Dimineaţa, februarie 1929 (Anul 25, nr. 7952-7979)

1929-02-01 / nr. 7952

T* C­ĂRŢI NOUI nîndrăgostirea sim­i­larslmrg de o romanşă din Ardeal”, de lon Ru­su Aferudeanu In ultimii ani d. Ion Rusu-Abru­­deanu s’a consacrat studiului pro­blemelor speciale ardeleneşti. După „Molii“, o remarcabilă monografie a românilor din Munţii Apuseni, d. Abrudeanu a scos acum de sub ti­par un alt volum, purtând titlul su­gestiv de mai sus. Noua lucrare a d-lui Rusu Abru­deanu nu se ocupă, însă, de „îndră­gostirea unui Habsburg“ care este fostul arhiduce Franz Ferdinand, asasinat în 1914 la Serajevo, de cât un treacăt. D-sa înregistrează, pe cât se poate în chip dramatic, întâlnirea dela Sinaia a arhiducelui (1909) cu o d-şoară Melania Ionescu din Mun­ţii Apuseni, a cărei frumuseţe ex­cepţională l’a fermecat pe moşte­nitorul prezumptiv de atunci al tro­nului Habsburg. Este un episod pu­ţin cunoscut, pe care d. Abrudeanu s’a străduit să-l fixeze pentru isto­rie, mai ales aşezându-l într’un ca­dru general foarte interesant. Pornind dela tarele ereditare ale Habsburgilor, pe cari le analizează cu multă stăruinţă, d. Abrudeanu face un adevărat curs de istorie al dinastiei Habsburgice, spre a se opri apoi la Franz Ferdinand, şi­ a cării politică de reorganizare a împără­ţiei Habsburgice pe baze federalis­te, o prezintă în lumina unor docu­mente istorice româneşti de mare interes. Acţiunea politică a lui Aurel Po­­povici e cunoscută. A expus-o foar­te lămurit în studiul său „Grossoes­terreich“ şi in numeroasele articole pe cari le-a publicat în „Reichs­post“ din Viena. Acţiunea aceasta politică se pare că l-a impresionat mult pe Franz Ferdinand, care era cunoscut în ultimii ani ca partizan al aşezării fostei Austro-Ungarii pe baze federaliste, acordându-se şi Ro­mânilor din Ardeal autonomie poli­tică şi culturală, spre a scăpa de sub jugul unguresc. In legătură cu această acţiune po­litică, importantă pe atunci, d. I. Rusu-Abrudeanu publică, în noua sa carte, documente cari vor rămâ­ne. Cel mai interesant este fără îndoială textul notelor personale ale Patriarhului Miron Cristea asupra audienţei pe care a avut-o la Viena, împreună cu defunctul dr. Bunea, la arhiducele Francisc Ferdinand, în ziua de 28 Martie 1908. Audienţa cum aflăm din alte documente pu­blicate de d. Abrudeanu, a fost pre­gătită de d. Alexandru Vaida-Voe­­vod şi Aurel C. Popovici, cari aveau legături directe cu curtea Arhidu­celui. însemnările patriarhului, pe atunci asesor al consistoriului de la Sibiu, sunt făcute în formă de dia­log, căutând să redea cât mai fidel conversaţiunea istorică din acea zi. „Noi şi poporul românesc —■ scrie Miron Cristea, înregistrând un răs­puns al său către arhiduce — con­siderăm această audienţă ca un semn, ca o speranţă, că va veni şi pentru poporul nostru un viitor mai bun“. Miron Cristea şi fericitul episcop Bunea au expus apoi situaţia foarte grea în care se găseau Românii sub regimul maghiar, analizând legea şcolară a contelui Appony, intrigile ţesute împotriva lor, ororile săvârşi­te în cursul alegerilor, prigonirea ziarelor româneşti din Ardeal, etc. După această audienţă, cu un an mai târziu, a avut loc vizita arhi­ducelui Francisc Ferdinand, la Si­naia, unde s’a desfăşurat apoi epi­sodul cu Melania