţul şi industria din Ardeal se află aproape in întregime în mâini străine şi că din această pricină aspectul oraşelor transilvănene e profund străin, fiind pieţele împănate numai cu firme minoritare, zic mai târziu şi-au deschis ochii şi conducătorii ţării, sprijinind dacă nu materialmente cel puţin moralmente ideia pornită în majoritatea cazurilor din iniţiativă particulară în sensul de a ridica şcoli comerciale, cari aveau o îndoită menire: să răspândească cultura şi dragostea de carte românească şi să crească pe viitorii comercianţi români, de numărul şi pregătirea cărora depinde înflorirea şi propăşirea comerţului românesc. Astfel a luat fiinţă rând pe rând, cu greutatea inerentă oricărui început, câteva şcoli comerciale a căror susţinere a fost lăsată de primul moment în seama Camerelor de comerţ şi primăriilor din oraşele în cari funcţionează aceste şcoli. Statul şi-a rezervat doar dreptul de a numi şi plăti pe membrii corpului didactic şi a supraveghea mersul învăţământului. N'am avea nimic de zis împotrivă, dacă instituţiile şi autorităţile obligate prin lege s’ar achita cu sfinţenie de datoria lor. Dar acestea adesea procedează după bunul plac, fapt care dă naştere la neajunsuri ce pot avea urmări regretabile pentru şcoli. De aceea ar fi de dorit ca primăriile, dar mai ales Camerele de comerţ în sarcina cărora cad susţinerea şcolilor comerciale, să arate mai multă solicitudine iar ministerul instrucţiunii să dea mai multă atenţie învăţământului comercial. ŞCOALA COMERCIALA ELEMENTARA DIN DEJ S’a deschis în anul 1923 şi îndeplineşte un adevărat apostolat. Este unica de acest fel nu numai în judeţul Someş ci în întreaga regiune nordică a Ardealului. Şcoala deschisă cu mari greutăţi şi când criza financiară era mai acută strânge la plată a fiilor de ţărani, în deosebi săraci, din cele mai îndepărtate sate, adesea lăsate în voia soartei, îi luminează şi desvoltă în ei gustul spre cariere practice, cu alte cuvinte, pregăteşte din ei comercianţii români de mâine. Deşi această instituţie funcţionează numai cu trei clase în fiecare an un număr considerabil de elevi, recrutaţi, după cum spuneam din pătura ţărănească săracă care nedispunând de mijloace materiale suficiente, e nevoită să-şi dea copiii să înveţe carte la şcoala unde axele şcolare şi de întreţinere sunt reduse. Or, la şcoala comercială din Dej, făcându-se cea mai mare reducere posibilă, ţăranii îşi trimit copiii aici. Dar şcoala menţionată, multă vreme după deschidere s’a găsit într’o situaţie deplorabilă şi dacă conducerea ei n’ar fi fost în mâinile zelosului director Ioan Bot, poate ar fi şi încetat de a mai funcţiona. GREUTĂŢI ŞI NEAJUNSURI ANCHETELE NOASTRE învăţământul comercial inferior în judeţul Someş Câteva constatări judicioase:-Şcoala «foiala de băşti din Dej.Lărgire edificiul.Datoria publicului Construcţia şcoalei de comerţ inferior din Dej le-a trimis tuturor instituţiunilor bancare, întreprinderilor comerciale industriale, primăriilor urbane şi rurale, judecătoriilor, şcolilor, oficiilor parohiale, etc., precum şi oamenilor de bine. Prin acest mijloc întrebuinţat mai bine de un an s-a putut strânge frumoasă sumă de lei 600.000. Apelul şi ilustratele continuă a fi puse în circulaţie aşa că până la finele anului curent credem că fondul se va mări. Cunoscând starea deplorabilă în care se află şcoala, comitetul şcolar a hotărît să mărească clădirea, ridicând un etaj pe vechiul edificiu. Lucrările de construire au început în 12 Iulie şi se speră că la 15 octombrie a. c. vor fi terminate. Curios să ştiu în ce stadiu se află lucrările de construcţie de la şcoala comercială, am