Dimineaţa, februarie 1929 (Anul 25, nr. 7952-7979)

1929-02-01 / nr. 7952

Vaster' s Feb­ruarte 19" si de rufuBala Ica Csmsi­ întâlnirea oratorica intre d-nîî Dr. Iranian şi I. O. Duca Sfârşitul şedinţei iţei a 29 Ianuarie 1929 D. GR. IUN­IAN IN CONTINUARE Dar d. Duca a făcut o reclamaţie — că alegerile n'au fost libere — în străinătate. Ei dar atunci unde e patriotismul partidului liberal ? Noroc că maghiarii aci la tribună au pus lucrurile la punct afirmând că alegerile au fost libere. Şi astfel maghiarii din România au salvat patriotismul partidului liberal. Reclamaţia liberalilor la Liga Na­ţiunilor va rămâne fără efect. Dorinţa liberalilor de a ponegri guvernul în străinătate a rămas fără efect. D. I. G. DUCA: Protestez contra a­­cestei afirmaţiuni. D. JUNIAN: De ce nu aţi luat par­te la discuţie, ca să vă expuneţi pă- ■ rerile ? D. DUCA : Ne rezervăm dreptul de­­ a ne exprima punctul de vedere cînd vom socoate oportun. S a vorbit — continuă d. Junian ş­­ că generaţia de azi nu are valori 91 că guvernele au pierdut astfel din prestigiul de odinioară. A fost suficient ca ţara să se pro­­­nunţe liber pentru ca guvernul să capete presigiul necesar. D. Junian analizează apoi cuvân­­­tările şefilor opoziţiei. Începe cu d. Iorga. Guvernul se felicită cu discursul d-lui Iorga. D. I. G. DUCA: Aşteptaţi puţin şi veţi vedea. Fericirea nu e eternă !­. JUNIAN: Noi ne mulţumim cu cele declarate acum de d. Iorga. D-sa s’a­ ridicat deasupra luptei de partid şi a avut o atitudine patrio­tică dând sprijinul său acestui gu­vern. D. Goga s’a mirat că am făcut car­telul cu socialiştii. Deosebirea din­tre d-nii Goga şi Duca pe această chestie este numai că d. Goga şi-a spus punctul de vedere de la tribună, în timp ce d. Duca o face prin coloa­nele „Viitorului”. Dovada utilităţii cartelului nostru cu socialiştii, este modul cum repre­zentanţii social-democraţiei au înţe­les să manifeste în acest parla­ment. Am încheiat cartelul nu nu­mai pentru că ţinteam în comun să instaurăm un regim democratic, dar şi pentru a înlătura echivocu­l că muncitorimea în această ţară este comunistă. Muncitorimea, în afară de cea care ne simpatizează pe noi, se înscrie în partidul de ordine, social-democrat Spectrul comunist este deci înlăturat De altfel, e lucru ştiut că într’o viaţă democratică adevărată, curentele ex­tremiste dispar. Noi ne-am dat seama că în felul acesta, cristalizăm şi situaţia de mâine a partidului social-democrat, care ne-ar putea fi un adversar pu­ternic în viitor. N'am pregetat totuşi să facem cartel cu socialiştii, pentru că socoteam că aşa cer interesele de­mocraţiei. Examinează crticile aduse guver­nului de deputaţi socialişti pentru a dovedi că sunt neîntemeiate. Sun­tem abia de două luni la putere şi avem desigur dreptul la un mini­mum de timp, pentru a ne pune în aplicare cele ce am înscris în pro­gramul nostru. Ca un început fericit este pregăti­rea proectului de lege a asigurărilor sociale. D. LUCIAN (socialist): Mai bine să nu mai vorbim de aceasta. Proec­­tul de care vorbiţi este cât se poate de reacţionar. D. JUNIAN: Cred că reprezentanţii socialiştilor ne vor da totuşi con­cursul lor întrucât proectul acesta are o mare importanţă pentru mun­citori. In privinţa şomajului am fost de asemenea criticaţi, pe cuvânt că ati­tudinea guvernului în această ches­tiune nu este cea potrivită. Cred că şi aceste critici sunt neîntemeiate. PROBLEMA CHIRIILOR In ce priveşte chestia