Dimineaţa, februarie 1929 (Anul 25, nr. 7952-7979)
1929-02-01 / nr. 7952
Aulu XXV. — No. 7852 NALEosftfODA MISTE SI ZIARE IANCEZE, GERMANE AMERICANE IZ Pagini Vineri i Februarie 1829 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750—pe timp de un an n 380— n ii «t 6 luni 99 200“ 99 Q9 99 3 luni Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 LEI I București, Str. Sărindar 7 11 TELEF. s Centrala: 306 67, 32A/73. 349 79. 353 54 Direcția: 357/72. Adria 307/69. Provincia 310 663 LEI 1 Defilarea invalizilor Sub ceaţa cenuşie a indiferenţii generale, au defilat acum câteva zile pe străzile Capitalei, rândurile cu simetria frântă, a invalizilor din ţara noastră. A fost una din acele demonstraţiuni triste şi dureroase, pe cari invalizii noştri sunt nevoiţi să le facă din an în an, spre a răscoli aducerea aminte a oamenilor întregi, asupra mizeriei infinite în care se sbat. Ar fi inutil să repetăm astăzi ceea ce am spus de atâtea ori în aceste coloane. Ni se pare de prisos să evocăm încă odată dramatica epopee scrisă de aceşti oameni în cursul uriaşului măcel, pe pagine 1© însângerate ale istoriei noastre. Ne rezumăm a spune că, invalizii sunt o mustrare vie şi permanentă în vitrina anilor de după război şi că ea se adresează stăruitor sufletelor şi minţilor noastre deopotrivă, cerârd măsuri de îndreptare. Justificarea acestei mustrări permanente, este deadreptul spăimântătoare. Indiferenta oamenilor întregi, cari au scăpat din încăerarea cruntă a răsboiului cu mici emotiuni trecătoare, fată de situaţiunea desnădăjduită a mutilaţilor, probează o gravă criză, sufletească a deceniului postbellic. După bună dreptate, aranjarea sortii invalizilor ar fi fost prima obligaţiune a ţării româneşti întregite. Căci invalizii erau o rană deschisă pe trupul ţării şi această rană trebuia lecuită fără întârziere. Constatăm astăzi, din moţiunea invalizilor că, vindecarea e departe de a se fi ajuns. Aflăm cu uimi-« re că din generoasa risipă de loturi, făcută pe taraba reformei agrare, din care s’au împărtăşit chemaţi şi nechemaţi deopotrivă — invalizii n’au isbutit să obţie partea de pământ care li se cuvenea în schimbul trupurilor ciuruite de gloan şi frânte ■uc schije. Mai aflam c în labirintul biurocraţiei centraliste, unde stăpâneşte o sălbatecă nepăsare pentru sbuciumul real al vieţii, s’au pierdut o sumedenie întreagă de hârtii şi drepturi de ale invalizilor, văduvelor şi orfanilor, — găsindu-se azi, la zece ani după unire, un număr respectabil de îndreptăţiţi, cari nu primesc încă pensiunea legiuită. Apoi aflăm că invalizii cer să fie cruţaţi de asistenţa ... generoasă a feluritelor societăţi, constituite anume pentru ajutorarea lor. Ei arată că, aceste ilustre societăţi înghit anual sume fantastice din contribuţiuni publice şi din subvenţiuni oficiale — cheltuindu-se cu biurocratismul şi cu reprezentarea. . Mare parte din aceste societăţi sunt o pacoste pentru bieţii invalizi. Călăuzite de lozinca franceză care spune că ,o calitate bine rânduită, începe dela mine“.Societăţile de binefacere îşi oferă cu emoţionantă grijă, o reală asistenţă, din banii destinaţi sinistraţilor războiului. Invalizii cer, ca atât subvenţiile cât şi contribuţiunile publice să fie îndreptate spre adevărata lor destinaţiune, refuzându-se astfel stipendierea unor îndoelnice adunări de caritate... Iată câteva deziderate cari sunt la îndemâna oricărui guvern. Satisfacerea lor e simplă şi uşoară. Cu atât mai tristă ar fi amânarea şi neglijarea lor. Ocrotirea celor mai nenorociţi din supravieţuitorii războiului e o chestiune de onoare şi de