Dimineaţa, iulie 1929 (Anul 25, nr. 8095-8125)

1929-07-01 / nr. 8095

■ • n ti .. , ri a j a ÎL­­­T --- . ,'JI mm .la munte sau ori­unde PURJAȚI NUMAI COSTUME FRESCO DE LÂNĂ DE SE­NU­RI MODERNE LEI 3900.3400 COSTUME LAVABILE FĂRĂ VESTĂ LEI 1900.1700.n5n HAINE DE LUSTRIN LEI 1900.l600.147i.fi PANTALONI TENNIS DE LÂNĂ.GABARDINE _____lei N­00 BUCUREȘTI, Str. BERZEI 94-96-100 sucursala CavORNITEI 159 Boul. ELISABETA 8 -­ICRAIOVA.UNIREI55 - GALATI. DOMNEASCA30 • PLOESTI. Pas COOPERATIVA 'SSww* CEA MAI BOGATA EXPOZITI CELE 05AI­EFTINE PRETURI FIIND DEPOZIT DE FABRICA RA- ÎNŞTIINŢARE Spirtul din cereale pentru ars este colorat cu un denaturant violet. Vaporii lui nu sunt toxici şi întrebuinţarea pentru scopuri de com­­bustiune, este absolut inofensiv şi nu dă foc la nici un accident de otrăvire. Puterea calorică a spirtului din cereale este cu 35-40% mai mare decât a tuturor celorlalte alcoo­­luri pentru ars. Deci întrebuinţând pentru combustiune numai spirtul din cereale, denaturat şi colorat în violet, pe lângă că vă feriţi ochii şi sănătatea de accidente toxice, uneori foarte grave, mai realizaţi şi o economie foarte importantă, căci plătind acest spirt cu lei 35 litrul, însemnează în realitate că, având în vedere puterea lui calorică, faţă de spirtul m­etilic, plătiţi numai lei 24.50 litrul. SINDICATUL SPIRTULUI S.­A­SINAIA. Hotelul şi Restaurantul „REGAL“ In parc oferă camere confortabile şi pensiune aleasă cu preţuri convenabile. Pentru reţineri de camere a se adresa direct Sinaia Hotel Regal Telefon 52-L Grădină de Teatru la Craiova In case de timp nefavorabil se poate urna de sal° Teatrul „Modern” nnchiriapa turneurilor teatrala­­i ori ce spectacole. Adresaţi- vă Cinema „ APOLLO" C Craiova Ocaziune rară Lei 220 Ca reprezentant al firmelor din străinătate trimit spre intro­ducerea prin poştă fără acont contra ramburs următoarele : 1 maşină de tuns cu 1 arc şi 2 piepteni de rezervă sau 1 ceas deşteptător marca C. F. R. 3 Stele sau 1 ceas de buzunar marca Gre­eroskopf Patent garantat elve­ţian împreună cu 1 lanţ aurit şi o apărătoare pentru acest ceas sau 1 maşină tuns cu 1 arc şi 2 piepteni de rezervă-­Ca adaus la fiecare comandă trimit fără orice plată 1 briciu „Garanţie 5 ani, Solingen“ 1 cuţitaş de buzunar cu 2 lame, având un unelt pentru tă­iat sticlă, 1 pereche foarfece, 1 tabachere, 1 ceas pentru copii, cu lanţ. 1 oglindă. I o. Toate articolele împreună pentru ■»« Pentru speze socotesc Lei 30. La o comandă de 2 garnituri dau ca premiu un cuţitaş de buzunar gratis, la o comandă de 3 garnituri, 1 briciu calitate su­perioară, gratis. Plata la primirea coletului prin poştă. Le neconvenabilitate restituesc banii plătiţi. Cereţi cataloage speciale. Nu pierdeţi ocaziunea şi comandaţi chiar azi cu carta poş­tală la Agentura Alexander Grünfeld, Cernăuţi, Piaţa Dacia. RULMENŢI Conici CARINGS Marcă mondială. Universal adoptate pentru: AUTOMOBILE - CAMIOANE - TRACTOARE Stoc