Dimineaţa, septembrie 1928 (Anul 24, nr. 7804-7833)

1928-09-01 / nr. 7804

îi je | V -| Aj DiMiNERTA RROERLULUi I P Bugetele comunale in Bihor ORADIA. „ Ne apropiem de sfâr­şitul anului şi comunele din jude­ţul Bihor nici până astăzi nu au bugete aprobate. 414 comune rurale şi două comune urbane Beiuşul şi Solonta sunt împiedecate de a-şi e­­xecuta lucrările comunale şi edili-, tare din cauza că unu au bugete. A­­ceasta din cauză că Consiliul jude­ţean fiind disolvat şi înlocuit cu o comisie interimară compusă numai din politician­ şi advocaţi n’a avut nici timpul nici priceperea de a controla şi aproba bugetele comuna­le, cari d­e 6 luni zac pe biroul d-lui Desideriu Tempeleanu prefect de­legat. Numeroase delegaţii ale diferite­lor comune şi mai ales ale oraşelor Beiuş şi Salonta au bătut in mai multe rânduri la uşa d-lui prefect delegat cerând aprobarea urgentă a bugetelor pentru a putea începe lu­crările comunale, dar fără rezultat. Răspunsul a fost că comisia inte­rimară judeţeană fiind compusă din parlamentari majoritari, nu se poa­­te întruni din cauza, că membrii ei sunt călătoriţi la Bucureşti la şe­dinţele Camerei sau cu alte afaceri pe la ministere, ba unii din membrii sunt în vilegiatură. Acum în preajma toamnei s’a în­trunit totuşi comisia interimară şi a luat în rapidă desbatere cele 416 tele la timp, bugete şi în câteva şedinţe le-a dat gata. Fiind parlamentari majoritari membrii comisiei interimare au e­­xerciţiul votării rapide au ştiut să complecteze timpul pierdut. Cum au putut fi desbătute în trei şedinţe de câteva ore 416 bugete nu înţelegem, destul că pe ziua de ori au fost convocaţi toţi notarii comu­nali şi cercuali din judeţ la o cons­­ferinţă la prefectura judeţului unde d. prefect delegat le-a adus la cunoş­tinţă deriziunea ministerului de in­terne referitoare la reorganizarea jandarmeriei și a gărzilor comunale care înseamnă noui cheltueli pentru comune. Referitor la bugetele co­munale s-a comunicat notarilor, și nu primarilor, că ele au fost desbă­tute și li se va da aprobarea după avizul ministerului de interne care va sosi peste câteva săptămâni. Astfel comunele din Bihor au că­zut dela multe lucrări cari trebuiau executate în timpul verii. La ţară în curând începe strânge­rea recoltei de pe câmp, atunci oa­menii nu vor putea presta muncă comunală, după strângerea recoltei d vin zilele ploioase când de aseme-­­ nea nu se poate lucra mult, şi aşa comunele au suferit mari daune prin faptul că nu li s’au aprobat buge-Coresp. 0 spargere misterioasă la minele Măierişte-Sălaj ORADEA. — La minele de căr­buni Dârjita, din Măierişte, s’a produs zilele acestea o misterioasă spargere. La întreprinderea unde lucrează 3—4 sute de muncitori mineri, scoţând cărbuni pentru a­­provizionarea căilor ferate Româ­ne, a produs mare senzaţie faptul că în grădina biroului s-a găsit caseta de bani spartă. De aseme­nea a fost spartă şi cassa Wer­­theim din birou, în care se afla caseta de fier ce conţinea 270 mii lei. Pe cassa Wertheim se văd ur­mele sforţării, de asemenea a fost violată şi caseta găsită goală în grădină. Jandarmeria din Şimleul Silva­ni­ei a început cercetările, arestând mai mulţi muncitori şi ţărani bă­nuiţi cu spargerea, dar fără a găsi ceva pozitiv asupra lor. Direcţiunea minelor a cerut con­cursul poliţiei din Oradea, pentru descoperirea spărgătorilor. Poliţiştii din Oradea, însărcinaţi cu cercetările, spun că spargerea a fost numai mascată, cassa Wer­­theim şi caseta au fost deschise cu cheia, în regulă, apoi pentru a de­natura procedeul, au violat niţel caseta, ca să creadă că este opera spărgătorilor. De altfel, caseta a fost găsită încuiată, dar deschiză­tura făcută de spargere, e