Dimineaţa, februarie 1929 (Anul 25, nr. 7952-7979)
1929-02-01 / nr. 7952
T* CĂRŢI NOUI nîndrăgostirea similarslmrg de o romanşă din Ardeal”, de lon Rusu Aferudeanu In ultimii ani d. Ion Rusu-Abrudeanu s’a consacrat studiului problemelor speciale ardeleneşti. După „Molii“, o remarcabilă monografie a românilor din Munţii Apuseni, d. Abrudeanu a scos acum de sub tipar un alt volum, purtând titlul sugestiv de mai sus. Noua lucrare a d-lui Rusu Abrudeanu nu se ocupă, însă, de „îndrăgostirea unui Habsburg“ care este fostul arhiduce Franz Ferdinand, asasinat în 1914 la Serajevo, de cât un treacăt. D-sa înregistrează, pe cât se poate în chip dramatic, întâlnirea dela Sinaia a arhiducelui (1909) cu o d-şoară Melania Ionescu din Munţii Apuseni, a cărei frumuseţe excepţională l’a fermecat pe moştenitorul prezumptiv de atunci al tronului Habsburg. Este un episod puţin cunoscut, pe care d. Abrudeanu s’a străduit să-l fixeze pentru istorie, mai ales aşezându-l într’un cadru general foarte interesant. Pornind dela tarele ereditare ale Habsburgilor, pe cari le analizează cu multă stăruinţă, d. Abrudeanu face un adevărat curs de istorie al dinastiei Habsburgice, spre a se opri apoi la Franz Ferdinand, şi a cării politică de reorganizare a împărăţiei Habsburgice pe baze federaliste, o prezintă în lumina unor documente istorice româneşti de mare interes. Acţiunea politică a lui Aurel Popovici e cunoscută. A expus-o foarte lămurit în studiul său „Grossoesterreich“ şi in numeroasele articole pe cari le-a publicat în „Reichspost“ din Viena. Acţiunea aceasta politică se pare că l-a impresionat mult pe Franz Ferdinand, care era cunoscut în ultimii ani ca partizan al aşezării fostei Austro-Ungarii pe baze federaliste, acordându-se şi Românilor din Ardeal autonomie politică şi culturală, spre a scăpa de sub jugul unguresc. In legătură cu această acţiune politică, importantă pe atunci, d. I. Rusu-Abrudeanu publică, în noua sa carte, documente cari vor rămâne. Cel mai interesant este fără îndoială textul notelor personale ale Patriarhului Miron Cristea asupra audienţei pe care a avut-o la Viena, împreună cu defunctul dr. Bunea, la arhiducele Francisc Ferdinand, în ziua de 28 Martie 1908. Audienţa cum aflăm din alte documente publicate de d. Abrudeanu, a fost pregătită de d. Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel C. Popovici, cari aveau legături directe cu curtea Arhiducelui. însemnările patriarhului, pe atunci asesor al consistoriului de la Sibiu, sunt făcute în formă de dialog, căutând să redea cât mai fidel conversaţiunea istorică din acea zi. „Noi şi poporul românesc —■ scrie Miron Cristea, înregistrând un răspuns al său către arhiduce — considerăm această audienţă ca un semn, ca o speranţă, că va veni şi pentru poporul nostru un viitor mai bun“. Miron Cristea şi fericitul episcop Bunea au expus apoi situaţia foarte grea în care se găseau Românii sub regimul maghiar, analizând legea şcolară a contelui Appony, intrigile ţesute împotriva lor, ororile săvârşite în cursul alegerilor, prigonirea ziarelor româneşti din Ardeal, etc. După această audienţă, cu un an mai târziu, a avut loc vizita arhiducelui Francisc Ferdinand, la Sinaia, unde s’a desfăşurat apoi episodul cu Melania Ionescu. Prezintă insă mai mult interes următorul detaliu important pentru istoria noastră politică. Conducerea partidului naţionalromân din Transilvania şi Ungaria — scrie d. Abrudeanu — ţinea să se aducă şi cuvântul său, cu prilejul primirei la Sania a moştenitorului coroanei Habsburgice, chestiunea era însă cum şi în ce formă? Era imposibil, fără a fi acuzat de trădare de patrie, ca d. dr. Iuliu Maniu tânărul şef al partidului naţional, să vie la Sinaia şi să-i prezinte în persoana arhiducelui Francisc Eri dimineaţă s-a inaugurat noul pavilion construit la spitalul militar din iniţiativa principesei Ileana. Au