Ionescu. Prezintă insă mai mult interes următorul detaliu important pentru istoria noastră politică. Conducerea partidului naţional­­român din Transilvania şi Ungaria — scrie d. Abrudeanu — ţinea să se aducă şi cuvântul său, cu prilejul primirei la Sania a moştenitorului coroanei Habsburgice, chestiunea era însă cum şi în ce formă? Era imposibil, fără a fi acuzat de tră­dare de patrie, ca d. dr. Iuliu Ma­niu tânărul şef al partidului naţio­nal, să vie la Sinaia şi să-i prezinte în persoana arhiducelui Francisc Eri dimineaţă s-a inaugurat noul pavilion construit la spitalul mili­tar din iniţiativa principesei Ileana. Au asistat la solemnitate regina Maria, principesa Ileana, d. general Cib­oschi, ministru de război, gene­ral Mircescu fost ministru, etc. Au vorbit d-nii general Cihoschi, Ferdinand un memorium al dolean- general Butoianu şi d. general Ga­felor şi postulatelor românilor de fencu, şeful spitalului militar, sub postularea Habsburgilor. Memo­riul cu plângerile românilor a fost remis de d. Maniu in mâinile ă-lui George de Flussi, activul şi inteli­gentul consul general al României la Budapesta, cu rugăciunea de a-l înmâna d-lui Ion I. C. Brătianu, pre­şedintele consiliului de miniştri al statului român, care la rândul său avea misiunea să-l predea, tradus in franţuzeşte oaspetelui Curţii re­gale la Sinaia, ceea ce, bine­înţeles s’a şi făcut în condiţiuni de natură cu totul amical“. Urmează apoi textul acelui memo­riu, în care problema românilor ar­deleni este ridicată în rândul pro­blemelor de mare interes european şi discutată în acest cadru. Paginile d-lui Rusu­ Abrudeanu prezintă, prin urmare, importanţă nu atât prin partea lor romantică şi anecdotică — ci mai ales prin latura lor documentară. Aşa cum e scrisă însă cartea, poate fi cetită cu interes de către marele public şi cu interes — vorbim de capitolele citate mai sus — de lumea politică. L. BRAȘOVANU . , 73 .­­ .saasas ■HUM MTâflŞTIIHîi CURIOZITĂŢI DIN LUMEA LARGĂ BUNE ŞI RELE Mai sunt încă dascăli cari nu pri-1 tă şi alţii să rabde asemenea per­­cep că trebuesc modificate rapor- carii I turile dintre profesori şi elevi. Au rămas cu mentalitatea vagmiştrilor de pe timpul când soldaţii învăţau să scrie pe nisip. Numai aşa se ex­plică nesocotinţele celor botezaţi a­­postoli ai culturii. îmi crapă obrazul de ruşine când scriu aceste rânduri gân­dindu-mă cât suntem de înapoiaţi sub fardul de civilizaţie grotesc cu care mas­­căm ignoranţa şi brutalitatea. Veţi fi indignaţi ca şi mine, pă­rinţi cari vă adoraţi copiii, când veţi afla că la un pensionar de fete din Capitală o elevă din clasa V-a, deci d-vă de 16 ani, a fost pedepsită să stea în genunchi pentru că a in­trat în clasă, pe ger, cu jerseul. Şi decât mentalitatea profesorului mă îngrijeşte mai mult lipsa de demnitate a elevei care a suportat asemenea pedeapsă şi pasivitatea colegelor sale. Acum două sau trei luni un ofiţer a dat unui soldat să mănânce o in­sectă găsită pe cămaşa lu­i. Indiscutabil gestul este oribil. Dar cât de scăzută trebuie să fie o so­cietate pentru ca cineva să-şi permi-Am pus într’adins cazarma alături de şcoală pentru că şcoala şi cazar­ma sunt, dragă Doamne, cele două focare de cultură naţională. Domnilor ofiţeri, domnilor pro­fesori, nu se face