Dimineaţa, august 1929 (Anul 25, nr. 8126-8155)

1929-08-01 / nr. 8126

Anal XIV. - Ho. 8126 Patefoane și Plăci Hiss MsasSeps Voice CU PREȚURI REDUSE Magazinul UNIVERS EL 11. CALEA VICTORIEI 11 IMBHI Hggl lini1ffEpi1f Joi 1­auiksî 1329 IO Pagini PREȚUL ABONAMENT ELIR Lei 750 pe timp de un an ||S. » 380 „ „ 6 luni »» 200 ii M ii 3 luni Fondată în 1900 fg de CONST. MILLE ||3 LEI 1 |București., Str. Sărindar 7—11 TELEP,­­ Centrala: 306 67, 324 73, 346/70. 353 54 ‘‘X ■ g£», Direcția: 357/72. A­dfia 307/69. Provincia 310 66 1.*«­S5 Jean J’nimgei Se împlinesc cincisprezce ani de când, în preziua deslănţuirii celui mai crâncen războiu, a căzut — ca o primă, glorioasă şi simbolică victi­mă — doborât de glontele unui sce­lerat, Jean Jaurés, una dintre cele mai formidabile figuri ale veacuri­lor. . Povestea vieţii lui este simplă şi armonioasă, ca o poemă. Coborând din mica burghezie, du­pă studii strălucite, fu numit, foar­te tânăr, profesor la Universitatea din Toulouse. Avea tocmai două­zeci şi şase de ani. Scria odată pe săptămână, în gazeta locală La Dé­­péche, un articol prim. Dintru^ înce­­put se relevă prin cugetarea înaltă şi prin sirul pitoresc. Intr'o alegere parţială candidează şi reuşeşte. Intrând în Cameră, deşi nu făcea parte încă din partidul so­cialist, gândia şi lucra alături de a­­cesta. In adevăr, prima lui manifes­tare parlamentară este depunerea unui proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru înfiinţarea u­­nor case pensii în sprijinul munci­torilor. Expunerea de motive con­sacră dreptul de intervenţie al sta­tului şi recunoaşte ideia socialistă, „către care, totul ne mână“. In 1992 se înregimentează şi for­mal în partidul socialist. Dar dela început, intrăm­ în conflict cu condu­cerea partidului. Izbucnise celebra afacere Dreyfus. Jules Guesde—con­ducătorul partidului — spirit rigid și sectar, vedea în această afacere un conflict burghez. Vedea în căpi­tanul Dreyfus, — prigonit, nimicit, — un burghez în luptă cu propria lui clasă socială. Muncitorimea nu avea ce căuta aci. „Să sa macine burghezii între ei“. Jaurés,—suflet larg, entusiast, generos, — vedea o mare chestie de umanitate. Pro­gram ? Doctrină ? De­sigur. Dar mai întâ­iu, dreptatea. Căci — se întreba el în una din acele splendide apos­trofe, cu care îşi deprinsese ascultă­torii — socialiştii sunt oare osândiţi „că abandoneze umanitatea, ca să rămână în­­cadrul doctrinei lor ?“ Iar Dreyfus, condamnat pe bază u­­nui fals — a unui „fals patriotic“ cum spuneau cu cinism naţionaliş­tii şovini — Dreyfus înceta de-a mai fi burghez, de-a mai fi miliar. Era acolo, în sălbătecia insulei pustii unde sta de vorbă cu şobolanii şi cu vânturile, — era un nedreptăţit: „o protestare stridentă împotriva ordinii sociale... un element de re­­voluţiune“. Jaures târî, cu epicul său elan, partidul socialist nu lupta pentru dreptate. Și târziu, rigidul Jules Gu­­es de fu nevoit să recunoască el în­suși că Jaurés văzuse limpede, din primul moment. Când Waldeck-Rousseau formă ve­stitul cabinet de apărare republica­nă, Jaurés ceru ca socialiștii să par­ticipe la guvern. Intrasigenţii se îm­potriviră, ori tot ori nimic. Jaurés răspunde: „Dacă avem o doctrină absolută... Voim totuşi să aducem zi cu zi, celor care suferă, fie şi cele mai mărunte reforme de detaliu, ca­re le-ar putea atenua suferinţa. Nu ne închidem intr’o optoziţie intransi­gentă şi sterilă“. Teza lui Jaurés tri­umfă. Millerand intră în guvernul cel mare ca reprezentant al parti­dului socialist. Cugetarea lui Jaurés se designea­ză, în aceiaşi linie precisă, în arti­colele, în studiile