aşa de mică, încât prin ea nu se puteau sustrage bancnotele. Poliţia din Oradea a cerut auto­rizaţia de la parchetul din Zalău, să continue cercetările pe o treaptă mai înaltă, căci crede că spărgăto­rii nu sunt străini. CLUJ Agresiune. — Azi la orele 6 dimi­neaţa individul Gustav Organ din str. Livezi No. 5 s-a luat la bătae cu vecinul său Gheorghe Dorian, că­ruia i-a aplicat mai multe lovituri cu un ciomag. Victima a fost tran­sportată la spital, iar agresorul ares­tatArestare. — Poliţia a arestat azi dimineaţă pe dezertorul Al. Vereş, originar din comuna Lucani, judeţul Cluj. El a săvârşit mai multe furturi şi spargeri. Deces. — Aseară a încetat din viaţă directorul consulatului ma­ghiar d. dr. Richard Einhorn, in vârstă de 55 ani. De la Camera de comerţ• — Camera de comerţ va Înainta guvernului un memoriu prin care va cere să dis­pună ca direcţia Închisorilor să nu mai ofere pe piaţă produsele ei, con­curând pe micii industriaşi. p Un interesant proces militar la Timişoara TIMIŞOARA. 30.­­ Azi la ore­le 11 dimineaţa a început în faţa consiliului de războiu al diviziei 1 de sub preşidenţia d-lui colonel Sâmboteanu procesul căpitanului Stoicescu şi a plutonierului major Racea din reg. 92 infanterie Arad, acuzaţi de sustragere de materile aparţinând statului. Comisar regal a fost d. căpitan Pantelie, iar pe banca apărării se aflau d-nii colonel Mihăilescu, Pas­­chevici, dr. Weiser şi d. maior Chirculescu. După citirea ordonanţei definiti-­i­ve, au fst ascultaţi martorii între­­ care se aflau d-nii colonel Păunesc­­cu şi doi soldaţi­ In şedinţa de după amiază vor fi ascultaţi alţi 30 mar­tori. In cursul şedinţei de dimineaţă a avut loc un incident între apăra­re şi acuzare, cu care ocazie co­misarul regal a cerut arestarea u­­nuia din martori pentru mărturii mincinoase în şedință. Incidentul a fost respins de con­siliul de războiu. Incendiu­ din Cenadul german TIMIŞOARA, 30. — In comuna Cenadul German un mare incendiu a distrus casele şi recoltele mai multor săteni. Focul a fost stins cu ajutorul pompierilor. Pagubele sunt mari. Descoperirea unor falsificatori de monezi TIMIŞOARA, 30. — In oraşu de graniţă Chichinta Mare s’a des­coperit o bandă de falsificatori de dinari și lei. Banda are ramificații in, Banat. Vizita unor studenţi francezi la Cluj CLUJ, 30.­­ Zilele acestea vor so­si în localitate 25 studenţi francezi conduşi de doi profesori universi­tari. Studenţii vor face o escursie în Ardeal. Oaspeţii sunt azi la Budapesta. Construcţii noui la Tg.-Mureş 1 TG.-MUREŞ, 30. — Numărul con­strucţiilor s’a mărit simţitor. In anul acesta s’au construit 350 case, din care 55 cu mai mult de două etaje. TIMIŞOARA Sinucidere. — Tânărul Ştefan Kas­­pari, in vârstă de 26 de ani, funcţio­nar la Banca de Credit bănăţean, s’a sinucis trăgându-şi un glonte în piept, lângă linia ferată din spatele căminului muncitoresc. Se crede că a fost la mijloc un rămăşag ameri­can. Funcţionar hoţ. — Baroul de Timi­șoara a reclamat parchetului pe ca­meristul Mihail Ivan, care a fugit însușindu-și suma de 30.000 lei, banii baroului. Poşta Administrației D. IONEL STRAT. — Trimiteți imediat toţi banii cec Banca Naţio­nală. DEJ, August­ — O ramură a învă­ţământului nostru profesional, care aşteaptă de multă vreme soluţia mântuitoare, e fără îndoială învăţă­mântul comercial. Neglijat de fac­torii în drept, aproape cu desăvârşi­re în primii ani ce au urmat înfăp­tuirii idealului naţional, acest învă­ţământ în întreg coprinsul Ardealu­lui la început şi-a găsit susţinători calzi în oameni îngrijoraţi de viito­rul ţării noastre proaspăt mărite şi pentru cari politica răscolitoare de patimi forma o ocupaţie de mâna a doua. Mai târziu însă, când