educaţie fără su­flet. Nu vi-s dragi soldaţii, nu iubiţi copiii, degeaba faceţi pedagogie. Napoleon a întrebat într’o zi pe d-na Campan, directoarea şcoalei fiicelor cavalerilor Legiunii de onoa­re, ce trebue fetelor să fie bine cres­cute. — Mame, a răspuns celebra insti­tutoare. — Ei bine, doamnă, doresc ca francezii să-ţi fie recunoscători că ai dat mame copiilor naţiunii, i-a­ urat Napoleon. Noi mame bune avem. Ce ne-ar trebui ca tineretul nostru să fie bine îndrumat ? « — Profesori, să strige toţi părinţi in cor. Domnilor profesori daţi-vă oste­neală. Nu este puţin lucru să meriţi recunoştinţa unui neam pentru că ai făcut din fiii ţării oameni cu demnitate. GH. BRAESCU La periferie, du pe tspirea zăpezii Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL JOI: matineu: Scrisoarea pierdută şi Anno Domini; seara: Amantul anonim. VINERI: Marcel şi Marcel. SÂMBĂTA: matineu: Omul cu mâr­­ţoaga; seara: Fantoma celei care va veni. DUMINICĂ: matineu : Papagalii; seara: Marcel şi Marcel. OPERA ROMANA JOI: Lohengtin. VINERI: Traviata. SÂMBĂTĂ: Tuşea. DUMINICĂ: matineu: Vasul fan­tomă; seara: Mignon. TEATRUL „REGINA MARIA" întreaga săptămână: Turneul Hu­­guette Duflos. TEATRUL MIC întreaga săptămână: încurcă lume. TEATRUL „CARMEN SYLVA" întreaga săptămână: Cocoşii şi găi mie şi Două curtezane. TEATRUL ALHAMBRA întreaga săptămână: Dédé. TEATRUL TOMIS întreaga săptămână: Pericola. TEATRUL INTIM întreaga săptămână: Văduva veselă Evacuarea străinilor din Cabul LONDRA, (Rador).— Situaţia în Afganistan devine gravă pentru streini. Legaţia britanică, cu con­simţământul autorităţilor afgane, a luat dispoziţiuni ca toţi streinii din Cabul să fie evacuaţi azi şi trans­portaţi în India cu ajutorul aeropla­nelor engleze. Până acum nu se crede necesară plecarea ministrului britanic din Cabul. Inaugurarea pavilionului con­struit de prințesa Ileana la spitalul militar sírj­*.ww&.at» Academia franceză și dreptul de vot pentru femei O anchetă instituită printre mem­brii academiei franceze, s’a termi­nat cu un rezultat favorabil pen­tru acordarea dreptului de vot pen­tru femei. Marea majoritate a a­­cademicianilor care erau până a­­cum contra drepturilor politice a­­le femeilor, s’au pronunţat în fa­voarea acordării acestor drepturi, renunţând la punctul de vedere de N’au renunţat la punctul lor de vedere academicianii René Dou­­mb­ şi René Razin, pe când mare­şalul Lyauthey, Abbé Bremond şi Paul Bourget au declarat­­că se ab­ţin deocamdată să-şi exprime pă­rerea în această chestie. Clemenceau a răspuns că recu­noaşte în principiu legalitatea drep­turilor pentru bărbaţi şi femei, n’a spus însă dacă este de părere că trebue să se acorda în momentul actual femeilor drepturile politice. Henry Bordeaux şi Pierre de Nolhac s'au exprimat pentru acor­darea imediată a drepturilor poli­tice pentru femei, consider­tnd că această cerere nu mai poata fi a­­mânată. Ceilalți academiciani, între cari Poincaré, episcopul Baudrillard, Jules Cambon, Valery, Paleologue, Marcel Prevost, Levedan și mare­şalul Joggie s-au exprimat pentru acordarea drepturilor de vot fe­meilor, însă în mod restrâns. Spiritism Un caz foarte curios s’a prezen­tat deunăzi în faţa tribiunalului din Weimar. Agricultorul Emil Brader, a dat In judecată pe doi