obraz a oricărei ţări, care le-a cerut sacrificii atât de uriaşe. Când goana după avuţii nelegiuite se întinde dealungul ţării într’o deslănţuire fără margini, credem că e elementar să se arunce fărâma de pâine, pe care o cer de atâţia ani de zile invalizii, văduvele și orfanii de război. TIBERIU VORNIC IHTÂMFIÂRllE ZILEI O SPOVEDANIE DUREROASĂ Aşa e scrisoarea primită dintr’un oraş de provincie dela d-na C. O. Aşi fi publicat-o in întregime, dacă spahiul mi-ar fi îngăduit şi dacă cuprinsul ei n’ar fi fost destăinuiri, încredinţate numai discreţiei mete. Scrisoarea aceasta vădeşte un martiraj continuu şi cu atât mai dureros şi mai revoltător, cu cât e mai nemeritat. Victima e autoarea scrisoarei, iar călăul — un călău fără demnitate şi fără pic de simţ moral — e soţul, un soţ care se întoarce acasă in zori, cheltuind un desfrâu şi orgii banii agonisiţi de soţie printr’o muncă încordată de mai multe ore pe zi. E un om cu toate viţiile, având în plus şi cinizmul de a se răţoi cu ele. „Oare aşa să fie viaţa "! mă întreabă soţia vrednică de tot respectul şi de toată admiraţia pentru resemnarea cu care îndură de ani de zile chinul unui traiu de iad. Oare frumos să fie numai ce este iluzie, pe când realitatea să fie totdeauna aşa de urătă şi de hidoasă ? Oare — adaugă ea — aşa sunt toţi bărbaţii din ziua de astăzi, ingraţi, viţioşi, fără un pic de grije pentru soţie şi de dragoste pentru copil ?" Nu, stimată doamnă, nenorocirea 'd-Uite lui iiiuireptăţeşti concluzii aşa de pesimiste cu un caracter general. In viaţă sunt destule părţi bune, sunt destule colţuri vesele şi senine. De asemenea, nici noi bărbaţii nu suntem cu toţii aşa cum ţi-i închipui, judecând după unul pe care soarta a făcut să-ţi fie soţ. Sunt şi printre noi destui, cari au pentru cămin, pentru soţie şi copii o grije şi o nedezminţită dragoste. De aceea, d-ta nu pierde încrederea in viaţă şi nici ai sosirea de zile mai bune. Se înţelege insă că nu mai poţi aştepta nimic dela un om, care s’a dovedit incorigibil, iteră-ţi viaţa, aşa după cum meriţi să o trăeşti prin munca d-tale şi prin frumoasa purtare a d-tale. ELVIN "rr.i..mr.m..w _____ Grav accident de cale ferată în Germania BERLIN, 30. (Rador). — Direcţiunea căilor ferate din Regensburg, anunţă că azi dimineaţă la ora 1,50, trenul accelerat 155, s’a ciocnit în staţia Svenking, situată pe linia Plattlina-Regensburg, cu un tren de marfă. Vagonul de bagaje şi un vagon de clasa III, de la trenul accelerat s-au răsturnat după linie, fiind grav avariate. Sunt trei morţi, un grav rănit şi 7 pasageri uşor răniţi. Numele victimelor nu sunt încă cunoscute. Răniţii au fost internaţi în spitalul din Suenking. Personalul locomotivei trenului de marfă și mecanicul trenului accelerat au scăpat complect teferi. Evenimente!© din Belgrad. Regele Alexandru trecând în revista garda palatului SPECTACOLELE INTERZISE — Mamă, iarnă şi pe mine la Teatru! Naţional că Saamu o să fiu la şcoală şi n’o să-mi dea voe ministru să mă duc. Ce-i cu împrumutul Când se va semna în toate cercurile guvernamentale se crede că în sfârşit în cursul zilei de azi împrumutul va fi semnat. Marţi, un important membru al guvernului, a declarat unui redactor al nostru că în orice caz luna ianuarie nu se va termina cu împrumutul nesemnat. După această declaraţie ar urma că dacă nu azi, mâine se va semna negreşit. In parlament se spunea ori că la 1 Februarie, Camera va lua vacanţă pentru 4—5 zile. Nu credem ca acest zvon să corespundă adevărului, deoarece nu este probabil ca adunarea deputaţilor să ia vacanţă înainte de votarea stabilizării, iar