asistat la solemnitate regina Maria, principesa Ileana, d. general Ciboschi, ministru de război, general Mircescu fost ministru, etc. Au vorbit d-nii general Cihoschi, Ferdinand un memorium al dolean- general Butoianu şi d. general Gafelor şi postulatelor românilor de fencu, şeful spitalului militar, sub postularea Habsburgilor. Memoriul cu plângerile românilor a fost remis de d. Maniu in mâinile ă-lui George de Flussi, activul şi inteligentul consul general al României la Budapesta, cu rugăciunea de a-l înmâna d-lui Ion I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri al statului român, care la rândul său avea misiunea să-l predea, tradus in franţuzeşte oaspetelui Curţii regale la Sinaia, ceea ce, bineînţeles s’a şi făcut în condiţiuni de natură cu totul amical“. Urmează apoi textul acelui memoriu, în care problema românilor ardeleni este ridicată în rândul problemelor de mare interes european şi discutată în acest cadru. Paginile d-lui Rusu Abrudeanu prezintă, prin urmare, importanţă nu atât prin partea lor romantică şi anecdotică — ci mai ales prin latura lor documentară. Aşa cum e scrisă însă cartea, poate fi cetită cu interes de către marele public şi cu interes — vorbim de capitolele citate mai sus — de lumea politică. L. BRAȘOVANU . , 73 . .saasas ■HUM MTâflŞTIIHîi CURIOZITĂŢI DIN LUMEA LARGĂ BUNE ŞI RELE Mai sunt încă dascăli cari nu pri-1 tă şi alţii să rabde asemenea percep că trebuesc modificate rapor- carii I turile dintre profesori şi elevi. Au rămas cu mentalitatea vagmiştrilor de pe timpul când soldaţii învăţau să scrie pe nisip. Numai aşa se explică nesocotinţele celor botezaţi apostoli ai culturii. îmi crapă obrazul de ruşine când scriu aceste rânduri gândindu-mă cât suntem de înapoiaţi sub fardul de civilizaţie grotesc cu care mascăm ignoranţa şi brutalitatea. Veţi fi indignaţi ca şi mine, părinţi cari vă adoraţi copiii, când veţi afla că la un pensionar de fete din Capitală o elevă din clasa V-a, deci d-vă de 16 ani, a fost pedepsită să stea în genunchi pentru că a intrat în clasă, pe ger, cu jerseul. Şi decât mentalitatea profesorului mă îngrijeşte mai mult lipsa de demnitate a elevei care a suportat asemenea pedeapsă şi pasivitatea colegelor sale. Acum două sau trei luni un ofiţer a dat unui soldat să mănânce o insectă găsită pe cămaşa lui. Indiscutabil gestul este oribil. Dar cât de scăzută trebuie să fie o societate pentru ca cineva să-şi permi-Am pus într’adins cazarma alături de şcoală pentru că şcoala şi cazarma sunt, dragă Doamne, cele două focare de cultură naţională. Domnilor ofiţeri, domnilor profesori, nu se face educaţie fără suflet. Nu vi-s dragi soldaţii, nu iubiţi copiii, degeaba faceţi pedagogie. Napoleon a întrebat într’o zi pe d-na Campan, directoarea şcoalei fiicelor cavalerilor Legiunii de onoare, ce trebue fetelor să fie bine crescute. — Mame, a răspuns celebra institutoare. — Ei bine, doamnă, doresc ca francezii să-ţi fie recunoscători că ai dat mame copiilor naţiunii, i-a urat Napoleon. Noi mame bune avem. Ce ne-ar trebui ca tineretul nostru să fie bine îndrumat ? « — Profesori, să strige toţi părinţi in cor. Domnilor profesori daţi-vă osteneală. Nu este puţin lucru să meriţi recunoştinţa unui neam pentru că ai făcut din fiii ţării oameni cu demnitate. GH. BRAESCU La periferie, du pe tspirea zăpezii Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL JOI: matineu: Scrisoarea pierdută şi Anno Domini; seara: Amantul anonim. VINERI: Marcel şi Marcel. SÂMBĂTA: matineu: Omul cu mârţoaga; seara: Fantoma celei care va veni. DUMINICĂ: matineu : Papagalii; seara: Marcel şi Marcel. OPERA ROMANA JOI: Lohengtin. VINERI: Traviata. SÂMBĂTĂ: Tuşea. DUMINICĂ: matineu: Vasul fantomă; seara: Mignon. TEATRUL „REGINA MARIA" întreaga săptămână: Turneul Huguette Duflos. TEATRUL MIC întreaga săptămână: încurcă lume. TEATRUL „CARMEN SYLVA" întreaga săptămână: Cocoşii şi găi mie şi Două curtezane. TEATRUL ALHAMBRA întreaga săptămână: Dédé. TEATRUL TOMIS întreaga săptămână: Pericola. TEATRUL INTIM întreaga săptămână: Văduva veselă Evacuarea străinilor din Cabul LONDRA, (Rador).