s’a con­statat oficial că, comerţul şi indus­­tria din Ardeal se află aproape in în­tregime în mâini străine şi că din a­­ceastă pricină aspectul oraşelor tran­silvănene e profund străin, fiind pie­ţele împănate numai cu firme mino­­ritare, zic mai târziu şi-au deschis ochii şi conducătorii ţării, sprijinind dacă nu materialmente cel puţin mo­ralmente ideia pornită în majorita­tea cazurilor din iniţiativă particu­lară în sensul de a ridica şcoli co­merciale, cari aveau o îndoită meni­re: să răspândească cultura şi dra­gostea de carte românească şi să crească pe viitorii comercianţi ro­mâni, de numărul şi pregătir­ea că­rora depinde înflorirea şi propăşi­rea comerţului românesc. Astfel a luat fiinţă rând pe rând, cu greutatea inerentă ori­cărui în­ceput, câteva şcoli comerciale a că­ror susţinere a fost lăsată de pri­mul moment în seama Camerelor de comerţ şi primăriilor din oraşele în cari funcţionează aceste şcoli. Statul şi-a rezervat doar dreptul de­ a nu­mi şi plăti pe membrii corpului di­dactic şi a supraveghea mersul în­văţământului. N'am avea nimic de zis împotrivă, dacă instituţiile şi au­torităţile obligate prin lege s’ar a­­chita cu sfinţenie de datoria lor. Dar acestea adesea procedează după bunul plac, fapt care dă naştere la neajunsuri ce pot avea urmări re­gretabile pentru şcoli. De aceea ar fi de dorit ca primăriile, dar mai a­les Camerele de comerţ în sarcina cărora cad susţinerea şcolilor co­merciale, să arate mai multă solici­tudine iar ministerul instrucţiunii să dea mai multă atenţie învăţă­mântului comercial. ŞCOALA COMERCIALA ELEMEN­TARA DIN DEJ S’a deschis în anul 1923 şi înde­plineşte un adevărat apostolat. Este unica de acest fel nu numai în ju­deţul Someş ci în întreaga regiune nordică a Ardealului. Şcoala des­chisă cu mari greutăţi şi când criza financiară era mai acută strânge la plată a fiilor de ţărani, în deosebi să­raci, din cele mai îndepărtate sate, adesea lăsate în voia soartei, îi lu­minează şi desvoltă în ei gustul spre cariere practice, cu alte cuvinte, pre­găteşte din ei comercianţii români de mâine. Deşi această instituţie funcţionează numai cu trei clase în fiecare an un număr considerabil de elevi, recrutaţi, după cum spu­neam din pătura ţărănească săracă care nedispunând de mijloace ma­teriale suficiente, e nevoită să-şi dea copiii să înveţe carte la şcoala unde axele şcolare şi de întreţinere sunt reduse. Or, la şcoala comercia­lă din Dej, făcându-se cea mai ma­re reducere posibilă, ţăranii îşi tri­mit copiii aici. Dar şcoala menţionată, multă vre­me după deschidere s’a găsit într’o situaţie deplorabilă şi dacă condu­cerea ei n’ar fi fost în mâinile ze­losului director Ioan Bot, poate ar fi şi încetat de a mai funcţiona. GREUTĂŢI ŞI NEAJUNSURI ANCHETELE NOASTRE învăţământul comerc­ial inferior în judeţul Someş Câteva constatări judicioase:-Şcoala «foiala de băşti din Dej.­­Lărgire edificiul.­Datoria publicului Construcţia şcoalei de comerţ inferior din Dej le-a trimis tuturor instituţiunilor bancare, întreprinderilor comerciale industriale, primăriilor urbane şi rurale, judecătoriilor, şcolilor, oficii­­lor parohiale, etc., precum şi oame­nilor de bine. Prin acest mijloc în­trebuinţat mai bine de un an s-a putut strânge frumoasă sumă de lei 600.000. Apelul şi ilustratele con­tinuă a fi puse în circulaţie aşa că până la finele anului curent cre­­dem că fondul se va mări. Cunos­când starea deplorabilă în care se află şcoala, comitetul şcolar a ho­­tărît să mărească clădirea, ridi­când un etaj pe vechiul edificiu. Lucrările de construire au început în 12 Iulie şi se speră că la 15 oc­tombrie a. c. vor fi terminate. Curios să ştiu în ce stadiu se află lucrările de