făcut o vizită acestui institut din strada Regele Ferdinand. Mărturisesc că am rămas plăcut surprins de ceea ce am văzut. Acoperişul vechii clădiri dispăruse iar în locu-i se înalţă zidurile puternice ale etajului. Un număr de 30 muncitori şi muncitoare sub conducerea antreprenorului Ichişan asemeni unor sârguincioase albine, lucrează cu febrilitate la lărgirea localului de cultură- D. Ioan Bot directorul şcoalei cu amabilitatea care-l caracterizează mi-a dat câteva relaţii in ceea ce priveşte starea şcolii. „Şcoala comercială, care este in construcţie se edifică numai din contribuţia publicului mărinimos şi înţelegător de importanţa ei în a-Clădirea şcolii, cam mai înainte ceste ţinuturi. Clădirea complect la servise de locuinţă particulară, deja în al doilea an de funcţionare s’a dovedit neîncăpătoare faţă de numărul elevilor ce crescuse în mod simţitor, mai ales că în aceeaş clădire se afla şi internatul. Şcoala n’avea săli de învăţământ corespunzătoare, internatul n’avea dormitoare suficiente, camere pentru pedagogi şi servitori precum şi o sală de meditaţii, aşa că elevii aveau de îndurat multe mizerii. Dormitoarele neigienice, strâmte, n’aveau paturi aşa că elevii erau siliţi să doarmă câte doi într’un pat. Elevii externi în cursul anului şcolar sunt găzduiţi în mare parte de străinii din oraş cari din motive bine ştiute nu prea se sinchisesc de educaţia lor Deci şi din acest punct de vedere era de dorit ca fosta clădire să fie mărită, pentru ca internatul să poată da adăpost la un număr mai mare de elevi. In faţa acestei situaţii, care nu putea să mai dăinue deoarece constituia un impediment serios în drumul învăţământului, direcţiunea şcolii s’a pus pe lucru. A trimis cereri peste cereri, toate bine motivate, ministerului, Camerei de comerţ şi primăriei, în sensul de a acorda şcolii comerciale subvenţii pentru lărgirea edificiului. Insă această primă încercare nu adusese rezultatele aşteptate. Atunci, cu autorizaţia ministerului, direcţiunea liceului lansă un apel şi ilustrate istorice pe care terminată ne va costa suma de lei 1 milion din care n’avem adunaţi decât 600.000 lei.Cu suma restantă de 400.000 lei ne vom împrumuta la o bancă, sperând că ilustratele lansate vor fi răscumpărate de către deţinători, replătind treptat această datorie. La apelul lansat de direcţiunea şcolii foarte mulţi deţinători de cărţi poştale ilustrate nu răspund, din care cauză suntem nevoiţi să le reclamăm prin poştă. Şi cum desele reclamări pricinuesc cheltuieli mari cari reduc în mod simţitor fondul de construcţie, direcţiunea şcolii face apel şi pe această cale la publicul mărinimos şi înţelegător de măreţul scop urmărit să binevoiască a răscumpăra cele 10 cărţi poştale trimise, iar întrucât din oarecari motive acele n’ar fi răscumpărate, îi rugăm să binevoiască a ni le remite pentru a putea fi plasate în alte locuri. Strădiniţele d-lui director Ioan Bot, de a ridica şcoala de sub priceputa sa conducere la nivelul celorlalte instituţii cu scop similar, sunt vrednice de toată lauda. Ne place să credem că cei în drept nu vor trece cu vederea munca desinteresată şi altruistă desfăşurată cu atâta zel de d. Bot, ci apreciindu-le după cum se cuvine îi vor da satisfacţia bine meritată. . ^ fi. BODE 4 de AUTOBUZ regulate şi cele mai rapide se fac numai cu Autobuzul „MOŢII“ spre Zlatna, Abrud şi retur spre Alba-lulia, in legătură cu trenurile din Teiuş spre Bucureşti, Arad, Cluj şi Oradea-Mare. ITINERARIUL: Plecarea Sosirea Din Abrud orad a.m. ,, Zlatna » 7,20 ,, „ Alba-lulia „ 2,30 p.m. „ Zlatna „ 4,10 „ la Zlatna 7,10 a „ Alba-lulia 8,30 ,, ,, Zlatna 4 p. nt ,, Abrud 5,45 ., Călătoriți numai cu autobuzul „MOI II“ m. Şcoala naţională de Viticultură superioară din Chişinău in escursie de studii prin Ardeal FAGARAS, 29.