Dimineaţa, mai 1929 (Anul 25, nr. 8037-8064)

1929-05-01 / nr. 8037

hnnlXKV No. 8037 IM EiHTBSA iOCEC & Co. A APARUt ‘BEBECA (te (8 VALEA SOARELUI ! Roman din viata unui scolărit« americana de UATJt DOUGLAS WIGGEN Traducere din limba engleză de S-na Elena Badsissea Fc snn cens Prcful Lei lOO.­. De vânzare. In toate librăriile din­­azi. IO Pagini Fondată în 1904 de CONST. MILLE| 3 LEI || Bucureşti, Str. Sar­radur 7-11 Miercuri 1 Mai 1829 PREŢUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an 380 „ „ „ 6 luni 200 ,, ii ii 3 luni TELEP.: Centrala: 306/87, 324/73, 346/79, 353/54 Direcţia : 357/72. A­dţia 307/69. Provincia 310/66 | 3LEI i ii Intr’o zi de sărbătoare FRAUDELE CU ORDONANȚELE — De ce ai încasat ordonanța a trea oară ? — Pentrucă n’o încasasem definitiv... — Atunci ano să-ți dau eu o ordonanță definitivă... Ziarul apărut după o­ întrerupere din cauza unei zile de sărbători, este aşteptat de cititori cu un inte­res mai mare, cu un sentiment de o curiozitate anai vie şi mai pronunţa­tă. Ce s’a mai petrecut în ziua în care cititorul e lipsit de o lectură, devenită pentru dânsul o necesitate de primă importanţă? Ca să-şi răspundă acestei între­bări, cuprinde mai întâiu într’o pri­vire sumară fiecare pagină a ziaru­lui, citeşte în grabă titlurile şi sub­titlurile, pentru ca după această o­­peraţie de fugitivă revizuire gene­rală, să citească pe îndelete, oprin­­du-se în deosebi asupra chestiunilor cari îl interesează într’un grad mai mare. Numărul de ziar apărut după o­­zi de sărbătoare prezintă însă o particularitate. Socot că e bine să fie relevată deoarece ea este oglin­­da situaţiei sociale. Anume, precum se poate încre­dinţa prin sine însuşi orişicare citi­tor, rubrica „faptelor diverse“ în­tâmplate într’o zi de sărbătoare este mai bogată decât în celalte zile vie săptămânei. Şi ce fel de fapte diverse? Crime, încercări de asasinate, înjunghieri, bătăi, scandaluri, precum şi multi­plele accidente de automobil, mult mai numeroase într’o zi de sărbă­toare decât într’o zi de lucru. E o constatare ce a fost făcută, credem, de multă lume, iar cei ce nu s’au gândit până acum la lucrul acesta, pot să-l verifice foarte lesne. Dar ceeace importă mai mult, nu e faptul în sine, cât cauza sau cau­zele cari îl produ- ~-------~ * zele, se vor pute fura complect, micșora efectele. însă, nu e nevo­isă cel maru desf------- .»­ Când râul Moldova cu noastră, ziarul „L’Eelai­eur et du SUid-Est“ publică un­­ intitulat: „IN PLIN SEC. XX JUDECĂ LA BUCUREŞTI 19 ANI ACUZAŢI DE CANIBA­­M“, pa care-1 reproducem mai , în traducere d­acă ziarul „L’Eclaireur“ înţelege luminele astfel Nisa şi Sud-Es Europei, deplângem pe cetitorii gazetei! Puţine cunoştinţe geogra­fice şi puţintică atenţie din partea publiciştilor meridionali asupra ţă­­rilor răsăritene n’ar strica- Ba în ceiace priveşte România, ar fi scu­tit-o în cazul de faţă de o confuzie penibilă, care poate să arunce o lu­mină ciudată­ asupra moravurilor din ţara noastră. „Eclaireur“-ul ar face bine să se lumineze pe sine, înainte de a încerca să lumineze pe alţii. I Iată şi articolul incriminat : PLIN SECOL AL 20-lea SE­LECA LA BUCUREŞTI PRICE­A 19 ŢIGANII ACUZAŢI DE CANIBALISM­­ Arabilii au mărturisit că au mân­­ioa­te adesea carnea victimelor îşi că o găsesc foarte gustoasă ^CUREŞTI, 21 Aprilie. — Procu­­­lin Kaschau­­a terminat