Dimineaţa, februarie 1929 (Anul 25, nr. 7952-7979)
1929-02-01 / nr. 7952
Vaster' s Februarte 19" si de rufuBala Ica Csmsi întâlnirea oratorica intre d-nîî Dr. Iranian şi I. O. Duca Sfârşitul şedinţei iţei a 29 Ianuarie 1929 D. GR. IUNIAN IN CONTINUARE Dar d. Duca a făcut o reclamaţie — că alegerile n'au fost libere — în străinătate. Ei dar atunci unde e patriotismul partidului liberal ? Noroc că maghiarii aci la tribună au pus lucrurile la punct afirmând că alegerile au fost libere. Şi astfel maghiarii din România au salvat patriotismul partidului liberal. Reclamaţia liberalilor la Liga Naţiunilor va rămâne fără efect. Dorinţa liberalilor de a ponegri guvernul în străinătate a rămas fără efect. D. I. G. DUCA: Protestez contra acestei afirmaţiuni. D. JUNIAN: De ce nu aţi luat parte la discuţie, ca să vă expuneţi pă- ■ rerile ? D. DUCA : Ne rezervăm dreptul de a ne exprima punctul de vedere cînd vom socoate oportun. S a vorbit — continuă d. Junian ş că generaţia de azi nu are valori 91 că guvernele au pierdut astfel din prestigiul de odinioară. A fost suficient ca ţara să se pronunţe liber pentru ca guvernul să capete presigiul necesar. D. Junian analizează apoi cuvântările şefilor opoziţiei. Începe cu d. Iorga. Guvernul se felicită cu discursul d-lui Iorga. D. I. G. DUCA: Aşteptaţi puţin şi veţi vedea. Fericirea nu e eternă !. JUNIAN: Noi ne mulţumim cu cele declarate acum de d. Iorga. D-sa s’a ridicat deasupra luptei de partid şi a avut o atitudine patriotică dând sprijinul său acestui guvern. D. Goga s’a mirat că am făcut cartelul cu socialiştii. Deosebirea dintre d-nii Goga şi Duca pe această chestie este numai că d. Goga şi-a spus punctul de vedere de la tribună, în timp ce d. Duca o face prin coloanele „Viitorului”. Dovada utilităţii cartelului nostru cu socialiştii, este modul cum reprezentanţii social-democraţiei au înţeles să manifeste în acest parlament. Am încheiat cartelul nu numai pentru că ţinteam în comun să instaurăm un regim democratic, dar şi pentru a înlătura echivocul că muncitorimea în această ţară este comunistă. Muncitorimea, în afară de cea care ne simpatizează pe noi, se înscrie în partidul de ordine, social-democrat Spectrul comunist este deci înlăturat De altfel, e lucru ştiut că într’o viaţă democratică adevărată, curentele extremiste dispar. Noi ne-am dat seama că în felul acesta, cristalizăm şi situaţia de mâine a partidului social-democrat, care ne-ar putea fi un adversar puternic în viitor. N'am pregetat totuşi să facem cartel cu socialiştii, pentru că socoteam că aşa cer interesele democraţiei. Examinează crticile aduse guvernului de deputaţi socialişti pentru a dovedi că sunt neîntemeiate. Suntem abia de două luni la putere şi avem desigur dreptul la un minimum de timp, pentru a ne pune în aplicare cele ce am înscris în programul nostru. Ca un început fericit este pregătirea proectului de lege a asigurărilor sociale. D. LUCIAN (socialist): Mai bine să nu mai vorbim de aceasta. Proectul de care vorbiţi este cât se poate de reacţionar. D. JUNIAN: Cred că reprezentanţii socialiştilor ne vor da totuşi concursul lor întrucât proectul acesta are o mare importanţă pentru muncitori. In privinţa şomajului am fost de asemenea criticaţi, pe cuvânt că atitudinea guvernului în această chestiune nu este cea potrivită. Cred că şi aceste critici sunt neîntemeiate. PROBLEMA CHIRIILOR In ce priveşte chestia chiriilor — ridicată de d. Pistiner — trebue să se ştie că prelungirea contractelor nu este decât un paleativ, un expedient, un mijloc de a ajunge la soluţionarea problemei, care este cea a locuinţelor. La discuţia proectului de lege adus de defunctul Mârzescu, liberalii ne-au adus o serie întreagă de promisiuni în chestiunea rezolvării problemei construcţiilor. Sunt de atunci patru ani. Care sunt realizările? Nu s’a clădit nimic, nu s’a făcut un pas înainte. Ne găsim dar în situaţia de a lui lucrurile dela capăt. Avem un plan de construcţie elaborat şi precizat. Vom avea — sper — şi mijloacele financiare, ca să ne punem proectul în practică. Dacă în situaţia de azi, este cred mai binte să ne gândim la prelungirea contractelor. La libera tranzacţie nu ne putem gândi azi. Voi numi, pentru rezolvirea chestiunii, o comisiune alcătuită din reprezentanţii tuturor părţilor interesate. Venind la atitudinea guvernului faţă de actuala lege electorală, d. Junian spune că nu este îngăduit sub nici o formă şi sub nici un pretext să se falsifice reprezentarea ţării înlăuntrul parlamentului. Ne vom face deci datoria de a veni la timp cu modificarea legii electorale. ZIARIŞTII IN PARLAMENT D. Junian insistă apoi asupra necesităţii reprezentării ziariştilor în parlament şi îşi exprimă convingerea că guvernul se va bucura în desbaterea diferitelor proecte de legi, de contribuţia reprezentanţilor presei în parlament. Ocupându-se, în continuare, de discursul d-lui Gone la Mesaj, eră este D. GR. IUNIAN că din tot acest discurs nu se desprinde decât încercarea de a demonstra utilitatea partidului poporului în viața politică. lăudabilă încercare, — spune d. Junian — dar greu de demonstrat, cu atât mai mult că avea impresia că d. Goga nu era sprijinit nu atât de ai săi, cât de liberalii de aci. (Ilaritate). ATITUDINEA D-LUI GOGA D. Goga ne-a reproşat de ce am făcut cartel cu socialiştii şi cu sioniştii. Oare d. Goga sprijină acum Uniunea evreilor pământeni, contra sioniştilor ? (Ilaritate). Dacă noi — spune d. Junian — am găsit cu cale să sprijinim mişcarea sionistă — o mişcare plină de idealism, la care participă şi o mulţime de fruntaşi ai tuturor ţărilor din lume — nu văd de ce ni se poate aduce o învinuire că am pus pe listele noastre reprezentanţi ai sioniştilor! Sau cutremurat prin aceasta, temeliile ţării ? S'a lovit în interesele generale ale ţării? Cred că nici d. Goga n’ar putea-o susţine. In schimb, noi am găsit că politica Uniunei evreilor pământeni nu-şi mai are rostul. Iată dar rostul gestului nostru. Aşadar, d. Goga a înfăţişat spectrul antisemitismului şi al bolşevismului. Nici nu se poate o mai crudă desminţire ca aceia pe care a trebuit s’o sufere d. Goga. S’a văzut purtarea sănătoasă a studenţimii la 10 Decembrie, purtare, care dovedeşte înc’odată că studenţimea vrea să înveţe atunci când este lăsată să înveţe. Dar d. Goga a ţinut să ne convingă că liberalii nu se pot adapta şi că noi nu suntem destul de bine înfipţi în pământul acestei ţări. Ar rămâne deci , suprema salvare a ţării, partidul poporului. (Ilaritate). Lupta noastră de zece ani încoace a dovedit însă cât de înfipţi suntem noi în pământul politic al acestei ţări şi că fruntaşii noştri, au ştiut în acest răstimp să atingă cerul cu fruntea. Ne luăm aşa dar voia să nu ne speriem de prevestirile d-lui Goga. DECLARAŢIA LIBERALILOR Apoi, în ce priveşte declaraţia liberalilor, citită