şi în discursurile lui. Intr’un congres, Gustav Hervé — azi convertit la doctrina untului de ricină, ori anarhist — cerea greva la încorporare ca mijloc de nimicire a militarismului. Jaures susține — dimpotrivă — ideia națiunei armate, pe care — apoi — o va desvolta in profeticul său tratat l’Armée Nou­­velle. Iar ca mijloc de evitare a răz­boiului, el cerea transformarea arbi­trajului internaţional dintr’o ficţiu­ne, în realitate. Naţiunea armată s'a înfăptuit, sub apăsarea realităţilor, în cursul războiului. Iar arbitrajul internaţional s’a realizat prin Socie­tatea Naţiunilor. Jaurés apare deci, ca un genial deschizător de dru­muri. Orânduirile sociale sunt, de­sigur, nedrepte. Ele trebuesc prefăcute din temelii. Dar această prefacere nu trebue să fie o zguduire. Nu trebue să nimicească niciuna din formele bune, drepte sau frumoase ale so­cietăţii de azi. Această orânduire nouă nu se poate întemeia pe ideia de „dictatură a proletariatului“. Căci — spune Jaurès : „Vorba asta nu se poate aplica societăţii socialiste o­­dată realizată. Ea n’ar mai avea a­­tunci sens, căci nu va mai fi atunci proletariat“. Iar mai departe : „Prin socialism, uriaşa armonie a vieţii obşteşti, se împacă cu spontanietatea forţelor individuale ; prin el, omenirea va fi ca un fluviu în care fiecare val va fi un izvor“. Aşa­dar , nu nimicirea individului, nu topirea lui în massă, ci creşterea, sporirea lui prin aceia că i se dau mijloacele necesare pen­tru a desvolta. Această lume vii­toare — aşa cum o făurea Jaurés­­— va fi profund creatoare de ştiinţă şi artă. Până acum n’au fost decât crâmpee de artă omenească, fiindcă n’au fost decât crâmpee de uma­nitate“. In concepţia lui Jaurés, nici chiar ideia de patrie nu era o idee peri­mată : „acţiunea revoluţionară, in­ternaţională, universală, — va purta în chip necesar marca realităţilor naţionale. Ea va avea să combată în fiecare ţară dificultăţi particu­lare. Ca să combată aceste dificul­tăţi, va avea ca resurse, forţele pro­prii istoriei naţionale, geniului na­ţional.'1. Internaţionalismul nu este, nu ['Vata fi „disj!?.riţla\ patriifcft în­t­­r’o mediocritate imensă, unde ca­­racterele şi inteligenţele şi ar pierde relieful şi culoarea lor“. Internaţio­nalismul era—în concepţia lui Jau­rés — o asociaţie a­ statelor libere :■ „Internaţională şi patrie sunt de a­­cum înainte legate. In Internaţio­nală, independenţa patriilor îşi are cea mai înaltă garanţie; în naţiunile independente, Internaţionala îşi are organele sale cele mai puternice şi cele mai nobile“. Nu este oare o idee, care se înfi­ripă încet, sub ochii noştri, fie la Ge­neva, fie în propunerea recentă a d-lui Briand, fie în atâtea alte ma­nifestări ale oficialităţii ? Pe acest mare arhitect al lumii nouă, un scelerat l-a ucis în clipa când lumea avea nevoe mai mult decât oricând de geniul lui... Tudor Teodorescu-Branişte Catastrofală explozie minieră - NUMEROŞI MORŢI ŞI RANIJI — BERLIN, 30*. (Radar).— La misiele de cărbuni din Silesia s’a întâmplat o ma­re explozie de gaze, asea­ră la ora 7. Sunt 23 ucişi şi aici 12 grav răniţi. — Domnule deptat, n­u știi, legea vatisef uril­e* s’a votat ? — De unde vrei să știu? Noi n’am votat cu bucata, am votat cu ridicata. Un nou caz de auto-sugestie Cazul de la Bucium-Iaşi IAŞI, 30.­­ Curiosul caz din co­muna'Bucium pe‘care l-am'rei.