locuitori din fi­eelaş sat cu el, pen­­trucă au răspândit zvonul că ar fi ucis în 1917 pe un negustor ambu­lant, pe care la jefuit şi îngropat în grădina sa. In faţa instanţelor s’a lămurit că cei doi locuitori acuzaţi de ca­lomnie, au aflat despre această cri­mă la o şedinţă spiritistă. Spiritul negustorului ambulant ar fi poves­tit cum a fost ucis şi jefuit de că­tre agricultor­ul Brader, indicând până şi locul unde a fost îngropat Răspândirea acestui zvon în sat a avut ca efect că locuitorii au în­ceput să-l ocolească pe Brader şi să întrerupă orice legături cu el. Agricultorul s-a văzut lezat­ în interesele sale şi a recurs la justi­ţie pe­ntru a pune capăt acestei calomnii. Ca d­omnitorii au căutat să scape spunând că au spus ce a reeşit, din şedinţa lor spiritistă , dar apoi au recunoscut că fratele lui Brader le-a povestit despre asasinarea ne­gustorului ambulant. Or, din anche­ta întreprisă în această afacere, rezultă că în 1917 negustorul am­bulant trăia încă şi că a murit la altă parte de moarte naturală. Pentru a scăpa de pedeapsă, a­­tât fratele agricultorului Brader cât şi cei doi calomniatori au recu­noscut că s’au înşelat şi au cerut scuze şî au declaart că iau asupra lor cheltuelile de judecată. Judecă­ CUCERIREA VIEŢII de DOCTORUL VORONOF essies după jsăversff unanimă, cel mai senzaţional vo­iam apărut in ultimele timpuri. In această lucrare doctorul VORONOF arată ce va câştiga omenirea, urmând sistemul său de întinerire de oameni şi animale. Găsiţi această interesantă lucrare in 99­,BIBLIOTECA DIMINEAŢA la toți depozitarii tip ar fare si la toate librăriile. Prețul Lei 20 Il Faguna 3-a Omul cel mai bătrân In provincia egipteană a fost des­coperit un indigen care s’a născut la 1776. El este probabil cel mai bă­trân om din lume. Corpul său seamănă cu un­ sche­let. Dar, cu toate că bătrânul are 153 de ani, el şi-a păstrat destul de bine toate facultăţile mintale. Are şase fe­ciori dintre care cel mai tânăr este în vârstă de 60 de ani. De aici re­zultă că bătrânul a devenit pentru ultima oară tată, pe când era de 93 de ani. Intre baroni Numele Zorn von Bulach, aparţi­nând unor baroni din Alsacia, a fost înainte de război în Germania,­­ după război în Franţa, adesea citat în fel de fel de scandaluri politice Nu ştim dacă existenţa acestor ba­roni este veche, dar ştim sigur că este foarte buclucaşă. „Zorn“ în­seamnă furie şi se poate spune cu drept cuvânt că baronii care poartă acest nume, sunt oameni furioşi: no­men est omen. Ziarele din Strassburg, aduc acum o ştire care confirmă în totul apu­căturile acestor baroni. Baronul Klauss Zorn von Bulach s’a dus deu­năzi la vânat, pe proprietatea frate­lui său Mattem Zorn von Bulach. Ambii fraţi însă nu se au bine. In consecinţă Mattera l-a dat în jude­cată pe fratele său Klauss, pentru că a vânat în mod fraudulos pe te­ritoriul său. Amândoi au fost che­maţi, spre cercetarea cazului, în ca­mera judecătorului de instrucţie. In loc să dea explicaţii judecătorului, fraţii s’au luat la ceartă, s'au insul­tat în mol grosolan şi apoi au înce­put să se bată. Judecătorul s'a vă­zut­ silit să cheme poliţia pentru a Linişti pe cei doi baroni furioşi. Lame de ras In fiecare an se aruncă multe mi­lioane de lame de ras, care au fost întrebuinţate. Revista