de d. Duca, ţinem să constatăm de la început că liberalii n’au fost totdeauna apărători ai Coroanei. Interesează aci părerile fundamentale. îndrăznesc să spun că singurul partid care a dovedit şi temeinicul lui devotament faţă de Coroană dar şi hotărârea de a lupta ca prestigiul ei să nu fie adumbrit a fost partidul nostru. Am luptat şi am reuşit. Am reuşit să punem de acord Coroana şi poporul. Dacă am fi făcut numai atâta, încă am bine merita de la ţara noastră, întrucât în felul acesta asigurăm liniştita desvoltare a ţârii. Sentimentele liberalilor faţă de armată sunt de asemeni de dată recentă. Modul acum au amestecat în politică magistratura şi armata nu dovedeşte că liberalii au căutat să ţină aceste două instituţiuni departe de critici ??? Dar d. Duca mai spune că pentru moment o cercetare a situaţiei generale pare de prisos. Erau totuşi unele, lucruri cari trebuiau discutate, cari trebuiau lămurite în faţa parlamentului. D. Duca a preferat însă să nu le lămurească, pe motiv că partidul liberal a scris istoria neamului. Or, aceasta e şi o sfidare şi o impietate. Am părăsit partidul liberal pe chestiunea felului cum a fost pregătit de acest partid războiul. D. DUCA: Aţi părăsit partidul liberal pe chestia reformelor de la Iaşi. D. GR. JUNIAN: Am părăsit partidul liberal la Iaşi şi din cauza lipsei d-voastră de sinceritate faţă de problemele constituţionale dar şi din cauză că nu puteam suporta atmosfera de imoralitate din partidul liberal. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate. Majoritatea în picioare aclamă furtunos pe d. Junian). D. DUCA: O spuneţi acum. E declaraţie de circumstanţe ca să cuceriţi azi aplauze. D. JUNIAN: Citiţi desbaterile „Monitorului Oficial" de atunci şi veţi găsi că am spus şi atunci, ceea ce spun azi aci. (Ovaţii la majoritate). PREGĂTIREA RĂZBOIULUI D.JUNIAN, în continuare: Spuneam clar că este şi o impietate afirmaţia partidului liberal că el a înscris întregirea în istoria neamului, ca şi cum ar fi fost vorba de un permis de export sau de o nouă societate comercializată. Câţi din fruntaşii partidului na ional cari au luptat pentru întregirea neamului, îi aveţi printre dvs.? Dar dintre fruntaşii partidului basarabean şi ai celui naţional din Bucovina ? Dar, — d-le Duca — dacă n'aveţi respect faţă de cei vii, s’aveţi cel puţin respectul pentru cei morţi. Au murit pentru întregirea neamului, SOO,OOO ostaşi şi aceasta ar trebui să vă împiedice actul de impietate pe care-l faceţi. Tot d. Duca, în numele partidului liberal, revendică şiacordarea împroprietăririi şi a votului obştesc. Voiu dovedi la timp că liberalii au fost complect lipsiţi de sinceritate atunci când, constrânşi de împrejurări, au anunţat acordarea votului obştesc şi a exproprierii. Dovada cea mai bună a acestei complecte nesincerităţi este însuşi felul cum au înţeles liberalii să aplice aceste două mari reforme sociale. Declaraţia liberală afirmă apoi că partidul naţional-ţărănesc a dus zece ani o luptă sterilă şi de învrăjbire între fraţi. îmi permiteţi — d-le Duca — să spun că o asemenea declaraţie cuprinde o rară doză de cinism. Sunt de altfel sigur că nici d. Duca, nici d. Argetoianu n’au colaborat la alcătuirea acestei declaraţii. Să ni se aducă nouă acuzaţia aceasta, când noi suntem singurul partid care a reuşit să strângă în rândurile sale reprezentanţii autorizaţi ai tuturor provinciilor unite ? Noi am