construcţie de la şcoala comercială, am făcut o vizită ace­stui institut din strada Regele Fer­­dinand. Mărturisesc că am rămas plăcut surprins de ceea ce am vă­zut. Acoperişul vechii clădiri dis­păruse iar în locu-i se înalţă zidurile puternice ale etajului. Un număr de 30 muncitori şi muncitoare sub con­ducerea antreprenorului Ichişan a­­semeni unor sârguincioase albine, lucrează cu febrilitate la lărgirea localului de cultură- D. Ioan Bot directorul şcoalei cu amabilitatea ca­­re-l caracterizează mi-a dat câteva relaţii in ceea ce priveşte starea şco­lii. „Şcoala comercială, care este in construcţie se edifică numai din contribuţia publicului mărinimos şi înţelegător de importanţa ei în a-Clădirea şcolii, cam­ mai înainte ceste ţinuturi. Clădirea complect la servise de locuinţă particulară, deja în al doilea an de funcţionare s’a dovedit neîncăpătoare faţă de nu­mărul elevilor ce crescuse în mod simţitor, mai ales că în aceeaş clă­dire se afla şi internatul. Şcoala n’avea săli de învăţământ corespun­zătoare, internatul n’avea dormitoa­re suficiente, camere pentru peda­gogi şi servitori precum şi o sală de meditaţii, aşa că elevii aveau de în­durat multe mizerii. Dormitoarele neigienice, strâmte, n’aveau paturi aşa că elevii erau siliţi să doarmă câte doi într’un pat. Elevii externi în cursul anului şcolar sunt găz­duiţi în mare parte de străinii din oraş cari din motive bine ştiute nu prea se sinchisesc de educaţia lor Deci şi din acest punct de vedere era de dorit ca fosta clădire să fie mă­rită, pentru ca internatul să poată da adăpost la un număr mai mare de elevi. In faţa acestei situaţii, care nu putea să mai dăinue deoarece constituia un impediment serios în drumul învăţământului, direcţiunea şcolii s’a pus pe lucru. A trimis ce­reri peste cereri, toate bine motivate, ministerului, Camerei de comerţ şi primăriei, în sensul de a acorda şco­lii comerciale subvenţii pentru lăr­girea edificiului. Insă această primă încercare nu adusese rezultatele aş­teptate. Atunci, cu autorizaţia mini­sterului, direcţiunea liceului lansă­­ un apel şi ilustrate istorice pe care terminată ne va costa suma de lei 1 milion din care n’avem adunaţi decât 600.000 lei.Cu suma restantă de 400.000 lei ne vom împrumuta la o bancă, sperând că ilustratele lan­sate vor fi răscumpărate de către deţinători, replătind treptat această datorie. La apelul lansat de direcţiunea şcolii foarte mulţi deţinători de cărţi poştale ilustrate nu răspund, din ca­re cauză suntem nevoiţi să le recla­măm prin poştă. Şi cum desele re­clamări prici­nuesc cheltuieli mari cari reduc în mod simţitor fondul de construcţie, direcţiunea şcolii fa­ce apel şi pe această cale la publi­cul mărinimos şi înţelegător de mă­reţul scop urmărit să binevoiască a răscumpăra cele 10 cărţi poştale tri­mise, iar întrucât din oarecari mo­tive acele n’ar fi răscumpărate, îi rugăm să binevoiască a ni le remite pentru a putea fi plasate în alte locuri. Strădiniţele d-lui director Ioan Bot, de­ a ridica şcoala de sub price­puta sa conducere la nivelul celor­lalte instituţii cu scop similar, sunt vrednice de toată lauda. Ne place să credem că cei în drept nu vor trece cu vederea munca desinteresată şi altruistă desfăşurată cu atâta zel de d. Bot, ci apreciindu-le după cum se cuvine îi vor da satisfacţia bine meritată. . ^ fi. BODE 4 de AUTOBUZ regulate şi cele mai rapide se fac numai cu Autobuzul „MOŢII“ spre Zlatna, Abrud şi re­tur spre Alba-lulia, in legătură cu trenurile din Teiuş spre Bucureşti, Arad, Cluj şi Ora­dea-Mare. I­TIN­ER­ARIUL: Plecarea Sosirea Din Abrud orad a.m. ,, Zlatna » 7,20 ,, „ Alba-lulia „ 2,30 p.m. „ Zlatna „ 4,10 „ la Zlatna 7,10 a „ Alba-lulia 8,30 ,, ,, Zlatna 4 p. nt ,, Abrud 5,45 ., Călătoriți numai cu autobuzul „MOI II“ m. Şcoala naţională de Viticultură superioară din Chişinău in escursi­e de studii prin Ardeal FAGARAS, 29.