Dimineaţa, februarie 1929 (Anul 25, nr. 7952-7979)

1929-02-01 / nr. 7952

Aulu XXV. — No. 7852 NALEosftfODA M­ISTE SI ZIARE IANCEZE, GERMANE­­ AMERICANE IZ Pagini Vineri i Februarie 1829 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750—pe timp de un an n 380— n ii «t 6 luni 99 200“ 99 Q9 99 3 luni Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 LEI I București, Str. Sărindar 7­ 11 TELEF. s Centrala: 306 67, 32A/73. 349 79. 353 54 Direcția: 357/72. A­dria 307/69. Provincia 310 663 LEI 1 Defilarea invalizilor Sub ceaţa cenuşie a indiferenţii generale, au defilat acum câteva zile pe străzile Capitalei, rândurile cu simetria frântă, a invalizilor din ţara noastră. A fost una din a­­cele demonstraţiuni triste şi dure­roase, pe cari invalizii noştri sunt nevoiţi să le facă din an în an, spre a răscoli aducerea aminte a oame­nilor întregi, asupra mizeriei infini­te în care se sbat. Ar fi inutil să repetăm astăzi ceea ce am spus de atâtea ori în a­­ceste coloane. Ni se pare de prisos să evocăm încă odată dramatica epopee scrisă de aceşti oameni în cursul uriaşului măcel, pe pagine­ 1© însângerate ale istoriei noastre. Ne rezumăm a spune că, invalizii sunt o mustrare vie şi permanentă în vitrina anilor de după război şi că ea se adresează stăruitor su­fletelor şi minţilor noastre deopo­trivă, cerâr­d măsuri de îndrepta­re. Justificarea acestei mustrări per­manente, este deadreptul spăimân­­tătoare. Indiferenta oamenilor în­tregi, cari au scăpat din încăerarea cruntă a răsboiului cu mici emoti­­uni trecătoare, fată de situaţiunea desnădăjduită a mutilaţilor, probea­ză o gravă criză, sufletească a de­ceniului post­bellic. După bună dreptate, aranjarea sortii invalizi­lor ar fi fost prima obligaţiune a ţării româneşti întregite. Căci in­valizii erau o rană deschisă pe tru­pul ţării şi această rană trebuia le­cuită fără întârziere. Constatăm astăzi, din moţiunea invalizilor că, vindecarea e depar­­te de a se fi ajuns. Aflăm cu uimi-« re că din generoasa risipă de loturi, făcută pe taraba reformei agrare, din care s’au împărtăşit chemaţi şi nechemaţi deopotrivă — invalizii n’au isbutit să obţie partea de pă­mânt care li se cuvenea în schim­bul trupurilor ciuruite de gloan şi frânte ■uc schije. Mai­ aflam c în labirintul biurocraţiei centraliste, unde stăpâneşte o sălbatecă ne­păsare pentru sbuciumul real al vieţii, s’au pierdut o sumedenie în­treagă de hârtii şi drepturi de ale invalizilor, văduvelor şi orfanilor, — găsindu-se azi, la zece ani după unire, un număr respectabil de­ în­dreptăţiţi, cari­­ nu primesc încă pensiunea legiuită. Apoi aflăm că invalizii cer să fie cruţaţi de asistenţa ... generoa­să a feluritelor societăţi, constitu­ite anume pentru ajutorarea lor. Ei arată că, aceste ilustre societăţi înghit anual sume fantastice din contribuţiuni publice şi din sub­­venţiuni oficiale — cheltuindu-se cu biurocratismul şi cu reprezenta­rea. . Mare parte din aceste societăţi sunt o pacoste pentru bieţii invalizi. Călăuzite de lozinca franceză ca­re spune că ,­o calitate bine rân­duită, începe dela mine“.Societă­ţile de binefacere îşi oferă cu emo­ţionantă grijă, o reală asistenţă, din banii destinaţi sinistraţilor răz­boiului. Invalizii cer, ca atât sub­venţiile cât şi contribuţiunile pu­blice să fie îndreptate spre ade­vărata lor destinaţiune, refuzân­­du-se astfel stipendierea unor în­­doelnice adunări de caritate... Iată câteva deziderate cari sunt la îndemâna oricărui guvern. Sa­tisfacerea lor e simplă şi uşoară. Cu atât mai tristă ar fi amânarea şi neglijarea lor. Ocrotirea celor mai nenorociţi din supravieţuitorii războiului e o chestiune de onoare şi