făcut politică sterilă ? Dar, însăşi opera de educare cetăţenească pe care am făcut-o, acestei ţări ar fi de ajuns să răstoarne această afirmaţie. ALTA MENTALITATE Am avut răbdare să continuăm opera de educare a masselor până la a le aduca la acele manifestări măreţe culminate cu adunarea de la Alba-Iulia. Am arătat că este un curent de opinie sănătoasă în aceste masse şi că i se poate încredinţa astfel conducerea ţării. D. Duca ne-a mai întrebat dacă ne vom aplica in aşa fel programul, încât vom avea sprijinul sau împotrivirea liberalilor, uitând că noi n’am venit cu contract. (Ilaritate). Vom respecta programul nostru şi avem credinţa că vom rămâne pe aceste bănci, oricât de puternică ar fi împotrivirea dvs., a liberalilor. Nu ne intimidează deci împotrivirile liberalilor. In ce priveşte colaborarea liberalilor, noi o dorim şi avem credinţa că ea va veni. Valul de idealism din ultimii ani care a culminat cu alegerile recente, ar putea contamina şi partidul liberal. Atunci liberalii vor înţelege poate că trebue să-şi schimbe mentalitatea, că trebue să pornească o politică de uşi deschise, — şi atunci fireşte vom putea colabora, le-am putea acorda astfel reabilitarea. D. I. G. DUCA : Nu e nevoie. D. JUNIAN : Rămâne ca liberalii, prin atitudinea lor viitoare să dovedească dacă sunt susceptibili de a o primi. (Ovaţii şi aplauze prelungite acoperă ultimele cuvinte ale d-lui Junian). Şedinţa se suspendă la 5 şi 40. Şedinţa ta redeschide la ora 6.15. D. preşedinte pune la vot luarea în considerare a proectului de răspuns la Mesajul Tronului, pe care d Duca afirmă că mi-o păs- la Mesaj este votat pe capitole şi, trează, voiu regreta-o, dar voiu con- la urmă, în întregime, cu biletinua să-mi fac datoria. (Aplauze prelungite). D. DUCA: Observaţi, cred, d-le Iunian, că ne învârtim într’un cerc viţios. Aştept să ieşim din el. (Ilaritate) D. IUNIAN: Aceiaşi dorinţă o am şi eu. (Ilaritate). VOTAREA RĂSPUNSULUI LA MESAJ După aceasta, proectul de răspuns se trage apoi la sorţi deputaţiunea care va prezenta Regenţei, la palat, Vineri 1 Februarie, la orele 12, răspunsul Camerei la Mesajul Tronului. Se repetă votul, rămas num eru pentru alegerea a trei deputaţi în Consiliul de administraţie al Casei de Depuneri. Sunt aleşi d-nii: Tănăsescu, Ghiţă Popp şi Alex Mâţă Şedinţa se ridică la orele 7 lun seara. Intreabă pe d. ministru de război dacă cunoaşte acest fapt şi ce măsuri înţelege să ia în contra acestui mod neregulat în care s'a dat furnitura. D POPESCU, naţional-ţărănist, arată că la liceul din Tg. Mureş s’au schimbat într’un an trei directori, din care cauză şcoala a suferit. Aduce apoi acuanţii actualului director al liceului şi cere d-lui ministru al instrucţiunii publice să ordone o anchetă în această chestiune.. D. ministru COSTĂCHESCU spune că la Târgul Mureş a deschis trei anchete simultane. Când va avea rezultatul anchetelor, îi va comunica . PAMFIL ŞEICARU spune că cel mai bun criteriu de selecţionare a ataşaţilor da presă este alegerea lor dintre ziarişti. Cere să se alcătuiască un statut al ataşaţilor da presă. D-sa mai citeşte un articol dintr’un ziar maghiar admis de ministerul de interne să intre în ţară şi arată că acel ziar a călcat condiţia ce i s’a pus la admiterea intrării în ţară, căci a scris un articol în care cere revizuirea tratatelor de pace. Ședința continuă. * Replica d-lui Iunian D. GR. IUNIAN: Suntem în plin