Dimineaţa, iulie 1929 (Anul 25, nr. 8095-8125)

1929-07-22 / nr. 8116

Anul XXV. — No. 8118 Ariston­ și VrorbaloBifU FOTOGRAFI Râsesc­­oale articolele fotografice Aparatele cele mai renumite la SGCECI Co. S. L Atelier special pantru developai Fondată In 1504 de CONST. MILLE || 5 LEI 11Bucureștii9 Sir­ Sărindar 7­ 11 | 12 Pagini Luni 22 Iulie I§23 RPETDL ABONAMEN „TLO Lei 750 pe timp de un an » 380 „ „ 6 Luni ii 200 n ,, I, 3 luni Direcția s 357/72 A­dria 307 S& Provincia 310 663 Lei TELEF.: Centrala; 306 67. 324 73. 346 79. 353 54 1 REFORMA MORALĂ Observaţiunile şi constatările, pe cât de triste, pe atâta de adevăra­te, făcute de distinsul profesor uni­versitar d. G. Taşcă în revista „E­­conomia“, pun şi mai mult în evi­denţă imperioasa necesitate a re­formei morale. Sunt o confirmare în plus a vechiului, dar pururi ne­clintitului adevăr că legile cele mai perfecte şi făcute cu cele mai bune intenţii sunt osândite să nu-şi pro­ducă efectul atâta vreme cât dai­­nuiess moravurile rele. Iată, de pildă, noua reformă ad­ministrativă, care peste câteva zile va deveni lege. Prima ei urmare este că va gre­va bugetul cu o cheltuială de un miliard de lei anual. Să admitem legitimitatea acestei cheltueli şi să mai recunoaştem, pentru simplifi­carea discuţiunii, că dispoziţiunile nouei reforme sunt cât se poate de nimerite şi mai ales cât mai potri­vite cu nevoile reale ale ţării şi cu actuala stare de evoluţie a societă­ţii noastre. Dar va duce noua lege la îndrep­tarea crizei de administraţie de ca­re suferim ? E întrebarea ce-şi pune d. Taşcă şi la care d-sa răspunde negativ. Nu din simplă presupunere sau cre­dinţă, ci întemeiat pe constatări fă­cute personal, din cercetări la faţa locului cu ochiul unui om, care ştie să vadă şi să descopere adevărul sub aparenţele cari îl tăinuiesc. Iar acest adevăr d. Taşcă îl for­mulează şi îl proclamă în pasagiul următor : „Pe deasupra întregii organiza­­ţiuni administrative şi mai puterni­că decât dânsa, există o organiza­ţie politică neoficială, care numeş­te, controlează, destitue şi mai ales sfănţueşte pe funcţionarii organi­­zaţiunii oficiale. Este organizaţia „şefilor de organizaţiuni ai partidu­lui“. „In fiecare sat, în fiecare comu­nă, în fiecare plasă, în fiecare judeţ este câte un şef de organizaţiune“. Toţi aceşti mici tirani şi stăpâni, oameni de energie, dar cari, în ge­nere, nu sunt reţinuţi de nici un fel de scrupule, fac ca administraţia să fie un adevărat haos şi ca legile cele mai desăvârşite să nu-şi poa­tă găsi nici un început de aplicare onestă. Funcţionarii, în deosebi, aceia a căror stabilitate nu este asigura­tă prin lege sau prin statut, sunt la discreţia lor. La discreţia ambiţiei lor perso­nale şi mai cu seamă a intereselor lor personale. In domeniul mai restrâns sau mai întins, peste care sunt stăpâni poli­ticeşte, pomeniţii şefi de organiza­ţie taie şi spânzură, fără să se sim­tă câtuşi de puţin reţinuţi de ne­voia de a respecta nu dispoziţiuni­­le textuale ale legii, ci măcar apa­renţele unei legalităţi. Ce stă scris la lege, nu-i priveşte şi nu-i atinge. Legile nu sunt doar făcute pentru dânşii. Şi iată cum moravuri detestabile şi realităţi nu mai puţin frumoase, zădărnicesc intenţiile cele mai bu­ne de îndreptare şi împiedică ade­vărata instaurare a unui regim de reală legalitate. Şi va fi aşa pentru toate partide­le şi va fi aşa atâta vreme cât po­litica va fi o profesiune, ba chiar o profesiune mai rentabilă decât ori­care alta. Cheltueşti, de pildă, o sută de mii de lei în opoziţie, dar ştii din experienţă că odată pe par­tidul tău a pus mâna pe putere, ai toate şansele să-ţi scoţi înzecit su­ma aceasta. ,,A face politică“ în sensul bun şi onest al cuvântului