— Eri a sosit în loc. dela fermă, la locul zis „Fântâna calitate un grup de 21 elevi ai anu .Crăiese!“. lui 4 de la şcoala naţională superioară de viticultură din Chişinău, care a plecat in excursie de studii prin ţară şi mai cu seamă prin localităţile viticole şi agricole. Excursioniştii sunt însoţiţi de câţiva profesori ai şcoalei: Constantin Stelea, Mararmachi, Petre Patron şi Constantin Lupaşcu. Din Chişinău-Basarabia au plecat cu un vagon special la Iaşi, Panciu, Odobeşti, unde au vizitat aşezămintele viticole din acele localităţi. In trecere, s’au oprit la Braşov o noapte, iar la Făgăraş o zi şi o noapte. In oraşul nostru, excursioniştii au fost găzduiţi la şcoala nrorală de învăţători, unde li s’a dat masă şi casă. Aci, după ce au vizitat şcoala normală şi ferma ei, unde se lucrează sistematic şi după ultimele principii agricole, excursioniştii au fost la ferma model a statului „Făgăraş" şi la aşezămintele sistematice ale crescătoriei de păstrăvi şi crapi Chişinău. D. administrator al fermei Virgil Pop a dat toate explicaţiile necesare. Au vizitat apoi biserica Brâncoveanu şi cetatea Mihai Viteazul unde d. Dumitru Ionescu Sachelarie, directorul şcoalei normale ca om de o cultură superioară şi unul care s’a ocupat îndeaproape de istoricul cetăţii, le-a redat tot istoricul, epocă de epocă zid de zid. La vizitarea cetăţii d. maior Dumitriu comandantul batalionului I de vânători din regimentul I, a fost foarte gentil cu excursioniştii, punându-le la dispoziţie tot ce s’a putut vedea şi tot ce prezintă un interes mai deosebit. Azi de dimineaţă excursioniştii şi conducătorii lor cu trenul de 8 şi jumătate s-au îndreptat către Sibiu şi R.Vâlcea. Vor vizita regiunea viticolă a Drăgăşanului, apoi Govora- Ocnele Mari-Curtea de Argeş-Bucureşti, după care se vor înapoia la Dispar actele dela judecătoria de ocol urbană din Oradia ORADIA, 30. — La judecătoria de ocol urbană din Oradia, printr’o împrejurare necunoscută, dispar actele. In interval de două săptămâni, au dispărut 7 acte importante, în urma cărei dispariţii judecătoria nu poate desbate. Unele din ele au dispărut după pronunţarea sentinţei, aşa că sentinţa nu poate fi executată. Au dispărut şi poliţe în baza cărora s’a cerut executarea unor asigurări. In aceste cazuri, reclamanţii cad dela creanţele de asigurare, căci anularea poliţelor pierdute pretinde o procedură lungă, anevoioasă şi costisitoare. In ultimele zile, d-nii avocaţi dr. Gheorghe Şimonca, Rudolf Kertész, Nicolae Guttmann, Albert Feld şi Atila Csongrádi, au înaintat petiţii că li s’au pierdut actele şi poliţele dela judecătorie. Situaţia e neplăcută şi prin faptul că unii reclamanţi sunt străini şi avocaţilor le vine greu să le spue că s-au pierdut actele de la judecătorie, deoarece prin aceasta se jigneşte prestigiul justiţiei noastre în faţa străinilor. E curios lucru, de altfel, că cu sigilarea actelor e însărcinat un servitor angajat pentru transportarea lemnelor şi curăţirea birourilor. Pe de altă parte, dulapurile unde se păstrează actele, sunt foarte simple, încuietoarele pot fi deschise cu mare uşurinţă. Avocaţii au înaintat plângere la barou şi cer începerea unei acţiuni pentru asanarea acestei situaţii insuportabile. Tragedia uni pensionar ORADEA, 29. — In orașul nostru a produs o dureroasă impresie nenorocirea ce a lovit pe un bătrân pensionar, care se bucura de mare simpatie în cercurile intelectuale din Oradia. Rudolf Kutiak consilier financiar pensionat