— Eri a sosit în loc. dela fermă, la locul zis „Fântâna calitate un grup de 21 elevi ai anu­ .Crăiese!“. lui 4 de la şcoala naţională superioa­ră de viticultură din Chişinău, care a plecat in excursie de studii prin ţară şi mai cu seamă prin localită­ţile viticole şi agricole. Excursioniştii sunt însoţiţi de câţi­va profesori ai şcoalei: Constantin Stelea, Mararmachi, Petre Patron şi Constantin Lupaşcu. Din Chişinău-Basarabia au plecat cu un vagon special la Iaşi, Panciu, Odobeşti, unde au vizitat aşezămin­­tele viticole din acele localităţi. In trecere, s’au oprit la Braşov o noap­te, iar la Făgăraş o zi şi o noapte. In oraşul nostru, excursioniştii au fost găzduiţi la şcoala nrorală de­­ învăţători, unde li s’a dat masă şi casă. Aci, după ce au vizitat şcoala normală şi ferma ei, unde se lu­crează sistematic şi după ultimele principii agricole, excursioniştii au fost la ferma model a statului „Fă­găraş" şi la aşezămintele sistematice ale crescătoriei de păstrăvi şi crapi Chişinău. D. administrator al fermei Virgil Pop a dat toate explicaţiile necesare. Au vizitat apoi biserica Brâncovea­­nu şi cetatea Mihai Viteazul unde d. Dumitru Ionescu Sachelarie, di­rectorul şcoalei normale ca om de o cultură superioară şi unul care s’a ocupat în­deaproape de istoricul ce­tăţii, le-a redat tot istoricul, epocă de epocă zid de zid. La vizitarea cetăţii d. maior Du­­mitriu comandantul batalionului I de vânători din regimentul I, a fost foarte gentil cu excursioniştii, pu­­nându-le la dispoziţie tot ce s’a pu­tut vedea şi tot ce prezintă un inte­res mai deosebit. Azi de dimineaţă excursioniştii şi conducătorii lor cu trenul de 8 şi jumătate s-au îndreptat către Sibiu şi R.­Vâlcea. Vor vizita regiunea vi­ticolă a Drăgăşanului, apoi Govora- Ocnele Mari-Curtea de Argeş-Bucu­­reşti, după care se vor înapoia la Dispar actele dela judecătoria de ocol urbană din Oradia ORADIA, 30. — La judecătoria de ocol urbană din Oradia, prin­­tr’o împrejurare necunoscută, dis­par actele. In interval de două săp­tămâni, au dispărut 7 acte impor­tante, în urma cărei dispariţii ju­decătoria nu poate desbate. Unele din ele au dispărut după pronun­ţarea sentinţei, aşa că sentinţa nu poate fi executată. Au dispărut şi poliţe în baza că­rora s’a cerut executarea unor asi­gurări. In ace­ste cazuri, recla­manţii cad dela creanţele de asi­gurare, căci anularea poliţelor pierdute pretinde o procedură lun­gă, anevoioasă şi costisitoare. In ultimele zile, d-nii avocaţi dr. Gheorghe Şimonca, Rudolf Kertész, Nicolae Guttmann, Albert Feld şi Atila Csongrádi, au înain­tat petiţii că li s’au pierdut actele şi poliţele dela judecătorie. Situaţia e neplăcută şi prin fap­tul că unii reclamanţi sunt străini şi avocaţilor le vine greu să le spue că s-au pierdut actele de la ju­decătorie, deoarece prin aceasta se jigneşte prestigiul justiţiei noas­tre în faţa străinilor. E curios lucru, de altfel, că cu sigilarea actelor e însărcinat un servitor angajat pentru transporta­rea lemnelor şi curăţirea birouri­lor. Pe de altă parte, dulapurile unde se păstrează actele, sunt foarte simple, încuietoarele pot fi deschise cu mare uşurinţă. Avocaţii au înaintat plângere la barou şi cer începerea unei acţiuni pentru asanarea acestei situaţii in­suportabile. Tragedia uni pensionar ORADEA, 29. — In orașul nostru a produs o dureroasă impresie ne­norocirea ce a lovit pe un bătrân pensionar, care se bucura de mare simpatie în cercurile intelectuale din Oradia. Rudolf Kutiak consilier financiar pensionat