vechi­­contra canibalilor din Mol primejdie pentru viaţa aproapelui tău. Tot aşa, precum nu înseamnă a-ţi face o plăcere din a strivi sub rotile unei maşini pe nenorociţii cari n’au altă vină decât aceea de a merge întâmplător pe a­celaş drum. »“Şi acuzaţi de cat d­efonior, 19 acuzaţi, 17 bărbaţi ş­i femei, au compărut înaintea triunalului. Cel mai tânăr are 19 ani­­ cel mai în vârstă 20 de ani. Şefi bandei este ţiganul Pavel RibarElec, ur­mat orbeşte de Ion Cosman. Ei sunt apăraţi de 19 avocaţ Sunt ci­taţi câteva sute de maiori şi o companie de jandarmi ţin ordinea. La 21 ianuarie 1927 a ost găsit într’un tufiş cadavrul uui negus­tor israelit Petre Rusnif, cu cra­niul sfărâmat. Aşa s’ai­ putut lua numele bandei de ţiganii care îşi a­­vea sediul în satul Mldava, la frontiera ungară. In ajU se desco­periseră la Makrance, proape de . au descoperite după câteva zile de­­ darini, ascunse deasemenea întil tufiş. Intre corpurile delicte figure*­­şi oseminte omeneşti despoiate com­­­plect de carne. Ţiganii n'au şovăit de loc să măr­­turisească, ca mâncau adesea de victimele lor, şi că această carne o­meneasc li se pare foarte gustoasă. Desigur că nu se putea cere celor dela LEclatreur, să ştie că râul Moldova curge în Cehoslovacia şi nu în România, dar din cotele burselor străine, putem afla că moneda noas­tră naţională e leul şi coroana monedă cehslovacă. N. BATZARIA orţii dă chestiunii un ziar francez mmm voievodlui STEPAN STEPANOVICI BELGRAD, 28. (Rador). —Voievodul St­epan Ste­­panovici, a încetat din via­ţă. Sâmbătă noapte, la ora 10 şi jumătate. NOTE BIOGRAFICE Voievodul Stepan Stepanovici s’a născut la 28 Februarie­ 185­1, la Ku­­înodraj, mică localitate din împreju­rimile Belgradului. După ce şi-a făcut primele studii la liceul din Belgrad, a intrat la 12 Septembrie 1874, în școala de artile­rie, ieșind sublocotenent la 10 De­cembrie 1876. El s-a făcut repede cu­noscut șefilor săi. La 1 Ianuarie 1891 a fost înaintat căpitan, la 10 August 1892, a fost făcut comandant de ba­talion, la 6 Aprilie 1901, colonel, la 29 Iunie 1907 a fifst înaintat general de brigadă, iar in 20 August 1914, lului dela Salonic. Imediat după armistiţiu, eroul dela Tser, socotind că se cuvine altora să organizeze victoria, la care el contri­buise in așa mare măsură, s’a retras la mica sa proprietate din Tchatchak —mică localitate din centrul Serbiei, — unde el primea foarte adesea vizi­ta regelui Alexandru, care avea pen­tru valorosul soldat, cea­ mai vie şi cea mai respectoasă admiraţie. (Rador)­. SE VOR FACE FUNERA­LII NAŢIONALE BELGRAD, 28 (Rador). — Ştirea morţii voievodului Stepan Stepano­vici aflată noaptea târziu la Bel­grad, a produs, cu toate că era aş­teptată, o vie emoţie. De altfel, şti­rile primite eri seară la. 9^ prin teii" , Tchqichnki- Hu­s' etrs­, l ÎE ?aşi cr­im rele " " ---1S­­t­ ­rocesul Ml­ldo­va. Este ţărmurile j fător, fără Prăbuşirea unei avalanşe in munţii St Gotthard — 190.000 DE METRI CUBI DE ZĂ­PADĂ ACOPERĂ LINIA FERATĂ — GENEVA. — O lavină colosală a acoperit, în munţii St. Gotthard, şo­seaua pe o lungime de 75 de metri, înălţimea zăpezii pe şosea , de 6—7 metri şi se evaluează proporţiile la­­vinei prăbuşite la 109.000 metri cubi de zăpadă şi prundiş. Până acum nu se ştie dacă lavina a făcut şi victime omeneşti, de­oarece, în mod firesc, în sezonul acesta circulaţia peste ma­rele St. Gotthard este relativ foarte restrânsă. Trupe trimese imediat în ajutor au liberat o mică porţiune de drum de zăpadă cae o acoperea, astfel că circulația, a putut îl în parte re­luată. Tulburările studenţeşti continuă in Spania VIENA. — Corespondentul din Ma­drid al lui „Neue Freie Presse“ tele­­grafiază. La Valladolid au avut loc excese comise de către studentifi la- Banda de ţigani jefuit­­i d­e la Kaschau .......