chiriilor — ridicată de d. Pistiner — trebue să se ştie că prelungirea contractelor nu este decât un paleativ, un expe­dient, un mijloc de a ajunge la so­luţionarea problemei, care este cea a locuinţelor. La discuţia proectului de lege a­­dus de defunctul Mârzescu, liberalii ne-au adus o serie întreagă de pro­misiuni în chestiunea rezolvării pro­blemei construcţiilor. Sunt de atunci patru ani. Care sunt realizările? Nu s’a clădit nimic, nu s’a făcut un pas înainte. Ne găsim dar în situaţia de a lui lucrurile dela capăt. Avem un plan de construcţie ela­borat şi precizat. Vom avea — sper — şi mijloacele financiare, ca să ne punem proectul în practică. Dacă în situaţia de azi, este cred mai binte să ne gândim la prelungirea contractelor. La libera tranzacţie nu ne putem gândi azi. Voi­ numi, pentru rezolvirea ches­tiunii, o comisiune alcătuită din re­prezentanţii tuturor părţilor intere­sate. Venind la atitudinea guvernului faţă de actuala lege electorală, d. Junian spune că nu este îngăduit sub nici o formă şi sub nici un pre­text să se­ falsifice reprezentarea ţării înlăuntrul parlamentului. Ne vom face deci datoria de a veni la timp cu modificarea legii electorale. ZIARIŞTII IN PARLAMENT D. Junian insistă apoi asupra ne­cesităţii reprezentării ziariştilor în parlament şi îşi exprimă convinge­rea că guvernul se va bucura în desbaterea diferitelor proecte de legi, de contribuţia reprezentanţilor presei în parlament. Ocupându-se, în continuare, de dis­cursul d-lui Gone la Mesaj, eră­ este D. GR. IUNIAN că din tot acest discurs nu se des­prinde decât încercarea de a demon­stra utilitatea partidului poporului în viața politică. lăudabilă încer­care, — spune d. Junian — dar greu de demonstrat, cu atât mai mult că avea impresia că d. Goga nu era sprijinit nu atât de ai săi, cât de li­beralii de aci. (Ilaritate). ATITUDINEA D-LUI GOGA D. Goga ne-a reproşat de ce am făcut cartel cu socialiştii şi cu sio­­niştii. Oare d. Goga sprijină acum Uniunea evreilor pământeni, contra sioniştilor ? (Ilaritate). Dacă noi — spune d. Junian — am găsit cu cale să sprijinim mişcarea sionistă — o mişcare plină de idea­lism, la care participă şi o mulţime de fruntaşi ai tuturor ţărilor din lume — nu văd de ce ni se poate a­­duce o învinuire că am pus pe lis­tele noastre reprezentanţi ai sionişti­lor! Sau cutremurat prin aceasta, temeliile ţării ? S'a lovit în intere­sele generale ale ţării? Cred că nici d. Goga n’ar putea-o susţine. In schimb, noi am găsit că politica Uni­unei evreilor pământeni nu-şi mai are rostul. Iată dar rostul ges­tului nostru. Aşa­dar, d. Goga a înfăţişat spec­trul antisemitismului şi al bolşevis­mului. Nici nu se poate o mai crudă desminţire ca aceia pe care a trebuit s’o sufere d. Goga. S’a văzut purta­rea sănătoasă a studenţimii la 10 De­cembrie, purtare, care dovedeşte în­­c’odată că studenţimea vrea să în­veţe atunci când este lăsată să în­veţe. Dar d. Goga a ţinut să ne convingă că liberalii nu se pot adapta şi că noi nu suntem destul de bine înfipţi în pământul acestei ţări. Ar rămâne deci , suprema sal­vare a ţării, partidul poporului. (Ila­ritate). Lupta noastră de zece ani încoace a dovedit însă cât de înfipţi suntem noi în pământul politic al acestei ţări şi că fruntaşii noştri, au ştiut în acest răstimp să atingă cerul cu fruntea. Ne luăm aşa dar voia să nu ne speriem de prevestirile d-lui Goga. DECLARAŢIA LIBERALILOR Apoi, în ce priveşte declaraţia li­beralilor, citită