Dimineaţa, iulie 1929 (Anul 25, nr. 8095-8125)
1929-07-22 / nr. 8116
Anul XXV. — No. 8118 Ariston și VrorbaloBifU FOTOGRAFI Râsescoale articolele fotografice Aparatele cele mai renumite la SGCECI Co. S. L Atelier special pantru developai Fondată In 1504 de CONST. MILLE || 5 LEI 11Bucureștii9 Sir Sărindar 7 11 | 12 Pagini Luni 22 Iulie I§23 RPETDL ABONAMEN „TLO Lei 750 pe timp de un an » 380 „ „ 6 Luni ii 200 n ,, I, 3 luni Direcția s 357/72 Adria 307 S& Provincia 310 663 Lei TELEF.: Centrala; 306 67. 324 73. 346 79. 353 54 1 REFORMA MORALĂ Observaţiunile şi constatările, pe cât de triste, pe atâta de adevărate, făcute de distinsul profesor universitar d. G. Taşcă în revista „Economia“, pun şi mai mult în evidenţă imperioasa necesitate a reformei morale. Sunt o confirmare în plus a vechiului, dar pururi neclintitului adevăr că legile cele mai perfecte şi făcute cu cele mai bune intenţii sunt osândite să nu-şi producă efectul atâta vreme cât dainuiess moravurile rele. Iată, de pildă, noua reformă administrativă, care peste câteva zile va deveni lege. Prima ei urmare este că va greva bugetul cu o cheltuială de un miliard de lei anual. Să admitem legitimitatea acestei cheltueli şi să mai recunoaştem, pentru simplificarea discuţiunii, că dispoziţiunile nouei reforme sunt cât se poate de nimerite şi mai ales cât mai potrivite cu nevoile reale ale ţării şi cu actuala stare de evoluţie a societăţii noastre. Dar va duce noua lege la îndreptarea crizei de administraţie de care suferim ? E întrebarea ce-şi pune d. Taşcă şi la care d-sa răspunde negativ. Nu din simplă presupunere sau credinţă, ci întemeiat pe constatări făcute personal, din cercetări la faţa locului cu ochiul unui om, care ştie să vadă şi să descopere adevărul sub aparenţele cari îl tăinuiesc. Iar acest adevăr d. Taşcă îl formulează şi îl proclamă în pasagiul următor : „Pe deasupra întregii organizaţiuni administrative şi mai puternică decât dânsa, există o organizaţie politică neoficială, care numeşte, controlează, destitue şi mai ales sfănţueşte pe funcţionarii organizaţiunii oficiale. Este organizaţia „şefilor de organizaţiuni ai partidului“. „In fiecare sat, în fiecare comună, în fiecare plasă, în fiecare judeţ este câte un şef de organizaţiune“. Toţi aceşti mici tirani şi stăpâni, oameni de energie, dar cari, în genere, nu sunt reţinuţi de nici un fel de scrupule, fac ca administraţia să fie un adevărat haos şi ca legile cele mai desăvârşite să nu-şi poată găsi nici un început de aplicare onestă. Funcţionarii, în deosebi, aceia a căror stabilitate nu este asigurată prin lege sau prin statut, sunt la discreţia lor. La discreţia ambiţiei lor personale şi mai cu seamă a intereselor lor personale. In domeniul mai restrâns sau mai întins, peste care sunt stăpâni politiceşte, pomeniţii şefi de organizaţie taie şi spânzură, fără să se simtă câtuşi de puţin reţinuţi de nevoia de a respecta nu dispoziţiunile textuale ale legii, ci măcar aparenţele unei legalităţi. Ce stă scris la lege, nu-i priveşte şi nu-i atinge. Legile nu sunt doar făcute pentru dânşii. Şi iată cum moravuri detestabile şi realităţi nu mai puţin frumoase, zădărnicesc intenţiile cele mai bune de îndreptare şi împiedică adevărata instaurare a unui regim de reală legalitate. Şi va fi aşa pentru toate partidele şi va fi aşa atâta vreme cât politica va fi o profesiune, ba chiar o profesiune mai rentabilă decât oricare alta. Cheltueşti, de pildă, o sută de mii de lei în opoziţie, dar ştii din experienţă că odată pe partidul tău a pus mâna pe putere, ai toate şansele să-ţi scoţi înzecit suma aceasta. ,,A face politică“ în sensul bun şi onest al cuvântului