în etate de 66 ani plimbându-se aseară pe linia fe­rată în dreptul parcului „Alba-lu­lia“ a fost lovit de trenul personal care face cursa între Oradia şi Băi­­le­ Felix. Se știe că între cele două gări ale Oradiei este linie dublă, cu toate astea trenurile circulă pe o singură linie indiferent de direcţia în care merg. De două zile linia pe care cir­culă trenurile se repară, iar circu­laţia s’a transpus pe linia părăsită până acum. Bătrânul Kutiak nu ştia că trenu­rile circulă pe linia veche şi făcân­­du-şi plimbarea obicinuită pe linia ferată dintre vii şi parc trenul l-a ajuns de pe urmă dând semnal prin­­tr’un fluerat strident, dar moşnea­gul in loc să se depărteze de linie se apropie mai mult de ea crezând că trenul circulă pe cealaltă. In mo­mentul următor locomotiva iovi pe bătrânul Kutiak azvârlindu-1 la mare distanţă de pe terasamenitul înalt Publicul din parc, care a fost martor ocular al nenorocirei aler­gă în ajutorul nenorocitului care zăcea cu capul zdrobit într’un lac de sânge. A fost transportat la spital unde se constată că nefericitul moşneag nu mai e în viaţă. S’a pornit o anchetă pentru a se stabili asupra cui cade răspunderea acestei nenorociri. Arestarea unei bande de spărgători la Cluj CLUJ, 30. — Poliţia locală a a­restat azi o bandă de spărgători. Banda se compune din 16 inşi şi are în fruntea ei pe spărgătorul Francisc Covaci, dezertor şi crimi­nal. Ea a dat numeroase lovituri în oraşul nostru. Arestarea unor comisari la Cluj CLUJ, 30. I­eri după amiază de judecător de instrucţie Drăguşea­­nu a luat câte un lung interoga­toriu comisarilor Vladiu şi Lum­­patu, acuzaţi că şi-au însuşit su­mele provenite de­­pe urma unor amenzi încasate de ei. Comisarii au fost depuşi la a­lfatul ficeveai. _ - - - Qafin­toata fi Serienübile Incendiul dela poşta din Oradia CLUJ. 30. — Eri du- amiază s’a­ aprins o mare cantitate de cărbuni aflată în pivniţa palatului poştal din Oradia. Panica a fost mare de­oarece în pivniţă se aflau şi câteva butoaie cu benzină. Focul a fost stins cu mare greu­tate. O hoaţă declară greva foamei CLUJ. 30. — Poliţia a arestat pe femeia Agrişa Carolina care a fost depusă în arestul preventiv. Ea e acuzată de furt. Femeia se află de 15 zile în gre­va foamei. Cum starea ei e foarte gravă autorităţile au dispus să fie hrănită în mod artificial MALNAŞ Pentru închiderea sezonului, com­i­­sia locală de sub prezidenţia d-lui Stoiceanu, administratorul finan­ciar de Sfântu Gheorghe, a organi­zat un bal în saloanele restaurantu­lui Casas. Partea artistică a fost încredinţa­tă d-nei Natalia Riegler Dumbravă care a cântat cu mult talent şi mult avânt câteva arii din repertorul stră­in şi cel românesc. D-ra Elisa Ma­­teescu-Capeţineanu a executat cu fineţe un concert la piano. Radiofonul d-lui Antonescu, indus­triaş, a ţinut antractele. S’a dansat până la ziuă. In asistenţă remarc: d. şi d-naCher­ciu, inspector şcolar al învăţămân­tului primar Bucureşti, d. şi d-na Gane Marinescu, avocat Bucureşti, d. şi d-na Sava Zamfirescu, directo­rul şcoalei primare „Silvestru” Bu­cureşti, d-na şi d. Cornel Cosma, director de şcoală Miczalău, d-na şi d. Stoiceanu, d. I. Negulescu, direc­torul băilor, d. şi d-na Dinu Dum­bravă, dr. Georgescu, d. ing. Gol­denberg, d-na şi d. Tomescu, dr. Or­­teanu, dr. Tad, d. Keşelene, d. Hol­tei, dr. Pop-pretor, d. Bubea, dr. Cort­nel, d. Teylas, d. Fischler, d-na Au­relia Constantinescu, d-ra Florica Martinovici, d. Czutor Ştefan, d. Cre­­ţu Fesek, d. David Salin, d. George Ioan, d. Godfrid Krauss, d. şi d-na Benedeck, d-na Peter Garboni, d. Vilajos Lendie, d. Iulian Iosef, d-na şi d. Mărculescu, d-na şi d. Ştefan Grigorescu, d-na şi d. Alter Said­­man, etc.

Next