de obraz a oricărei ţări, care le-­a cerut sacri­ficii atât de uriaşe. Când goana după avuţii nelegiuite se întinde dealungul ţării într’o deslănţuire fără margini,­­ credem că e ele­mentar să se arunce fărâma de pâine, pe care o cer de atâţia ani de zile invalizii, văduvele și orfa­nii de război. TIBERIU VORNIC IHTÂMFIÂRllE ZILEI O SPOVEDANIE DUREROASĂ Aşa e scrisoarea primită dintr’un oraş de provincie dela d-na C. O. Aşi fi publicat-o in întregime, dacă spahiul mi-ar fi îngăduit şi dacă cu­prinsul ei n’ar fi fost destăinuiri, în­credinţate numai discreţiei mete. Scrisoarea aceasta vădeşte un mar­tiraj continuu şi cu atât mai dure­ros şi mai revoltător, cu cât e mai nemeritat. Victima e autoarea scri­­soarei, iar călăul — un călău fără demnitate şi fără pic de simţ moral — e soţul, un soţ care se întoarce acasă in zori, cheltuind un desfrâu şi orgii banii agonisiţi de soţie prin­­tr’o muncă încordată de mai multe ore pe zi. E un om cu toate viţiile, având în plus şi cinizmul de a se răţoi cu ele. „Oare aşa să fie viaţa "! mă întrea­bă soţia vrednică de tot respectul şi de toată admiraţia pentru resemna­rea cu care îndură de ani de zile chi­nul unui traiu de iad. Oare frumos să fie numai ce este iluzie, pe când realitatea să fie totdeauna aşa de u­­rătă şi de hidoasă ? Oare — adaugă ea — aşa sunt toţi bărbaţii din ziua de astăzi, ingraţi, viţioşi, fără un pic de grije pentru soţie şi de dragoste pentru copil ?" Nu, stimată doamnă, nenorocirea 'd-Uite lui iiiuireptăţeşti concluzii aşa de pesimiste cu un caracter general. In viaţă sunt destule părţi bune, sunt destule colţuri vesele şi se­nine. De asemenea, nici noi bărbaţii nu suntem cu toţii aşa cum ţi-i închi­pui, judecând după unul pe care soarta a făcut să-ţi fie soţ. Sunt şi printre noi destui, cari au pentru că­min, pentru soţie şi copii o grije şi o nedezminţită dragoste. De aceea, d-ta nu pierde încrede­rea in viaţă şi nici ai sosirea de zile mai bune. Se înţelege insă că nu mai poţi aştepta nimic dela un om, care s’a dovedit incorigibil, iteră-ţi viaţa, aşa după cum meriţi să o tră­­eşti prin munca d-tale şi prin fru­moasa purtare a d-tale. ELVIN "rr.i..mr.m..w _____ Grav accident de cale ferată în Germania BERLIN, 30. (Rador). — Direcţiu­nea căilor­ ferate din Regensburg, anunţă că azi dimineaţă la ora 1,50, trenul accelerat 155, s’a ciocnit în staţia Svenking, situată pe linia Plattlina-Regensburg, cu un tren de marfă. Vagonul de bagaje şi un vagon de clasa III, de la trenul accelerat s-au răsturnat după linie, fiind grav avariate. Sunt trei morţi, un grav rănit şi 7 pasageri uşor răniţi. Numele victimelor nu sunt încă cunoscute.­ Răniţii au fost internaţi în spitalul­ din Suenking. Personalul locomotivei trenului de marfă și mecanicul trenului ac­celerat au scăpat complect teferi. Evenimente!© din Belgrad. Regele Alexandru tre­când în revista garda palatului SPECTACOLELE INTERZISE — Mamă, ia­rnă şi pe mine la Teatru! Naţional că Sa­amu o să fiu la şcoa­lă şi n’o să-mi dea voe ministru să mă duc. Ce-i cu împrumutul Când se va­ semna în toate cercurile guvernamen­tale se crede că în sfârşit în cursul zilei de azi împrumutul va fi sem­nat. Marţi, un important mem­bru al guvernului, a declarat unui redactor al nostru că în orice caz luna ianuarie nu se va termina cu împrumutul nesemnat. După această declaraţie ar urma că dacă nu azi, mâine se va semna negreşit. In parlament se spunea ori că la 1 Februarie, Camera va lua vacan­ţă pentru 4—5 zile. Nu credem ca acest zvon să co­respundă adevărului, deoarece nu este probabil ca adunarea deputa­ţilor să ia vacanţă înainte de vota­rea stabilizării, iar aceasta