înseamnă a cheltui şi timp şi muncă şi bani pentru binele obştesc. La noi, din nenorocire, „a face politică“ înseamnă a pândi ocazii pentru a-ţi face suma şi a te ridica la situaţii, cari, dacă nu corespund cu meritele tale, îţi satisfac ambiţia, vanitatea şi interesele personale. De aceia, reforma cea mai ntiare şi mai importantă este şi rămâne îndreptarea unor stări de lucruri şi a unor moravuri a căror persistenţă cangrenează întregul nostru organizat social. SOLITAR — Ministrul însîniei a hotărît să nu mai ardă pe nimeni la crematoriu, până nu i-o face autopsie. — Și ce vrei de ta? — Vreau să mă ardă când oi muri și am venit să-mi faci autopsie. Incident româno-cehoslovac Corespondentul din Braşov, ne anunţă că presa maghiară din Ardeal şi presa cehoslovacă, arată că la graniţa româno-ceho slovăcă s’au produs o serie de grave incidente provocate pe malul râului Tisa, şi anume la marginea oraşului Ungvar, unde fiica doctorului Mandici Iosif, care se scălda şi care fusese luată de curentul apei, a cerut ajutorul celor de pe mal. Grănicerii noştri neştiind ce se petrece şi bănuind că mai mulţi contrabandişti încearcă a trece frontiera, au deschis focul, in urma cărui fapt s’a petrecut o panică, iar victima s’a înecat. O altă întâmplare similară s’a petrecut şi cu alţi doi locuitori din Ungvar cari au încercat să se scalde în Tisa. Incidentele ar fi produs o vie impresie pe graniţa Cehoslovacă, iar presa cehoslovacă, apărută ori, protestează vehement şi cere o intervenţie din partea guvernului român. ★ O lămurire se impune din partea guvernului român. DUPA DOUĂ LUI $1 JUMĂTATE PREVENŢIE DOUĂ ZILE AREST Cazul ziaristului Faskesti Tibor TIMIŞOARA: — Acum două săptămâni ne-am ocupat de tratamentul neuman aplicat unui ziarist maghiar din Arad, care cu prilejul unei escortări la Timişoara, fusese legat in lanţuri, — fapt ce a atras chiar deschiderea unei anchete din partea parchetului general. Ni se comunică astăzi din Arad că ziaristul Tibor Faskerti, redactorul organului muncitoresc, „Virradat“, despre care ne-am ocupat, a fost în sfârşit judecat pentru călcarea unor ordonanţe poliţieneşti şi condamnat la două zile arest. Instrucţia şi deţinerea In prevenţie a lui Faskerti a durat două luni de zile, in care timp nefericitul ziarist, disperat şi conştient de nedreptatea ce i se face, a încercat de două ori să se sinucidă şi odată, timp de şapte zile, a declarat greva foamei. N’a lipsit desigur nici escortarea sa în lanţuri la Timişoara, ca ultimii criminali, pentru ca la sfârşit... să i se aplica două zile arest. Atât condamnatul cât şi procurorul au declarat apel Până la judecarea apelului tribunalul insă a ordonat imediata sa punere în libertate. MARE INCENDIU IN JUD. BALJI 30 case distruse.-Pagube enorme CHIŞINĂU, 20. — Astă noapte pe la orele 1 a isbucnit în târgul Secureni din jud. Bălţi, un incendiu care, după ştirile sosite în localitate, ameninţă a lua proporţii catastrofale. Focul s’a declarat la casa comerciantului Goldman de pe strada Ştefan cel Mare. Alimentate de vânt, flăcările s’au întins cu repeziciune cuprinzând toate clădirile învecinate.. NecristAnd numnimic, stingerea focului se face de către populaţie cu mijloace primitive aşa că incendiul continuă să facă ravagii. O nouă telegramă sosită in localitate arată că au fost până acum distruse 30 de case şi că focul ameninţă încă multe altele. S’a cerut ajutorul pompierilor din Bălţi. După evaluări aproximative pagubele întrec până în prezent turna de i& vaiUoa*^ ' — Exodul rândunelelor Din cauza frigului rândunelele părăsesc Europa Frigul se menţin 3 în Europa. Din această cauză încep să dispară păsările