Dimineaţa, mai 1929 (Anul 25, nr. 8037-8064)
1929-05-01 / nr. 8037
hnnlXKV No. 8037 IM EiHTBSA iOCEC & Co. A APARUt ‘BEBECA (te (8 VALEA SOARELUI ! Roman din viata unui scolărit« americana de UATJt DOUGLAS WIGGEN Traducere din limba engleză de S-na Elena Badsissea Fc snn cens Prcful Lei lOO.. De vânzare. In toate librăriile dinazi. IO Pagini Fondată în 1904 de CONST. MILLE| 3 LEI || Bucureşti, Str. Sarradur 7-11 Miercuri 1 Mai 1829 PREŢUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an 380 „ „ „ 6 luni 200 ,, ii ii 3 luni TELEP.: Centrala: 306/87, 324/73, 346/79, 353/54 Direcţia : 357/72. Adţia 307/69. Provincia 310/66 | 3LEI i ii Intr’o zi de sărbătoare FRAUDELE CU ORDONANȚELE — De ce ai încasat ordonanța a trea oară ? — Pentrucă n’o încasasem definitiv... — Atunci ano să-ți dau eu o ordonanță definitivă... Ziarul apărut după o întrerupere din cauza unei zile de sărbători, este aşteptat de cititori cu un interes mai mare, cu un sentiment de o curiozitate anai vie şi mai pronunţată. Ce s’a mai petrecut în ziua în care cititorul e lipsit de o lectură, devenită pentru dânsul o necesitate de primă importanţă? Ca să-şi răspundă acestei întrebări, cuprinde mai întâiu într’o privire sumară fiecare pagină a ziarului, citeşte în grabă titlurile şi subtitlurile, pentru ca după această operaţie de fugitivă revizuire generală, să citească pe îndelete, oprindu-se în deosebi asupra chestiunilor cari îl interesează într’un grad mai mare. Numărul de ziar apărut după ozi de sărbătoare prezintă însă o particularitate. Socot că e bine să fie relevată deoarece ea este oglinda situaţiei sociale. Anume, precum se poate încredinţa prin sine însuşi orişicare cititor, rubrica „faptelor diverse“ întâmplate într’o zi de sărbătoare este mai bogată decât în celalte zile vie săptămânei. Şi ce fel de fapte diverse? Crime, încercări de asasinate, înjunghieri, bătăi, scandaluri, precum şi multiplele accidente de automobil, mult mai numeroase într’o zi de sărbătoare decât într’o zi de lucru. E o constatare ce a fost făcută, credem, de multă lume, iar cei ce nu s’au gândit până acum la lucrul acesta, pot să-l verifice foarte lesne. Dar ceeace importă mai mult, nu e faptul în sine, cât cauza sau cauzele cari îl produ- ~-------~ * zele, se vor pute fura complect, micșora efectele. însă, nu e nevoisă cel maru desf------- .» Când râul Moldova cu noastră, ziarul „L’Eelaieur et du SUid-Est“ publică un intitulat: „IN PLIN SEC. XX JUDECĂ LA BUCUREŞTI 19 ANI ACUZAŢI DE CANIBAM“, pa care-1 reproducem mai , în traducere dacă ziarul „L’Eclaireur“ înţelege luminele astfel Nisa şi Sud-Es Europei, deplângem pe cetitorii gazetei! Puţine cunoştinţe geografice şi puţintică atenţie din partea publiciştilor meridionali asupra ţărilor răsăritene n’ar strica- Ba în ceiace priveşte România, ar fi scutit-o în cazul de faţă de o confuzie penibilă, care poate să arunce o lumină ciudată asupra moravurilor din ţara noastră. „Eclaireur“-ul ar face bine să se lumineze pe sine, înainte de a încerca să lumineze pe alţii. I Iată şi articolul incriminat : PLIN SECOL AL 20-lea SELECA LA BUCUREŞTI PRICEA 19 ŢIGANII ACUZAŢI DE CANIBALISM Arabilii au mărturisit că au mânioate adesea carnea victimelor îşi că o găsesc foarte gustoasă ^CUREŞTI, 21 Aprilie. — Proculin Kaschaua