aceasta nu se poate face înainte de sosirea d-lui Mihai Popovici. Ministrul de finanţe nu poate însă fi în Capitală înainte de Sâmbătă 2 Februarie, chiar dacă semnează în cursul zilei de azi şi pleacă imediat. CUM SE VA VOTA STABILIZAREA După sosirea d-lui Popovici, există însă posibilitatea ca legile de stabilizare să fie votate imediat. Proectele de legi sunt definitiv redactate şi textele lor se află la d. Popovici. După ce vor fi depuse, se va cere urgenţa, apoi comisia financiară va fi convocată imediat şi peste câteva minute proectele vor fi luate în discuţie generală, pentru a fi terminate în cursul aceleiaşi şedinţe. Aşa a fost, cel puţin, procedeul întrebuinţat în Franţa. Cum la noi stabilizarea se va face după aceleaşi metode ca şi în Franţa, e probabil că şi legile de stabilizare vor fi votate la repezeală, într-o singură şedinţă, 30 milioane dolari, va fi plătită în 30 de ani, cu o dobândă de 7 la sută. Drept garanţie vor servi veniturile monopolului chibriturilor. Trustul va fi asociat cu Statul în exploatarea monopolului, ale cărui venituri le garantează superioare cu 50 la sută veniturilor actuale. Trustul va participa şi la împrumuturile viitoare. In Capitală se confirmă că în cursul zilei de ieri s-a discutat participarea parţială a fiecărui stat la împrumut. „ Mai multe bănci din Bucureşti au primit telegrame din Paris prin cari sunt întrebate ce sumă subscriu la „împrumutul de stat din 1929, din tranşa de 3 milioane dolari rezervată pieţii româneşti“. Din aceste telegrame reese că băncile subscriitoare se obligă să blocheze pe doi ani titlurile de împrumut Plasarea pe pieţele străine este în orice caz excesiv de grea sau imposibilă din cauza marilor diferenţe de timbraj de la o ţară la alta . Cursul de emisiune Se ştie că penultima chestiune mai greu de rezolvat a fost aceea a cursului de emisiune. Bancherii ofereau cursuri deosebite în Franţa şi în alte state, ceea ce guvernul nostru nu vroia să admită, cerând un curs unitar. S’a convenit la o soluţie transacţională, în sensul că în afară se va anunţa un singur curs — după cum telegrafiază corespondentul nostru din Paris 89 şi jumătate — urmând ca băncile să decompteze Intre ele diferenţele, după cursul admis pentru fiecare stat. * I Ultimele noastre ştiri din Paris Ultima telegramă a corespondentului nostru din Paris a fost expediată Marţi după amiază şi ne-a parvenit în cursul nopţii de eri. Iată textul ei: Din toate părţile se asigură că mâine împrumutul va fi semnat. Singurul punct care nu e încă regulat, este acela al totalului împrumutului. Pentru a-l fixa în mod definitiv, se aşteaptă mâine răspunsul diferitelor bănci europene. Se crede că suma totală va fi de 70 și 80 de milioane de dolari, sumă ale cărei participări in milioane de dolari se prezintă astfel: Băncile franceze 25 milioane Băncile engleze 10. Băncile americane 10 Băncile italiene 8. Băncile germane 6. Băncile româneşti 3. Băncile olandeze între 1 şi 5, cele cehoslovace între 1 şi 5, cele elveţiene 2, cele belgiene intre 1 şi 2. CONDIŢIILE Dobânda va fi de 7 la sută. Cursul de emisiune 89 luri, din care se vor scădea comisioanele bancherilor. Comisioanele sunt variabile; ele vor fi de 9 la sută pentru bancherii francezi, din cauza taxelor fiscale franceze ridicate pe titlurile de rente străine. Pentru băncile engleze comisionul va fi de 5 la sută iar pentru băncile americane de 4 la sută, împrumutul va trebui să fie plătit In. 30 de an. DISPONIBILITĂȚILE STATULUI Dacă totalul împrumutului va fi de 80 milioane dolari, atunci, adăugăndu-se cele 30 milioane oferite