călătoare în nordul şi centrul Europei, în deosebi rândunelele, fenomen ce nu s’a mai înregistrat în luna Iulie. IN ELVEŢIA N‘A MAI FAMAS Nici-o rândunica Se ştie că rândunicile sunt înzestrate de Natură cu un adevărat simţ meteorologic. Aceste mici păsări, atât de delicate, cunosc la perfecţie felul şi iuţeala curenţilor atmosferici. Anul acesta rândunicile au sosit în Europa abia în luna Mai din cauza iernii atât de lungi. Plecarea lor e un indiciu că s'ar apropia toamna. In Elveţia, după cum s’a anunţat şi la Radio, i'a mai rămas o singură rândunică. Toate au plecat spre sudul Franţei şi Italiei, unde vara se mai menţine. ZILE DE TOAMNA Deşi suntem în toiul lunei lui cuptor totuşi in cele mai multe ţări din Europa e frig de tot, ceia ce dă impresia că ar fi toamnă şi nu vară. Frigul se menţine şi nu ţara noastră, în deosebi în Bucovina şi Moldova, unde temperatura a scăzut foarte mult la 18 iulie. Astronomii ne asigură că numai anul acesta e un an anormal şi schimbarea vremii ar fi pricinuită de activitatea electromagnetică solară excepţională. Totuşi se pare că şi 1930 va fi un an excepţional ca şi 1929. Se ştie că anul trecut a nins la Predeal în iuna Iunie. Or, zăpada din Iunie 1928 a fost un indiciu că iarna anului 1929 va fi foarte grea, ceia ce s’a şi întâmplat. Anul acesta a nins şi in Iulie, feromen mai grav. Ar rezulta ca zăpezile din Iulie 1929 să prevestească o iarnă teribilă in 1930. Se crede că în lunile Ianuarie, Februarie şi Martie 1930 vom avea o iarnă cumplită. Exodul rândunelelor în Iulie nu e un fapt care poate fi trecut neobservat, deoarece rândunelele prin instinctul lor pot prezice vremea tot atât de bine ca şi astronomii. ALTERNANŢE DE FRIG ŞI CALD Prezicerea că vom avea alternanţe de frig şi cald a fost realizată. Cum în America au fost călduri caniculare, e probabil că şi în Europa vom mai avea arşiţă mare, deşi acum ninge pe-alocuri şi « frig ca In Octombrie ~~ ' Extremele se ating în Natură ca şi în viaţa oamenilor. Nici odată nu s’a Înregistrat variaţii atât de brusce de temperatură ca anul acesta. Nu mai există distincţie precisă între anotimpuri. Primăvara a fost aproape desfiinţată, făcându-se anul acesta o tranziţie bruscă de la iarnă la vară. Se ştie că la sfârşitul lui Aprilie a nins în ţara noastră, iar la 1 Mai am avut un val de căldură ecuatorială. Zăpezile au revenit apoi l.1 Mai, Iunie şi Iulie, conform prevederilor făcute de autorul acestor rânduri. Cum am avut nuanţe de iarnă în toiul primăverii, nu ere mirare că avem şi în luna lui Cuptor zile ca de sfârşit de toamnă. Căldura ve reveni totuşi intensă cu tot exodul rândunelelor. îndrăzneţe atacuri banditeşti in Basarabia Opt bandiţi jefuiesc casa unui comerciant luptând cu paznicii şi cu populaţia CHIŞINĂU. 20. — Din Hotin se comunică că, în localitatea Turbureni din acel judeţ, s’a comis ori noapte un excepţional de îndrezneţ atac banditesc. Casa bogătaşului Efraim Varderboren a fost împresurată pe la ora 1 noaptea de opt bandiţi înarmaţi cu pumnale, carabine şi revolvere. Bandiţii s’au postat în dreptul ferestrelor şi uşilor spre a împedeca orice ieşire. Doi dintre bandiţi, cu armele în mână, au bătut la uşa principală cerând să fie lăsaţi înăuntru. Comancantul Vanderboven, care a mai fost în două rânduri victima unor atacuri banditeşti, presimţind cu cine are deaface, s’a baricadat în casă şi apoi s’a urcat in pod pentru a da de acolo alarmă. înainte de a-şi fi putut executa pe deplin planul, bandiţii au reuşit să pătrundă în casă şi d. Varderboren a fost scoborît din pod şi maltratat în chip sălbatec. După aceea bandiţii l-au legat cu lanţuri pe el şi pe soţia sa. ALARMAREA