de d. Duca, ţinem să constatăm de la început că liberalii n’au fost totdeauna apărători ai Co­roanei. Interesează aci părerile fun­damentale. îndrăznesc să spun că singurul partid care a dovedit şi temeinicul lui devotament faţă de Coroană dar şi hotărârea de a lupta ca prestigiul ei să nu fie adumbrit a fost partidul nostru. Am luptat şi am reuşit. Am reuşit să punem de acord Coroana şi poporul. Dacă am fi făcut numai atâta, încă am bine merita de la ţara noas­tră, întrucât în felul acesta asigu­răm liniştita desvoltare a ţârii. Sentimentele liberalilor faţă de ar­mată sunt de asemeni de dată re­centă. Modul acum au amestecat în politică magistratura şi armata nu dovedeşte că liberalii au căutat să ţină aceste două instituţiuni departe de critici ??? Dar d. Duca mai spune că pentru moment o cercetare a situaţiei gene­rale pare de prisos. Erau totuşi unele, lucruri cari tre­buiau discutate, cari trebuiau lămu­­rite în faţa parlamentului. D. Duca a preferat însă să nu le lămurească, pe motiv că partidul li­beral a scris istoria neamului. Or, aceasta e şi o sfidare şi o impietate. Am părăsit partidul liberal pe ches­tiunea felului cum a fost pregătit de acest partid războiul. D. DUCA: Aţi părăsit partidul libe­ral pe chestia reformelor de la Iaşi. D. GR. JUNIAN: Am părăsit par­tidul liberal la Iaşi şi din cauza lip­sei d-voastră de sinceritate faţă de problemele constituţionale dar şi din cauză că nu puteam suporta atmos­fera de imoralitate din partidul li­beral. (Aplauze prelungite şi înde­lung repetate. Majoritatea în pi­cioare aclamă furtunos pe d. Ju­nian). D. DUCA: O spuneţi acum. E declaraţie de circumstanţe ca să cu­ceriţi azi aplauze. D. JUNIAN: Citiţi desbaterile „Mo­nitorului Oficial" de atunci şi veţi găsi că am spus şi atunci, ceea ce spun azi aci. (Ovaţii la majoritate). PREGĂTIREA RĂZBOIULUI D.­JUNIAN, în continuare: Spu­neam clar că este şi o impietate afir­maţia partidului liberal că el a în­scris întregirea în istoria neamului, ca şi cum ar fi fost vorba de un per­mis de export sau de o nouă socie­tate comercializată. Câţi din fruntaşii partidului na ional cari au luptat pentru întregi­rea neamului, îi aveţi printre dvs.? Dar dintre fruntaşii partidului basa­rabean şi ai celui naţional din Bu­covina ? Dar, — d-le Duca — dacă n'aveţi respect faţă de cei vii, s’aveţi cel pu­ţin respectul pentru cei morţi. Au murit pentru întregirea neamului, SOO,OOO ostaşi şi aceasta ar trebui să vă împiedice actul de impietate pe care-l faceţi. Tot d. Duca, în numele partidului liberal, revendică şi­­acordarea îm­proprietăririi şi a votului obştesc. Voiu dovedi la timp că liberalii au fost complect lipsiţi de sinceritate atunci când, constrânşi de împreju­rări, au anunţat acordarea votului obştesc şi a exproprierii. Dovada cea mai bună a acestei complecte nesin­­cerităţi este însuşi felul cum au în­ţeles liberalii să aplice aceste două mari reforme sociale. Declaraţia liberală afirmă apoi că partidul naţional-ţărănesc a dus zece ani o luptă sterilă şi de învrăjbire între fraţi. îmi permiteţi — d-le Duca — să spun că o asemenea declaraţie cu­prinde o rară doză de cinism. Sunt de altfel sigur că nici d. Duca, nici d. Argetoianu n’au colaborat la alcătuirea acestei declaraţii. Să ni se aducă nouă acuzaţia a­ceasta, când noi suntem singurul partid care a reuşit să strângă în rândurile sale reprezentanţii autori­zaţi ai tuturor provinciilor unite ? Noi am făcut politică sterilă ? Dar, însăşi opera de educare cetăţenească pe care am făcut-o, acestei ţări ar fi de ajuns să răstoarne această afir­maţie. ALTA MENTALITATE Am avut răbdare să continuăm o­­pera de educare a masselor până la a le aduca la acele manifestări mă­reţe culminate cu adunarea de la Alba-Iulia. Am arătat că este un cu­rent de opinie sănătoasă în aceste masse şi că i se poate încredinţa astfel conducerea ţării. D. Duca ne-a mai întrebat dacă ne vom aplica in aşa fel programul, în­cât vom avea sprijinul sau împo­trivirea liberalilor, uitând că noi n’am venit cu contract. (Ilaritate). Vom respecta programul nostru şi avem credinţa că vom rămâne pe aceste bănci, oricât de puternică ar fi împotrivirea dvs., a liberalilor. Nu ne intimidează deci împotrivirile li­beralilor. In ce priveşte colaborarea libera­lilor, noi o dorim şi avem credinţa că ea va veni. Valul de idealism din ul­timii ani care a culminat cu alege­rile recente, ar putea contamina şi partidul liberal. Atunci liberalii vor înţelege poate că trebue să-şi schimbe mentalita­tea, că trebue să pornească o poli­tică de uşi deschise, — şi atunci fi­reşte vom putea colabora, le-am pu­tea acorda astfel reabilitarea. D. I. G. DUCA : Nu e nevoie. D. JUNIAN : Rămâne ca liberalii, prin atitudinea lor viitoare să dove­dească dacă sunt susceptibili de a o primi. (Ovaţii şi aplauze prelungite acoperă ultimele cuvinte ale d-lui Junian). Şedinţa se suspendă la 5 şi 40. Şedinţa ta redeschide la ora 6.15. D. preşedinte pune la vot luarea în considerare a proectului de răs­puns la Mesajul Tronului, pe care d Duca afirmă că mi-o păs- la Mesaj este votat pe capitole şi, trează, voiu regreta-o, dar voiu con- la urmă, în întregime, cu bile­­tinua să-mi fac datoria. (Aplauze prelungite). D. DUCA: Observaţi, cred, d-le Iunian, că ne învârtim într’un cerc viţios. Aştept să ieşim din el. (Ilari­tate) D. IUNIAN: Aceiaşi dorinţă o am şi eu. (Ilaritate). VOTAREA RĂSPUNSULUI LA MESAJ După aceasta, proectul de răspuns se trage apoi la sorţi deputaţiunea care va prezenta Regenţei, la palat, Vineri 1 Februarie, la orele 12, răs­punsul Camerei la Mesajul Tro­nului. Se repetă votul, rămas num eru pentru alegerea a trei deputaţi în Consiliul de administraţie al Casei de Depuneri. Sunt aleşi d-nii: Tă­năsescu, Ghiţă Popp şi Alex Mâţă Şedinţa se ridică la orele 7 lun seara. Intreabă pe d. ministru de război dacă cunoaşte acest fapt şi ce mă­suri înţelege să ia în contra acestui mod neregulat în care s'a dat fur­nitura. D POPESCU, naţional-ţărănist, a­­rată că la liceul din Tg. Mureş s’au­ schimbat într’un an trei direc­tori, din care cauză şcoala a sufe­rit. Aduce apoi acuanţii actualului director al liceului şi cere d-lui ministru al instrucţiunii publice să ordone o anchetă în această ches­tiune.. D. ministru COSTĂCHESCU spu­ne că la Târgul Mureş a deschis trei anchete simultane. Când va a­­vea rezultatul anchetelor, îi va­ co­munica . PAMFIL ŞEICARU spune că cel mai bun criteriu de selecţiona­re a ataşaţilor da presă este alege­rea lor dintre ziarişti. Cere să se alcătuiască un statut al ataşaţilor da presă. D-sa mai ci­teşte un articol dintr’un ziar ma­ghiar admis de ministerul de in­terne să intre în ţară şi arată că acel ziar a călcat condiţia ce i s’a pus la admiterea intrării în ţară, căci a scris un articol în care cere revizuirea tratatelor de pace. Ședința continuă. * Replica d-lui Iunian D. GR. IUNIAN: Suntem în plin domeniu al deziluziilor. In