înseamnă a cheltui şi timp şi muncă şi bani pentru binele obştesc. La noi, din nenorocire, „a face politică“ în­seamnă a pândi ocazii pentru a-ţi face suma şi a te ridica la situa­ţii, cari, dacă nu corespund cu me­ritele tale, îţi satisfac ambiţia, va­nitatea şi interesele personale. De aceia, reforma cea mai ntiare şi mai importantă este şi rămâne îndreptarea unor stări de lucruri şi a unor moravuri a căror persisten­ţă cangrenează întregul nostru­ or­ganizat social. SOLITAR — Ministrul îns­îniei a hotărît să nu mai ardă pe nimeni la crematoriu, până nu i-o face autopsie. — Și ce vrei de ta? — Vreau să mă ardă când oi muri și am venit să-mi faci autopsie. Incident româno-cehoslovac Corespondentul din Braşov, ne anunţă că presa maghiară din Ar­deal şi presa cehoslovacă, arată că la graniţa româno-ceho­ slovăcă s’au produs o serie de grave inci­dente provocate pe malul râului Tisa, şi anume la marginea oraşului Ungvar, unde fiica doctorului Mandici Iosif, care se scălda şi care fusese luată de curentul apei, a cerut ajutorul celor de pe mal. Grănicerii noştri neştiind ce se petrece şi bănuind că mai mulţi contrabandişti încearcă a trece frontiera, au deschis focul, in urma cărui fapt s’a petrecut o panică, iar victima s’a înecat. O altă întâmplare similară s’a petrecut şi cu alţi doi locuitori din Ungvar cari au încercat să se scalde în Tisa. Incidentele ar fi produs o vie impresie pe graniţa Cehoslovacă, iar presa cehoslovacă, apărută ori, protestează vehement şi cere o in­tervenţie din partea guvernului ro­­mân. ★ O lămurire se impune din par­tea guvernului român. DUPA DOUĂ LUI $1 JUMĂTATE PREVENŢIE DOUĂ ZILE AREST Cazul ziaristului Faskesti Tibor TIMIŞOARA: — Acum două săp­tămâni ne-am ocupat de tratamen­tul neuman aplicat unui ziarist ma­ghiar din Arad, care cu prilejul u­­nei escortări la Timişoara, fusese legat in lanţuri, — fapt ce a atras chiar deschiderea unei anchete din partea parchetului general. Ni se comunică astăzi din Arad că ziaris­tul Tibor Faskerti, redactorul orga­nului muncitoresc, „Virradat“, des­pre care ne-am ocupat, a fost în sfârşit judecat pentru călcarea unor ordonanţe poliţieneşti şi condamnat la două zile arest. Instrucţia şi deţinerea In preven­ţie a lui Faskerti a durat două luni de zile, in care timp nefericitul zia­rist, disperat şi conştient de nedrep­tatea ce i se face, a încercat de două ori să se sinucidă şi odată, timp de şapte zile, a declarat greva foa­mei. N’a lipsit desigur nici escorta­rea sa în lanţuri la Timişoara, ca ultimii criminali, pentru ca la sfâr­şit... să i se aplica două zile arest. Atât condamnatul cât şi procuro­rul au declarat apel Până la jude­carea apelului tribunalul insă a or­donat imediata sa punere în liber­tate. MARE INCENDIU IN JUD. BALJI 30 case distruse.-Pagube enorme CHIŞINĂU, 20. — Astă noapte pe la orele 1 a isbucnit în târgul Secureni din jud. Bălţi, un incen­diu care, după ştirile sosite în lo­calitate, ameninţă a lua proporţii catastrofale. Focul s’a declarat la casa co­merciantului Goldman de pe stra­da Ştefan cel Mare. Alimentate de vânt, flăcările s’au întins cu repeziciune cu­prinzând toate clădirile înveci­nate.. NecristAnd numnimic, stin­gerea focului se face de către populaţie cu mijloace primitive aşa că incendiul continuă să facă ravagii. O nouă telegramă sosită in lo­calitate arată că au fost până a­­cum distruse 30 de case şi că fo­cul ameninţă încă multe altele. S’a cerut ajutorul pompierilor din Bălţi. După evaluări aproximative pagubele întrec până în prezent turna de i& vaiUoa*^ ' — Exodul rândunelelor Din cauza frigului rândunelele părăsesc Europa Frigul se menţin­ 3 în Europa. Din această cauză încep să dispară pă­sările