— Situaţia în Afganistan devine gravă pentru streini. Legaţia britanică, cu consimţământul autorităţilor afgane, a luat dispoziţiuni ca toţi streinii din Cabul să fie evacuaţi azi şi transportaţi în India cu ajutorul aeroplanelor engleze. Până acum nu se crede necesară plecarea ministrului britanic din Cabul. Inaugurarea pavilionului construit de prințesa Ileana la spitalul militar sírj*.ww&.at» Academia franceză și dreptul de vot pentru femei O anchetă instituită printre membrii academiei franceze, s’a terminat cu un rezultat favorabil pentru acordarea dreptului de vot pentru femei. Marea majoritate a academicianilor care erau până acum contra drepturilor politice ale femeilor, s’au pronunţat în favoarea acordării acestor drepturi, renunţând la punctul de vedere de N’au renunţat la punctul lor de vedere academicianii René Doumb şi René Razin, pe când mareşalul Lyauthey, Abbé Bremond şi Paul Bourget au declaratcă se abţin deocamdată să-şi exprime părerea în această chestie. Clemenceau a răspuns că recunoaşte în principiu legalitatea drepturilor pentru bărbaţi şi femei, n’a spus însă dacă este de părere că trebue să se acorda în momentul actual femeilor drepturile politice. Henry Bordeaux şi Pierre de Nolhac s'au exprimat pentru acordarea imediată a drepturilor politice pentru femei, considertnd că această cerere nu mai poata fi amânată. Ceilalți academiciani, între cari Poincaré, episcopul Baudrillard, Jules Cambon, Valery, Paleologue, Marcel Prevost, Levedan și mareşalul Joggie s-au exprimat pentru acordarea drepturilor de vot femeilor, însă în mod restrâns. Spiritism Un caz foarte curios s’a prezentat deunăzi în faţa tribiunalului din Weimar. Agricultorul Emil Brader, a dat In judecată pe doi locuitori din fieelaş sat cu el, pentrucă au răspândit zvonul că ar fi ucis în 1917 pe un negustor ambulant, pe care la jefuit şi îngropat în grădina sa. In faţa instanţelor s’a lămurit că cei doi locuitori acuzaţi de calomnie, au aflat despre această crimă la o şedinţă spiritistă. Spiritul negustorului ambulant ar fi povestit cum a fost ucis şi jefuit de către agricultorul Brader, indicând până şi locul unde a fost îngropat Răspândirea acestui zvon în sat a avut ca efect că locuitorii au început să-l ocolească pe Brader şi să întrerupă orice legături cu el. Agricultorul s-a văzut lezat în interesele sale şi a recurs la justiţie pentru a pune capăt acestei calomnii. Ca domnitorii au căutat să scape spunând că au spus ce a reeşit, din şedinţa lor spiritistă , dar apoi au recunoscut că fratele lui Brader le-a povestit despre asasinarea negustorului ambulant. Or, din ancheta întreprisă în această afacere, rezultă că în 1917 negustorul ambulant trăia încă şi că a murit la altă parte de moarte naturală. Pentru a scăpa de pedeapsă, atât fratele agricultorului Brader cât şi cei doi calomniatori au recunoscut că s’au înşelat şi au cerut scuze şî au declaart că iau asupra lor cheltuelile de judecată. Judecă CUCERIREA VIEŢII de DOCTORUL VORONOF essies după jsăversff unanimă, cel mai senzaţional voiam apărut in ultimele timpuri. In această lucrare doctorul VORONOF arată ce va câştiga omenirea, urmând sistemul său de întinerire de oameni şi animale. Găsiţi această interesantă lucrare in 99,BIBLIOTECA DIMINEAŢA la toți depozitarii tip ar fare si la toate librăriile. Prețul Lei 20 Il Faguna 3-a Omul cel mai bătrân In provincia egipteană a fost descoperit un indigen care s’a născut la 1776. El este probabil cel mai bătrân om din lume. Corpul său seamănă cu un schelet. Dar, cu toate că bătrânul are 153 de ani, el şi-a păstrat destul de bine toate facultăţile mintale. Are şase