permanent, la reprezentanta generală: MACKECHINE S. A. R. Bucureşti — Str. C. A. Rosetti, 3— Telefon 334­18 Expoziţie: Calea Victoriei, 83 i - ŢĂRANIflTÂRfiOVEŢI (31) de I. ȘT. IOACHIMESCU — Sigur... „Domnico“! făcu ea imitând glasul lui Aristide- Mori dacă o uda niţel coada şoricelului, Domnica dumitale! Că la maică-sa acasă o ţinea ’n puf! Nu Vezi cât e de proastă! Şi coborând glasul zise aproape ca pentru ea, cu dispreţ reţinut: — Ţarancal... Aristide se schimbă deodată. — Aglae, sfârşeşte! Mi-aţi imputat capul cu ţă-ran-ca, ţă-ran-ca! Asta e! Dacă nu vă place?... — Adică?, tăie vorba coana Cate­­rini... Plimbându-se înfuriat de colo­­colo, Aristide se răsti încă odată : — Adică neadică! Cui nu-i place... Coana Caterini se întunecă la față. — Ma te spui, mami? Aristica mama, te-ai gânditu la una ca asta? Se ne gonești, pe noi, pe mam­a ta, pe sora ta, pentru o venetica ? Ah!... Sugrumată de supărare, palidă, tremurând, Coana Caterini dădu să se miște, dar șovăind, căzu iar în fotoliu, sprijinită de Aglae, care se și repezise s-o prindă în braţe când a văzut-o îngălbenindu-se. — Mamă!... Mamă!... Esirea mamei şi a surorii sale, fusese crudă pentru Aristide. Se plimba cu paşi mari prin birou şi pufnea enervat. — Hm!... Bănueli femeeşti! Hm!... Alta acum!... Hm!... Am încercat să-l potolesc, dar mi-a fost greu­ In cele din urmă s’a apropiat de birou şi s’a lăsat să cadă greu în jilţ, aşezându-şi capul pe mâini. L-am lăsat aşa şi m’am retras în balcon, nu fără a-l ţine sub privire. In acel moment reapăru şi Dom­nica cu ochii înroşiţi de plâns. Păşi pe furiş şi se aşeză fără zgomot în jilţul ei, dar în clipa când voi să-şi înceapă croşetatul, podidind-o lacri­mile, ghemul de aţă îi căzu din poale şi lunecă pe covor, deşirân­­du-se, încremenită în scaun şi ne­îndrăznind să se plece după ghem. Domnica a rămas înlemnită, cu o­­chii umezi, privind rătăcită în lun­gul firului. Aristide oftă. — Uff!... Dacă și asta mai e via­ță- Alta acum! Mă ’nșeală... Domnica sări în sus. — Eu ? — Erai aici, întrebă Aristide ridi­când privirea din mâini ? Ce faci acolo ? — Nimic, șopti Domnica încurca­tă... Adică lucram... Adică..­ îmi că­zuse ghemul și când te-am văzut așa, mi-a fost frică să-l iau, ca să nu fac zgomot.. — Ţi-a fost frică ?! Frică, repetă el scrâșnind. Fii mai cu Vlagă, fe­mee! Fii mai ageră! Deschide ochii și urechile fii cu ochii în patru când stai între oameni! — Dar’ ce-am făcut ? Au râs de mine ! — N’au râs ! — M’a făcut ţărancă! Pe Domnica o podidi plânsul. în­duioşat Aristide se îndreptă către ea. ■— Să nu-ţi fie ruşine. Nu plânge. Fii cu Capul sus! Fii mândră! Fii aşa cum iţi spun ele că eşti! Fii... ţărancă!­.. — Şi tu nu-mi spui la fel acum? De ce m’ai luat­, dacă... sunt.­. — Aa!.­. Scurt!... Nu începe aşa!­­Isprăveşte!... Domolit însă deodată, Aristide îşi luă nevasta de braţ: — Haide, ia cartea şi să trecem la lucru. — La ce bun?... Nu tot o să se sfârşească odată?