■« ■ I ■■mg» »■ — Impuşcaea unor­ Iugoslavi ia gnulţa austriac VIENA, 29 (Rador).­La graniţa dintre Iugoslavia şi Atiria, în a­­propiere de localitatea Leitschach s’a întâmplat ori un iu­dent. Un profesor şi un student igoslav ca­re erau escortaţi de jadarmi iugo­slavi, voind să fugă pite graniţa, au fost împuşcaţi. Să spune ca amândi fuseseră surprinşi într’o cafenea lin Zagreb, pe când se pregătiau­ă răspân­dească manifeste cu cateter revo­luţionar. Arestaţii, fusseră aduşi sub escortă la graniţă austriacă, unde se credea că sut ascunse manifestele, introduse fin contra­­blindă din Austria. In timpul cerce­tărilor, profesorul şi studentul au încercat să fugă peste graniţă, dar în momentul când au ajuns pe linia de frontieră­ au fost u­meriţi de gloanţele jandarmilor iugoslavi.­­ Cele două cadavre ai rămas cu oscioarete pe teritoriul austriac, iar cu­ partea superioară ,a trupului pe teritoriul iugoslav. ★ VIENA. 29 (Rador). — Din infor­maţiile oficiale iugoslavi rezultă că cei­­ doi supuşi iugoslav­ împuşcaţi de jandarmi pe linia de from­ieră simt fostul deputat comunist Ecimovici şi curierul comunist Djskovici. A­­ceştia, a Testaţi fiind, au propus jan­d­arinilor să-i transport în pădurea din apropiera punctului de nip Ausig Leutschach, pentru a le arăta văul unde ar fi ascunse manifeste reven­ţionare şi de propagandă. Ajunşi sub escortă în apropiere­, frontierei, au dispărut la un mo­ment dat în întunericul pădurii. Jandarmii au tras după ei câteva focuri de armă. Cele două cadavre au fost găsite deabia ori dimineaţa de vameşii iugoslavi. Mogi cutremure în Grecia ATENA,'28. (Rador). — si localităţile Argostoli, GCaSavrifia şi Chia, s’a sim­ţit era mişcări sismice, ca­re insă nu au cauzat nici o pagubă. Temerile de sdruncinare a m­onetei germane Ce scrie presa germană BERLIN. 29 (Rador). — D. dr. Schacht, preşedintele Băncii Reichu­­lui, venit­uri la Berlin pentru a pu­ne pe membrii guvernului în curent cu convorbirile de la conferinţa ex­perţilor, nu se va înapoia la Paris până joi. In cercurile autorizate se declară că temerile despre posibilitatea unei sdruncinări a monetei germane sunt cu totul neîntemeiate. „Berliner Boersencourier“ declară că Reichsbank e hotărîtă să nu se lase târâtă de nervozitatea publi­cului și să nu procedeze la o nouă urcare a taxei de scont. Cu toate a­cestea, cercurile financiare conside­ră că o astfel de măsură va fi ine­vitabilă peste puţină vreme. „Frankfurter Zeitung“ scrie că a­­devăratul motiv al situaţiei actuale este cumpărarea de devize de către publicul german şi vânzarea de va­lori, prin intermediul pieţei olande­ze. Operaţiunile acestea nu erau in­să prin nimic justificate, deoarece acoperirea în aur şi devize a mone­tei germane e superioară şi azi aco­peririi de care dispune lira sterlină. Afară de aceasta, băncile germane posedă rezerve importante depuse in străinătate.

Next

/
Thumbnails
Contents