Dimineaţa, ianuarie 1929 (Anul 25, nr. 7925-7951)

1929-01-24 / nr. 7945

Anni XXV. — Ko. 7945 A AP­ARUT IN EDITURA LIBRĂRIEI SOCEC & Co. B. DE LAV­RAM CEA VIFORUL­ APUS DE SOARE INTRE VIS SI VIATA PATRIA SI PATRIOTISMUL DE VÂNZARE LA LIBRĂRIILE DIN TARA Fondată in 1904 de CONST. MILLE IO Pagini Joi 24 Ianuarie 1§29 PREȚUL ABONAMENTELOR Leî 750 ~pe timp de un an „ 380- „ „ » 6«“*»» „ „ 3 luni 3 LEI ]| Bucureşti, Str. Sărindar 7-11 |[ TELEF.: Direcția: 357/72. A-d LEI mmmmm Biruri şi scumpirea traiului Guvernul a depus şi anunţă imi­nenta: depunere de noui proecte de legi, menite, în intenţia lui, să dea vieţii economice a ţării o îndru­mare mai solidă şi un nou avânt. In acelaş sens miniştrii respec­tivi fac declaraţii şi dau asigurări, ori de câte ori se prezintă ocazia. Insă, nu e mai puţin adevărat că efectul în bine al apucării progra­mului economic al guvernului­­ ur­mează să se producă într’un viitor, a cărui apropiere sau îndepărtare depinde de un complex de împre­jurări. Până atunci, stau, apăsând greu pe umerii contribuabilului, greută­ţile prezentului. Pentru acoperirea golului bugetar, moştenit de la gu­vernul precedent, precum şi pen­tru a înlesni încheierea împrumu­tului extern, ne-a împovărat cu noui dări şi impozite. Contribuabilii au acceptat cu resemnare aceste dări, precum şi urmarea lor inevitabilă, care este scumpirea traiului. Afirmaţiunea cum că nouile impozite nu apasă asupra celor nevoiaşi şi că nu pro­voacă vreo urcare a preţurilor nu poate fi susţinută cu temeinicie. In realitate tot consumatorii, deci tot contribuabilii sunt cei cari suportă orice spor de impozite, plătind mai scump articolele ce cumpără. Acum însă e vorba de o scumpire a altor articole, iar exemplul de a­­ceastă scumpire pornește tocmai de la o autoritate a statului. Anume, e vorba — și e foarte serios vorba — ca să fie scumpite produsele Regiei Monopolurilor Statului. Ştim că aceste produse sunt sarea, tutunul şi chibriturile. Sunt aci două observaţii de fă­cut. Prima că de data aceasta nu se mai­ poate invoca argumentul cum că această scumpire nu loveş­te în clasa nevoiaşe a populaţiei. Lăsând deocamdată la o parte pe fumători, cari — în treacăt fie zis — formează marea majoritate a contribuabililor, de sare şi de chibrituri are nevoie zilnică ",şi o­­rmil cel mai sărac. A doua observaţie de făcut este că în realitate urcarea de preţuri la produsele Regiei­­constituie un nou impozit şi chiar un impozit destul de apăsător şi‘simţit în toa­te zilnie. ţ " . Se ştie doar că între preţul de cost şi preţul de­ desfacere al pro­duselor Regiei este o diferenţă, e­­normă, aşa că aceste, preţuri au un caracter fiscal. ..­­Trebue să se mai Ştie însă că şi puterea de rezistenţă a contribu­abililor are o litrgiîă ce nu e pru­dent să fie depăşită, precum nu­i se poate împinge la infinit nici resem­narea­ şi nici spiritul de jertfă al populaţiei. •­­ De aceea, guvernul ar proceda înţelepţeşte, renunţând la ideii de a mai­ scumpi produsele Regiei. Ar face o faptă bună şi necesară!,res­pingând propunerea de care a fost sezisat in sensul acesta. Dacă ţine neapărat ca sarea?