şit in două numere ale ziarului nostru, a produs o enormă senzaţie, fiind similar ‘celui de la Talpa-Dorohoi. Revenim astăzi cu o nouă serie de amănunte culese de la cei cari au a­­sistat la producerea curioaselor fe­nomene. Tânărul Ilie Ivanov a fost adus săptămâna trecută pentru a lucra împreună cu tatăl său la via d-lui Al. Sturdza din corn. Bucium. După primele zile de la venirea lui Ivanov, sătenii din acea comună au început să fie loviţi cu pietre in mod cu to­tul misterios. Sătenii bănuind că este opera unor tâlhari au ieşit înarmaţi pentru a-i prinde. In timpul „marşului de lup­tă" fenomenul s’a repetat şi toţii sătenii au fost" serios loviţi de pie­tre. Pietrele, yen paji învârtindu-se pe ------ gQ zânijlu-1 intr'o odsia, rinde fenomenali s’a produs din nou. vT ‘ Pietrele au venit pTn geam lovin­­du-1 pe Ivanov, iar lucrurile din casă se mişcau conduse de o forţă miste­­rioasă. Sesizându-se autorităţile s’au înce­put cercetări. Ilie Ivanov a declarat că in urmă cu o lună pe când se afla împreună cu câţiva copii la păzit vitele în sa­tul Hlincea, un bou a intrat in pă­durea din apropiere, iar Ilie s’a dus să readucă animalul la păşune. In mijlocul pădurii el a simţit o ameţeală urmată de un acces de fiori, după care Ilie Ivanov a început să fie lovit de pietre, iar un sac pe care l-a lăsat jos s’a umplut cu spini şi cu violenţă s’a năpustit asupra lui lovindu-l peste tot corpul. De atunci fenomenul se repetă mereu în chip misterios. Chiar în timp ce autorităţile fă- * 5 sus dela o înălţime de 20 metri şi au­ceau ancheta Ivanov a fost cuprins rănit chiar pe d. Al. Sturdza şi pe­­ de un acces nervos după care suma­­fiul d-sale Bombonel Sturdza, care a rămas cu o plagă la cap. Bombardamentul cu pietre a deve­nit mai intens când sătenii se apro­piau de un stejar bătrân din curtea vilei. Bombardamentul s’a repetat şi a doua zi dis de dimineaţă. Pietrele se ridicau în văzduh căzând­ aboi a­supra oamenilor. DESVALUIREA MISTERULUI Misterul a fost însă desvăluit de o femee care a observat că fenomenul se produce numai in prezenţa tână­rului Ivanov. ... Sătenii au văzut atunci în Ivanov pe „Necurat“ şi l-au izolat, închi­jdenie de pietre s­ au năpţestit asu­pra băiatului şi a numeroşilor să­teni care se aflau de faţă. Cârciumarul Beşleagă şi sătenii Ion Svicenschi au fost răniţi. După puţin timp Ivanov şi-a reve­nit în fire. „NECURATUL“ LA IAŞI După cum am arătat in reportajul precedent „necuratul“ a fost adus la compania de jandarmi a judeţului nostru spre a se verifica cele ce se spun despre fenomenele pe care le provoacă. Astă-noapte Ivanov a fost cuprins de un puternic acces nervos, care i-a dispăimântat pe soldaţii din com­panie. D. căpitan Alexandrescu, coman­dantul companiei conduce personal cercetările asupra acestui caz inte­resant, urmând ca apoi Ivanov să fie examinat de câţiva medici spe­cialişti. Vom reveni cu noul amănunte. NON­A RECOLTĂ. — SNun Ui GFIAU ma­­i­m imp­­lii sinucideri la Iaşi Profitând de lipsa soţului, d-na consilier Zaharescu se împuşcă IAŞI, 30.­­ O senzaţională sinu­cidere s-a întâmplat azi dimineaţă în localitate. D-na Măria Zaharescu, soţia d-lui Savel Zaharescu, fost consilier la Curtea de apel din Iaşi, domiciliată în str. Lascar Catargi, şi-a pus ca­păt vieţii, trăgându-şi un glonte de revolver în tâmplă. D. Zaharescu plecase dimineaţă în piaţă, şi în lipsa lui de acasă, d-ha Zaharescu şi-a pregătit sinuciderea. Ea şi-a scris pe scurt testamentul şi a adresat o scrisoare primului pro­curor. Când d. Zaharescu a ieşit din casă plecând spre piaţă, unde avea de fă­cut nişte cumpărături, d-na Zahare­scu a intrat în birou şi s’a împuşcat. Sinucigaşa a fost transportată imediat la spitalul Sf. Spiridon. Cu toate ajutoarele ce i s’au dat, ea a încetat din viaţă, după puţin timp. Sinuciderea d-nei Zaharescu, care face parte dintr’o veche