momen­tul când a luat cuvântul d. Duca, credeam că va face în sfârşit un în­ceput de discuţie la Mesaj. M'am înşelat. D-sa ne-a declarat din nou că se va răfui cu noi cândva. D. DUCA: Şi ne vom răfui... D. MIHALACHE: Noi suntem în­văţaţi cu răfuiala pe loc, d-le Duca! (Ilaritate). D. IUNIAN: D. Duca avea şi ae­rul de a ne spune: ani de-a rândul am fost atacaţi pătimaş. Iar acum când "Suntem atât de slabi, conti­nuaţi ? (Mare ilaritate). D. Duca a declarat apoi categoric că reabilitarea nu o poate face, şi că respinge sfaturile noastre. Ne-a vorbit pe un ton­ amintitor al vremi­lor când ne vorbea de pe a­­ceste bănci. I-aşi da o recoman­dare: să-i schimbe! (Ilaritate). D. Duca a mai ţinut să ne declare că partidul liberal nu înţelege să părăsească metodele din trecut. Or, pare că nu face decât să-şi pregă­tească o platformă pentru viitor. Afirmaţi, d-le Duca, intenţiuni reale? Dovediţi-o! Veniţi să discutaţi cu noi legile pe cari le vom aduce, şi în felul acesta, vom înţelege o co­laborare parlamentară, bine­înţeles. Dacă datoria pe care o am aci, — încheie d. Iunian — de a afirma adevărul, de a distruge legendele, va face să-mi îndepărtez prietenia. DIMINEAT4 0. Duca în chestie personală­ ­ ceeace am făcut noi nu se poate dis­cuta în atmosfera de patimă de azi. PREGĂTIREA RĂZBOIULUI O singură chestiune: aceia a pre­deziluzia că noi n’am participat pee­gătirii războiului și a politicii nea­­larg la discutarea Mesajului. Mai stie din tot timpul războiului, vom muri, ne-ați spus că ne-am derobat, căuta chiar noi cea mai apropiată o­­caziune ca s’o pot lămuri aci. Despre celelalte vom vorbi la adu­cerea proectelor dv. economice, fi­nanciare, etc. Dar, referindu-mă la altă frază a d-lui Iunian, îl întreb: crede d. mi­nistru că vom lupta contra guver­nului ? Ori — poate — că-l vom sus­ţine ? Noi am răspuns: dacă veţi face o­­ politică constructivă, potrivită idei­lor şi principiilor noastre, vom cola­bora cu dv ! Dacă veţi veni cu o o­­peră distructivă, vă vom combate cu energia cu care o opoziţie conştientă poate combate un guvern. RAPORTURILE CU COROANA Dar, d-te Iunian, aţi vorbit şi des­pre raporturile noastre cu Coroana, într’un mod care dovedeşte la dv. o eclipsă de memorie. Nu vom discuta raporturile noa­stre cu Coroana. Noi am avut dealt­fel o politică de linie dreaptă, clară în această chestiune, şi cred că n’ar avea ce să se discute. De altă parte însă, îmi aduc a­­minte de şedinţa solemnă de aci când regenţii au depus jurământul de credinţă regelui Mihai şi îmi a­­mintesc — zic — şi atitudinea dv. din acea şedinţă, îmi mai aduc a­­minte că şi, în alte dăţi, de câte ori se pronunţa numele regelui Mihai. Adunarea se scula în picioare, afară de reprezentanţii partidului naţio­­nal-ţărănesc... D. VAIDA: Cari erau absenţi! (Ila­ritate). D DUCA: In ce priveşte sfaturile Pe cari ni le-aţi dat d-le Iunian, eu vă rog să le rezervaţi partidului din care faceţi parte. Noi ştim ce avem de făcut. * Şi atunci, eu nu pot decât să ex­prim d-lui ministru de justiţie, re­gretul sincer că n’a putut să se ri­dice deasupra patimilor cari au în­veninat discuţia aceasta la Mesaj,— regret cu atât mai mare, când îmi amintesc de prietenia care ne-a le­gat şi poate ne mai leagă. Apoi, se dă cuvântul d-lui I. G. Duca, în chestie personală cu d. Gr. Iunian. D. DUCA spune în esenţă urmă­toarele: Dv. d-le ministru, aveţi Dr, noi nu ne-am derobat. Am con­siderat, însă, că, în atmosfera de azi, o