­tu­tunul şi chibriturile să dea unt .Ve­nit mai mare decât cel actual. Să caute a-l obţine şpucând pe­­ calea cealaltă , pe calea economiilor,­ a reducerei de personal inutil­ şi ţie cheltueli cari nu iaiint indispensabi­­le.­­.::" Impozitele au atins o limită ma­ximă, peste care im se poate atrese, peste care nu este“ îngăduit să se treacă. Contribuabilii și-au strâns, în de­­ajuns cureaua. E rândul guvernu­lui să facă la fel. In bugetele fie-* cărui minister sunt la cheltueii ca­pitole, cari pot fi suprimate, fără ca din pricină aceasta carul sta­tului să nu poată merge pe drumul său. Dar dela contribuabili nu mai este ce să ceară peste tot ce s*a cerut și s’a dat. N. BATZARIA INTÂMPLĂRILE ZILEI INTRE LUX 51 RISIPA Cunosc întrucâtva argumentele ce se invoacă in favoarea Sau împotri­va luxului. N’am să le aştern aici. Ba voiu spune că socotesc şi eu luxul ca un ce necesar, ca un factor de progres şi ca o dovadă de perfecţio­nare şi rafinare a societăţii omeneşti. Cu toate acestea, imi place să cred că şi d-voastră veţi osândi luxul in­­tr’o împrejurare de felul celei ce ur­mează. Mai acum câteva zile, în democra­ticul tramvai, ascultam, fără să vreau, o conversaţie animată. Şti că sunt persoane cari, in chestiuni ce nu interesează pe nimeni, vor­besc totuşi aşa de tare, încât ai im­presia că vorbesc pentru publicul din jurul lor. Aşa­dar, două doamne angajaseră un tramvaiu o conversaţie foarte ani­mată. După ce una din ele a spus că a fost nevoită să ia tramvaiul, deoare­ce automobilul lor era în reparaţie, arăta prietenei sale blana, care o primise nu de mult de la Paris. Nu mai ţiu minte a cărui animal ■ra pielea, care împodobea acum pe doamna in chestiune, mai ales că nici nu prea mă pricep la articolul a­­cesta. Am auzit însă fraza următoare: „Știi, dragă, nu m a costat decât­ 300 de mii de lei. A fost o adevărată ocazie“. Sfinte Dumnezeule! Trei sute de mii de lei, adică o întreagă avere, care, de igur, n’a fost câştigată de purtătoarea acelei blăni, menită să înfăşoare un trup ce nici măcar tâ­năr nu era! Iar interlocutoarea ei, pe semne ca să nu rămână m­ai pre jos, îi vor­bea de perle, de cercei şi de inele ce ar fi costat-o sute şi sute de mii de laţ. Şi cine muncise pentru agonisirea acestor sume? In tot cazul, nici pur­tătoarea b­­ănei, nici posesoarea bi­juteriilor. . Nir­e oare aceatsta o risipă de con­damnat ? V­ ELVIN Situaţia in Afganistan BERLIN, 22 (Rador). — Situaţia în Afganistan continuă a fi ne­clari SUrne var ază după sursele de unde provin si toate se contra* zic. I*? ■ I . . „ _ O ştire din Peshawar. afirmă ca nou]! Rene Habifenlab ar fi fost a­­sas a at. Alte ştiri, anunţă că Habi­bal­ah ar fi fugit din Cahul, deoa­rece­ între sefii rebelilor s’au pro­dus neînțelegeri find mai mult­ pretendenţi la tronul Afganistanu­­lui. ■ Aman­ulah aşteaptă la Kandahat bulah ar fî fugit din CabuL de la­ organ­zarea luptei pentru recuceri­rea tronului. Prima sanie la Șosea Sinodul discută chestia noului calendar In adunarea dela Patriarhie se va lua o hotărâre definitivă .......... Membrii Sinodului s’au întrunit ori la ora 10. S’au discutat şi rezol­vat doar câteva mărunte chestiuni de ordin administrativ bisericesc, rămânând ca