Dimineaţa, august 1929 (Anul 25, nr. 8126-8155)
1929-08-01 / nr. 8126
Anal XIV. - Ho. 8126 Patefoane și Plăci Hiss MsasSeps Voice CU PREȚURI REDUSE Magazinul UNIVERS EL 11. CALEA VICTORIEI 11 IMBHI Hggl lini1ffEpi1f Joi 1auiksî 1329 IO Pagini PREȚUL ABONAMENT ELIR Lei 750 pe timp de un an ||S. » 380 „ „ 6 luni »» 200 ii M ii 3 luni Fondată în 1900 fg de CONST. MILLE ||3 LEI 1 |București., Str. Sărindar 7—11 TELEP, Centrala: 306 67, 324 73, 346/70. 353 54 ‘‘X ■ g£», Direcția: 357/72. Adfia 307/69. Provincia 310 66 1.*«S5 Jean J’nimgei Se împlinesc cincisprezce ani de când, în preziua deslănţuirii celui mai crâncen războiu, a căzut — ca o primă, glorioasă şi simbolică victimă — doborât de glontele unui scelerat, Jean Jaurés, una dintre cele mai formidabile figuri ale veacurilor. . Povestea vieţii lui este simplă şi armonioasă, ca o poemă. Coborând din mica burghezie, după studii strălucite, fu numit, foarte tânăr, profesor la Universitatea din Toulouse. Avea tocmai douăzeci şi şase de ani. Scria odată pe săptămână, în gazeta locală La Dépéche, un articol prim. Dintru^ început se relevă prin cugetarea înaltă şi prin sirul pitoresc. Intr'o alegere parţială candidează şi reuşeşte. Intrând în Cameră, deşi nu făcea parte încă din partidul socialist, gândia şi lucra alături de acesta. In adevăr, prima lui manifestare parlamentară este depunerea unui proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru înfiinţarea unor case pensii în sprijinul muncitorilor. Expunerea de motive consacră dreptul de intervenţie al statului şi recunoaşte ideia socialistă, „către care, totul ne mână“. In 1992 se înregimentează şi formal în partidul socialist. Dar dela început, intrăm în conflict cu conducerea partidului. Izbucnise celebra afacere Dreyfus. Jules Guesde—conducătorul partidului — spirit rigid și sectar, vedea în această afacere un conflict burghez. Vedea în căpitanul Dreyfus, — prigonit, nimicit, — un burghez în luptă cu propria lui clasă socială. Muncitorimea nu avea ce căuta aci. „Să sa macine burghezii între ei“. Jaurés,—suflet larg, entusiast, generos, — vedea o mare chestie de umanitate. Program ? Doctrină ? Desigur. Dar mai întâiu, dreptatea. Căci — se întreba el în una din acele splendide apostrofe, cu care îşi deprinsese ascultătorii — socialiştii sunt oare osândiţi „că abandoneze umanitatea, ca să rămână încadrul doctrinei lor ?“ Iar Dreyfus, condamnat pe bază unui fals — a unui „fals patriotic“ cum spuneau cu cinism naţionaliştii şovini — Dreyfus înceta de-a mai fi burghez, de-a mai fi miliar. Era acolo, în sălbătecia insulei pustii unde sta de vorbă cu şobolanii şi cu vânturile, — era un nedreptăţit: „o protestare stridentă împotriva ordinii sociale... un element de revoluţiune“. Jaures târî, cu epicul său elan, partidul socialist nu lupta pentru dreptate. Și târziu, rigidul Jules Gues de fu nevoit să recunoască el însuși că Jaurés văzuse limpede, din primul moment. Când Waldeck-Rousseau formă vestitul cabinet de apărare republicană, Jaurés ceru ca socialiștii să participe la guvern. Intrasigenţii se împotriviră, ori tot ori nimic. Jaurés răspunde: „Dacă avem o doctrină absolută... Voim totuşi să aducem zi cu zi, celor care suferă, fie şi cele mai mărunte reforme de detaliu, care le-ar putea atenua suferinţa. Nu ne închidem intr’o optoziţie intransigentă şi sterilă“. Teza lui Jaurés triumfă. Millerand intră în guvernul cel mare ca reprezentant al partidului socialist. Cugetarea lui Jaurés se designează, în aceiaşi linie precisă, în articolele, în studiile şi în discursurile lui. Intr’un congres, Gustav Hervé — azi convertit la doctrina untului de ricină, ori anarhist — cerea greva la încorporare ca mijloc de nimicire a militarismului. Jaures susține — dimpotrivă — ideia națiunei armate, pe care — apoi — o va desvolta in profeticul său tratat l’Armée Nouvelle. Iar ca mijloc de evitare a războiului, el cerea transformarea arbitrajului internaţional dintr’o ficţiune, în realitate. Naţiunea armată s'a înfăptuit, sub