în etate de 66 ani plimbându-se aseară pe linia ferată în dreptul parcului „Alba-lulia“ a fost lovit de trenul personal care face cursa între Oradia şi Băile Felix. Se știe că între cele două gări ale Oradiei este linie dublă, cu toate astea trenurile circulă pe o singură linie indiferent de direcţia în care merg. De două zile linia pe care circulă trenurile se repară, iar circulaţia s’a transpus pe linia părăsită până acum. Bătrânul Kutiak nu ştia că trenurile circulă pe linia veche şi făcându-şi plimbarea obicinuită pe linia ferată dintre vii şi parc trenul l-a ajuns de pe urmă dând semnal printr’un fluerat strident, dar moşneagul in loc să se depărteze de linie se apropie mai mult de ea crezând că trenul circulă pe cealaltă. In momentul următor locomotiva iovi pe bătrânul Kutiak azvârlindu-1 la mare distanţă de pe terasamenitul înalt Publicul din parc, care a fost martor ocular al nenorocirei alergă în ajutorul nenorocitului care zăcea cu capul zdrobit într’un lac de sânge. A fost transportat la spital unde se constată că nefericitul moşneag nu mai e în viaţă. S’a pornit o anchetă pentru a se stabili asupra cui cade răspunderea acestei nenorociri. Arestarea unei bande de spărgători la Cluj CLUJ, 30. — Poliţia locală a arestat azi o bandă de spărgători. Banda se compune din 16 inşi şi are în fruntea ei pe spărgătorul Francisc Covaci, dezertor şi criminal. Ea a dat numeroase lovituri în oraşul nostru. Arestarea unor comisari la Cluj CLUJ, 30. Ieri după amiază de judecător de instrucţie Drăguşeanu a luat câte un lung interogatoriu comisarilor Vladiu şi Lumpatu, acuzaţi că şi-au însuşit sumele provenite depe urma unor amenzi încasate de ei. Comisarii au fost depuşi la alfatul ficeveai. _ - - - Qafintoata fi Serienübile Incendiul dela poşta din Oradia CLUJ. 30. — Eri du- amiază s’a aprins o mare cantitate de cărbuni aflată în pivniţa palatului poştal din Oradia. Panica a fost mare deoarece în pivniţă se aflau şi câteva butoaie cu benzină. Focul a fost stins cu mare greutate. O hoaţă declară greva foamei CLUJ. 30. — Poliţia a arestat pe femeia Agrişa Carolina care a fost depusă în arestul preventiv. Ea e acuzată de furt. Femeia se află de 15 zile în greva foamei. Cum starea ei e foarte gravă autorităţile au dispus să fie hrănită în mod artificial MALNAŞ Pentru închiderea sezonului, comisia locală de sub prezidenţia d-lui Stoiceanu, administratorul financiar de Sfântu Gheorghe, a organizat un bal în saloanele restaurantului Casas. Partea artistică a fost încredinţată d-nei Natalia Riegler Dumbravă care a cântat cu mult talent şi mult avânt câteva arii din repertorul străin şi cel românesc. D-ra Elisa Mateescu-Capeţineanu a executat cu fineţe un concert la piano. Radiofonul d-lui Antonescu, industriaş, a ţinut antractele. S’a dansat până la ziuă. In asistenţă remarc: d. şi d-naCherciu, inspector şcolar al învăţământului primar Bucureşti, d. şi d-na Gane Marinescu, avocat Bucureşti, d. şi d-na Sava Zamfirescu, directorul şcoalei primare „Silvestru” Bucureşti, d-na şi d. Cornel Cosma, director de şcoală Miczalău, d-na şi d. Stoiceanu, d. I. Negulescu, directorul băilor, d. şi d-na Dinu Dumbravă, dr. Georgescu, d. ing. Goldenberg, d-na şi d. Tomescu, dr. Orteanu, dr. Tad, d. Keşelene, d. Holtei, dr. Pop-pretor, d. Bubea, dr. Cortnel, d. Teylas, d. Fischler, d-na Aurelia Constantinescu, d-ra Florica Martinovici, d. Czutor Ştefan, d. Creţu Fesek, d. David Salin, d. George Ioan, d. Godfrid Krauss, d. şi d-na Benedeck, d-na Peter Garboni, d. Vilajos Lendie, d. Iulian Iosef, d-na şi d. Mărculescu, d-na şi d. Ştefan Grigorescu, d-na şi d. Alter Saidman, etc.