problema de căpete­nie, a fixării Pascaliei, să île desbă­­tuia ori după amiază, la ora 4, de înalţii prelaţi la Patriarhie. La ieşirea din sala Sinodului, pre­laţii discută in şoapte. DISCUŢIILE într’un grup două voci mai a­­prinse: Vorbeşte mitropolitul Gurie al Basarabiei cu episcopul Ghenadie al Buzăului. Se aude. Eu v-aşi lăsa să mergeţi pe drumul care vreţi cu basarabeii. Frăţiei Voastre . Sunt atâtea încurcături pe care le-ar provoca o nouă schimbare a datei Paşiehii încât eu nu vreau să-mi iau nici-o răspundere. Faceţi cum vreji. Eu nu iscălesc. — Vom vedea ce e drept. Nu se poate să mergem unii pe un drum şi alţii pe altul. „tu iscăleşti? însemnează că eşti în afara lumii, a poporului. Părintele Comşa episcopul Ardea­lului, rămâne mai în urmă. II au­zim şoptind: „Nu, nu se poate. Ce le-aşi spune au când m-ar întreba la Arad de ce-am făcut? Nu se poate“. Şi uitându-se la pâlcul de oa­meni care aşteaptă în curtea bise­­ricei Antim: „Ah, dacă i-ar fi mânat credinţa să vină aici, şi nu crei­­ţarii!“... De altfel în afară de trei, patru membri dintre cei întruniţi, toţi păstrează acelaş gând: Vor face tot ce se poate ca să ră­mânem la actuala Întocmire a ca­lendarului. Mulţimea în faţa Si Sohod, la sosire­a prelaţilor - TELEGRAMA PARIS) 22­ — Ştirea din Stokholm, cum că d. Po­povici ar fi semnat un contract cu trustul suedez de chibrituri­ în baze că­ruia trustul ar împrumuta statului român 16 milioa­ne de dolari cu 7 la sută dobândă, este prematură. Se negociază cu trustul pentru a obţine un împru­mut de 32 de milioane do­lari şi nu de 16. In caz că aceste nego­cieri se vor termina cu succes, trustul suedez va construi în România o mare fabrică de chibri­turi. * In ce priveşte negocie­rile pentru împrumutul franco-american, se crede cu siguranţă că se vor ter­mina în cursul acestei săptămâni. Există speran­ţa că se va obţine un curs mijlociu de emisiune de 89, cu o dobândă de 7 la sută. PARTICULARA — Comisionul bancherilor va fi de S, la care se mai adaugă un procent pentru cheltueli- Coresp. Două nouă bănci parti­cipă la împrumut Din informaţiile pe care le-am căpătat ori din cercuri guverna­mentale reese că noua întârziere a tratativelor pentru împrumut ti­re o cauză favorabilă nouă, anume că două bănci noui,­cari până a­cuma n’au participat la tratative au comunicat că doresc să parti­cipe şi ele la împrumut. Delegaţii acestor bănci urmează să soseas­că astăzi la Paris pentru a lua cu­noştinţă de situaţie, deci abia mâi­ne tratativele vor putea fi ispră­vite definitiv. După câte aflăm în urma eşuării împrumutului industrial, repre­­zentanţii industriei române au în­ceput alte tratative cu bancherii pentru contractarea unui împru­mut nou, independent de cel al stabilizării. Pe cât se pare tratati­vele au toate şansele de reuşită, cota de participare de la 10 la 5 milioane dolari, şi că Franţa a preluat asupră-şi diferenţa. Dar pentru suma de 5 milioa­ne, ea rămâne participantă. Imboldul principal pentru încheere îl dă Franţa, care pa­re a avea acelaş interes ca şi noi, ca împrumutul să se în­cheie, acesta fiind primul mare împrumut de stat pe care lu­mea financiară franceză îl în­cheie