feciori dintre care cel mai tânăr este în vârstă de 60 de ani. De aici rezultă că bătrânul a devenit pentru ultima oară tată, pe când era de 93 de ani. Intre baroni Numele Zorn von Bulach, aparţinând unor baroni din Alsacia, a fost înainte de război în Germania, după război în Franţa, adesea citat în fel de fel de scandaluri politice Nu ştim dacă existenţa acestor baroni este veche, dar ştim sigur că este foarte buclucaşă. „Zorn“ înseamnă furie şi se poate spune cu drept cuvânt că baronii care poartă acest nume, sunt oameni furioşi: nomen est omen. Ziarele din Strassburg, aduc acum o ştire care confirmă în totul apucăturile acestor baroni. Baronul Klauss Zorn von Bulach s’a dus deunăzi la vânat, pe proprietatea fratelui său Mattem Zorn von Bulach. Ambii fraţi însă nu se au bine. In consecinţă Mattera l-a dat în judecată pe fratele său Klauss, pentru că a vânat în mod fraudulos pe teritoriul său. Amândoi au fost chemaţi, spre cercetarea cazului, în camera judecătorului de instrucţie. In loc să dea explicaţii judecătorului, fraţii s’au luat la ceartă, s'au insultat în mol grosolan şi apoi au început să se bată. Judecătorul s'a văzut silit să cheme poliţia pentru a Linişti pe cei doi baroni furioşi. Lame de ras In fiecare an se aruncă multe milioane de lame de ras, care au fost întrebuinţate. Revista americană „The Harware Dealer’s Magazine“ anunţă acuma că un american a inventat o maşină de cosit iarbă, care, în loc de cuţite, întrebuinţează vechile lame de ras. Maşina funcţionează în mod perfect. Când lamele se uzează prea tare, ele se înlocuesc uşor şi preţul lor este derizoriu. Stupefiante Lupta Ligii Naţiunilor împotriva comerţului cu opium n’a dat până acum rezultate satisfăcătoare. Se anunţă că ministerul de agricultură din Turcia a publicat un raport în ce priveşte cultivarea acestui stupefant în Turcia. Din acest raport reese că guvernul din Angola subsidiază cultura opiumului. Aflăm cu acest prilej că aşa numita calitate „soft“ care se cultivă în regiunea Amasa, se exportă, în majoritate, în Japonia şi China unde se întrebuinţează fumat la fumat.. In schimb opiumul care se produce la Malata se vinde mai mult în Europa şi America, deşi conţine mai puţină morfină Pentru automobilişti Pe şoseaua de la intrarea în satul francez Ardilac, ţăranii au bătut o placă cu următoarea inscripţie pentru automobilşti: „Dacă mergeţi încet, veţi vedea satul nostru; el este foarte frumos Dacă însă conduceţi cu mare viteză, veţi vedea închisoarea noastră; ea este foarte umedă* Transmiterea unui atac banditesc prin radio Staţiunea de radiodifuziune din oraşul Dallas (statul Texas din America), a bătut deunăzi recordul cu privire la reportajul prin radio. Staţiunea din Dallas a transmis abonaţilor săi un atac banditesc în toată regula. Pe când lucra aparatul de radiodifuziune, mecanicul a auzit împuşcături pe stradă; el puse aparatul la punct ca să transmită scandalul Şi abonaţii au putut asculta lupta care s’a dat de către câţiva bandiţi, cari au atacat pe un director de bancă. Intervenind poliţia, lupta a continuat cu mai mare vehemenţă până ce bandiţii au fost învinşi şi arestați. Peripeţiile acestui eveniment au fost urmărite de către abonaţii staţiunei. Tandreţe din nrlă La Budapesta s'a judecat un curios proces de divorţ Un funcţionar public în vârstă de 20 de ani, a intentat proces de divorţ soţiei sale, deoarece patru săptămânii de la căsătorie nevastă-sa dăduse naştere unui copil de şeapte luni, care muri in urmă Avocatul soţiei declară că aceasta nu admite divorţul, deoarece soţul o vizitase adesea în casa părinţilor, după facere ba o şi sărutase ca lăuză, ceia ce era o dovadă că o iertase Recunoscu că soţul nu ştia nimic despre faptul că era gravidă la căsătorie. Tribunalul admise desfacerea căsniciei, motivând că sărutarea bărbatului putea să fi fost un gest de tandrețe izvorât din