Dimineaţa, ianuarie 1929 (Anul 25, nr. 7925-7951)
1929-01-24 / nr. 7945
Anni XXV. — Ko. 7945 A APARUT IN EDITURA LIBRĂRIEI SOCEC & Co. B. DE LAVRAM CEA VIFORUL APUS DE SOARE INTRE VIS SI VIATA PATRIA SI PATRIOTISMUL DE VÂNZARE LA LIBRĂRIILE DIN TARA Fondată in 1904 de CONST. MILLE IO Pagini Joi 24 Ianuarie 1§29 PREȚUL ABONAMENTELOR Leî 750 ~pe timp de un an „ 380- „ „ » 6«“*»» „ „ 3 luni 3 LEI ]| Bucureşti, Str. Sărindar 7-11 |[ TELEF.: Direcția: 357/72. A-d LEI mmmmm Biruri şi scumpirea traiului Guvernul a depus şi anunţă iminenta: depunere de noui proecte de legi, menite, în intenţia lui, să dea vieţii economice a ţării o îndrumare mai solidă şi un nou avânt. In acelaş sens miniştrii respectivi fac declaraţii şi dau asigurări, ori de câte ori se prezintă ocazia. Insă, nu e mai puţin adevărat că efectul în bine al apucării programului economic al guvernului urmează să se producă într’un viitor, a cărui apropiere sau îndepărtare depinde de un complex de împrejurări. Până atunci, stau, apăsând greu pe umerii contribuabilului, greutăţile prezentului. Pentru acoperirea golului bugetar, moştenit de la guvernul precedent, precum şi pentru a înlesni încheierea împrumutului extern, ne-a împovărat cu noui dări şi impozite. Contribuabilii au acceptat cu resemnare aceste dări, precum şi urmarea lor inevitabilă, care este scumpirea traiului. Afirmaţiunea cum că nouile impozite nu apasă asupra celor nevoiaşi şi că nu provoacă vreo urcare a preţurilor nu poate fi susţinută cu temeinicie. In realitate tot consumatorii, deci tot contribuabilii sunt cei cari suportă orice spor de impozite, plătind mai scump articolele ce cumpără. Acum însă e vorba de o scumpire a altor articole, iar exemplul de această scumpire pornește tocmai de la o autoritate a statului. Anume, e vorba — și e foarte serios vorba — ca să fie scumpite produsele Regiei Monopolurilor Statului. Ştim că aceste produse sunt sarea, tutunul şi chibriturile. Sunt aci două observaţii de făcut. Prima că de data aceasta nu se mai poate invoca argumentul cum că această scumpire nu loveşte în clasa nevoiaşe a populaţiei. Lăsând deocamdată la o parte pe fumători, cari — în treacăt fie zis — formează marea majoritate a contribuabililor, de sare şi de chibrituri are nevoie zilnică ",şi ormil cel mai sărac. A doua observaţie de făcut este că în realitate urcarea de preţuri la produsele Regieiconstituie un nou impozit şi chiar un impozit destul de apăsător şi‘simţit în toate zilnie. ţ " . Se ştie doar că între preţul de cost şi preţul de desfacere al produselor Regiei este o diferenţă, enormă, aşa că aceste, preţuri au un caracter fiscal. ..Trebue să se mai Ştie însă că şi puterea de rezistenţă a contribuabililor are o litrgiîă ce nu e prudent să fie depăşită, precum nui se poate împinge la infinit nici resemnarea şi nici spiritul de jertfă al populaţiei. • De aceea, guvernul ar proceda înţelepţeşte, renunţând la ideii de a mai scumpi produsele Regiei. Ar face o faptă bună şi necesară!,respingând propunerea de care a fost sezisat in sensul acesta. Dacă ţine neapărat ca sarea?tutunul şi chibriturile să dea unt .Venit mai mare decât cel actual. Să caute a-l obţine şpucând pe calea cealaltă , pe calea economiilor, a reducerei de personal inutil şi ţie cheltueli cari nu iaiint indispensabile..::" Impozitele au atins o limită maximă, peste care im se poate atrese, peste care nu este“ îngăduit să se treacă. Contribuabilii și-au strâns, în deajuns cureaua. E rândul guvernului să facă la fel. In bugetele fie-* cărui minister sunt la cheltueii capitole, cari pot fi suprimate, fără ca din pricină aceasta carul statului să nu poată merge pe drumul său. Dar dela contribuabili nu mai este ce să ceară peste tot ce s*a cerut și s’a dat. N. BATZARIA INTÂMPLĂRILE ZILEI INTRE LUX 51 RISIPA Cunosc întrucâtva argumentele ce se invoacă in favoarea Sau împotriva luxului. N’am să le aştern aici. Ba