americană „The Harware Dealer’s Magazine“ anunţă acuma că un american a inventat o maşină de cosit iarbă, care, în loc de cuţite, în­trebuinţează vechile lame de ras. Maşina funcţionează în mod per­fect. Când lamele se uzează prea tare, ele se înlocuesc uşor şi preţul lor este derizoriu. Stupefiante Lupta Ligii Naţiunilor împotriva comerţului cu opium n’a dat până acum rezultate satisfăcătoare. Se anunţă că ministerul de agri­cultură din Turcia a publicat un raport în ce priveşte cultivarea a­­cestui stupef­ant în Turcia. Din a­­cest raport reese că guvernul din Angola subsidiază cultura opiumu­lui. Aflăm cu acest prilej că aşa nu­mita calitate „soft“ care se cultivă în regiunea Amas­a, se exportă, în majoritate, în Japonia şi China und­e se întrebuinţează f­umat la fumat.. In schimb opiumul care se produce la Malat­a se vinde mai mult în Eu­ropa şi America, deşi conţine mai puţină morfină Pentru autom­obilişti Pe şoseaua de la intrarea în satul francez Ard­ilac, ţăranii au bătut o placă cu următoarea inscripţie pen­tru automobilşti: „Dacă mergeţi încet, veţi vedea satul nostru; el este foarte frumos Dacă însă conduceţi cu mare viteză, veţi vedea închisoarea noastră; ea este foarte umedă* Transmiterea unui atac banditesc prin radio Staţiunea de radiodifuziune din oraşul Dallas (statul Texas din A­­merica), a bătut deunăzi recordul cu privire la reportajul prin radio. Staţiunea din Dallas a transmis a­­bonaţilor săi un atac banditesc în toată regula. Pe când lucra aparatul de radio­difuziune, mecanicul a auzit împuş­cături pe stradă; el puse aparatul la punct ca să transmită scandalul Şi abonaţii au putut asculta­ lupta care s’a dat de către câţiva ban­diţi, cari au atacat pe un director de bancă. Intervenind poliţia, lupta a continuat cu mai mare vehemen­ţă până ce bandiţii au fost învinşi şi arestați. Peripeţiile acestui eve­niment au fost urmărite de către abonaţii staţiunei. Tandreţe din nrlă La Budapesta s'a judecat un cu­rios proces de divorţ Un funcţio­nar public în vârstă de 20 de ani, a intentat proces de divorţ­ soţiei sale, deoarece patru săptămânii de la căsătorie nevastă-sa dăduse naş­tere unui copil de şeapte luni, ca­re muri in urmă Avocatul soţiei declară că aceasta nu admite divor­­ţul, deoarece soţul o vizitase ade­sea în casa părinţilor, după facere ba o şi sărutase ca lăuză, ceia ce era o dovadă că o iertase Recu­noscu că soţul nu ştia nimic des­pre faptul că era gravidă la căsă­torie. Tribunalul admise desfacerea căs­niciei, motivând că sărutarea băr­batului putea să fi fost un gest de tandrețe izvorât din milă, care nu implică iertarea. Convenţiunea austro-romana pentru regula­rea datoriilor de chestiuni au fost soluţionate GENEVA. (Rador). — Guvernul Austriei a transmis Secretariatului General al Societăţii Naţiunilor pen­tru înregistrarea şi publicarea Con­­venţiunii încheiată între Austria şi România cu privire la regularea da­toriilor şi creanţelor şi acordul re­lativ la liberarea depozitelor, sem­nate la Viena la 26 Iulie 1924; de­­asemenea acordul adiţional la Con­­venţiunea între Austria şi România cu privire la regularea datoriilor şi creanţelor semnat la Bucureşti la 17 Ianuarie 1928. In acelaş timp, guvernul austriac a transmis, în acelaş scop, Con­ven­­ţiunea