terminat vechicontra canibalilor din Mol primejdie pentru viaţa aproapelui tău. Tot aşa, precum nu înseamnă a-ţi face o plăcere din a strivi sub rotile unei maşini pe nenorociţii cari n’au altă vină decât aceea de a merge întâmplător pe acelaş drum. »“Şi acuzaţi de cat defonior, 19 acuzaţi, 17 bărbaţi şi femei, au compărut înaintea triunalului. Cel mai tânăr are 19 ani cel mai în vârstă 20 de ani. Şefi bandei este ţiganul Pavel RibarElec, urmat orbeşte de Ion Cosman. Ei sunt apăraţi de 19 avocaţ Sunt citaţi câteva sute de maiori şi o companie de jandarmi ţin ordinea. La 21 ianuarie 1927 a ost găsit într’un tufiş cadavrul uui negustor israelit Petre Rusnif, cu craniul sfărâmat. Aşa s’ai putut lua numele bandei de ţiganii care îşi avea sediul în satul Mldava, la frontiera ungară. In ajU se descoperiseră la Makrance, proape de . au descoperite după câteva zile de darini, ascunse deasemenea întil tufiş. Intre corpurile delicte figure*şi oseminte omeneşti despoiate complect de carne. Ţiganii n'au şovăit de loc să mărturisească, ca mâncau adesea de victimele lor, şi că această carne omeneasc li se pare foarte gustoasă. Desigur că nu se putea cere celor dela LEclatreur, să ştie că râul Moldova curge în Cehoslovacia şi nu în România, dar din cotele burselor străine, putem afla că moneda noastră naţională e leul şi coroana monedă cehslovacă. N. BATZARIA orţii dă chestiunii un ziar francez mmm voievodlui STEPAN STEPANOVICI BELGRAD, 28. (Rador). —Voievodul Stepan Stepanovici, a încetat din viaţă. Sâmbătă noapte, la ora 10 şi jumătate. NOTE BIOGRAFICE Voievodul Stepan Stepanovici s’a născut la 28 Februarie 1851, la Kuînodraj, mică localitate din împrejurimile Belgradului. După ce şi-a făcut primele studii la liceul din Belgrad, a intrat la 12 Septembrie 1874, în școala de artilerie, ieșind sublocotenent la 10 Decembrie 1876. El s-a făcut repede cunoscut șefilor săi. La 1 Ianuarie 1891 a fost înaintat căpitan, la 10 August 1892, a fost făcut comandant de batalion, la 6 Aprilie 1901, colonel, la 29 Iunie 1907 a fifst înaintat general de brigadă, iar in 20 August 1914, lului dela Salonic. Imediat după armistiţiu, eroul dela Tser, socotind că se cuvine altora să organizeze victoria, la care el contribuise in așa mare măsură, s’a retras la mica sa proprietate din Tchatchak —mică localitate din centrul Serbiei, — unde el primea foarte adesea vizita regelui Alexandru, care avea pentru valorosul soldat, cea mai vie şi cea mai respectoasă admiraţie. (Rador). SE VOR FACE FUNERALII NAŢIONALE BELGRAD, 28 (Rador). — Ştirea morţii voievodului Stepan Stepanovici aflată noaptea târziu la Belgrad, a produs, cu toate că era aşteptată, o vie emoţie. De altfel, ştirile primite eri seară la. 9^ prin teii" , Tchqichnki- Hus' etrs, l ÎE ?aşi crim rele " " ---1St rocesul Mlldova. Este ţărmurile j fător, fără Prăbuşirea unei avalanşe in munţii St Gotthard — 190.000 DE METRI CUBI DE ZĂPADĂ ACOPERĂ LINIA FERATĂ — GENEVA. — O lavină colosală a acoperit, în munţii St. Gotthard, şoseaua pe o lungime de 75 de metri, înălţimea zăpezii pe şosea , de 6—7 metri şi se evaluează proporţiile lavinei prăbuşite la 109.000 metri cubi de zăpadă şi prundiş. Până acum nu se ştie dacă lavina a făcut şi victime omeneşti, deoarece, în mod firesc, în sezonul acesta circulaţia peste marele St. Gotthard este relativ foarte restrânsă. Trupe trimese imediat în ajutor au liberat o mică porţiune de drum de zăpadă cae o acoperea, astfel că circulația, a putut îl în parte reluată. Tulburările studenţeşti continuă in Spania VIENA. — Corespondentul din Madrid al lui „Neue Freie Presse“ telegrafiază. La Valladolid au avut loc excese comise de către studentifi la- Banda de ţigani jefuiti de la Kaschau .......