familie boe­­rească, a produs o legitimă senzaţie în localitate. Sinuciderea se datoreşte unei boli de nervi. D-na Zaharescu era în vârstă de 55 de ani. ALTA SINUCIDERE IAŞI, 30. — A doua sinucidere de­­asememni impresionantă, s-a în­tâmplat la cimitirul „Eternitatea“. Tânăra Maria Lascar, din str. Ca­rol, a încercat să-şi pue capăt vieţii pe mormântul tatălui ei, tăindu-şi arterele. Fiind transportată la spi­tal, ea a fost salvată. Marioara Lascăr a mai încercat până acum să se sinucidă de trei ori, dintre care odată și în parcul Carol, din Capitală. Actele ei disperate se datoresc vieții mizerabile pe care o duce. îndrăzneţul mac banditesc DIN BASARABIA O bandă terorizează jud. Lăpuşna Jandarmii corcd­araţi la moarte CHIŞINĂU, 30. — De câteva zile judeţul este terorizat de o bandă or­ganizată, condusă de faimosul bandit Zamostian. Autorităţile au reuşit să aresteze pe Zamostian. Populaţia n’a fost în­să scutită de isprăvile bandei, care a rămas liberă. Ultima ispravă a bandei e de o în­drăzneală nemai­pomenită. Un grup de comercianţi se întor­ceau dela Carpineni spre Nănceşti. Având asupra loc sume importan­te de bani, comercianţii erau înso­ţiţi de jandarmi deghizaţi, în dreptul unei pădurice, au apă­rut trei bandiţi mascaţi. Ei s-au nă­pustit asupra jandarmilor, dezarm­ân­­du-i. Jandarmii au fost bătuţi până au căzut în nesimţire. Bandiţii au jefuit pe comercianţi de suma de 200.000 lei şi i-au de­sbrâcat până la piele. Ut­uil dintre bandiţi a propus ca jandarmii să fie judecaţi. Cu două voturi contra unul, s’a hotărit că ei trebuesc ucişi. Şeful ad-interim al bandei s’a o­­pus însă, propunând ca jandarmii să fie preveniţi, ca a doua oară nu vor scăpa cu viaţa. După aceasta ban­diţii au dispărut. Comercianţii cari au fost jefuiţi se numesc: I. Feldman, N. Creimăr, S. Sim­ulovici, S. Voiniceri, M. I­as­­cul, A. Yaskar, Gh. Cuţ, Petrea Popa şi Teodor Sari, jandarmi. In stare gravă, jandarmii au fost duşi la spital, autorităţile au luat măsuri pentru prinderea bandiţilor. Erupţia vulcanului Hecla Insula Islanda zguduită de un cutremur violent , - - -- -»[ o* ir - - r'_ it' Telegraful ne-a adus ştiri despre violente zguduiri sismice în Bulga­ria şi în insula Islanda, ba a înce­put să erupă şi vulcanul Ilecla, pro­vocând o mare panică în ţara Eschi­moşilor. După cutremurele recente din I­­talia şi Iugoslavia, era fatal să in­tre în resonanţă şi faliile Bulgariei. In consecinţă nu e o surpriză pen­tru sismologi că de la 25 iulie, pă­mântul Bulgariei a început să fie t­ăduit iar .­ie cutreiere.U­­n acr- Teaj-Î regiuni in ebre F.tu produs anul trecut, ceiace confirmă existen­ţa faliilor, prin care se propagă zgu­duirile sismice. La Cirpan cutremurul a fost de gradul a.1 Selea, zidurile s’au crăpat şi câteva case mai slabe s’au surpat. Populaţia a fost cuprinsă de pa­nică. S’ar putea ca aceste zguduiri să se liniştească în câteva zile, de la sine dar nu este exclus să se repete un cataclism ca anul trecut, dat fiind e­­chilibrul atât de puţin stabil al stra­turilor de pământ din regiunea Cir­pan-Filipopol-Stara Zagora, o regi­une situată pe una din cele mai pri­mejdioase falii din Europa. VULCANUL HECLA INTRA IN ACTIVITATE In luna Iunie a erupt Vezuviul, eveniment care a provocat o mare panică în Europa, dată fiind primej­dia care a meninat oraşul N­*apoli. Din fericire, Vezuviul a acoperit cu lavă numai câteva sate din apropie­re şi n’a făcut ni­ci-o victimă ome­nească, graţie alarmei date la timp de Observatorul situat la gura vul­canului. In luna Iulie, vulcanul Hecla din Islanda intenţionează să continue opera