voiu spune că socotesc şi eu luxul ca un ce necesar, ca un factor de progres şi ca o dovadă de perfecţionare şi rafinare a societăţii omeneşti. Cu toate acestea, imi place să cred că şi d-voastră veţi osândi luxul intr’o împrejurare de felul celei ce urmează. Mai acum câteva zile, în democraticul tramvai, ascultam, fără să vreau, o conversaţie animată. Şti că sunt persoane cari, in chestiuni ce nu interesează pe nimeni, vorbesc totuşi aşa de tare, încât ai impresia că vorbesc pentru publicul din jurul lor. Aşadar, două doamne angajaseră un tramvaiu o conversaţie foarte animată. După ce una din ele a spus că a fost nevoită să ia tramvaiul, deoarece automobilul lor era în reparaţie, arăta prietenei sale blana, care o primise nu de mult de la Paris. Nu mai ţiu minte a cărui animal ■ra pielea, care împodobea acum pe doamna in chestiune, mai ales că nici nu prea mă pricep la articolul acesta. Am auzit însă fraza următoare: „Știi, dragă, nu m a costat decât 300 de mii de lei. A fost o adevărată ocazie“. Sfinte Dumnezeule! Trei sute de mii de lei, adică o întreagă avere, care, de igur, n’a fost câştigată de purtătoarea acelei blăni, menită să înfăşoare un trup ce nici măcar tânăr nu era! Iar interlocutoarea ei, pe semne ca să nu rămână mai pre jos, îi vorbea de perle, de cercei şi de inele ce ar fi costat-o sute şi sute de mii de laţ. Şi cine muncise pentru agonisirea acestor sume? In tot cazul, nici purtătoarea bănei, nici posesoarea bijuteriilor. . Nire oare aceatsta o risipă de condamnat ? V ELVIN Situaţia in Afganistan BERLIN, 22 (Rador). — Situaţia în Afganistan continuă a fi neclari SUrne var ază după sursele de unde provin si toate se contra* zic. I*? ■ I . . „ _ O ştire din Peshawar. afirmă ca nou]! Rene Habifenlab ar fi fost asas a at. Alte ştiri, anunţă că Habibalah ar fi fugit din Cahul, deoarece între sefii rebelilor s’au produs neînțelegeri find mai mult pretendenţi la tronul Afganistanului. ■ Amanulah aşteaptă la Kandahat bulah ar fî fugit din CabuL de la organzarea luptei pentru recucerirea tronului. Prima sanie la Șosea Sinodul discută chestia noului calendar In adunarea dela Patriarhie se va lua o hotărâre definitivă .......... Membrii Sinodului s’au întrunit ori la ora 10. S’au discutat şi rezolvat doar câteva mărunte chestiuni de ordin administrativ bisericesc, rămânând ca problema de căpetenie, a fixării Pascaliei, să île desbătuia ori după amiază, la ora 4, de înalţii prelaţi la Patriarhie. La ieşirea din sala Sinodului, prelaţii discută in şoapte. DISCUŢIILE într’un grup două voci mai aprinse: Vorbeşte mitropolitul Gurie al Basarabiei cu episcopul Ghenadie al Buzăului. Se aude. Eu v-aşi lăsa să mergeţi pe drumul care vreţi cu basarabeii. Frăţiei Voastre . Sunt atâtea încurcături pe care le-ar provoca o nouă schimbare a datei Paşiehii încât eu nu vreau să-mi iau nici-o răspundere. Faceţi cum vreji. Eu nu iscălesc. — Vom vedea ce e drept. Nu se poate să mergem unii pe un drum şi alţii pe altul. „tu iscăleşti? însemnează că eşti în afara lumii, a poporului. Părintele Comşa episcopul Ardealului, rămâne mai în urmă. II auzim şoptind: „Nu, nu se poate. Ce le-aşi spune au când m-ar întreba la Arad de ce-am făcut? Nu se poate“. Şi uitându-se la pâlcul de oameni care aşteaptă în curtea bisericei Antim: „Ah, dacă i-ar fi mânat credinţa să vină aici, şi nu creiţarii!