domeniu al deziluziilor. In momentul când a luat cuvântul d. Duca, credeam că va face în sfârşit un început de discuţie la Mesaj. M'am înşelat. D-sa ne-a declarat din nou că se va răfui cu noi cândva. D. DUCA: Şi ne vom răfui... D. MIHALACHE: Noi suntem învăţaţi cu răfuiala pe loc, d-le Duca! (Ilaritate). D. IUNIAN: D. Duca avea şi aerul de a ne spune: ani de-a rândul am fost atacaţi pătimaş. Iar acum când "Suntem atât de slabi, continuaţi ? (Mare ilaritate). D. Duca a declarat apoi categoric că reabilitarea nu o poate face, şi că respinge sfaturile noastre. Ne-a vorbit pe un ton amintitor al vremilor când ne vorbea de pe aceste bănci. I-aşi da o recomandare: să-i schimbe! (Ilaritate). D. Duca a mai ţinut să ne declare că partidul liberal nu înţelege să părăsească metodele din trecut. Or, pare că nu face decât să-şi pregătească o platformă pentru viitor. Afirmaţi, d-le Duca, intenţiuni reale? Dovediţi-o! Veniţi să discutaţi cu noi legile pe cari le vom aduce, şi în felul acesta, vom înţelege o colaborare parlamentară, bineînţeles. Dacă datoria pe care o am aci, — încheie d. Iunian — de a afirma adevărul, de a distruge legendele, va face să-mi îndepărtez prietenia. DIMINEAT4 0. Duca în chestie personală ceeace am făcut noi nu se poate discuta în atmosfera de patimă de azi. PREGĂTIREA RĂZBOIULUI O singură chestiune: aceia a predeziluzia că noi n’am participat peegătirii războiului și a politicii nealarg la discutarea Mesajului. Mai stie din tot timpul războiului, vom muri, ne-ați spus că ne-am derobat, căuta chiar noi cea mai apropiată ocaziune ca s’o pot lămuri aci. Despre celelalte vom vorbi la aducerea proectelor dv. economice, financiare, etc. Dar, referindu-mă la altă frază a d-lui Iunian, îl întreb: crede d. ministru că vom lupta contra guvernului ? Ori — poate — că-l vom susţine ? Noi am răspuns: dacă veţi face o politică constructivă, potrivită ideilor şi principiilor noastre, vom colabora cu dv ! Dacă veţi veni cu o operă distructivă, vă vom combate cu energia cu care o opoziţie conştientă poate combate un guvern. RAPORTURILE CU COROANA Dar, d-te Iunian, aţi vorbit şi despre raporturile noastre cu Coroana, într’un mod care dovedeşte la dv. o eclipsă de memorie. Nu vom discuta raporturile noastre cu Coroana. Noi am avut dealtfel o politică de linie dreaptă, clară în această chestiune, şi cred că n’ar avea ce să se discute. De altă parte însă, îmi aduc aminte de şedinţa solemnă de aci când regenţii au depus jurământul de credinţă regelui Mihai şi îmi amintesc — zic — şi atitudinea dv. din acea şedinţă, îmi mai aduc aminte că şi, în alte dăţi, de câte ori se pronunţa numele regelui Mihai. Adunarea se scula în picioare, afară de reprezentanţii partidului naţional-ţărănesc... D. VAIDA: Cari erau absenţi! (Ilaritate). D DUCA: In ce priveşte sfaturile Pe cari ni le-aţi dat d-le Iunian, eu vă rog să le rezervaţi partidului din care faceţi parte. Noi ştim ce avem de făcut. * Şi atunci, eu nu pot decât să exprim d-lui ministru de justiţie, regretul sincer că n’a putut să se ridice deasupra patimilor cari au înveninat discuţia aceasta la Mesaj,— regret cu atât mai mare, când îmi amintesc de prietenia care ne-a legat şi poate ne mai leagă. Apoi, se dă cuvântul d-lui I. G. Duca, în chestie personală cu d. Gr. Iunian. D. DUCA spune în esenţă următoarele: Dv. d-le ministru, aveţi Dr, noi nu ne-am derobat. Am considerat, însă, că, în atmosfera