Vezuviului, de­oarece şi-a mă­rit activitatea, vărsând, ca şi Vezu­­viul nori de fum, cornişe, bolovani şi lavă, cari vor pune în primejdie sa­tele eschimoşilor din apropiere. CUTRSâIURE IN ISLANDA Intensificarea activităţii vulcanu­lui Hecla a provocat cutremure ge­nerale în toată Islanda, de o violen­ţă cum nu s'a mai pomenit aci de 53 de ani. Se şie că Islanda e bântuită de cu­tremure frequente ca orice regiune vulcanică. Oraşele construite de coloniştii da­nezi pe coastele acestei insule, pre­cum Enholt şi Reykjowik sunt ori­când ameninţate de cutremur. E o mare greşală că oamenii de ştiinţă n’au fost consultaţi la con ,strupţia tunselor nouţ­i.J, s’au f.hyi- Jtuit astfel averi fa­loase pentru ir. dificil construite la regiuni vulcani­ce, amenințate oricând a fi distruse. N. O violentă explozie la sonda din Moreni Vechiul tune s’a surpat.­­ Morţi şi răniţi Din Moreni se anunţă că er, la a­­miază s’a produs o violentă explo­zie în tunelul, săpat pentru stinge­rea sondei 160, a societăţii Româno- Americană. In urma exploziei tunelul s’a sur­pat pe o distanţă de 10 metri lun­gime. In momentul exploziei se a­­flau în tunel pitici lucrători. Unul a fost scos mort, altul în agonie, iar ceilalţi grav răniţi. Zgomotul pro­dus de explozie s’a auzit pe toată valea Frasinului. Intrarea în tunel era astupată cu dărâmături şi ni­meni nu ştia care este soarta lucră­torilor dinăuntru. S-au făcut săpături la gură pentru a se putea pătrunde în tunel. La faţa locului au sosit autorităţile lo­cale. Lucrătorii săpau un bazin pentru strângerea apei care urma să fie scoasă cu un injector. Probabil, că un lucrător a izbit din greşală cu târnăcopul, conducta de captare care era legată cu co­loana sondei. Din această cauză, se crede, că s-au produs scântei, care au provocat explozia. Au fost ucişi lucrătorii Tudor Ion, din comuna Dărmăneşti, judeţul Prahova, şi Dumitrescu Gheorghe, din comuna Bucşani, judeţul Dâm­­boviţa. Au fost răniţi Ordor Gheor­ghe, din comuna Bistriţa, judeţul Năsăud, Stanciu Nicolae, din corn. Bucsnai, jud. Dâmboviţa, Ionescu Gheorghe din comuna Filipeşti de pădure, Prahova. Răniţii au fost transportaţi la Ploeşti. Din ordinul regiunii miniere lucrările la noul tunel au fost oprite. Explozia s’a produs în vechiul tunel. MORENI 30. — Echipele lucrea­ză la curățirea tunelului vechiu, unde s’a produs explozia de erl. La tunelul nou lucrările conti­­ngie, nestânjenite, , r . D. I. MANO) LA CLUJ CLUJ, 30. — Azi dimineaţă cu ac­celeratul de 8,45 a sosit în localitate d. prim ministru Iuiliu Maniu. D-sa rămâne în Cluj până după a­­miază, fiind oaspetele d-lui Romulus Boilă, de unde va pleca la Rădăcini, la înmormântarea mamei sale. In gară a fost întâmpinat de d. ministru Sever Dan şi toţi şefii au­torităţilor locale, cari iau prezentat condoleanţe.­­" , * .... . . Cu ocazia, vizitei dlui Maniu la Cluj, toate edificiile publice şi par­ticulare au arborat drapele naţionale. In cursuil zilei de azi şi la noapte se aşteaptă sosirea în localitate a mai multor miniștri, cari vor merge cu automobilele la Rădăcini. ScH’iLEBRI POETUL GERMAN HOFMANSTHAL mort de curând Un curios accident de viaţie la Varşovia VARŞOVIA. — Vineri noaptea, un avion militar s’a prăbuşit, în a­­propiere de câmpul aviaţiei mili­tare, pe acoperişul şcoalei militare de inginerie. Avionul fu cuprins de flăcări, care s’au întins imediat şi asupra şcoalei precum şi asupra al­tor clădiri învecinate, care au fost în parte distruse. ^ Pilotul a putut să se salveze să­rind la timp din avion; el s-a ales însă cu grave arsuri.­ ­-

Next

/
Thumbnails
Contents