discuţie largă a Mesajului nu putea să fie de prea mare folos nici pentru dv., nici pentru noi, nici pentru ţară. Şi-apoi, n’am anunţat noi că vom discuta pe larg, —­ cu ocazia proec­­telor de legi pe cari le veţi aduce,— şi politica noastră economică şi cea a d-voastră ? Atunci de ce graba de a ne acuza de derobare ? Dealtfel, dac’aţi fi citit întreaga noastră declaraţie, aţi fi văzut cam spus că socotesc inutil să discut o­­pera noastră, întrucât opera noastră nu se poate discuta în atmosfera pătimaşă de azi. Dacă chiar un om ca dv., dom­nule ministru de justiţie, a putut să discute atât de pătimaş, de nedrept, opera noastră, e încă o dovadă că D. I. G. DUCA Şedinţa de la 30 ianuarie 1929 Şedinţa se deschide la orele 4 d. a. sub preşidenţia d-lui Ştefan Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii: G. G. Mironescu, N Costăchescu, general Alevra, D. R. Ioaniţescu, Voicu Niţe­­scu şi Sever Dan. D. AUREL NECHITOVICI, naţio­­nal-ţărănist, întreabă pe d-nii mi­niştri de domenii şi lucrări publice dacă ştiu că exploatarea pădurii din Vijniţa se face în condiţiuni con­damnabile fără ca autorităţile să in­tervină. Cere să se ia măsuri pen­tru stârpirea abuzurilor ce se fac la exploatarea pădurii în chestie. D. MIRCEA DJUVARA, liberal, se asociază la comunicarea d-lui Ne­­chitovici PEDEPSELE DATE IN ÎNVĂŢĂ­MÂNT D. ILIE DOBRIAN, naţional-ţără­­nist, întreabă pe d. ministru al in­strucţiei, dacă ştie că mai ales în ultimii ani consiliul permanent de pe lângă ministerul de instrucţie a judecat şi a condamnat aproape 1000 de învăţători la pedepse justificate numai prin faptul că politicianis­t. JELERIU, naţional-ţărănist, a­­rată că divizia a opta a trimis spre publicare „Monitorului Oficial” o­pti­­mul liberal voia să intimideze pe­blicaţie de licitaţie pe care acesta învăţătorii care nu-l simpatizau, nu a publicat-o din cauza neîndeplini-Roagă pe d. ministru al instruc­ţiei să răspundă dacă înţelege să repare nedreptăţile făcute învăţăto­rilor prin aceste condamnări, sub mii de formalităţi. Din această cauză la licitaţie s’a produs o mare în­curcătură. Ofertanţii au fost respinşi iar furnitura s-a dat fără licitaţie­ vechiul regim şi cere d-lui ministru să vină cu un proect de lege care să aibă un articol unic şi prin care să se revizuiască procesele învăţători­lor condamnaţi. Până la aducerea a­­cestei legi să dispună însă d. mini­stru suspendarea acestor pedepse. D. N. COSTĂCHESCU, ministrul instrucţiei, recunoaşte că zilnic vin sute de cereri de revizuire a pedep­selor date pe nedrept. Am revizuit, spune d. ministru,, până acum multe din aceste pro­cese, caz cu caz. Am ajuns însă să nu mai pot prididi cu rezolvarea lor. De aceea voi numi o comisiune care să cerceteze pe dovezi sigure fiecare proces în parte şi să-și dea avizul. Cere deci d-lui Dobrian să lase mi­nisterului timpul necesar pentru a se putea stabili şi a se clarifica ches­tiunea după dreptate. In orice caz făptui că se amestecă politica în a­­ceastă chestiune este o mare gre­­șală. COMUNICĂRI Mişcare in magistratură şi personalul ministerului de justiţie D. Vasile C. Buşilă, consilier la curtea de apel din Chişinău, a fost delegat inspector judecătoresc pen­tru tribunalele Cetatea-Albă, Soroca şi Tighina — şi judecătoriile din circumscripţiile acestor tribunale. D. Al. Bohăţielu, judecător de şe­dinţă, cu titlu de consilier de curte de apel la tribunalul Cluj, a fost nu­mit procuror de secţiune la