de azi, o discuţie largă a Mesajului nu putea să fie de prea mare folos nici pentru dv., nici pentru noi, nici pentru ţară. Şi-apoi, n’am anunţat noi că vom discuta pe larg, — cu ocazia proectelor de legi pe cari le veţi aduce,— şi politica noastră economică şi cea a d-voastră ? Atunci de ce graba de a ne acuza de derobare ? Dealtfel, dac’aţi fi citit întreaga noastră declaraţie, aţi fi văzut cam spus că socotesc inutil să discut opera noastră, întrucât opera noastră nu se poate discuta în atmosfera pătimaşă de azi. Dacă chiar un om ca dv., domnule ministru de justiţie, a putut să discute atât de pătimaş, de nedrept, opera noastră, e încă o dovadă că D. I. G. DUCA Şedinţa de la 30 ianuarie 1929 Şedinţa se deschide la orele 4 d. a. sub preşidenţia d-lui Ştefan Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii: G. G. Mironescu, N Costăchescu, general Alevra, D. R. Ioaniţescu, Voicu Niţescu şi Sever Dan. D. AUREL NECHITOVICI, naţional-ţărănist, întreabă pe d-nii miniştri de domenii şi lucrări publice dacă ştiu că exploatarea pădurii din Vijniţa se face în condiţiuni condamnabile fără ca autorităţile să intervină. Cere să se ia măsuri pentru stârpirea abuzurilor ce se fac la exploatarea pădurii în chestie. D. MIRCEA DJUVARA, liberal, se asociază la comunicarea d-lui Nechitovici PEDEPSELE DATE IN ÎNVĂŢĂMÂNT D. ILIE DOBRIAN, naţional-ţărănist, întreabă pe d. ministru al instrucţiei, dacă ştie că mai ales în ultimii ani consiliul permanent de pe lângă ministerul de instrucţie a judecat şi a condamnat aproape 1000 de învăţători la pedepse justificate numai prin faptul că politicianist. JELERIU, naţional-ţărănist, arată că divizia a opta a trimis spre publicare „Monitorului Oficial” optimul liberal voia să intimideze peblicaţie de licitaţie pe care acesta învăţătorii care nu-l simpatizau, nu a publicat-o din cauza neîndeplini-Roagă pe d. ministru al instrucţiei să răspundă dacă înţelege să repare nedreptăţile făcute învăţătorilor prin aceste condamnări, sub mii de formalităţi. Din această cauză la licitaţie s’a produs o mare încurcătură. Ofertanţii au fost respinşi iar furnitura s-a dat fără licitaţie vechiul regim şi cere d-lui ministru să vină cu un proect de lege care să aibă un articol unic şi prin care să se revizuiască procesele învăţătorilor condamnaţi. Până la aducerea acestei legi să dispună însă d. ministru suspendarea acestor pedepse. D. N. COSTĂCHESCU, ministrul instrucţiei, recunoaşte că zilnic vin sute de cereri de revizuire a pedepselor date pe nedrept. Am revizuit, spune d. ministru,, până acum multe din aceste procese, caz cu caz. Am ajuns însă să nu mai pot prididi cu rezolvarea lor. De aceea voi numi o comisiune care să cerceteze pe dovezi sigure fiecare proces în parte şi să-și dea avizul. Cere deci d-lui Dobrian să lase ministerului timpul necesar pentru a se putea stabili şi a se clarifica chestiunea după dreptate. In orice caz făptui că se amestecă politica în această chestiune este o mare greșală. COMUNICĂRI Mişcare in magistratură şi personalul ministerului de justiţie D. Vasile C. Buşilă, consilier la curtea de apel din Chişinău, a fost delegat inspector judecătoresc pentru tribunalele Cetatea-Albă, Soroca şi Tighina — şi judecătoriile din circumscripţiile acestor tribunale. D. Al. Bohăţielu, judecător de şedinţă, cu titlu de consilier de curte de apel la tribunalul Cluj, a fost numit procuror de