Dimineaţa, noiembrie 1928 (Anul 24, nr. 7865-7894)
1928-11-25 / nr. 7889
CERETI AZI LEALITATEA ilustrati 36 pagini 8 lei Fondată in 1904 de CONST. BULLE 3 LHLI1 BIROURILE: Bucuresti, Str. Sărindar No. 7-9-11||3 LEE |I TELEFOANELE 1 I & x ■ i.'iKfi % NOASTRE / IO PARtNr. Wo. 7889 Duminică 25 ROEKBRIE 1928 Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54. Direcţia: 357/72, A-Pla 307/69. Provincia 310/66 Descentralizarea agnistrativă N’am putut înţelege niciodată motivul care a determinat guvernele noastre să lucreze timp de zece ani exact împotriva intereselor vădite ale rânduielii noastre administrative. Felul cum s’a legiferat în această direcţiune şi modul cum s’a operaat în statornicirea unor temelii noui feluritelor categorii administrative, rămâne o enigmă haotică pentru contemporani. Dela început remarcăm absenta unei linii precise în conduita reformatoare a ilustrelor competinte cari s'au perindat la conducere. Marea operă a refacerii și a unificării n’a fost comandată de o gândire disciplinată şi perfect lămurită şi nici de o voinţă unică şi hotărită, — aşa cum s’ar, fi cuvenit. S’a lăsat dimpotrivă, câmp larg deschis tuturor inspiraţiunilor baroce, cari au încolţit generos în variatul cortegiu de capete competente. Datorită acestui fapt, dispoziţiunile luate de miniştri ori de suplinitorii lor permanenţi, s’au contrazis, s’au suprapus şi s’au încrucişat într’o arhitectură futuristă, în care ochiul simplu al cetăţeanului va căuta zadarnic un punct de orientare. In special, mania centralizatoare s’a manifestat cu o turbulentă impetuozitate într’o vreme, când descentralizarea se impunea cu titlul unei raţiuni de stat. Egocentrismul vanitos şi bănuitor, a concentrat într’o singură mână toate firele administraţiilor publice, reducând întreaga acţiune, la iniţiativa unei singure persoane. Poate n’ar fi nimic de zis, dacă centralizarea s’ar fi făcut de către oameni a căror putere de muncă şi pricepere e suficentă, uriaşei probleme, pe care şi-au asumat-o. Dar în deobşte, mâna care s’a grăbit să strângă nervos cârma unei instituţiuni, este incapabilă să facă ordine în multiplele resorturi fixate pe tabla de comandă. Iată de pildă, instituţiunea poştei. Nu vom mai stărui asupra importanţei pe care această instituţiune are un uîi6î ^r'— dale civilizate. E inutil să spunem că, stat şi particulari deopotrivă, comerţ, industrie şi armată — trăiesc şi-şi exercită atribuţiunea cu concursul de fiecare clipă, al poştei. Ei bine, acum câţiva ani, poşta era descentralizată într’un sistem de direcţiuni regionale, cari rezolvau în cadrul lor de competinţă, chestiunile respective, ale câtorva judeţe. Direcţiunea generală, descărcată de balastul tuturor măruntelor afaceri de provincie, putea supraveghia în linişte evoluţia tehnică a instituţiei şi se putea dedica proiectelor de perfecţionare, atât de trebuitoare în viitor. De altă parte, oficiile urbane şi rurale, nu erau constrânse să alerge la Bucureşti cu toate micile mizerii cotidiane, ci şi le rezolvau la direcţia nea regională în raza căreia se găseau. Nu ştiu cui nu i-a plăcut descentralizarea poştei. Destul că într’o bună zi s’a găsit un reformator care a suprimat această rânduială şi a creiat în loc, câteva vagi inspectorate de control, fără nici o atribuţiune. Ah, inspectoratele! Ce plăcere să întâlneşti la fiecare pas, un inspector fără treabă! Ei înşişi, oameni voinici şi capabili, se ruşinează de inutilitatea lor. Şi în vreme ce îşi pierd timpul căscând plictisiţi deasupra unei energii adormite, la direcţia generală nu se pot rezolvi lucrările... din lipsă de personal şi de vreme. Nu e delicios ? Răspund tot eu , nu. E dimpotrivă amar şi revoltător. A se pune capăt acestei stări de lucruri şi a se reveni la vechea formulă, nu este decât o elementară datorie a oamenilor de bun simț. THIERIU VORNIC