după stabilizarea fran­cului, împrumut menit deci să fie primul pas pentru readu­cerea Franţei la rolul de regu­lator al finanţelor europene. B360-Ce­i cu împrumutul trustului suedez Ştirile de ori d­imineaţă de la d. Mihai Popovici Eri dimineaţă a sosit o lungă telegramă — de 760 de cuvinte — de la d. Mi­hai Popovici, prin care a­­ces­ta aduce guvernului ştiri şi mai favorabile de­cât cele de ieri­ După părerea guvernu­lui, azi sau mâine împru­mutul va fi semnat. Ceea ce se poate afirma cu precizie este că, după toate probabilităţile vom avea o spo­rire a cuantumului împrumu­tului, întrucît două nouă bănci s-au asociat, cum am arătat, la sindicatul franco-american. Se specifică acuma că e vorba de o bancă belgiană şi de una olandeză. De asemenea şi băn­cile italiene au decis să-şi ma­joreze cota lor de participare. Nu este exclus ca împrumutul să treacă de 70 milioane do­lari. In cercurile liberale tot în legătură cu împrumutul, se răspândeşte ştirea că nu mai e vorba de un împrumut inter­naţional, ci de unul pur fran­cez. Aceasta din cauză că en­glezii s’ar fi retras de la îm­prumut. In realitate, știrea că engle­zii s’au retras dela participare nu se confirmă. Este adevă­rat numai că ei și-au redus ★ Sosirea d-lui Rosenthal D. avocat Rosenthal, membru în delegaţia română care a tratat îm­prumutul, s-a întors Luni seara dela Paris. D-sa a avut ori dimineaţă o în­trevedere cu d. Madgearu ministrul industriei şi comerţului şi ad-inte­­rim la finanţe, căruia i-a expus re­zultatul tratativelor până în mo­mentul plecării d-sale din capitala Franței. Când se întoarce d. Mihai Popovici După câte ni se spune din sursă autorizată, d. ministru de finanţe M. Popovici, împreună cu restul dele­­gaţiunii române, va sosi în ţară Vi­neri sau Sâmbătă. Ar rezulta de aci o confirmare a ştirilor că tratativele de împrumut sunt în momentul de faţă terminate sau ca şi terminate şi că semnarea ar putea avea loc până astă-seară. Convalescenţa mare­şalului Foch PARIS. 22 (Rador1). — Mareşalul Foch e azi complect în afară de pericol. Mareşalul a primit nume­roase telegrame de simpatie. Intra altele dala regina Maria a Româ­niei, dela v ce-preşedintele Statelor Unite, dela d. Austen Chamberlain- Dizolvarea partidului croat Arestarea d-lui Macek? Partidele, politice croate au fost dizolvate ori în baza urmei legi pen­tru apărarea statului. Arhivele ace­stor partide au fost ridicate de po­liţie, iar localurile Siichise şi sigilate. La partidul ţărăniştilor croate, funcţionarul care­­era d­e faţă a re­fuzat să predea arhiva şi cassa de bani în lipsa prezidentului Macek. „Petit Parisien“ scrie că în legă­tură cu aceasta este iminentă ares­tarea lui Macek, iar „Echo de Pa­ris“ anunţă că Macek a şi fost ares­tat din cauza criticilor făcute la a­­dresa noului regim. Ziarul mai spu­ne că înainte de aceasta i s’a oferit d-lui Macek un loc în noul guvern, loc pe care l-a refuzat și la Budapesta circulă zvonul că dL Macek a fost arestat. Se spune însă că zvonul nu este confirmat până acum dar arestarea fostului deputat radicist Matei Mariei, pri­­marul orașului Makarska din Dal­mația, este anunțată în mod oficial. TELEFONUL Intre