milă, care nu implică iertarea. Convenţiunea austro-romana pentru regularea datoriilor de chestiuni au fost soluţionate GENEVA. (Rador). — Guvernul Austriei a transmis Secretariatului General al Societăţii Naţiunilor pentru înregistrarea şi publicarea Convenţiunii încheiată între Austria şi România cu privire la regularea datoriilor şi creanţelor şi acordul relativ la liberarea depozitelor, semnate la Viena la 26 Iulie 1924; deasemenea acordul adiţional la Convenţiunea între Austria şi România cu privire la regularea datoriilor şi creanţelor semnat la Bucureşti la 17 Ianuarie 1928. In acelaş timp, guvernul austriac a transmis, în acelaş scop, Convenţiunea adiţională la tratatele de comerţ din 3 Septembrie 1925 între Austria şi Iugoslavia, semnată la Viena la 9 Iulie 1928. Apoi tratatul semnat la Viena la 24 Octombrie 1927 între Austria şi Elveţia cu privire la evitarea dublei impuneri, precum şi notele din 29 Septembrie 1928 schimbate între Austria şi Spania, prin care se modifica convenţiunea comercială austro-spaniolă, semnate la Madrid la 3 Februarie 1923, atât de amestecate încât vor xista întotdeauna minorităţil orga□izaţiunea congreselor minorităţilor nu urmăreşte decât obţinerea de dreptate pentru minorităţi. PROBLEMA MINORITĂŢILOR GENEVA. (Rador). — Problema minorităţilor fiind adusă în faţa Societăţii Naţiunilor pentru a fi discutată sub toate aspectele ei, Asociaţiunea geneveză pentru Societatea Naţiunilor a invitat pe fostul deputat sloven în Camera italiană, d. Wilian preşedintele congreselor minorităţilor ce se ţin în fiecare an la Geneva, să facă o conferinţă asupra acestui subiect D. Willan care întreprinde un turneu in toată Europa, pentru a pregăti prin conferinţe opiniunea publică europeană în vederea desbaterilor apropiate in faţa Ligei, a reeditat argumentele sale bine cunoscute de la congresele minorităţilor, având însă grija a insista asupra datoriei de realitate a minorităţilor faţă de Statele din care fac parte, şi a subliniat faptul că congresele minorităţilor, nu sunt organizaţiuni de luptă, ci de pace. Aceste congrese nu urmăresc schimbări de frontiere în Europa actuală. Aceasta nu ar soluţiona problema minorităţilor. Rasele sunt Doleanţele învăţătorilor din noulte ţinuturi D. Iuliu Maniu a primit ori la Cameră o delegaţie a învăţătorilor din nouile teritorii. învăţătorii au cerut reintegrarea şi încadrarea lor în drepturile câştigate, drepturi, ce le-au fost recunoscute de foştii miniştri, dar apoi au fost anulate. In acest scop să se voteze un proect de lege pentru că o decizie ministerială va putea fi iar anulată. D. Costăchescu, care a fost de faţă, a promis că va face tot posibilul pentru realizarea acestor doleanţe. O delegaţie formată din reprezentanţii asociaţiilor învăţătoreşti din Ardeal Banat, Bucovina şi Basarabia s-a prezentat dimineaţa d-lui profesor N. Costăchescu, ministrul instrucţiunii, cu un memoriu referitor la încadrarea învăţătorilor din nouile provincii, a căror situaţie nu a fost încă clarificată. D. ministru Costăchescu a promis delegaţiei că va studia şi va soluţiona chestiunea în spiritul legei. In acelaş timp s’a prezentat şi o delegaţie de profesori secundari din Basarabia care a înmânat un memoriu cu privire la poziţia lor în învăţământ şi salarizarea lor. Pentru direcţia C. F. R. Invalidul ăi răsboiu. Marin Bănescu se plânge contra şefului stafiei ferate Corbu care-i face greutăţi la eliberarea coletelor cu ziare sau mărfuri din gară şi-l insultă ameninţându-l că va lua măsuri ca să nu i se mai permită accesul Pe paron. Am mai primit de altfel plângeri contra d-lui D-tru Vişan şeful acestei staţiuni şi repetatele anchete s'ar fi cuvenit să-l aducă la realitate. VOCEA DRAGOSTEI Mare roman de actualitate. CEREŢI PCSMĂI DE SRATSS PRIMA ŞI A DOUA FAST5COLA tuturor vrânzătoriior de ziare Exerciţii de scrimă iarna* în aer Suser