NOUL ȘEF AL MARELUI STAT MAJOR I), general de divizie Samsonovici Nicolae, a fost numit prin decret regal, șef al Marelui Stat, major al armatei. D-stt a condus până în prezent această instituție, ca sub-șef. Desconcentrarea jandarmilor — Ailia a y assn astai... — Nu dragă Fresa, — m am retras din viața politică. El a fost resimţit în toată ţara Eri dimineaţă si a simţit în Capitală un cutremur de pământ foarte pronunţat. La periferie, mai ales, populaţia, care, la început, nu ştia despre ce e vorba, a ieşit din casă în stradă, fiind cuprinsă de panică. Din informaţiile noastre, cutremurul a fost simţit în Capitală la ora 6 şi un sfert. La poşta, panica deasemenea a fost foarte mare, mai ales în sala telefoanelor. Un moment lucrul a fost suspendat. Mai târziu s’a putut afla că tot atunci cutremure de pământ s’au produs în mai multe regiuni ale ţării, gradul 4, fiind însoţit de zgomote subterane. ALARMA POPULAŢIEI In cursul dimineţii de ori sute de persoane din Capitală şi din provincie au chemat la telefon observatorul astronomic, cerând lămuriri asupra cutremurului. D. profesor Cocuiescu a luat dispoziţia ca un funcţionar să servească publicului, în limitele posibilității, informațiunile cerute. # După calculele făcute la institutul astronomie, reiese că oscilaţiile au durat un minut. CE NI SE SPUNE LA OBSERVATORUL ASTRONOMIC D. Cocuiescu, profesor unîversitar şi directorul observatorului, astronomic din Capitală, întrebat de noi asupra fenomenelor si cauzelor acestui cutremur ce a avut loc în ţară, ne-a spus următoarele: — Şi eu deasemenea am simţit zguduitura. De fapt n’a fost un cutremur propriu zis, ci mai mult s’au auzit zgomote subterane şi s’a simţit o zguduitură ce veniâ de jos în sus. Nu vă pot da date ştiinţifice până când nu voiu consulta aparatele noastre seismografice dela institut. DATELE ŞTIINŢIFICE ASUPRA CUTREMURULUI Un specialist al institutului astronomic din Bucureşti ne dă următoarele lămuriri ştiinţifice asupra acestui cutremur: — Seismografele observatorului astronomic din Bucureşti, au înregistrat an dimineaţa la ora 16.24 un cutremur cu epicentrul apropiat. După scara lui Rossi Feréi, cutremurul a fost de cf ■ ■- ; "‘ • • .} , : i Cutremurul a fost resimţit in ţară LA CONSTANTA CONSTANTA, 23. — Azi dimineaţa, la ora 6.20, s’a simtit în localitate un cutremur de pământ destul de puternic. In câteva case s’au deplasat mobilele. LA CHIŞINĂU CHIŞINĂU, 23.— La ora 6.20 s’a înregistrat în localitate un cutremur, care, cu întreruperi, a durat câteva secunde. Cutremurul a fost mai intens în partea de sud a oraşului, unde s’au deschis uşile dela dulapuri şi au căzut tablourile din pereţi. Oamenii au fost cuprinşi de panică. LA ODOBEŞTI OROBEŞTI, 23. — Azi dimineaţă la orele 6.20 s’a simţit un cutremur care a durat 30 de secunde. Populaţia trezită din somn, a ieşit pe stradă. CUTREMURUL NU S’A RESIMŢIT IN BANAT Din Timişoara se comunică că in Banat nu s’a resimţit cutremurul. LA FOCŞANI La Focşani, mai ales, cutremurul a fost resimţit în trei rânduri. Prima zguduitură a avut loc la ora 6 şi 17 minute şi a durat câteva secunde. A doua zguduitură la ora 6.21, a durat 3 secunde, iar la ora 6 jumătate, ultima zguduitură, a durat patru secunde. La un moment dat, in casele unde ardea lumina, curentul electric a fost întrerupt. Ni s’a comunicat de către politia de acolo că aceasta a fost o măsuri luată de uzina electrică. Motoarele au fost oprite pentru puţin timp. Si in acest oraş o parte din populaţie a fost cuprinsă de panică. LA IAŞI La Iaşi cutremurul s-a produs la ora 6.20 şi a fost insotit de zguduituri subterane. In str. Bărboiu, locatarii au ieșit în stradă, deoarece cutremurul a fost resimțit foarte puternic, obiectele atârnate clătinăndu-se violent. Cutremure în regiunea Smirna ANGORA, 23 (Rader). In regiunea Smirna s’au produs eri, la scurte intervale, două cutremure de pământ, primul mai slab, al doilea mai puternie. Pagube nu sunt. SPORIREA IMPOZITELOR IN UKRAINA VARSOVIA, 23 (Rador). — Din Charkov se anunţă că Consiliul Comisarilor Poporului din Ukraina, a decis să majoreze impozitul pe venit in mai multe districte pe motivul că „au fost scutite de foamete**. Profesiunile liberale vor avea o augmentare de 5 la sută și întreprinderile comerciale de 10 la sută asupra impozitelor de până acum. Impozitele comunale au fost dea ■amanea mărita. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Priiviţi Silvrci Nu e vorba de celebrul roman al lui Jurghenev, totuşi cele ce urmează au ceva asemănător cu subiectul acestui roman. E inevitabilul contrast de idei şi mentalităţi între reprezentanţii a dată generaţii diferite. Tinerii s’au cunoscut încă de acum câţiva ani, când ea era pe băncile liceului, iar el păşea pragul universităţii. O cunoştinţă pe care vremea a intărit-o, prefăcănd-o in acel sentiment, căruia i se zice „dragoste". „O dragoste sinceră, adevărată şi dezinteresată", precum mă asigură ea, care imi cere un scris un sfat şi o îndrumare. Aceasta pentru motivul că au intervenit părinţii, cari nu vedeau cu ochi buni legăturile dintre copiii lor. Aya, vrând să-l îndepărteze şi să-l facă să uite, părinţii tânărului l-au trimis pe acesta la studii in străinătate. Depărtarea insă n’a slăbit sentimentele dintre el şi ea. După cinci ani de absenţă a lui, se regăsesc amândoi in aceleaşi dispoziţiuni ca şi mai înainte. El, insă, posedă acum o diplomă universitară, care ii deschide perspectivele unei cariere frumoase. Părinţii săi umblă după o partidă bogată, au pretenţii la o zestre de milioane, ceea ce nu posedă buna şi credincioasa prietenă. Ele trist, abătut şi nu ştie ce hotărâre să ia, iar ea suferă nespus de mult. Suferă atâta, că hrăneşte gânduri de a-şi face singură seanţa. Ce-i de făcut? Mai intâiu e ceva care nu e de făcut in nici un caz. Adică faptul de a te gândi că peşire ar putea să fie suprimarea vieţii. E o soluţie care trebue îndepartata oricând şi in orice împrejurare. Scopul oricărei lupte trebue să fie izbânda şi viata, în nici un caz moartea. In al doilea rând, socotim că părinţii, doritori de fericirea copiilor, vor sfârşi prin a se înduioşa şi a-şi da consimţimântul. Iar dacă aceasta nu va fi cu putinţă, mai este o eşire: resemnarea cu voinţă tare in fata soartei. ELVIN LA SOFIA E LINIȘTE SOFIA, 23 (Rador). — Diferitele svonuri lansate in străinătate despre pretinse tulburări sau dezordini la Sofia sunt pe deantregul fanteziste. In Capitală domnește cea mai perfectă ordine Starea regelui Angliei e serioasă — TELEGRAMA LONDRA, 23. — Din ultmul buletin asupra stării sănătăţii regelui Angliei, se constată că boala de care suferă este mai serioasă decât se credea. Toată noaptea, doi medici au stat la căpătâiul bolnavului. După miezul nopţii a mai fost chemat şi un al treilea medic şi s’a ţinut un consult. A şi fost redactată telegrama de rechemare a prinţului moştenitor, care se află în Africa de Est. Telegrama n’a fost incă expediată, pentru a nu-l nelinişti pe principele de Wales. fii PARTICULARA -LONDRA, 23. (Rador). — Buletînu! medical publicat aseară anunţă că regele Angliei a petrecut o zi agitată din cauza persistenţei febrei De asemenea un plămân e întrucâtva congestionat. Cu toată această uşoară complicaţie, starea suveranului nu dă loc la nici o îngrijorare. * LONDRA. 