apăsarea realităţilor, în cursul războiului. Iar arbitrajul internaţional s’a realizat prin Societatea Naţiunilor. Jaurés apare deci, ca un genial deschizător de drumuri. Orânduirile sociale sunt, desigur, nedrepte. Ele trebuesc prefăcute din temelii. Dar această prefacere nu trebue să fie o zguduire. Nu trebue să nimicească niciuna din formele bune, drepte sau frumoase ale societăţii de azi. Această orânduire nouă nu se poate întemeia pe ideia de „dictatură a proletariatului“. Căci — spune Jaurès : „Vorba asta nu se poate aplica societăţii socialiste odată realizată. Ea n’ar mai avea atunci sens, căci nu va mai fi atunci proletariat“. Iar mai departe : „Prin socialism, uriaşa armonie a vieţii obşteşti, se împacă cu spontanietatea forţelor individuale ; prin el, omenirea va fi ca un fluviu în care fiecare val va fi un izvor“. Aşadar , nu nimicirea individului, nu topirea lui în massă, ci creşterea, sporirea lui prin aceia că i se dau mijloacele necesare pentru a desvolta. Această lume viitoare — aşa cum o făurea Jaurés— va fi profund creatoare de ştiinţă şi artă. Până acum n’au fost decât crâmpee de artă omenească, fiindcă n’au fost decât crâmpee de umanitate“. In concepţia lui Jaurés, nici chiar ideia de patrie nu era o idee perimată : „acţiunea revoluţionară, internaţională, universală, — va purta în chip necesar marca realităţilor naţionale. Ea va avea să combată în fiecare ţară dificultăţi particulare. Ca să combată aceste dificultăţi, va avea ca resurse, forţele proprii istoriei naţionale, geniului naţional.'1. Internaţionalismul nu este, nu ['Vata fi „disj!?.riţla\ patriifcft într’o mediocritate imensă, unde caracterele şi inteligenţele şi ar pierde relieful şi culoarea lor“. Internaţionalismul era—în concepţia lui Jaurés — o asociaţie a statelor libere :■ „Internaţională şi patrie sunt de acum înainte legate. In Internaţională, independenţa patriilor îşi are cea mai înaltă garanţie; în naţiunile independente, Internaţionala îşi are organele sale cele mai puternice şi cele mai nobile“. Nu este oare o idee, care se înfiripă încet, sub ochii noştri, fie la Geneva, fie în propunerea recentă a d-lui Briand, fie în atâtea alte manifestări ale oficialităţii ? Pe acest mare arhitect al lumii nouă, un scelerat l-a ucis în clipa când lumea avea nevoe mai mult decât oricând de geniul lui... Tudor Teodorescu-Branişte Catastrofală explozie minieră - NUMEROŞI MORŢI ŞI RANIJI — BERLIN, 30*. (Radar).— La misiele de cărbuni din Silesia s’a întâmplat o mare explozie de gaze, aseară la ora 7. Sunt 23 ucişi şi aici 12 grav răniţi. — Domnule deptat, nu știi, legea vatisef urile* s’a votat ? — De unde vrei să știu? Noi n’am votat cu bucata, am votat cu ridicata. Un nou caz de auto-sugestie Cazul de la Bucium-Iaşi IAŞI, 30. Curiosul caz din comuna'Bucium pe‘care l-am'rei.şit in două numere ale ziarului nostru, a produs o enormă senzaţie, fiind similar ‘celui de la Talpa-Dorohoi. Revenim astăzi cu o nouă serie de amănunte culese de la cei cari au asistat la producerea curioaselor fenomene. Tânărul Ilie Ivanov a fost adus săptămâna trecută pentru a lucra împreună cu tatăl său la via d-lui Al. Sturdza din corn. Bucium. După primele zile de la venirea lui Ivanov, sătenii din acea comună au început să fie loviţi cu pietre in mod cu totul misterios. Sătenii bănuind că este opera unor tâlhari au ieşit înarmaţi pentru a-i prinde. In timpul „marşului de luptă" fenomenul s’a repetat şi toţii sătenii au fost" serios loviţi de pietre. Pietrele, yen paji învârtindu-se pe ------ gQ zânijlu-1 intr'o odsia, rinde fenomenali s’a produs din nou. vT ‘ Pietrele au venit pTn geam lovindu-1 pe Ivanov, iar lucrurile din casă se mişcau conduse de o forţă misterioasă. Sesizându-se autorităţile s’au început cercetări. Ilie Ivanov a declarat că in urmă cu o lună pe când se afla împreună cu câţiva copii la păzit vitele în satul Hlincea, un bou a intrat in pădurea din apropiere, iar Ilie s’a dus să readucă animalul la păşune. In mijlocul pădurii