■« ■ I ■■mg» »■ — Impuşcaea unor Iugoslavi ia gnulţa austriac VIENA, 29 (Rador).La graniţa dintre Iugoslavia şi Atiria, în apropiere de localitatea Leitschach s’a întâmplat ori un iudent. Un profesor şi un student igoslav care erau escortaţi de jadarmi iugoslavi, voind să fugă pite graniţa, au fost împuşcaţi. Să spune ca amândi fuseseră surprinşi într’o cafenea lin Zagreb, pe când se pregătiauă răspândească manifeste cu cateter revoluţionar. Arestaţii, fusseră aduşi sub escortă la graniţă austriacă, unde se credea că sut ascunse manifestele, introduse fin contrablindă din Austria. In timpul cercetărilor, profesorul şi studentul au încercat să fugă peste graniţă, dar în momentul când au ajuns pe linia de frontieră au fost umeriţi de gloanţele jandarmilor iugoslavi. Cele două cadavre ai rămas cu oscioarete pe teritoriul austriac, iar cu partea superioară ,a trupului pe teritoriul iugoslav. ★ VIENA. 29 (Rador). — Din informaţiile oficiale iugoslavi rezultă că cei doi supuşi iugoslav împuşcaţi de jandarmi pe linia de fromieră simt fostul deputat comunist Ecimovici şi curierul comunist Djskovici. Aceştia, a Testaţi fiind, au propus jandarinilor să-i transport în pădurea din apropiera punctului de nip Ausig Leutschach, pentru a le arăta văul unde ar fi ascunse manifeste revenţionare şi de propagandă. Ajunşi sub escortă în apropiere, frontierei, au dispărut la un moment dat în întunericul pădurii. Jandarmii au tras după ei câteva focuri de armă. Cele două cadavre au fost găsite deabia ori dimineaţa de vameşii iugoslavi. Mogi cutremure în Grecia ATENA,'28. (Rador). — si localităţile Argostoli, GCaSavrifia şi Chia, s’a simţit era mişcări sismice, care insă nu au cauzat nici o pagubă. Temerile de sdruncinare a monetei germane Ce scrie presa germană BERLIN. 29 (Rador). — D. dr. Schacht, preşedintele Băncii Reichului, venituri la Berlin pentru a pune pe membrii guvernului în curent cu convorbirile de la conferinţa experţilor, nu se va înapoia la Paris până joi. In cercurile autorizate se declară că temerile despre posibilitatea unei sdruncinări a monetei germane sunt cu totul neîntemeiate. „Berliner Boersencourier“ declară că Reichsbank e hotărîtă să nu se lase târâtă de nervozitatea publicului și să nu procedeze la o nouă urcare a taxei de scont. Cu toate acestea, cercurile financiare consideră că o astfel de măsură va fi inevitabilă peste puţină vreme. „Frankfurter Zeitung“ scrie că adevăratul motiv al situaţiei actuale este cumpărarea de devize de către publicul german şi vânzarea de valori, prin intermediul pieţei olandeze. Operaţiunile acestea nu erau insă prin nimic justificate, deoarece acoperirea în aur şi devize a monetei germane e superioară şi azi acoperirii de care dispune lira sterlină. Afară de aceasta, băncile germane posedă rezerve importante depuse in străinătate.