Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)

1928-12-01 / nr. 7895

IO PAGINI Preţul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an 380- »un 6 luni 200-„ n „3 „ 91 99 In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 LEI II BIROURILE: București. Str. Sărindar No. 7­9­1 iffTTURI HTEStBLE [ Anul XXIV. NO. 7895 Sâmbătă 1 BECEMBRIE 1928 Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54. Direcția: 357/72. A­tia 307/69. Provincia 310/66 Manifestul guvernului Manifestul electoral al guvernu­lui a fost dat publicităţii. Citi­torii noştri î1 găsesc în numărul de faţă al ziarului. Este un program detailat de activitate, nu pentru o sesiune, ci pentru o legislatură în­treagă, dacă nu şi pentru mai mult. De altfel, chiar manifestul arată că nu se poate trece în mod subit de la starea de azi la o viaţă nouă, şi că e nevoe de mai mulţi ani pen­tru aceasta. Manifestul arată programul gu­vernului în toate ramurile de acti­vitate. In linii generale, acest pro­gram se acopere cu programul par­tidului naţional-ţărânesc, de care se deosebeşte numai prin aceea,că in­dică punctele de grabnică realizare. Trebue relevată în primul rând promisiunea că guvernul se va stră­dui să introducă adevărata domnie a legilor; că va scoate justiţia şi ar­mata de sub influenţele politice; ca va­ introduce o largă descentralizare administrativă; că vă repara greşe­lile făcute in înfăptuirea reformei agrare; că va reduce, cât mai repe­de posibil, taxele de export, că va face un satut special al minorită­ţilor. Ca chestiune de politică generală externă, este de relevat complimen­tul pe care manifestul guvernului il face Ligii Naţiunilor, ca instrument de asigurare a păcii. Manifestul guvernului va fi, de­sigur, tot atât­ de bine primit, in­­ard şi­ în străinătate, ca şi declara­ţia ministerială, făcută in ziua de­­p­­merii jurămdntului. Denunţarea cartelului petroliştilor Disensiuni grave intre societăţile de petrol .In Septembrie, anul trecut, după lungi tratative, principalele între­prinderi de petrol cari au la Tinerii s’au cartelat cu scopul de a înlătu­ra concurenţa ce şi-o făceau reci­­ptiv pe piaţa internă. Cartelul a­­vea ca bază fixarea unor cote de vânzare în interior, în raport cu cantitatea de petrol t­rut prelucra­tă de fiecare din întreprinderile participante.­­Cu toate că în convenţia dintre societăţile de petrol,­­era stipulat că preţurile de vânzare în interior rămân libere, era evident că nici una din întreprinderi nu mai avea interes să forţeze vânzarea prin scă­derea preturilor de vreme ce s’a legat prin convenţie să nu depă­şească , cota fixată fiecăreia. Ba chiar, ca o complectare a acestei obligaţii, s’a, mai prevăzut in con­venţia de cartelare că Întreprinde­rile cari­ vor pune în vânzare în interior o cantitate de produse su­perioara cotei lor respective, vor trebui sa verse­ la un fond conturm diferenta dintre preţul practicat pe piaţă intern­ă şi cel care se putea obţine la export. In mod firesc rezultă clar că prin indicerea ■ cartelului preturile de vânzare in interior erau fixate de cartel. Bine inteles ca preturile s’au ur-, cat treptat, treptat in tot timpul funcţionării cartelului. Cartelul a fost încheiat pe un an si expira la 1 Octombrie. Cum însă până la acea dată întreprinderile participante n’au putut ajunge la o­­înţelegere asupra condiţiiluier pen­tru reinoireci cartelului, el a­­ fost prelungit bând la 1 Decembrie. Intre timp insă, noua situaţie creată prin schimbarea guvernului şi prin urmările „ei asupra regru­părilor ce vor trebui să se producă in Industria română de petrol, a adâncit neînţelegerile existente şi a făcut cu neputinţă rennoirea carte­lului. încă Înainte de 1 Decembrie, cartelul a fost virtualmente denun­ţat, deoarece sancţiuni juridice, con­­venţia nu putea conţine siin cauza unor prevederi ale legii minelor. De fapt, cartelul a funcţionat oa­­recum ilegal, preturile de vânzare in Interior iUu* -- --'v— celor îngăduite de legea miîlfîiOÎ. Aceasta, bine înţeles, cu consimţă­mântul autorilor legii micelor, cari tolerau abateri pentru ca să nu fie nevoiţi de a-i aduce modificări. J. B. F. Ungaria şi Societatea Naţiunilor Un discurs al fostului ministru Lukacs in Cameră PARIS.