nu se poate face înainte de sosirea d-lui Mihai Popovici. Ministrul de finan­ţe nu poate însă fi în Capitală îna­inte de Sâmbătă 2 Februarie, chiar dacă semnează în cursul zilei de azi şi pleacă imediat. CUM SE VA VOTA STA­BILIZAREA După sosirea d-lui Popovici, e­­xistă însă posibilitatea ca legile de stabilizare să fie votate imediat. Proectele de legi sunt definitiv re­dactate şi textele lor se află la d. Popovici. După ce vor fi depuse, se va cere urgenţa, apoi comisia financiară va fi convocată imediat şi peste câteva minute proectele vor fi luate în discuţie generală, pentru a fi terminate în cursul ace­leiaşi şedinţe. Aşa a fost, cel puţin, procedeul întrebuinţat în Franţa. Cum la noi stabilizarea se va face după ace­leaşi metode ca şi în Franţa, e pro­babil că şi legile de stabilizare vor fi votate la repezeală, într-o singu­ră şedinţă, 30 milioane dolari, va fi plătită în 30 de ani, cu o dobândă de 7 la sută. Drept garanţie vor servi veniturile monopolului chibriturilor. Trustul va fi asociat cu Statul în exploatarea monopolului, ale cărui venituri le garantează superioare cu 50 la sută veniturilor actuale. Trustul va participa şi la împru­muturile viitoare. In Capitală se confirmă că în cursul zilei de ieri s-a discutat par­ticiparea parţială a fiecărui stat la împrumut. „ Mai multe bănci din Bucureşti au primit telegrame din Paris prin cari sunt întrebate ce sumă sub­scriu la „împrumutul de stat din 1929, din tranşa de 3 milioane do­lari rezervată pieţii româneşti“. Din aceste telegrame reese că băncile subscriitoare se obligă să blocheze pe doi ani titlurile de îm­prumut Plasarea pe pieţele străine este în orice caz excesiv de grea sau imposibilă din cauza marilor di­ferenţe de timbraj de la o ţară la alta . Cursul de emisiune Se ştie că penultima chestiune mai greu de rezolvat a fost aceea a cursului de emisiune. Bancherii ofereau cursuri deosebite în Fran­ţa şi în alte state, ceea ce guvernul nostru nu vroia să admită, cerând un curs unitar. S’a convenit la o soluţie transac­­ţională, în sensul că în afară se va anunţa un singur curs — după cum telegrafiază corespondentul nostru din Paris 89 şi jumătate — urmând ca băncile să decompteze Intre ele diferenţele, după cursul admis pen­tru fiecare stat. *­ ­ I Ultimele noastre ştiri din Paris Ultima telegramă a coresponden­tului nostru din Paris a fost expe­diată Marţi după amiază şi ne-a parvenit în cursul nopţii de eri. Iată textul ei: Din toate părţile se asigură că mâine împrumutul va fi semnat. Singurul punct care nu e încă regulat, este acela al totalului îm­prumutului. Pentru a-l fixa în mod definitiv, se aşteaptă mâine răspun­sul diferitelor bănci europene. Se crede că suma totală va fi de 70 și 80 de milioane de dolari, sumă ale cărei participări in milioane de dolari se prezintă astfel: Băncile franceze 25 milioane Băncile engleze 10. Băncile americane 10 Băncile italiene 8. Băncile germane 6. Băncile româneşti 3. Băncile olandeze între 1 şi 5, cele cehoslovace între 1 şi 5, cele elve­ţiene 2, cele belgiene intre 1 şi 2. CONDIŢIILE Dobânda va fi de 7 la sută. Cursul de emisiune 89 luri, din care se vor scădea comisioanele bancherilor. Co­misioanele sunt variabile; ele vor fi de 9 la sută pentru bancherii fran­cezi, din cauza taxelor fiscale fran­ceze ridicate pe titlurile de rente străine. Pentru băncile engleze comisionul va fi de 5 la sută iar pentru băncile americane de 4 la sută, împrumutul va trebui să fie plătit In. 30 d­e an. DISPONIBILITĂȚILE STATULUI Dacă totalul împrumutului va fi de 80 milioane dolari, atunci, adău­­găndu-se cele 30 milioane oferite de trustul suedez al chibriturilor, Statul