călătoare în nordul şi centrul Europei, în deosebi rândunelele, fe­nomen ce nu s’a mai înregistrat în luna Iulie. IN ELVEŢIA N‘A MAI FAMAS Nici-o rândunica Se ştie că rândunicile sunt înzes­trate de Natură cu un adevărat simţ meteorologic. Aceste mici pă­sări, atât de delicate, cunosc la per­fecţie felul şi iuţeala curenţilor at­mosferici. Anul acesta rândunicile au sosit în Europa abia în luna Mai din ca­uza iernii atât de lungi. Plecarea lor e un indiciu că s'ar apropia toamna. In Elveţia, după cum s’a anunţat şi la Radio, i'a mai rămas o sin­gură rândunică. Toate au plecat spre sudul Franţei şi Italiei, unde vara se mai menţine. ZILE DE TOAMNA Deşi suntem în toiul lun­ei lui cup­tor totuşi in cele mai multe ţări din Europa e frig de tot, ceia ce dă im­presia că ar fi toamn­ă şi nu vară. Frigul se menţine şi nu ţara noa­stră, în deosebi în Bucovina şi Mol­dova, unde temperatura a scăzut foarte mult la 18 iulie. Astronomii ne asigură că numai anul acesta e un an anormal şi schimbarea vremii ar fi pricinuită de activitatea electromagnetică so­lară excepţională. Totuşi se pare că şi 1930 va fi un an excepţional ca şi 1929. Se ştie că anul trecut a nins la Predeal în iuna Iunie. Or, zăpada din Iunie 1928 a fost un indiciu că iarna anului 1929 va fi foarte grea, ceia ce s’a şi întâm­plat. Anul acesta a nins şi in Iulie, fe­romen mai grav. Ar rezulta ca ză­pezile din Iulie 1929 să prevestească o iarnă teribilă in 1930. Se crede că în lunile Ianuarie, Februarie şi Mar­tie 1930 vom avea o iarnă cumplită. Exodul rândunelelor în Iulie nu e un fapt care poate fi trecut neobser­vat, de­oarece rândunelele prin in­stinctul lor pot prezice vremea tot atât de bine ca şi astronomii. ALTERNANŢE DE FRIG ŞI CALD Prezicerea că vom avea alternan­ţe de frig şi cald a fost realizată. Cum în America au fost călduri caniculare, e probabil că şi în Euro­pa vom mai avea arşiţă mare, deşi acum ninge pe-alocuri şi « frig ca In Octombrie­ ~~ ' Extremele se ating în Natură ca şi în viaţa oamenilor. Nici odată nu s’a Înregistrat variaţii atât de brusce de temperatură ca anul a­­cesta. Nu mai există distincţie precisă între anotimpuri. Primăvara a fost aproape desfiin­ţată, făcându-se anul acesta o tranziţie bruscă de la iarnă la vară. Se ştie că la sfârşitul lui Aprilie a nins în ţara noastră, iar la 1 Mai am avut un val de căldură ecuato­rială. Zăpezile au revenit apoi l­.1 Mai, Iunie şi Iulie, conform prevederilor făcute de autorul acestor rânduri. Cum am avut nuanţe de iarnă în toiul primăverii, nu e­re mirare că avem şi în luna lui Cuptor zile ca de sfârşit de toamnă. Căldura ve reveni totuşi intensă cu tot exodul rândunelelor. îndrăzneţe atacuri banditeşti in Basarabia Opt bandiţi jefuiesc casa unui comerciant luptând cu paznicii şi cu populaţia CHIŞINĂU. 20. — Din Hotin se comunică că, în localitatea Turbu­­reni din acel judeţ, s’a comis ori noapte un excepţional de îndrezneţ atac banditesc. Casa bogătaşului Efraim Varderboren a fost împre­surată pe la ora 1 noaptea de opt bandiţi înarmaţi cu pumnale, cara­bine şi revolvere. Bandiţii s’au postat în dreptul ferestrelor şi uşilor spre a împe­­deca orice ieşire. Doi dintre bandiţi, cu armele în mână, au bătut la uşa principală cerând să fie lăsaţi înăuntru. Com­­anc­an­tul Vanderbo­­ven, care a mai fost în două rân­duri victima unor atacuri bandi­teşti, presimţind cu cine are dea­­face, s’a baricadat în casă şi apoi s’a urcat in pod pentru a da de a­­colo alarmă. înainte de a-şi fi putut executa pe deplin planul, bandiţii au reuşit să pătrundă în casă şi d. Varderboren a fost scoborît din pod şi maltratat în chip sălbatec. După aceea bandiţii l-au legat cu lanţuri pe el şi pe soţia sa. ALARMAREA