el a simţit o ameţeală urmată de un acces de fiori, după care Ilie Ivanov a început să fie lovit de pietre, iar un sac pe care l-a lăsat jos s’a umplut cu spini şi cu violenţă s’a năpustit asupra lui lovindu-l peste tot corpul. De atunci fenomenul se repetă mereu în chip misterios. Chiar în timp ce autorităţile fă- * 5 sus dela o înălţime de 20 metri şi auceau ancheta Ivanov a fost cuprins rănit chiar pe d. Al. Sturdza şi pe de un acces nervos după care sumafiul d-sale Bombonel Sturdza, care a rămas cu o plagă la cap. Bombardamentul cu pietre a devenit mai intens când sătenii se apropiau de un stejar bătrân din curtea vilei. Bombardamentul s’a repetat şi a doua zi dis de dimineaţă. Pietrele se ridicau în văzduh căzând aboi asupra oamenilor. DESVALUIREA MISTERULUI Misterul a fost însă desvăluit de o femee care a observat că fenomenul se produce numai in prezenţa tânărului Ivanov. ... Sătenii au văzut atunci în Ivanov pe „Necurat“ şi l-au izolat, închijdenie de pietre s au năpţestit asupra băiatului şi a numeroşilor săteni care se aflau de faţă. Cârciumarul Beşleagă şi sătenii Ion Svicenschi au fost răniţi. După puţin timp Ivanov şi-a revenit în fire. „NECURATUL“ LA IAŞI După cum am arătat in reportajul precedent „necuratul“ a fost adus la compania de jandarmi a judeţului nostru spre a se verifica cele ce se spun despre fenomenele pe care le provoacă. Astă-noapte Ivanov a fost cuprins de un puternic acces nervos, care i-a dispăimântat pe soldaţii din companie. D. căpitan Alexandrescu, comandantul companiei conduce personal cercetările asupra acestui caz interesant, urmând ca apoi Ivanov să fie examinat de câţiva medici specialişti. Vom reveni cu noul amănunte. NONA RECOLTĂ. — SNun Ui GFIAU maim implii sinucideri la Iaşi Profitând de lipsa soţului, d-na consilier Zaharescu se împuşcă IAŞI, 30. O senzaţională sinucidere s-a întâmplat azi dimineaţă în localitate. D-na Măria Zaharescu, soţia d-lui Savel Zaharescu, fost consilier la Curtea de apel din Iaşi, domiciliată în str. Lascar Catargi, şi-a pus capăt vieţii, trăgându-şi un glonte de revolver în tâmplă. D. Zaharescu plecase dimineaţă în piaţă, şi în lipsa lui de acasă, d-ha Zaharescu şi-a pregătit sinuciderea. Ea şi-a scris pe scurt testamentul şi a adresat o scrisoare primului procuror. Când d. Zaharescu a ieşit din casă plecând spre piaţă, unde avea de făcut nişte cumpărături, d-na Zaharescu a intrat în birou şi s’a împuşcat. Sinucigaşa a fost transportată imediat la spitalul Sf. Spiridon. Cu toate ajutoarele ce i s’au dat, ea a încetat din viaţă, după puţin timp. Sinuciderea d-nei Zaharescu, care face parte dintr’o veche familie boerească, a produs o legitimă senzaţie în localitate. Sinuciderea se datoreşte unei boli de nervi. D-na Zaharescu era în vârstă de 55 de ani. ALTA SINUCIDERE IAŞI, 30. — A doua sinucidere deasememni impresionantă, s-a întâmplat la cimitirul „Eternitatea“. Tânăra Maria Lascar, din str. Carol, a încercat să-şi pue capăt vieţii pe mormântul tatălui ei, tăindu-şi arterele. Fiind transportată la spital, ea a fost salvată. Marioara Lascăr a mai încercat până acum să se sinucidă de trei ori, dintre care odată și în parcul Carol, din Capitală. Actele ei disperate se datoresc vieții mizerabile pe care o duce. îndrăzneţul mac banditesc DIN BASARABIA O bandă terorizează jud. Lăpuşna Jandarmii corcdaraţi la moarte CHIŞINĂU, 30. — De câteva zile judeţul este terorizat de o bandă organizată, condusă de faimosul bandit Zamostian. Autorităţile au reuşit să aresteze pe Zamostian. Populaţia n’a fost însă scutită de isprăvile bandei, care a rămas liberă. Ultima ispravă a bandei e de o îndrăzneală nemaipomenită. Un grup de comercianţi se întorceau dela Carpineni spre Nănceşti. Având asupra loc sume importante de bani, comercianţii erau însoţiţi de jandarmi deghizaţi, în dreptul unei pădurice, au apărut trei bandiţi mascaţi. Ei s-au năpustit asupra jandarmilor, dezarmându-i. Jandarmii au fost bătuţi până au căzut în nesimţire. Bandiţii au jefuit pe