român va dispune de o su­mă netă de aproape 100 milioane de dolari. GARANŢIILE CONSORŢIULUI Ca garanţie, se va înfiinţa o Cassă autonomă, care va administra mono­polul tutunului. La această cassă nu va figura nici un reprezentant străin. D. Rist, vice-gu­vernatorul Băncii Franţei, va fi numit consilier pe lân­gă Banca Naţională a României fără drept de veto. Grupal bancherilor cari fac Îm­prumutul actual va avea la impru­­muturile viitoare, drepturi de pre­ferinţă în conditiuni egale. împrumutul trustului suedez, de Catastrofa aviatică din India LONDRA. — In legătură cu ca­tastrofă aviatică din India, în care şi-au găsit moartea 3 ofiţeri indi­eni şi 8 soldaţi din regimentul de cavalerie indian din Poona şi în care au fost răniţi numeroşi alţi soldaţi, a avut drept cauză o eroa­re inexplicabilă a unor aviatori en­glezi car făceau exerciţii de lan­sare de bombe în tabăra respecti­vă. Aparatele care participau la a­­ceste exerciţii zburau deasupra re­­giunei alese pentru bombarda­ment. Piloţii au crezut că zăresc pe pământ Cercurile albe sau ţintele care marchează centrul aerodro­mului local şi au aruncat bombele asupra acestor ţinte. Din nefericire, ceea ce aviatorii luaseră drept ţinte, au fost turbanele cavaleriştilor in­dieni. Trei bombe au făcut explo­zie în mijlocul trupei, omorând­ 11 oameni şi 16 cai şi rănind nume­roşi alţi soldaţi. Corespondentul din Lahore al lui „Daily Express" adaugă la in­­formațiunile de mai sus, că acci­dentul s’a produs în vecinătatea fortăreţei britanice Jamrud care păzeşte intrarea trecătoarei Khy­­ber. GUVERNUL ŞI REGIMUL CHIRIILOR Contractele vor fi prelungite.­Declaraţiile d-lui ministru de justiţie Apropierea termenului de expira­re a legii chiriilor în fiinţă Şi situ­aţia de acum, în ce priveşte pro­blema construcţiilor, repune la or­dinea zilei chestiunea regimului ontractelor de închiriere. In şedinţa de Miercuri a Camerei, s-au produs declaraţii cari sunt o in­dicaţie preţioasă asupra inteţiilor guvernului în această chestiune. D. ministru Iunian, referindu-se la rezervele reprezentanţilor partidu­lui socialist faţă de atitudinea gu­vernului în chestiunea chiriilor, a a­­rătat că guvernul este preocupat de rezolvarea problemei, în întreg com­plexul ei. El consideră înlesnirile ce se aduc chiriaşilor prin prelun­girea contractelor, ca un expedient, adevărata soluţie fiind intensificarea construcţiilor. „Dar — a adăugat mini­strul justiţiei — în situa­ţia în care ne aflăm as­tăzi este desigur şi neu­man şi împotriva intere­selor generale, ca să nu ne gândim la prelungirea contractelor“. Această declaraţie, subliniată de aplauzele unanimităţii deputaţilor majoritari, constitue o făgăduială care va domoli neliniştea chiriaşi­lor ce se vedeau ameninţaţi de o eventuală restabilire a liberei tran­şaţii, la 23 Aprilie 1929. ★ Cu toate că d. ministru al justi­ţiei a ţinut să se ştie că nu poate da precizări despre ceea ce va fi noul regim al chiriilor, este sigur că d-sa, — răspunzând de altfel unui curent puternic ■ din ’ rându­rile majorităţii — îşi propune ca printr’o dispoziţiune spe­cială din viitoarea lege a chiriilor să declare inope­rante toate hotărârile de evacuare, obţinute de pro­prietari în virtutea actua­lei legi, pentru data de 23 Aprilie 1920. Odată pornit pe calea reparării unor nedreptăţi şi excese, comise prin legiuirile guvernelor anterioa­re, credem că nu vor fi nesocotite drepturile la proteguire a altor ca­tegorii de chiriaşi nevoiaşi, nedrep­tăţite prin legea în fiinţă. ★ In aceleaşi declaraţii d. Iunian, ministrul justiţiei, după ce a a­­rătat cât de puţin a făcut guver­nul liberal pentru rezolvarea