­­ Se anunţă din Buda­pesta. D. Georges Lukacs, fost mini­stru, a declarat in Cameră că Unga­ria nu e satisfăcută de Societatea Naţiunilor, care nu asigură o pro­tecţie eficace minorităţilor şi care nu realizează nici un progres in li­mitarea armamentelor. Societatea Naţiunilor, a adăugat oratorul, nu sprijină in mod suficient ideia ar­bitrajului internaţional, deşi aceas­tă ideie formează baza existenţei So­cietăţii Naţiunilor. In schimb tre­­bue să se recunoască că Societatea Naţiunilor desfăşoară o mare activi­tate in domeniul unde se serveşte ideia de solidaritate umană fără po­litică. Oratorul se felicită de amiciţia i­­talienă şi simte o profundă recu­noştinţă pentru d. Mussolini, care a stârnit cel dintâi asupra necesităţii de a se revizui tratatul de la Trianon. „Totuşi a adăugat d sa, amiciţia italiană nu trebue să ne împiedice de a recunoaşte meritele Franţei in opera de civilizatie. Intre Ungar­a şi Franţa nu există nimic care să poată aduce dificul­tăţi intre cele două ţări. Este regre­tabil că în ultimul timp am pierdut limnirile franceza în urma publi­cării de informaţii tendenţioase. Când Franţa va recunoaşte adevă­rata figură a Ungariei, ea ii va a­­corda din nou simpati­­e sale“. URMĂRIREA HOȚULUI — Şi de ce crezi tu că S’a prins? — Pentru că-1 urmărea unu care nu era dela poliţie». Furtuni şi zăpezi in toată Europa Uraganul care a bântuit timp de o săptămână în toată Franţa, a înce­put să slăbească, dar temperatura .• — —it. i.. v—ot.in;­rinei ninge. Puţină zăpadă a căzut şi la Paris. »« Mai toate apele mari ameninţă cu inundaţia. Iserul, Garonna şi Rhonul au trecut pe alocuri peste maluri. Din Neapole se anunţă că furtuna a făcut ravagii. O zi întreagă piaţa comercială a oraşului a stagnat. La Roma furtuna a provocat nume­roase accidente. In partea de sud a Mării Adriatice comunicaţia a fost întreruptă timp de două zile. Furtuna care a bântuit in regiu­nea Bosforului s’a potolit. Au fost mai multe accidente pe mare. Nu­meroase corăbii mici au fost sfărâ­mate. — Uf» «—— Ambasadă ger­mană la Angora CONSTANTINOPOL. 29 (Ra­­dor). — Ambasada germană din Constantinopol se va muta pe ziua de 1 Decembrie la Angora. La Con­­stantinopol vor rămâne numai sec­ţiunile consulare şi de politică co­mercială. Sinaia se’mbraca d­e iarnă „Giornale d’Italia“ despre guvernul român „Giornale UVUAUAâv * p­ubuiia udoei Mironescu, ministrul de Externe. Ziarul arată personalitatea politică a noului ministru, în legătură cu intrarea României in război, amin­teşte activitatea, desfăşurată de Comi­tetul National Român la Pa­ris şi a­­pariţia darului „La Roumanie“, în­temeiat de d. profesor Mironescu. Acest ziar,­­ scrie „Giornale d'I­­talia“,­­ a trecut în istoria glorioa­să a neamului latin din Orient, fiind unul din cele mai bune periodice din punct de vedere ziaristic şi nu­mărând printre redactorii săi pe Take Ionescu şi pe d. Titulescu. „Giornale d'Italia“ termină ară­tând că azi curente politice din vechiul regat s'au unit cu forţa po­litică a nouilor provincii, şi astfel s-a împlinit visul pentru cari au luptat Take Ionescu, Titulescu, Mi­­ronescu şi atâţi alţi apostoli ai u­­ni­tăţii naţionale. „Veţi vedea că s‘a înfăptuit o re­voluţie la noi ca şi la voi“ — a de­clarat d. ministru Mironescu. Şi „Giornale d'Italia“ adaogă: „Vor sta la putere naţional-ţărăniştii un - *--- -■ im­­portantă. Ceea ce trebue reţinut e faptul că în România s‘a înfăptuit o revoluţie liniştită, prin schimba­rea unui regim“. ÎMPRUMUTUL dri dimineaţă a avut loc, la preşedinţia consiliului, o consfă­tuire, prezidată de d. Iuliu Maniu, şeful guvernului şi la care au luat parte d-nii: Gh. Gh. Mironescu, ministru de externe; Ion Mihala­­che, ministrul agriculturi; Mihai Popovici, ministru de finanţe şi Virgil Madgearu, ministrul indus­triei şi comerţului. D-nii luliu Maniu şi Gh. Gh. Mironescu au comunicat ştirle ce au primit, privitoare la împrumut. S’au