­.. Mai bine aşa, cum o da Dumnezeu, Aristide o privi cu atenţie: — Femee, nu te încăpăţâna că nu e bine. Vreau să fiu ascultat, spuse el autoritar. Dacă mă ascultai de la început, erai astăzi departe. Nu-ţi mai putea spune lumea, cu dispreţ: „ţă-ran-ca!“ Ia cartea... Desfigurată şi zguduită de sughi­ţuri, Domnica isbucni : — Nu merge, Aristide! E greu!­. Şi pe urmă... îţi aduci aminte de mine numai când mă calcă alţii în picioare. Mi-i inima grea acum. Nu se prinde nimic de mine... — Domnico, încă odată, vreau să fiu ascultat! Ia cartea, au spus ! Cu paşi de plumb, îngândurată, aproape maşinal, Domnica se su­puse. Trecu spre etajeră, scoase o carte şi un caet şi reveni la birou oprindu-se lângă jilţul din care se ridicase Aristide­— Stai jos. Cu mişcări rare, Domnica se aşe­ză pe scaun, puse cartea în faţă, caetul lângă ea, oftă şi pe urmă privi lung şi departe. — Ei, ce faci ? Surprinsăi, Domnica răspunse — Ah! Da!... — Unde-ai rămas? Citește!... — La... — La? — La... Bătăi scurte și domolite răsunară în uşe. — Intră, zise Aristide, împingând pe Radu înainte și a­părând apoi şi ea, Felicia își făcu intrarea în odae. De departe, copi­lul se repezi zgomotos la tatăl lui Aristide îl ridică în brațe, îl strân­se la piept și întorcându-se apoi că­tre Domnica, care venise lângă el, i-1 trecu în brațe. — Dragul mamei, făcu Domnica. — Mama, ciripi zglobiu copilul arătându-i un fluture. Am găsit un papillon. — Un ce, făcu Domnica ? Flutur, mamă, fluture. Să nu mai spui așa, să-i gust a ei . • Când Aristide și-a dat seama de lovitura lui, era prea târziu. Coana Caterini îşi revenise din ameţeala de-o clipă. — Ah! Nu-i nimica, mami, a fost trecător. Intorcându-se apoi spre fiul ei, bătrâna îl privi în față cu asprime. Apoi către Aglae : — Se mergem! Nu-i nimica. Se mergem, Aglaița. Sprijintă de Aglae, bătrâna porni spre eșire — Hai, mamă, hai dincolo. Nu vezi, l-a obrocit țăranca! Aia-i femee de seama ta! Barem de ți-ar fi cre­dincioasă! —Ce?!... Cum spui? Asta ce mai e? Prinzând-o de umeri pe Aglae, Aristide se înfipse în fața ei. Aglae părea încurcată. — Da, sigur. Nu ştii cum sunt ţărăncile ? Şi smucindu-se din strânsoarea mâinilor fratelui său Aglae luă de mână pe coana Caterini. In uşe, bă­trâna se întoarse spre Aristide şi măsurându-l de sus până jos, ţipă înăbuşit: — Câinel... — Fluture pe româneşte şi papi­llon pe franţuzeşte, interveni în­curcat Aristide. — Aşa mi-a spus mademoiselle, adaose nevinovat copilul. — Madmazel, nemadmazel, tu zi așa cum Iți spun eu, se rosti ea, trântind, enervată, copilul jos. Eu sunt mama ta, pe mine trebuie să mă asculți-Felicia prinse repede copilul în poale . — Mititelul... Vădit supărat de această eşire, Aristide, neştiind ce să facă, se grăbi să adaoge: — Hai duceţî-vă la bunica. Ne­ştiind ce să creadă, Felicia şi Radu au pornit abătuţi spre uşe, în timp ce Domnica a întors capul cu scârbă. — Cu el ce ai acum, o întrebă Ari­stide privind cu