“... De altfel în afară de trei, patru membri dintre cei întruniţi, toţi păstrează acelaş gând: Vor face tot ce se poate ca să rămânem la actuala Întocmire a calendarului. Mulţimea în faţa Si Sohod, la sosirea prelaţilor - TELEGRAMA PARIS) 22 — Ştirea din Stokholm, cum că d. Popovici ar fi semnat un contract cu trustul suedez de chibrituri în baze căruia trustul ar împrumuta statului român 16 milioane de dolari cu 7 la sută dobândă, este prematură. Se negociază cu trustul pentru a obţine un împrumut de 32 de milioane dolari şi nu de 16. In caz că aceste negocieri se vor termina cu succes, trustul suedez va construi în România o mare fabrică de chibrituri. * In ce priveşte negocierile pentru împrumutul franco-american, se crede cu siguranţă că se vor termina în cursul acestei săptămâni. Există speranţa că se va obţine un curs mijlociu de emisiune de 89, cu o dobândă de 7 la sută. PARTICULARA — Comisionul bancherilor va fi de S, la care se mai adaugă un procent pentru cheltueli- Coresp. Două nouă bănci participă la împrumut Din informaţiile pe care le-am căpătat ori din cercuri guvernamentale reese că noua întârziere a tratativelor pentru împrumut tire o cauză favorabilă nouă, anume că două bănci noui,cari până acuma n’au participat la tratative au comunicat că doresc să participe şi ele la împrumut. Delegaţii acestor bănci urmează să sosească astăzi la Paris pentru a lua cunoştinţă de situaţie, deci abia mâine tratativele vor putea fi isprăvite definitiv. După câte aflăm în urma eşuării împrumutului industrial, reprezentanţii industriei române au început alte tratative cu bancherii pentru contractarea unui împrumut nou, independent de cel al stabilizării. Pe cât se pare tratativele au toate şansele de reuşită, cota de participare de la 10 la 5 milioane dolari, şi că Franţa a preluat asupră-şi diferenţa. Dar pentru suma de 5 milioane, ea rămâne participantă. Imboldul principal pentru încheere îl dă Franţa, care pare a avea acelaş interes ca şi noi, ca împrumutul să se încheie, acesta fiind primul mare împrumut de stat pe care lumea financiară franceză îl încheie după stabilizarea francului, împrumut menit deci să fie primul pas pentru readucerea Franţei la rolul de regulator al finanţelor europene. B360-Cei cu împrumutul trustului suedez Ştirile de ori dimineaţă de la d. Mihai Popovici Eri dimineaţă a sosit o lungă telegramă — de 760 de cuvinte — de la d. Mihai Popovici, prin care acesta aduce guvernului ştiri şi mai favorabile decât cele de ieri După părerea guvernului, azi sau mâine împrumutul va fi semnat. Ceea ce se poate afirma cu precizie este că, după toate probabilităţile vom avea o sporire a cuantumului împrumutului, întrucît două nouă bănci s-au asociat, cum am arătat, la sindicatul franco-american. Se specifică acuma că e vorba de o bancă belgiană şi de una olandeză. De asemenea şi băncile italiene au decis să-şi majoreze cota lor de participare. Nu este exclus ca împrumutul să treacă de 70 milioane dolari. In cercurile liberale tot în legătură cu împrumutul, se răspândeşte ştirea că nu mai e vorba de un împrumut internaţional, ci de unul pur francez. Aceasta din cauză că englezii s’ar fi retras de la împrumut. In realitate, știrea că englezii s’au retras dela participare nu se confirmă. Este adevărat numai că ei și-au redus ★ Sosirea d-lui Rosenthal D. avocat Rosenthal, membru în delegaţia română care a tratat împrumutul, s-a întors Luni seara dela Paris. D-sa a avut ori dimineaţă o întrevedere cu d. Madgearu ministrul industriei şi comerţului şi ad-interim la finanţe, căruia i-a expus rezultatul tratativelor până în momentul plecării d-sale din capitala Franței. Când se întoarce d. Mihai Popovici După câte ni se spune din sursă autorizată, d. ministru de finanţe M. Popovici, împreună cu restul delegaţiunii române, va sosi în ţară Vineri sau Sâmbătă. Ar rezulta de aci o confirmare a ştirilor că tratativele de împrumut sunt în momentul de faţă terminate sau ca şi terminate şi că semnarea ar putea avea loc până astă-seară. Convalescenţa mareşalului Foch PARIS. 