POPULAŢIEI In timpul când bandiţii scotoceau prin casă, paznicii de noapte au a­­larmat populaţia care s’a adunat un număr mare în faţa casei unde ope­rau tâlharii. Nimeni însă nu se pu­tea apropia de locuinţă de­oarece bandiţii trăgeau încontinuu focuri de armă asupra acelora cari voiau să se apropie. Câţiva locuitori înarmaţi şi paz­nicii de noapte au tras asupra tâl­harilor. Lupta a durat aproape o oră. Totuşi bandiţii nu s-au arătat in­timidat­ şi cu un sânge rece uimi­tor; pe când patru din ei susţineau lupta, ceilalţi tâlhari au încărcat, în două căruţe pregătite din vre­me, mărfuri şi obiecte de valoare, un butoi cu vin, o cantitate mare de produse R. M. S. şi o casetă de fer în care se afla suma de o sută mii lei şi diferite acte de valoare. Apoi au dispărut trăgând într’una focuri asupra urmăritorilor. Două din gloanţele trase de paz­nici asupra tâlharilor au nimerit pe comerciantul Varderboren, ră­­nindu-1 grav. S’au luat toate măsurile ca tâl­harii să fie urmăriți. In acest scop s’au format mai multe potere care au început să cerceteze împrejurimile. Un comrd­ant complice cu bandiţii, incearcă să se sinucidă FLOREŞTI, 19.­­ Ziarul „Dimi­neaţa“ a fost primul ziar, care a relatat atacul banditesc din gara Rogojeni jud. Soroca. Astăzi, în ur­ma investigaţiilor plutonierului de jandarmi Pantelimon Stoian de la poliţia Floreşti, făcute la fața locu­lui, suntem în măsură să revenim cu amănunte complecte. ATACUL In seara zilei de 14—15 cor. intre orele 24 —­ paznicii magaziilor de cereale din gara Rogojeni au­­auzit un sgomot ce venea de la o magazie de cereale. Apropiindu-se de maga­zie, paznicii au observat doi indi­vizi ce se incercau să incarce nişte saci de cereale. Hoţii văzăndu-se descoperiţi au tras locuri de revol­ver şi s’au făcut nevăzuţi. Avizân­­du-se autorităţile poliţieneşti din Floreşti a plecat la faţa locului d. Pan. Stoian şeful postului de jan­darm­, CE A STABILIT ANCHETA Chiar de la primele cercetări s’au găsit în magazia de unde se încerca furtul, 17 saci, purtând ştampila fir­mei unui cunoscut comerciant Moş­­cu Leiderman din Cotiujenii­ Mari. Funcţionarii gării au declarat că în cursul acestei săptămâni acest co­merciant a depozitat o cantitate de floarea soarelui în magazia gării. Iată deci un încept de clarificare. D. Stoian fiind un vechiu şi expe­rimentat poliţist a înţeles îndată, că trebue să existe o legătură între comerciantul Leiderman şi autorii furtului. Imediat s’a transportat la cerea unei percheziţii la Leiderman. Intr’o magazie au fost găsiţi mai mulţi saci, purtând aceeaş ştampi­lă ca şi sacii găsiţi în magazia gării Văzându-se descoperit, Leiderman a declarat că a cumpărat de ma multe ori cereale furate de la indi­vizii Timofei Dobre şi D. Bejan. In urma loviturei nereuşite din noap­tea de 14-15 ort. hoţii l'au ameninţat cu moarte dacă îi va denunţa. Faţă de aceste grave mărturisiri s’a pr­doaat prestarea răufăcătorilor-LEIDERMAN SE SINUCIDE Intre timp Leiderman a fost adus în gara Rogojeni, unde urmau să fie aduşi si cei doi hop. Leiderman folosindu-se de un moment de neatenţie din partea jandarmului care-1 păzea şi-a tăiat beregata cu o coasă, ce se găsea în­­tâmplător in acea cameră. In stare foarte gravă a fost trimis la spita­lul din Cotiujenii­ Mari unde i s’au dat îngrijirile necesare. Răufăcătorii cari au fost arestaţi vor fi înaintaţi cu actele dresate parchetului de Soroca, REP. Vaporul „Volga” nu aparţine Rusiei PARIS, 20 (Rador). — Din Mos­cova se anunţă, că marina, comercia­lă sovietică face cunoscut că vaporul „Volga", care s’a înecat în Marea Neagră, nu figurează pe listele sale, nici în registrele unde sunt înscrise vasele aparţinând Uniunii Sovietelor.

Next