de trustul suedez al chibriturilor, Statul român va dispune de o sumă netă de aproape 100 milioane de dolari. GARANŢIILE CONSORŢIULUI Ca garanţie, se va înfiinţa o Cassă autonomă, care va administra monopolul tutunului. La această cassă nu va figura nici un reprezentant străin. D. Rist, vice-guvernatorul Băncii Franţei, va fi numit consilier pe lângă Banca Naţională a României fără drept de veto. Grupal bancherilor cari fac Împrumutul actual va avea la imprumuturile viitoare, drepturi de preferinţă în conditiuni egale. împrumutul trustului suedez, de Catastrofa aviatică din India LONDRA. — In legătură cu catastrofă aviatică din India, în care şi-au găsit moartea 3 ofiţeri indieni şi 8 soldaţi din regimentul de cavalerie indian din Poona şi în care au fost răniţi numeroşi alţi soldaţi, a avut drept cauză o eroare inexplicabilă a unor aviatori englezi car făceau exerciţii de lansare de bombe în tabăra respectivă. Aparatele care participau la aceste exerciţii zburau deasupra regiunei alese pentru bombardament. Piloţii au crezut că zăresc pe pământ Cercurile albe sau ţintele care marchează centrul aerodromului local şi au aruncat bombele asupra acestor ţinte. Din nefericire, ceea ce aviatorii luaseră drept ţinte, au fost turbanele cavaleriştilor indieni. Trei bombe au făcut explozie în mijlocul trupei, omorând 11 oameni şi 16 cai şi rănind numeroşi alţi soldaţi. Corespondentul din Lahore al lui „Daily Express" adaugă la informațiunile de mai sus, că accidentul s’a produs în vecinătatea fortăreţei britanice Jamrud care păzeşte intrarea trecătoarei Khyber. GUVERNUL ŞI REGIMUL CHIRIILOR Contractele vor fi prelungite.Declaraţiile d-lui ministru de justiţie Apropierea termenului de expirare a legii chiriilor în fiinţă Şi situaţia de acum, în ce priveşte problema construcţiilor, repune la ordinea zilei chestiunea regimului ontractelor de închiriere. In şedinţa de Miercuri a Camerei, s-au produs declaraţii cari sunt o indicaţie preţioasă asupra inteţiilor guvernului în această chestiune. D. ministru Iunian, referindu-se la rezervele reprezentanţilor partidului socialist faţă de atitudinea guvernului în chestiunea chiriilor, a arătat că guvernul este preocupat de rezolvarea problemei, în întreg complexul ei. El consideră înlesnirile ce se aduc chiriaşilor prin prelungirea contractelor, ca un expedient, adevărata soluţie fiind intensificarea construcţiilor. „Dar — a adăugat ministrul justiţiei — în situaţia în care ne aflăm astăzi este desigur şi neuman şi împotriva intereselor generale, ca să nu ne gândim la prelungirea contractelor“. Această declaraţie, subliniată de aplauzele unanimităţii deputaţilor majoritari, constitue o făgăduială care va domoli neliniştea chiriaşilor ce se vedeau ameninţaţi de o eventuală restabilire a liberei tranşaţii, la 23 Aprilie 1929. ★ Cu toate că d. ministru al justiţiei a ţinut să se ştie că nu poate da precizări despre ceea ce va fi noul regim al chiriilor, este sigur că d-sa, — răspunzând de altfel unui curent puternic ■ din ’ rândurile majorităţii — îşi propune ca printr’o dispoziţiune specială din viitoarea lege a chiriilor să declare inoperante toate hotărârile de evacuare, obţinute de proprietari în virtutea actualei legi, pentru data de 23 Aprilie 1920. Odată pornit pe calea reparării unor nedreptăţi şi excese, comise prin legiuirile guvernelor anterioare, credem că nu vor fi nesocotite drepturile la proteguire a altor categorii de chiriaşi nevoiaşi, nedreptăţite prin legea în fiinţă. ★ In aceleaşi declaraţii d. Iunian, ministrul justiţiei, după ce a arătat cât de puţin a făcut