dragoste spre co­pil ? Drept orice răspuns. Domnica is­bucni pe neaşteptate, cu revoltă : — Fiindcă nimic nu mai e al meu în casa asta ! Nici copilul. L-au fă­cut de nu mă mai pot înţelege nici cu el. Parcă n’ar fi al meu ! Şi repezindu-se spre uşe, începu să urle: — Să-mi lăsaţi copilul! Aristide o cuprinse de braţ şi o­prind-o în loc o privi în faţă: — Opreşte-te- Nu ţi-l ia nimeni! — Vreau copilul, strigă Domnica sbătându-se, — vreau copilul ! Lasă­­mă! Nu-i trebue guvernantă! Vreau să-l cresc eu! Eu să-l învăţ! Să-mi vorbească Să-l înţeleg şi eu! Să mi-l îngrijesc! Să­­ fac om! — Pentru Dumnezeu, Domnico, dar noi ce facem ? — II ţineţi desculţ, ca pe copiii de neam prost! Ii puneţi să se bă­lăcească în nisip, îl goniţi toată ziua desculţ pe drumuri, parcă n’ar fi băiat de inginer. — Domnico, vino-ţi în fire. Lasă băiatul să crească în aer, să se ru­menească la soare. Asta-i pârga, via­ţa, sănătatea!... — Sănătate e, când îl învăţaţi să vorbească păsăreşte ! In faţa rezistenţei neaşteptate a soţiei sale, Aristide îşi pierdu cal­mul : — Dar mă tnebuneşti cu încăpă­ţânarea ta. Tu nu pricepi, femee, că... Dar ce stau eu să-ţi tot joc... Mereu aceiaşi poveste! Du-te! Ia-ţi copilul! Iaţi-1! Creşte-1 tu, învaţă-1 tu, oblo­­jeşte-1 tu! Haide! Du-te! Să se is­prăvească odată şi cu asta! Domnica se îndreptă cu hotărire spre uşe, dar punând mâna pe clanţă se opri. Dădu din umeri şi strâmbă din buze: — Aşa a vrut Dumnezeu- N’a fost să fie al meu... Ce să mai fac cu el?... Mi-i strein­.. Nici nu-l mai pot suferi. Parcă n’ar fi supt sânul meu. Toată ziua la tanti, la mad­mazel, la grandmama, mai are timp să fie și al meu ? Mai mă leagă ceva de el ? De când l-am lăsat dela sân, mai mi l-au dat vreodată ? Aristide privea aiurit. — Dar nu s’a gândit nimeni să ţi-1 ia. Din contra, e o uşurare pen­tru tine. — Sigur... smulgi înecatului scân­dura pe care se sprijină ca să ajun­gă la mal și spui că-i uşurezi calea ! Și frângându-şi mâinile, Domnica se întoarse rugătoare : — Copilul a fost toată nădejdea că te voi păstra pe tine, din ceasul în care te-ai întors. Mi-aţi luat copilul, l-aţi înstreinat de mine, ce ne mai leagă ? Prăpastia în fundul căreia ne aşteaptă Aglae şi mama ? Am vrut să mă înalţ şi eu odată cu el, să cresc alături de el, să Învăţ oda­tă cu el. Dar el ajunge abia la vâr­sta de şcoală şi e cu ani de învăţă­tură înaintea mea... Plânsul o podidi puternic, sfâ­şietor . "Va urma­ „Romanul celor 4” scriitori: Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Sărmanul Klopstock şi Alexandru Bilciurescu. „STAFIILE DRAGOSTEI“ (editura „Adeverul" _ 60 lei), e lectura cea mai antrenantă. Scris într’o manieră cu totul nouă, acest roman alcătueşte cea mai reuşită parodie a romanelor detective în care umorul se îmbină cu duioşia şi se agreşteză, fantasticul. ^ ft ir a D aniei Motel Traian camere cu şs fără pen­siune. Cu pens­une? complectă de la iei 373 ps sas Restaurant de primul