23. (Rador). — Agenta „Reuter“ telegrafiază. Aseară târziu a fost chemat la palatul Buckingham sir Stanley fie- well, medicul regelui. La ora 1 noaptea, medicul nu ieşise din camera suveranului. A fost apoi chemat un alt medic, lordul Dawson of Penn şi un al treilea doctor. Se aşteaptă cu nerăbdare publicarea buletinului medical de azi. Documentele împrumutului Informaţia noastră că mininisterul de finanţe nu este în posesiunea tuturor actelor privitoare la tratativele pentru un împrumut extern, a fost greşit interpretată de unii. S-au publicat chiar desminţiri, arătându-se că dosarul există. Nici noi nu afirmăm că dosarul tratativelor nu există. El se află în posesia ministrului de finanţe. Interesant este însă ce cuprinde şi ce nu cuprinde acest dosar. Este drept că în dosar există toată corespondenţa şi toate rapoartele în legătură cu tratativele urmate. In acel dosar se găsesc şi toate convenţiile încheiate în Iulie şi pe baza cărora s’a făcut mistificarea parlamentară Există deasemenea şi răspunsul bancherilor, din Septembrie. Ceea ce nu se găseşte Insă, este corespondenţa ulterioară acelei date, ameliorările de condiţii admise de bancheri şi concesiile făcute de d. Vintilă Brătianu. Aceste lucruri lipsesc și este desigur partea cea mai importantă de acte, de care ar fi avut nevoie noul guvern, intru continuarea tratativelor. Aprovizionarea regiunilor dăunate de secetă Şedinţa delegaţiei economice a guvernului Eri la ora 11 juni. s-a întrunit, la ministerul de industrie, delegaţia economică a guvernului. Au participat d-nii miniştri Mihai Popovici, Mihalache, Madgearu, Răducanu şi general Alevra. La ordinea zilei chestiunea aprovizionării regiunilor dăunate de secetă. D. Mihalache a ciit raportul prin care se arată situaţia acestor regiuni, nevoile de aprovizionare şi fondurile necesare. D-sa a propus înfiinţarea unei comisiuni pentru aprovzionarea acestor regiuni. După calculele d-sale, aprovizonarea necesită un fond de trei sute milioane. In vederea organizării acestei comisiuni, se va stabili printr’un jurnal al consiliului de miniștri compunerea ei. Comisiunea va fi condusă de un comisar special pentru alimentarea regiunilor. Vor mai face parte câte un delegat al ministerului de agricultură, interne, industrie, sănătatea publică, finanţe, c .f. r, Crucea Roşie, directorul general al îndrumărilor agricole, directorul general al Băncilor Populare şi al cooperativelor săteşti, un delegat al Uniunii agricole, şi unul al Camerei de comerţ, precum şi d-nii N. Ghiulea, secretarul general al ministerului muncii I. Radacovici, morar, M.. Focşăneanu, cerealist, Romulus Boila, A. Drugă, Roman Stere, Teofil Ionescu şi Gică Ştefănescu. Prin acest jurnal se va prevedea sumele necesare pentru aprovizionare. Deocamdată s'a şi pus la dispoziţia comisiunei, printr'un jurnal anterior, suma de 10 de milioane iar restul până la 80 de milioane, se va pune la dispoziţie in mod provizoriu de Casa asigurărilor muncitoreşti. Aceasta din iniţiativa ministerului muncii. Alte fonduri necesare se vor deschide treptat cu trebuințele. * Şedinţa delegației s-a terminat la ora 1. Noui demnitari D. GR. GAFENCU Secretarul general al ministerului de externe Amânarea tratativelor directe in chestia optanpr — LA GENEVA ACEASTĂ CHESTIUNE VA FIGURA DE FORMĂ — S’a hotărât deSFiici'iv ca tratativele în chesti.:r,ea cptanţilor, sa înceapă la 15 Decembrie. Cum cntrsîiiu uiguraţiunilor se întruneşte în ziua de 10, urmează că problema cptarţilor va figura numai de formă pe ordinea de zi de la Gerceva. o impresionantă sinucidere la Câmpia O impresionantă sinucidere s’a petrecut ori la Câmpina. D-ra Paula Popovăţ, din Bucureşti, care se instalase de o lună de zile in Câmpina, s’a sinucis trăgându-şi un gloate de revolver în tâmpla stângă. Cu o zi mai inainte d-şoara Popovăţ, sosind din București, nu lăsase să se vadă nici o urmă a tragicei sate hotăriri Din scrisorile pe cari le-a lăsat reese că sinucigașa a fost victima unei iubiri nenepcite. Ministrul Turciei la Budapesta ANGORA, 23 (Rador). — In postul de ministru al Turciei la Budapesta a fost numit Behldi Bey, fost ministru al lucrărilor publice. In urma acestei numiri, Behldi Bey și-a depus mandatul de denuntat. ------—-