secţiune la curtea de apel din Cluj, în postul nou înfiinţat. D. Eugeniu G. Săndulescu, judecător de instrucţie cu gradul de preşedinte de tribunal la tribunalul Roman, a fost numit judecător de şedinţă, cu acelaş grad, la acelaş tribunal. D. Anton Iliese, judecător de şedinţă la tribunalul Roman, a fost numit judecător de instrucţie la acelaş tribunal. D. Dimitrie Boca, procuror de secţiune cu titlu provizoriu la tribunalul Cluj, a fost confirmat în funcţiune. D. Gheorghe Zarojanu, procuror de secţiune, cu titlu provizoriu la tribunalul Bacău, a fost confirmat în funcţiune. D. Mihail G. Vasiliu, ajutor de judecător la judecătoria Bibeşti din judeţul Gorj, a fost permutat în aceeaş calitate la judecătoria Fierbinţi din judeţul Ilfov în locul d-lui Ioan Duşescu, destituit. D-lui Dem. P. Ispasiu i s’a dat delegaţie de secretar general al ministerului de justiţie. D. Aurel Garcescu, director general clasa I al direcţiunii contabilităţii din ministerul justiţiei, a fost permutat în aceiaş calitate la direcţiunea lucrărilor judiciare din acelaş minister, în locul d-lui Dimitrie P. Ispasiu. D. Gheorghe H. Duca, subdirector general clasa I în direcţiunea personalului din ministerul justiţiei, a fost înaintat director general clasa II la direcţia contabilităţii din acelaş minister, în Jocul d-lui Aurel Garcescu. D. Ioan D. Panaitescu, director clasa I în direcţiunea personalului din ministerul justiţiei, a fost înaintat subdirector general clasa II în aceeaş direcţiune, in locul d-lui Gheorghe H. Duca. Dimitrie Dumitriu, subdirector clasa I în direcţiunea personalului din ministerul justiţiei, a fost înaintat director clasa II în aceeaş direcţiune, în locul d-lui loan D. Panaitescu. D. Nicolae E. Dumitrescu, subdirector clasa I in direcţiunea lucrărilor judiciare, a fost înaintat director clasa II in aceeaş direcţiune. D. Velicu Niculescu, şef de serviciu clasa I în direcţiunea personalului, a fost înaintat subdirector clasa II în aceeaş direcţiune, în locul d-lui Dimitrie Dumitriu. Călcat de tren CHIŞINĂU, 30. — O nenorocire s’a produs în staţia Visterniceni. Acceleratul No. 71 care trecea prin acea staţie a surprins pe linie un hamal. Nefericitul muncitor a fost omorât. Pentru amnistie Comitetul central de amnistie ne comunică următoarele: Campania pentru amnistie continuă să se desfăşoare în toată ţara. Se formează comitete locale şi regionale, în afară de cele existente până acum: Chişinău, Iaşi Tighina, Oradia Mare, Braşov —■ continuă. Astfel, în ultimul timp s’au format comitete pentru amnistie, în următoarele oraşe: Târgu-Mureş, Focşani, Turnu- Severin, Satu Mare, Bârlad, Gheorghieni. La Cluj comitetul de amnistie se compune din d-nii: dr. Ioan Suciu, decan al baroului din Cluj, fost ministru; Aurel Pampu, profesor; Eugen Mozes; N. lonescu, redactor la „Adevărul“; J. Papp, scriitor; Iuliu Deri, profesor; Iosif Hussar, lucrător; dr. Rosa Imas, medic; Florian Dinculescu, drd. în drept; E. Taran, inginer; Petru Ţuţea, drd în drept. S-a hotărât convocarea unei şedinţe plenare, pentru ziua de 1 Februarie, când comitetul se va complecta şi când se va redacta şi manifestul. Comitetul central încunoştiinţează comitetele locale, că s-au expediat liste de adeziuni tipărite. In consecinţă, ele urmează a fi împrăştiate în straturi cât mai largi, pentru a se aduna semnături din toate categoriile sociale. Odată aceste liste complectate, ele vor