curtea de apel din Cluj, în postul nou în­fiinţat. D. Eugeniu G. Săndulescu, judecă­tor de instrucţie cu gradul de pre­şedinte de tribunal la tribunalul Ro­man, a fost numit judecător de şe­dinţă, cu acelaş grad, la acelaş tri­bunal. D. Anton Iliese, judecător de şe­dinţă la tribunalul Roman, a fost numit judecător de instrucţie la a­­celaş tribunal. D. Dimitrie Boca, procuror de secţiune cu titlu provizoriu la tribu­nalul Cluj, a fost confirmat în funcţiune. D. Gheorghe Zarojanu, procuror de secţiune, cu titlu provizoriu la tribunalul Bacău, a fost confirmat în funcţiune. D. Mihail G. Vasiliu, ajutor de ju­decător la judecătoria Bibeşti din judeţul Gorj, a fost permutat în a­­ceeaş calitate la judecătoria Fier­binţi din judeţul Ilfov în locul d-lui Ioan Duşescu, destituit. D-lui Dem. P. Ispasiu i s’a dat de­legaţie de secretar general al minis­terului de justiţie. D. Aurel Garcescu, director gene­ral clasa I al direcţiunii contabili­tăţii din ministerul justiţiei, a fost permutat în aceiaş calitate la direc­ţiunea lucrărilor judiciare din ace­laş minister, în locul d-lui Dimitrie P. Ispasiu. D. Gheorghe H. Duca, subdirector general clasa I în direcţiunea per­sonalului din ministerul justiţiei, a fost înaintat director general clasa II la direcţia contabilităţii din ace­laş minister, în Jocul d-lui Aurel Ga­rcescu. D. Ioan D. Panaitescu, director clasa I în direcţiunea personalului din ministerul justiţiei, a fost îna­intat subdirector general clasa II în aceeaş direcţiune, in locul d-lui Gheorghe H. Duca. Dimitrie Dumitriu, subdirector clasa I în direcţiunea personalului din ministerul justiţiei, a fost îna­intat director clasa II în aceeaş di­recţiune, în locul d-lui loan D. Pa­­naitescu. D. Nicolae E. Dumitrescu, subdi­rector clasa I in direcţiunea lucră­rilor judiciare, a fost înaintat di­rector clasa II in aceeaş direcţiune. D. Velicu Niculescu, şef de ser­viciu clasa I în direcţiunea perso­nalului, a fost înaintat subdirector clasa II în aceeaş direcţiune, în lo­cul d-lui Dimitrie Dumitriu. Călcat de tren CHIŞINĂU, 30. — O nenorocire s’a produs în staţia Visterniceni. Acceleratul No. 71 care trecea prin acea staţie a surprins pe linie un hamal. Nefericitul muncitor a fost omo­rât. Pentru amnistie Comitetul central de amnistie ne comunică următoarele: Campania pentru amnistie conti­nuă să se desfăşoare în toată ţara. Se formează comitete locale şi regio­nale, în afară de cele existente până acum: Chişinău, Iaşi Tighina, Oradia Mare, Braşov —■ continuă. Astfel, în ultimul timp s’au format comitete pentru amnistie, în următoarele oraşe: Târgu-Mureş, Focşani, Turnu- Severin, Satu Mare, Bârlad, Gheor­­ghieni. La Cluj comitetul de amnistie se compune din d-nii: dr. Ioan Suciu, decan al baroului din Cluj, fost mi­nistru; Aurel Pampu, profesor; Eu­gen Mozes; N. lonescu, redactor la „Adevărul“; J. Papp, scriitor; Iuliu Deri, profesor; Iosif Hussar, lucră­tor; dr. Rosa Imas, medic; Florian Dinculescu, drd. în drept; E. Taran, inginer; Petru Ţuţea, drd în drept. S-a hotărât convocarea unei şe­dinţe plenare, pentru ziua de 1 Fe­bruarie, când comitetul se va com­plecta şi când se va redacta şi ma­nifestul.