pro­blemei construcţiilor — reamintind nenumăratele făgădueli neîmplinite şi risipa condamnabil cu fondul de 100 milioane, înscris în buget — d-sa a declarat că guvernul actual urmăreşte o rezolvare grabnică a problemei. „Avem — a declarat d. Iunian — un program de construcţiuni elabo­rat, precizat, credem că vom găsi şi mijloacele financiare necesare, şi vom putea, în chipul acesta, îndru­ma chestiunea către soluţiunea ei naturală, care este libera tranşaţie?, în raporturile dintre proprietar şi­ chiriaş. Acest angajament, complectat cu asigurările că până la normalizarea situaţiei locuinţelor se va da prote­guirea cuvenită chiriaşilor nevoiaşi, a produs o vie mulţumire în rân­durile celor interesaţi. REP. O groaznică dramă familiară UN FIERAR FACE CINCI CRIME, DĂ FOC UNEI CASE, APOI SE SINUCIDE In comuna Slobozia-Somoeşti din judeţul Storjinet s’a petrecut ziele trecute o cumplita dramă. Fierarul Vasile Martinciuc luând­u-se la ceartă cu soţia sa, înfuriat, a tras asupra ei un glonte de revolver, o­­m­orând-o. Părinţii femeei interve­nind au fost şi ei răniţi mortal şi au încetat din viaţă. De asemenea, au mai fost rănite bunica femeii 5i o vecină. Martinciuc s-a apucat a­­poi să dea foc casei socrilor săi. Dezmeticindu-se mai târziu, uci­gaşul şi-a pus capăt zilelor trăgân­­du-și un glonte în piept. Germania şi Mlea An­tantă economică Publicaţia oficioasă „Deutsche Diplomatische Politische Korres­pondenz“, ocupându-se de pregăti­rile pentru realizarea Micii Antan­te economice, salută cu bucurie ac­­ţ­­iunea din Orient care tinde să în­lăture piedicile existente în calea prosperității economice a statelor. ZĂPADĂ MARE LA BUDAPESTA CLUJ, 30. — Se anuţă din Buda­pesta că în ultimele zile au căzut adevărate avalanşe de zăpadă. Ninsoarea a fost urmată de un ger năprasnic. Actualmente lucrea­ză la desfundarea străzilor 62 plu­guri automotoare, 12 mături auto­mate şi 15 topitoare de zăpadă. Totuş nu s’au putut curăți decât câ­teva străzi principale. Pe cele late­rale circulația este aproape impo­sibilă. Mişcarea revoluţionară din Spania PARIS, 30 (Rador).­­ Informaţiile aduse de că­lătorii veniţi aseară din Spania, anunţă că mişca­rea revoluţionară, dezvă­­luită de Primo de Rivera, avea un caracter deose­bit de serios. Revoluţia urma să izbucnească în toată ţara în noaptea de Luni spre Marţi. Măsurile extrem de energice luate de guvern, care fusese informat de toate iţele complotului, au putut îm­piedeca revoluţia. La Cu­­ia de Real, un re­giment de artilerie uşoa­ră a izbutit să pună stă­pânire pe oraş, a ocupat localurile autorităţilor pu­blice, a scos tunurile pe străzi şi a oprit trenurile. In această localitate, re­voluţia n’a fost încă înă­buşită. In toată ţara sau operat numeroase arestări prin­tre şefii mişcării. Guver­nul anunţă că măsurile de represiune ce se vor lua, vor fi exemplare. Ştiri oficiale afirmă că liniştea e asigurată pre­tutindeni. Comunicaţiile cu streinătatea sunt nor­male, însă sub o suprave­ghere extrem de severă. — PARIS, 30 (Rador). — „Le Jour­nal“ anunţă din Madrid că întreaga flotă spaniolă trebuia să coopereze ca revoluţia pregătită de armata de uscat să isbucnească in cursul zilei de eri. Revoluţia însă a eşu­at, la Madrid, Sevilla, Valencia, Barcelo­na şi Saragosa. La Bilbao, un regi­ment de infanterie a eşit din cazar­mă, cu intenţia de a­ secunda răs­coala insă aproape imediat după eşire, s-a înapoiat la cazarmă. Miş­carea ar fi fost provocată de nemul­ţumirile rezultând din noile înain­tări făcute in armată. In marină, s’au luat severe sancţiuni, împotri­va cadeţilor şi a tuturor şefilor ras­coalei.

Next

/
Thumbnails
Contents