discutat apoi măsurile pe cari guvernul urmează să le ia in urma acestor ştiri. Contele Tisza și tratativele de pace cu România O scrisoare de rectificare a fostului ministru de externe Czernin VIENA. — „Neue Freie Presse“ publică următoarea scrisoare din partea contelui Ottokar Czernin, fos­tul ministru de externe al Austro- Ungarei: „îmi rezerv ca, eventual, să răs­pund diferitelor afixmaţiuni nejuste din partea contelui Folzer, când voi fi citit cartea, care până acuma n’a apărut încă. Mă simt totuşi obligat să intervin de pe acum intr’o controversă refe­ritoare la aceasta, care s'a iscat prin scrisoarea publicată în numă­rul dela 25 a. c. al lui „Neue Freie Presse“ de către Excelenţa sa fos­­tul ministru de externe dr. Gustav Gratz. Dr. Gratz scrie: „In interesantele amintiri pe care fostul director de cabinet al impăratului-rege Carol, contele Arthur Polzer-Hodltz, de publică in ziarul „Neue Freie Presse“, se pomeneşte Intre altele şi de un consiliu de miniştri comun care a avut loc la 22 Martie 1917, in Luxenburg, şi in cursul căruia pri­­mul-ministru al Ungariei, contele Stefan Tisza, ar fi prelins pentru Ungaria anexarea intregei Românii. Fireşte, nu ştiu nimic din cele ce s'au petrecut in acest consiliu de miniştri, totuşi cererea atribuit a contelui Tisza, este atât de diame­­tral opusă părerilor sale, expuse in­cepezite rânduri şi faţă de mine, in cât nu poate să fie vorba deât de o confuzie de neînţeles“. Doctorul Gratz leagă de cele de mai sus propriile sale amintiri, cari contrazic versiunea Polzer şi se re­feră la mărturia mea. Trebue în consecinţă să declar, pentru stabi­lirea adevărului istoric, ca doctorul Gratz are perfectă dreptate în ver­siunea sa, şi că şi mie mi se pare atât de neînţeleasă ca şi lui versiunea Polzer. Constant ca un ac magnetic con­tele Tisza s'a arătat împotriva a­­nexiunii sau chiar împotriva unei alipiri paşnice de teritorii străine către Ungaria, şi astfel el era şi cel mai mare adversar al ideii de a alipi România de Ungaria. El Îm­părtăşea totdeauna punctul de ve­dere, de a nu slăbi influenţa ele­mentului maghiar în Ungaria prin atragerea de naţiuni străine. De a­­ceia tocmai contrariul versiunii Pol­zer este cea adevărată“. N. R. Am publicat într’un nu­măr anterior al ziarului „Diminea­ţa“ versiunea contelui Polzer-Ho­­ditz. Ne facem o datorie de rectitudine profesională de a înregistra şi dez­minţirea contelui Czern­in, fără a ne însuşi nici una din cele două ver­siuni. Lăsăm viitorului să stabilea­­că adevărul definitiv în această chestiune controversată. AGITAŢIILE MAGBI£”E contra tratatului dela Triansi GENEVA, 29 (Rudor). — Asupra Secretariatului Ligii Naţiunilor s’a revărsat zilele trecute o adevărată avalanşă de scrisori din partea ce­lor 2000 comune din Ungaria, pro­testând împotriva tratatului dela, Trianon. Rezoluţiile înaintate Ligii Naţiunilor, repetă argumentele cu­noscute ale propagandei ungare îm­potriva păcii stabilite şi inchee toa­te cu aceeaşi cerere: „Populaţiunea comunelor ungare declară in unani­mitate că socoteşte necesară şi in­dispensabilă revizuirea tratatului de la Trianon şi că se adresează pen­tru a obţine această revizuire, gu-BwgnMiiw­aa—a—numai PARIS. —■ Corespondentul parti­cular din Sofia al ziarului „Le Temps“ telegrafiază. Desbaterile a­­supra răspunsului la mesagiul re­gal, începute Joi­­n Sobranie, au furnizat şefului opoziţiei democrate, fostul prim ministru Malinoff, pri­lejul unui important discurs, in care d-sa a examinat politica gene­rală a ţării, oprindu-se în special a­­supra unor anumite probleme, care, după d-sa, trebue să se pună ac­tualmente diriguitorilor bulgari. După evocarea disensiunilor din­tre revoluţionarii macedoneni, care au însângerat de curând capitala, d. Malinoff subliniază atenţiunea particulară ce o merită mişcarea macedoneană, care are rădăcini a­­dânci şi care se bucură de simpatii particulare in sânul poporului bul­gar; d-sa declară în special că, dacă un guvern bulgar, ori care ar fi el, nu poate să rămână indiferent la atingerile aduse legii şi ordinei