­­ Comitetul central încunoştiinţea­­ză comitetele locale, că s-au expe­diat liste de adeziuni tipărite. In consecinţă, ele urmează a fi împrăş­tiate în straturi cât mai largi, pen­tru a se aduna semnături din toate categoriile sociale. Odată aceste lis­te complectate, ele vor fi retrimise comitetului central. Pentru coordonarea şi imprima­rea unui ritm unitar întregii cam­panii pentru amnistie, rugăm ca toa­te iniţiativele (constituiri de comite­te locale, întruniri etc.) să fie din timp comunicate comitetului nostru. In ultima săptămână au avut loc întruniri în următoarele oraşe: Târ­gu-Mureş, Oradia Mare, Turnu-Seve­­rin. Vor mai avea loc — anunţate până acum — întruniri la: Braşov, 3 Februarie; Cluj, la 10 Februarie. DATE NECESARE Comitetul reînoeşte invitaţiunea a­­dresată anterior condamnaţilor şi familiilor, de a i se trimite date pri­vind: numele deţinuţilor, fapta pen­tru care au fost întemniţaţi, durata pedepsei etc. Aceste comunicări, se pot face pe o simplă c. p. nefiind necesare nici timbrele, pe cari cei mai mulţi Ie pun pe asemenea comu­nicări, nici rugăminţile ce adresea­ză. Acţiunea comitetului presupune că_e el a înţeles şi durerile celor în- fmagm­a 'S-a . —«waeg!»*--»--«ggjga—im 1« ■ ■■ ■■■■ Un incendiu in judeţul Bălţi DOI COPII CARBONIZAŢI CHIŞINĂU, 30. — Un groaznic In­cendii! a izbucnit ori noapte in co­muna Răşcani, ju­d. Bălţi la locuinţa săteanului Tohreni. Focul a mistuit întreaga clădire. Doi copii ai săteanului, unul in vârstă de 4 ani, iar al doilea de 10 ani, au fost găsiți carbonizați. Prinderea unei bande de hoţi de vite la Roman ROMAN, 30. — De câtva timp se comiteau dese furturi de vite în ju­deţul nostru, fără ca autorii lor să poată fi descoperiţi. Aşa s’a comis un furt de vite la arendaşul moşie Bucium-Chilli. Sesizată de aceste furturi, poliţia a însărcinat cu urmărirea hoţilor pe subcomisarul Gh. Botez. Acesta după îndelungate cercetări, nelipsite de peripeţii a reuşit să descopere pe autorii furturilor săvârşite in judeţ. Ei sunt: Chiriac Carp din com­. Ave­­re­şti, principalul autor, având ca complici pe Vasile Gh. Cozma, Va­sile Gh. Condrea din com. Giurgeni, Moscu Şapte incendii la Galaţi AZI S’AU DECLARAT IN ORAŞUL NOSTRU ŞAPTE INCENDII GALAŢI. 30. Focul a distrus eri seara plafonul bucătăriei d-lui lo­cotenent Ciocan din str. Mazepa 66. Un alt incendiu a izbucnit­ la lo­cuinţa d-nei Clara Mayer din str. Chihan Vodă, altul la casele­­ d-lor Petre Efrim şi Gheorghe Arghir din str. Câmpului, alte două la locuin­ţele d-lor Emil Marinescu din Bu­levardul Maria şi Pangaro din str. Canalului şi, în sfârşit, ultimul la ghereta din piaţa Rizei, proprieta­tea lui Nicolae Poenaru. Ghereta a fost nimicită. *» milioane" PUTEŢI CÂŞTIGA abonându-vă la ziarul „Diminea­ţa", care vă oferă în mod gratuit o obligaţiune a Primăriei oraşului Bucureşti, cu drept la premii în valoare de MILIOANE Tragerile au loc de 3 ori pe an. ■ ★ In afară de premiul de mai sus, pe care-1 acordăm abonaţilor pe un an, mai acordăm atât acestor abo­naţi cât şi abonaţilor pe 6 şi 3 luni, în mod gratuit, o poliţă de asigu­rare asupra vieţii cu amortizare lu­nară pentru suma de LEI 20.000 din partea Societăţii de Asigurare „Steaua României” din Bucureşti, bulev. Elisabeta No. 10, cu prima rată complect achitată. Această poliţă constitue cea mai avanta­­gioasă asigurare asupra vieţii şi contra accidentelor şi dă dreptul posesorului să participe la amorti­zările lunare, aşa că poate primi în caz de amortizare, imediat întreaga sumă asigurată de LEI 20.000. Tragerea la 5 Februarie Costul abonamentului este des­chişi, ca şi ale celor rămaşi astfel fă­ Lei 750 pe un an; Lei 380 pe 6 luni lă sprijin. ____.................. şi Lei 200 pe 3 luni.

Next