adiţională la tratatele de co­merţ din 3 Septembrie 1925 între Austria şi Iugoslavia, semnată la Viena la 9 Iulie 1928. Apoi tratatul semnat la Viena la 24 Octombrie 1927 între Austria şi Elveţia cu privire la evitarea du­blei impuneri, precum şi notele din 29 Septembrie 1928 schimbate între Austria şi Spania, prin care se mo­difica convenţiunea comercială au­­stro-spaniolă, semnate la Madrid la 3 Februarie 1923, atât de amestecate în­cât vor xista întotdeauna minorităţi­l­ orga­­□izaţiunea congreselor minorităţilor nu urmăreşte decât obţinerea de dreptate pentru minorităţi. PROBLEMA MINORITĂŢILOR GENEVA. (Rador). — Problema minorităţilor fiind adusă în faţa So­cietăţii Naţiunilor pentru a fi discuta­tă sub toate aspectele ei, Asociaţiunea geneveză pentru Societatea Naţiuni­lor a invitat pe fostul deputat slo­ven în Cam­era italiană, d. Wilian preşedintele congreselor minorităţi­­lor ce se ţin în fiecare an la Ge­neva, să facă o conferinţă asupra acestui subiect D. Willan care întreprinde un turneu in toată Europa, pentru a pregăti prin conferinţe opiniunea publică europeană în vederea des­­baterilor apropiate in faţa Ligei, a reeditat argumentele sale bine cu­noscute de la congresele minorită­ţilor, având însă grija a insista a­­supra datoriei de realitate a m­ino­rităţilor faţă de Statele din care fac parte, şi a subliniat faptul că congresele minorităţilor, nu sunt organizaţiuni de luptă, ci de pace. Aceste congrese nu urmăresc schimbări de frontiere în Europa actuală. Aceasta nu ar soluţiona problema minorităţilor. Rasele sunt Doleanţele învăţătorilor din noulte ţinuturi D. Iuliu Maniu a primit ori la Ca­meră o delegaţie a învăţătorilor din nouile teritorii. învăţătorii au cerut reintegrarea şi încadrarea lor în drepturile câştigate, drepturi, ce le-au fost recunoscute de foştii mi­niştri, dar apoi au fost anulate. In acest scop să se voteze un proect de lege pentru că o decizie minis­terială va putea fi iar anulată. D. Costăchescu, care a fost de faţă, a promis că va face tot posi­bilul pentru realizarea acestor do­leanţe. O delegaţie formată din repre­zentanţii asociaţiilor învăţătoreşti din Ardeal Banat, Bucovina şi Ba­sarabia s-a prezentat dimineaţa d-lui profesor N. Costăchescu, mi­nistrul instrucţiunii, cu un memoriu referitor la încadrarea învăţătorilor din nouile provincii, a căror situa­ţie nu a fost încă clarificată. D. ministru Costăchescu a pro­mis delegaţiei că va studia şi va soluţiona chestiunea în spiritul le­gei. In acelaş timp s’a prezentat şi o delegaţie de profesori secundari din Basarabia care a înmânat un me­moriu cu privire la poziţia lor în învăţământ şi salarizarea lor. Pentru direcţia C. F. R. Invalidul ăi răsboiu. Marin Bă­n­­escu se plânge contra şefului sta­fiei ferate Corbu care-i face greu­tăţi la eliberarea coletelor cu ziare sau mărfuri din gară şi-l insultă ameninţându-l că va lua măsuri ca să nu i se mai permită accesul Pe paron. Am mai primit de altfel plângeri contra d-lui D-tru Vişan şeful a­­cestei staţiuni şi repetatele anche­te s'ar fi cuvenit să-l aducă la rea­litate. VOCEA DRAGOSTEI Mare roman de actualitate. CEREŢI PCSM­­ĂI DE SRATSS PRIMA ŞI A DOUA FAST5COLA tuturor vrânzătoriior de ziare Exerciţii de scrimă iarna* în aer Su­ser

Next