multele neajunsuri ale vre­mii de astăzi, trebue să numărăm şi proasta stare a telefoanelor. La cea mai uşoară încrâncenare a viscolului de iarnă sau a vânturi­lor de vară,­­ telefoanele nu mai funcţionează, începe atunci, marea tragedie­­ a reparaţiilor. Lungi, interminabile tratative cu „constructorii“, care — recunoaştem — n’au nici o vină , chemaţi in toate părţile de odată, unde să alerge mai întâiu? In sfârşit, „constructorul“ vine... Telefonul e reparat. Un ceas mai târziu, „s’a defectat“ din nou... Enervat, faci din nou aceleaşi de­mersuri. Abia atunci, ţi­ se dă expli­caţia: „materiala! învechit“. Telefonul nu este un lux. Avocaţi, medici, ziarişti , atâţia oameni au nevoe de el, in orice clipă. Cetăţea­nul recurge la telefon, ca la cel mai rapid mijloc de comunicaţie. De­ aceia, se cade să se găsească fondurile necesare pentru a pune in funcţie — cu adevărat — telefonul. Fostul preşedinte al republicii franceze, Lonbet, care a Împlinit zi­lele trecute nouăzeci de ani, declara unul ziarist: — Pe vremea mea, telefonul era o invenţie nouă... nu un mijloc de tor­tură, ca acum— ... Să facem d­in telefon, o înles­nire a vieţii, iar nu „un mijloc de tortură“ — cum este, in adevăr, la noi! Pentru aceasta, nici o jertfă nu va fi de prisos. Mai ales că abonaţilor li­ se cer taxe anuale, care înseamnă adevărate jertfe. Ard depozitele găi din Tigana Pagube de 20 de milioane CHISINAU, 22. — Astăzi dimi­neaţa, la ora 6 jum., populaţia ora­şului Tighina a fost trezită din somn de fluerăturile de alarmă ce veneau din gară. Neştiind ce se întâmplase, populaţia a fost cuprinsă de panică. Cu tot gerul năpraznic, mulţi au e­­şit din casă neîmbrăcaţi, ca să vadă ce se petrece. Dinspre gară se vedeau limbi de flăcări şi un fum gros, astfel că lumea şi-a dat seama îndată că se a­­prinsese depoul gării, li­nul din cele mai mari din întreaga Basarabie. DECLARAREA BRUSCĂ A INCENDIULUI La orele 6.20, dintr'oda­­tă, întreaga clădire a fost în flăcări. Personalul ce­ferist a fugit în toate păr­ţile, dând alarma. LUPTA ÎMPOTRIVA FLĂCĂ­RILOR îndată s’a organizat lupta împo­triva incendiului. In primul rând s’a ad luat măsuri pentru evacuarea enormelor cantităti de materiale ce se aflau depozitate acolo. Lucrând în eladon incendiată, trei lucrători ceferişti s’au ales cu arsuri foarte grave. Doi dintre dânşii au fost in­ternaţi In spital. Intr’un sfert de oră au sosit la lo­cul incendiului reprezentantă poli­ţiei şi parchetului. EFORTURILE POMPIERILOR INUTILE Silinţele pompierilor au rămas fară rezultaţi de­poul a ars în întregime, împreună cu tot materia­lul de acolo­ Pagubele se pot evalua la vreo 20 de u­tilioane lei. Pompierii, neavând aparate mo­derne, au fost stânjeniţi în încercă­rile lor de gerul năpraznic care le paraliza mişcările. FOCUL CONTINUĂ La ora când telefonez (10 dimi­neaţa) corespondentul din Tighina mă înştiinţează că focul arde me­reu. Este ameninţată şi clădirea gării. Autorităţile, dându-şi seama că pompierii lo­cali nu pot face faţă situaţiei, au telefonat la Chişinău, cerând ajutoare. Pare aproape sigur că focul se datorește unui scurt CTCuit. Mitropolitul Pimen al Moldovei eşînd dela Síned

Next