fi retrimise comitetului central. Pentru coordonarea şi imprimarea unui ritm unitar întregii campanii pentru amnistie, rugăm ca toate iniţiativele (constituiri de comitete locale, întruniri etc.) să fie din timp comunicate comitetului nostru. In ultima săptămână au avut loc întruniri în următoarele oraşe: Târgu-Mureş, Oradia Mare, Turnu-Severin. Vor mai avea loc — anunţate până acum — întruniri la: Braşov, 3 Februarie; Cluj, la 10 Februarie. DATE NECESARE Comitetul reînoeşte invitaţiunea adresată anterior condamnaţilor şi familiilor, de a i se trimite date privind: numele deţinuţilor, fapta pentru care au fost întemniţaţi, durata pedepsei etc. Aceste comunicări, se pot face pe o simplă c. p. nefiind necesare nici timbrele, pe cari cei mai mulţi Ie pun pe asemenea comunicări, nici rugăminţile ce adresează. Acţiunea comitetului presupune că_e el a înţeles şi durerile celor în- fmagma 'S-a . —«waeg!»*--»--«ggjga—im 1« ■ ■■ ■■■■ Un incendiu in judeţul Bălţi DOI COPII CARBONIZAŢI CHIŞINĂU, 30. — Un groaznic Incendii! a izbucnit ori noapte in comuna Răşcani, jud. Bălţi la locuinţa săteanului Tohreni. Focul a mistuit întreaga clădire. Doi copii ai săteanului, unul in vârstă de 4 ani, iar al doilea de 10 ani, au fost găsiți carbonizați. Prinderea unei bande de hoţi de vite la Roman ROMAN, 30. — De câtva timp se comiteau dese furturi de vite în judeţul nostru, fără ca autorii lor să poată fi descoperiţi. Aşa s’a comis un furt de vite la arendaşul moşie Bucium-Chilli. Sesizată de aceste furturi, poliţia a însărcinat cu urmărirea hoţilor pe subcomisarul Gh. Botez. Acesta după îndelungate cercetări, nelipsite de peripeţii a reuşit să descopere pe autorii furturilor săvârşite in judeţ. Ei sunt: Chiriac Carp din com. Avereşti, principalul autor, având ca complici pe Vasile Gh. Cozma, Vasile Gh. Condrea din com. Giurgeni, Moscu Şapte incendii la Galaţi AZI S’AU DECLARAT IN ORAŞUL NOSTRU ŞAPTE INCENDII GALAŢI. 30. Focul a distrus eri seara plafonul bucătăriei d-lui locotenent Ciocan din str. Mazepa 66. Un alt incendiu a izbucnit la locuinţa d-nei Clara Mayer din str. Chihan Vodă, altul la casele d-lor Petre Efrim şi Gheorghe Arghir din str. Câmpului, alte două la locuinţele d-lor Emil Marinescu din Bulevardul Maria şi Pangaro din str. Canalului şi, în sfârşit, ultimul la ghereta din piaţa Rizei, proprietatea lui Nicolae Poenaru. Ghereta a fost nimicită. *» milioane" PUTEŢI CÂŞTIGA abonându-vă la ziarul „Dimineaţa", care vă oferă în mod gratuit o obligaţiune a Primăriei oraşului Bucureşti, cu drept la premii în valoare de MILIOANE Tragerile au loc de 3 ori pe an. ■ ★ In afară de premiul de mai sus, pe care-1 acordăm abonaţilor pe un an, mai acordăm atât acestor abonaţi cât şi abonaţilor pe 6 şi 3 luni, în mod gratuit, o poliţă de asigurare asupra vieţii cu amortizare lunară pentru suma de LEI 20.000 din partea Societăţii de Asigurare „Steaua României” din Bucureşti, bulev. Elisabeta No. 10, cu prima rată complect achitată. Această poliţă constitue cea mai avantagioasă asigurare asupra vieţii şi contra accidentelor şi dă dreptul posesorului să participe la amortizările lunare, aşa că poate primi în caz de amortizare, imediat întreaga sumă asigurată de LEI 20.000. Tragerea la 5 Februarie Costul abonamentului este deschişi, ca şi ale celor rămaşi astfel fă Lei 750 pe un an; Lei 380 pe 6 luni lă sprijin. ____.................. şi Lei 200 pe 3 luni.