POPULAŢIEI In timpul când bandiţii scotoceau prin casă, paznicii de noapte au alarmat populaţia care s’a adunat un număr mare în faţa casei unde operau tâlharii. Nimeni însă nu se putea apropia de locuinţă deoarece bandiţii trăgeau încontinuu focuri de armă asupra acelora cari voiau să se apropie. Câţiva locuitori înarmaţi şi paznicii de noapte au tras asupra tâlharilor. Lupta a durat aproape o oră. Totuşi bandiţii nu s-au arătat intimidat şi cu un sânge rece uimitor; pe când patru din ei susţineau lupta, ceilalţi tâlhari au încărcat, în două căruţe pregătite din vreme, mărfuri şi obiecte de valoare, un butoi cu vin, o cantitate mare de produse R. M. S. şi o casetă de fer în care se afla suma de o sută mii lei şi diferite acte de valoare. Apoi au dispărut trăgând într’una focuri asupra urmăritorilor. Două din gloanţele trase de paznici asupra tâlharilor au nimerit pe comerciantul Varderboren, rănindu-1 grav. S’au luat toate măsurile ca tâlharii să fie urmăriți. In acest scop s’au format mai multe potere care au început să cerceteze împrejurimile. Un comrdant complice cu bandiţii, incearcă să se sinucidă FLOREŞTI, 19. Ziarul „Dimineaţa“ a fost primul ziar, care a relatat atacul banditesc din gara Rogojeni jud. Soroca. Astăzi, în urma investigaţiilor plutonierului de jandarmi Pantelimon Stoian de la poliţia Floreşti, făcute la fața locului, suntem în măsură să revenim cu amănunte complecte. ATACUL In seara zilei de 14—15 cor. intre orele 24 — paznicii magaziilor de cereale din gara Rogojeni auauzit un sgomot ce venea de la o magazie de cereale. Apropiindu-se de magazie, paznicii au observat doi indivizi ce se incercau să incarce nişte saci de cereale. Hoţii văzăndu-se descoperiţi au tras locuri de revolver şi s’au făcut nevăzuţi. Avizându-se autorităţile poliţieneşti din Floreşti a plecat la faţa locului d. Pan. Stoian şeful postului de jandarm, CE A STABILIT ANCHETA Chiar de la primele cercetări s’au găsit în magazia de unde se încerca furtul, 17 saci, purtând ştampila firmei unui cunoscut comerciant Moşcu Leiderman din Cotiujenii Mari. Funcţionarii gării au declarat că în cursul acestei săptămâni acest comerciant a depozitat o cantitate de floarea soarelui în magazia gării. Iată deci un încept de clarificare. D. Stoian fiind un vechiu şi experimentat poliţist a înţeles îndată, că trebue să existe o legătură între comerciantul Leiderman şi autorii furtului. Imediat s’a transportat la cerea unei percheziţii la Leiderman. Intr’o magazie au fost găsiţi mai mulţi saci, purtând aceeaş ştampilă ca şi sacii găsiţi în magazia gării Văzându-se descoperit, Leiderman a declarat că a cumpărat de ma multe ori cereale furate de la indivizii Timofei Dobre şi D. Bejan. In urma loviturei nereuşite din noaptea de 14-15 ort. hoţii l'au ameninţat cu moarte dacă îi va denunţa. Faţă de aceste grave mărturisiri s’a prdoaat prestarea răufăcătorilor-LEIDERMAN SE SINUCIDE Intre timp Leiderman a fost adus în gara Rogojeni, unde urmau să fie aduşi si cei doi hop. Leiderman folosindu-se de un moment de neatenţie din partea jandarmului care-1 păzea şi-a tăiat beregata cu o coasă, ce se găsea întâmplător in acea cameră. In stare foarte gravă a fost trimis la spitalul din Cotiujenii Mari unde i s’au dat îngrijirile necesare. Răufăcătorii cari au fost arestaţi vor fi înaintaţi cu actele dresate parchetului de Soroca, REP. Vaporul „Volga” nu aparţine Rusiei PARIS, 20 (Rador). — Din Moscova se anunţă, că marina, comercială sovietică face cunoscut că vaporul „Volga", care s’a înecat în Marea Neagră, nu figurează pe listele sale, nici în registrele unde sunt înscrise vasele aparţinând Uniunii Sovietelor.