22 (Rador1). — Mareşalul Foch e azi complect în afară de pericol. Mareşalul a primit numeroase telegrame de simpatie. Intra altele dala regina Maria a României, dela v ce-preşedintele Statelor Unite, dela d. Austen Chamberlain- Dizolvarea partidului croat Arestarea d-lui Macek? Partidele, politice croate au fost dizolvate ori în baza urmei legi pentru apărarea statului. Arhivele acestor partide au fost ridicate de poliţie, iar localurile Siichise şi sigilate. La partidul ţărăniştilor croate, funcţionarul careera de faţă a refuzat să predea arhiva şi cassa de bani în lipsa prezidentului Macek. „Petit Parisien“ scrie că în legătură cu aceasta este iminentă arestarea lui Macek, iar „Echo de Paris“ anunţă că Macek a şi fost arestat din cauza criticilor făcute la adresa noului regim. Ziarul mai spune că înainte de aceasta i s’a oferit d-lui Macek un loc în noul guvern, loc pe care l-a refuzat și la Budapesta circulă zvonul că dL Macek a fost arestat. Se spune însă că zvonul nu este confirmat până acum dar arestarea fostului deputat radicist Matei Mariei, primarul orașului Makarska din Dalmația, este anunțată în mod oficial. TELEFONUL Intre multele neajunsuri ale vremii de astăzi, trebue să numărăm şi proasta stare a telefoanelor. La cea mai uşoară încrâncenare a viscolului de iarnă sau a vânturilor de vară, telefoanele nu mai funcţionează, începe atunci, marea tragedie a reparaţiilor. Lungi, interminabile tratative cu „constructorii“, care — recunoaştem — n’au nici o vină , chemaţi in toate părţile de odată, unde să alerge mai întâiu? In sfârşit, „constructorul“ vine... Telefonul e reparat. Un ceas mai târziu, „s’a defectat“ din nou... Enervat, faci din nou aceleaşi demersuri. Abia atunci, ţi se dă explicaţia: „materiala! învechit“. Telefonul nu este un lux. Avocaţi, medici, ziarişti , atâţia oameni au nevoe de el, in orice clipă. Cetăţeanul recurge la telefon, ca la cel mai rapid mijloc de comunicaţie. De aceia, se cade să se găsească fondurile necesare pentru a pune in funcţie — cu adevărat — telefonul. Fostul preşedinte al republicii franceze, Lonbet, care a Împlinit zilele trecute nouăzeci de ani, declara unul ziarist: — Pe vremea mea, telefonul era o invenţie nouă... nu un mijloc de tortură, ca acum— ... Să facem din telefon, o înlesnire a vieţii, iar nu „un mijloc de tortură“ — cum este, in adevăr, la noi! Pentru aceasta, nici o jertfă nu va fi de prisos. Mai ales că abonaţilor li se cer taxe anuale, care înseamnă adevărate jertfe. Ard depozitele găi din Tigana Pagube de 20 de milioane CHISINAU, 22. — Astăzi dimineaţa, la ora 6 jum., populaţia oraşului Tighina a fost trezită din somn de fluerăturile de alarmă ce veneau din gară. Neştiind ce se întâmplase, populaţia a fost cuprinsă de panică. Cu tot gerul năpraznic, mulţi au eşit din casă neîmbrăcaţi, ca să vadă ce se petrece. Dinspre gară se vedeau limbi de flăcări şi un fum gros, astfel că lumea şi-a dat seama îndată că se aprinsese depoul gării, linul din cele mai mari din întreaga Basarabie. DECLARAREA BRUSCĂ A INCENDIULUI La orele 6.20, dintr'odată, întreaga clădire a fost în flăcări. Personalul ceferist a fugit în toate părţile, dând alarma. LUPTA ÎMPOTRIVA FLĂCĂRILOR îndată s’a organizat lupta împotriva incendiului. In primul rând s’a ad luat măsuri pentru evacuarea enormelor cantităti de materiale ce se aflau depozitate acolo. Lucrând în eladon incendiată, trei lucrători ceferişti s’au ales cu arsuri foarte grave. Doi dintre dânşii au fost internaţi In spital. Intr’un sfert de oră au sosit la locul incendiului reprezentantă poliţiei şi parchetului. EFORTURILE POMPIERILOR INUTILE Silinţele pompierilor au rămas fară rezultaţi depoul a ars în întregime, împreună cu tot materialul de acolo Pagubele se pot evalua la vreo 20 de utilioane lei. Pompierii, neavând aparate moderne, au fost stânjeniţi în încercările lor de gerul năpraznic care le paraliza mişcările. FOCUL CONTINUĂ La ora când telefonez (10 dimineaţa) corespondentul din Tighina mă înştiinţează că focul arde mereu. Este ameninţată şi clădirea gării. Autorităţile, dându-şi seama că pompierii locali nu pot face faţă situaţiei, au telefonat la Chişinău, cerând ajutoare. Pare aproape sigur că focul se datorește unui scurt CTCuit. Mitropolitul Pimen al Moldovei eşînd dela Síned