guvernul liberal pentru rezolvarea problemei construcţiilor — reamintind nenumăratele făgădueli neîmplinite şi risipa condamnabil cu fondul de 100 milioane, înscris în buget — d-sa a declarat că guvernul actual urmăreşte o rezolvare grabnică a problemei. „Avem — a declarat d. Iunian — un program de construcţiuni elaborat, precizat, credem că vom găsi şi mijloacele financiare necesare, şi vom putea, în chipul acesta, îndruma chestiunea către soluţiunea ei naturală, care este libera tranşaţie?, în raporturile dintre proprietar şi chiriaş. Acest angajament, complectat cu asigurările că până la normalizarea situaţiei locuinţelor se va da proteguirea cuvenită chiriaşilor nevoiaşi, a produs o vie mulţumire în rândurile celor interesaţi. REP. O groaznică dramă familiară UN FIERAR FACE CINCI CRIME, DĂ FOC UNEI CASE, APOI SE SINUCIDE In comuna Slobozia-Somoeşti din judeţul Storjinet s’a petrecut ziele trecute o cumplita dramă. Fierarul Vasile Martinciuc luându-se la ceartă cu soţia sa, înfuriat, a tras asupra ei un glonte de revolver, omorând-o. Părinţii femeei intervenind au fost şi ei răniţi mortal şi au încetat din viaţă. De asemenea, au mai fost rănite bunica femeii 5i o vecină. Martinciuc s-a apucat apoi să dea foc casei socrilor săi. Dezmeticindu-se mai târziu, ucigaşul şi-a pus capăt zilelor trăgându-și un glonte în piept. Germania şi Mlea Antantă economică Publicaţia oficioasă „Deutsche Diplomatische Politische Korrespondenz“, ocupându-se de pregătirile pentru realizarea Micii Antante economice, salută cu bucurie acţiunea din Orient care tinde să înlăture piedicile existente în calea prosperității economice a statelor. ZĂPADĂ MARE LA BUDAPESTA CLUJ, 30. — Se anuţă din Budapesta că în ultimele zile au căzut adevărate avalanşe de zăpadă. Ninsoarea a fost urmată de un ger năprasnic. Actualmente lucrează la desfundarea străzilor 62 pluguri automotoare, 12 mături automate şi 15 topitoare de zăpadă. Totuş nu s’au putut curăți decât câteva străzi principale. Pe cele laterale circulația este aproape imposibilă. Mişcarea revoluţionară din Spania PARIS, 30 (Rador). Informaţiile aduse de călătorii veniţi aseară din Spania, anunţă că mişcarea revoluţionară, dezvăluită de Primo de Rivera, avea un caracter deosebit de serios. Revoluţia urma să izbucnească în toată ţara în noaptea de Luni spre Marţi. Măsurile extrem de energice luate de guvern, care fusese informat de toate iţele complotului, au putut împiedeca revoluţia. La Cuia de Real, un regiment de artilerie uşoară a izbutit să pună stăpânire pe oraş, a ocupat localurile autorităţilor publice, a scos tunurile pe străzi şi a oprit trenurile. In această localitate, revoluţia n’a fost încă înăbuşită. In toată ţara sau operat numeroase arestări printre şefii mişcării. Guvernul anunţă că măsurile de represiune ce se vor lua, vor fi exemplare. Ştiri oficiale afirmă că liniştea e asigurată pretutindeni. Comunicaţiile cu streinătatea sunt normale, însă sub o supraveghere extrem de severă. — PARIS, 30 (Rador). — „Le Journal“ anunţă din Madrid că întreaga flotă spaniolă trebuia să coopereze ca revoluţia pregătită de armata de uscat să isbucnească in cursul zilei de eri. Revoluţia însă a eşuat, la Madrid, Sevilla, Valencia, Barcelona şi Saragosa. La Bilbao, un regiment de infanterie a eşit din cazarmă, cu intenţia de a secunda răscoala insă aproape imediat după eşire, s-a înapoiat la cazarmă. Mişcarea ar fi fost provocată de nemulţumirile rezultând din noile înaintări făcute in armată. In marină, s’au luat severe sancţiuni, împotriva cadeţilor şi a tuturor şefilor rascoalei.