pu­blice, el n’ar putea nici să ignoreze că toate atentatele sunt datorite condiţiilor speciale cărora este su­pusă naţiunea şi faptului „că ma­iuu |f- —v --* -- —“ --- *--* rezolvate aşa cum poporul crede că ar trebui să fie“. „Iată pentru ce, adaugă d. Mali­noff, sfaturile cari ne vin din dife­rite părţi şi după care guvernul tre­bue să reguleze chestiunea recur­gând la mijloacele cele mai rigu­roase şi cu orice preţ, arată că sen­sul m­işcă­rei revoluţionare nu este vernului ungar şi Ligii Naţiunilor. Demonstraţia n’a impresionat pe nimeni la Geneva, iar toate cercu­rile Ligii au rămas indiferente. Ma­nifestaţia intempestivă, neavănd nici caracterul unei petiţiuni a mi­norităţilor nici caracterul de comu­nicare din partea vreunui guvern, nu poate fi ui­mită. Dacă agitatorii unguri şi-au făcut vreo iluzie asu­pra efectului acestui demers, deza­măgirea lor va fi mare, căci nu se vor bucura nici măcar de o adeve­rire de primire din partea Consiliu­lui Ligii Naţiunilor, căruia s’au a­­dresat­ priceput. Presupunând că ar fi cu putinţă să se sfârşească cu organi­zaţiile şi cu indivizii, aceasta nu va rezolva problema. Chiar dacă so­luţia ei este căutată conform vede­rilor in care suntem sfătuiţi din di­ferite părţi a ne angaja, eu rămân convins’ câ nu numai că­ nu veţi ’re­zolva ci veţi agrava problema, şi veţi pune poate ţara în faţa unei grave primejdii. Singura soluţiune este protecţia şi recunoaşterea drep­turilor minorităţilor etnice“.­ După ce aminteşte discursul d-lui Briant d­in această privinţă, ţinut la sesiunea din Septembrie a So­cietăţii Naţiunilor, oratorul decla­ră: „Dacă se va urma impulsiunea dată din partea Franţei, sunt con­vins că tot ceea ce noi deplângem in Bulgaria va disncge“. q» li l|Q. D. Malinoff despre chestia macedoneană Declaraţii făcute în Sobranne de şeful opoziţiei democrate bulgare Boala regelui Angliei Eri a avut loc un al treilea consult medical la regele Angliei. Medicul şef al regelui a adresat o scrisoare primului ministru Baldwin, rugându-l să comunice membrilor guvernului că regele suferă de o congestie pulmonară şi de pleurezie. Boala este de natură serioasă. Prinţul de Walles a telegrafiat că se întoarce in Anglia. Decizia este luată din iniţiativă proprie, deoarece fiii suveranului n’au fost chemaţi. Călătoria va dura nouă zile pe apă şi încă o zi cu trenul, de la Brindisi la Londra. Regele a primit o telegramă din partea preşedintelui Irlandei, care-şi exprimă regretul pentru boala su­veranului. Deasemenea comitetul general al sindicatelor muncitoreşti a votat o moţiune in acelaş sens. Presa germană despre vizita d-lui Răducanu la Berlin BERLIN, 29 (Rador). — Publica­ţia oficioasă „Deutsche Diploma­tische Politische Korrespondenz“, comentând vizita d-lui ministru Ră­­ducanu la Berlin, scrie : „D. Răducanu cunoaşte Germania de multă vreme, şi are legături ac­tive cu cercurile ştiinţifice germane.­ Vizita sa e pentru noi un indiciu îm­bucurător al faptului că guvernul Maniu acordă însemnătate cultivării şi desvoltării relaţiilor germano-ro­­mâne. Aceste relaţii au fost regulate prin Încheierea acordului de la 1­ Noembrie, de care din ambele părţi se leagă speranţa într’o înviorare extindere a schimburilor econonie „D. Răducanu, care este cel den­tâi membru al unui guvern româ ce vizitează Berlinul, va fi salutat şi primit cu amiciţie în capitala Rei­­­­chului.“ Vizita d-lui Hoover în America latină NEW-YORK, 29 (Rador).­­ D. Hoover continuându-şi călătoria în America de Sud, a plecat de la Hon­duras spre Salvador. Intr’un dis­curs ţinut la Launion, d. Hoover a declarat că voiajul său are ca scop îmbunătăţirea relaţiilor dintre Sta­tele Unite şi America latină. O dubă a penitencarului Văcăreşti se răstoarnă CÂŢIVA RĂNIŢI O dubă a penitenciarului Văcă­reşti s-a răsturnat din neglijenţa şofe­rului, la o cotitură, în apro­piere de închisoare, pe când trans­porta vre­o 20 de deţinuţi. Câţiva deţinuţi au fost uşor ră­niţi, iar o femee gravidă a avortat. Ulxisttren&a 28 pagini mari 100 ilustratsmi Exemplarul 8 lei '

Next

/
Thumbnails
Contents