rang Pre­­ţuri convenabile. Informaţiuni la Administraţia Hotelului sau Bucureşti, Lipscani 106 bis. Et.ll Rapidul Bi­cureştiCernăuţi Consulatul regal al României in Marie­nisau (Ceho-Slovacia) Vila *Westend. Orele de oficiu în zilele ord dela 5—6 h. d. a. Consul regal al Româniel Or medic Ion Cai­usiuc­a Adânc întristaţi şi în veci nemân­­gâiaţi Elena soţie, Dumitru, Mitana,­ Marioara, Alexandru, Gica, Nicolae, Costica, Lenuţa, Paraschiva fii şi fice, Gh­eorghe Leahu, Florică Mihai­­lescu, Fănică Tanasescu, cu fami­liile lor, Paulina noră, Lt. Iancu Co­­nache şi Nicolae Conache cu fami­lia lor, aduc la cunoştiinţă înceta­rea din viaţă a scumpului lor soţ, tată, socru, cumnat şi bunic Alexandru Vasilescu 1ost preşedinte al corporaţiei mese­riaşilor de încălţăminte, fost comi­sar al guvernului pe lângă corpo­raţia meseriaşilor de încălţăminte, membru al Băncei Clubului mese­riaşilor. Decedat In ziua de 28 c., ora 6 p. m., după o lungă şi grea suferinţă, în vârstă de 68 ani, înmormântarea va avea loc pe ziua de 30 iunie, ora 2 p. m. la Cimitirul Bălăneanu (Iancu Nou).­ ­ Funcţionarii Firmei „Ştefan L’­ Scherer Protector“ adânc mâhniţi a­­ducem la cunoştinţă­­ greaua pier­dere încercată de şeful nostru D-l Ştefan L. Scherer prin încetarea din viaţă a soţiei D-sale Doamna Regitina Scherer buna şi neuitata noastră patroană căreia îi vom păstra veşnică amin­tire. Ceremonia funebră va avea loc Duminică 30 Iunie, ora 40 P­­m, în capela cimitirului evanghelic, unde se află depus corpul mult regretat ei. D 1 Dr. Şofron Comşa cu familia Th. Giulmanu şi familia D. Rusescu anunţă prin aceasta că Sâmbătă 13 Iulie a c. va avea loc în Catedrala din Alba-lulia, ora 10, parastasul de un an pentru pomenirea sufletului scumpei lor Eceterina Dr. S. Comşa îndureraţii: Seina, soţie, Betty, Fany şi Zelda, fiice, Bereu, Uşer, Haim şi Pincu, fii, aduc la cunoş­tinţa rudelor, prietenilor şi cunos­cuţilor încetarea din viaţă a prea iubitului lor soţ şi părinte Herşcu Cofariu decedat după o lungă şi grea sufe­rinţă, în vârstă de 56 ani. Înmormântarea a avut loc în ziua de 27 iunie 1929 (19 Sivan 5689), la Cimitirul Filantropia. Rugaţi vă pentru el! Familia pătrunsă de adâncă du­rere aduce la cunoştinţă rudelor şi cunoscuţilor, moartea prematură a mult iubitei lor CLARA ZAHARIA decedată în vârstă de 49 ani după o lunga şi grea suferinţă în­mormântarea a avut loc joi 27 iunie a. c., la cimitirul Israelit din Boto­şani. In locul oricărei alte înştiinţări. Veşnic îndureraţi, Fany soţie, Do­rina fiică, invită pe această cale pe rudele, prietenii şi cunoscuţii la Re­­quiemul de 30 zile a scumpului lor Solomon Heller în etate de 49 ani pe care Dumnezeu ni l-a răpit atât de fulgerător din mijlocul nostru şi a cărei imagine o vom păstra pentru totdeauna săpată în inimele noastre. Requiemul se va oficia azi Du­minică 30 Iunie, ora 1014 a. m. la Cimitrul Filantropia, încolţesc bănuelile ai realul. í*figt 4-a

Next