comercianţi de suma de 200.000 lei şi i-au desbrâcat până la piele. Utuil dintre bandiţi a propus ca jandarmii să fie judecaţi. Cu două voturi contra unul, s’a hotărit că ei trebuesc ucişi. Şeful ad-interim al bandei s’a opus însă, propunând ca jandarmii să fie preveniţi, ca a doua oară nu vor scăpa cu viaţa. După aceasta bandiţii au dispărut. Comercianţii cari au fost jefuiţi se numesc: I. Feldman, N. Creimăr, S. Simulovici, S. Voiniceri, M. Iascul, A. Yaskar, Gh. Cuţ, Petrea Popa şi Teodor Sari, jandarmi. In stare gravă, jandarmii au fost duşi la spital, autorităţile au luat măsuri pentru prinderea bandiţilor. Erupţia vulcanului Hecla Insula Islanda zguduită de un cutremur violent , - - -- -»[ o* ir - - r'_ it' Telegraful ne-a adus ştiri despre violente zguduiri sismice în Bulgaria şi în insula Islanda, ba a început să erupă şi vulcanul Ilecla, provocând o mare panică în ţara Eschimoşilor. După cutremurele recente din Italia şi Iugoslavia, era fatal să intre în resonanţă şi faliile Bulgariei. In consecinţă nu e o surpriză pentru sismologi că de la 25 iulie, pământul Bulgariei a început să fie tăduit iar .ie cutreiere.Un acr- Teaj-Î regiuni in ebre F.tu produs anul trecut, ceiace confirmă existenţa faliilor, prin care se propagă zguduirile sismice. La Cirpan cutremurul a fost de gradul a.1 Selea, zidurile s’au crăpat şi câteva case mai slabe s’au surpat. Populaţia a fost cuprinsă de panică. S’ar putea ca aceste zguduiri să se liniştească în câteva zile, de la sine dar nu este exclus să se repete un cataclism ca anul trecut, dat fiind echilibrul atât de puţin stabil al straturilor de pământ din regiunea Cirpan-Filipopol-Stara Zagora, o regiune situată pe una din cele mai primejdioase falii din Europa. VULCANUL HECLA INTRA IN ACTIVITATE In luna Iunie a erupt Vezuviul, eveniment care a provocat o mare panică în Europa, dată fiind primejdia care a meninat oraşul N*apoli. Din fericire, Vezuviul a acoperit cu lavă numai câteva sate din apropiere şi n’a făcut nici-o victimă omenească, graţie alarmei date la timp de Observatorul situat la gura vulcanului. In luna Iulie, vulcanul Hecla din Islanda intenţionează să continue opera Vezuviului, deoarece şi-a mărit activitatea, vărsând, ca şi Vezuviul nori de fum, cornişe, bolovani şi lavă, cari vor pune în primejdie satele eschimoşilor din apropiere. CUTRSâIURE IN ISLANDA Intensificarea activităţii vulcanului Hecla a provocat cutremure generale în toată Islanda, de o violenţă cum nu s'a mai pomenit aci de 53 de ani. Se şie că Islanda e bântuită de cutremure frequente ca orice regiune vulcanică. Oraşele construite de coloniştii danezi pe coastele acestei insule, precum Enholt şi Reykjowik sunt oricând ameninţate de cutremur. E o mare greşală că oamenii de ştiinţă n’au fost consultaţi la con ,strupţia tunselor nouţi.J, s’au f.hyi- Jtuit astfel averi faloase pentru ir. dificil construite la regiuni vulcanice, amenințate oricând a fi distruse. N. O violentă explozie la sonda din Moreni Vechiul tune s’a surpat. Morţi şi răniţi Din Moreni se anunţă că er, la amiază s’a produs o violentă explozie în tunelul, săpat pentru stingerea sondei 160, a societăţii Româno- Americană. In urma exploziei tunelul s’a surpat pe o distanţă de 10 metri lungime. In momentul exploziei se aflau în tunel pitici lucrători. Unul a fost scos mort, altul în agonie, iar ceilalţi grav răniţi. Zgomotul produs de explozie s’a auzit pe toată valea Frasinului. Intrarea în tunel era astupată cu dărâmături şi nimeni nu ştia care este soarta lucrătorilor dinăuntru. S-au făcut săpături la gură pentru a se putea pătrunde în tunel. La faţa locului au sosit autorităţile locale. Lucrătorii săpau un bazin pentru strângerea apei care urma să fie scoasă cu un injector. Probabil, că un lucrător a izbit din greşală cu târnăcopul, conducta de captare care era legată cu coloana sondei. Din această cauză, se crede, că s-au produs scântei, care au provocat explozia. Au fost ucişi lucrătorii Tudor Ion, din comuna Dărmăneşti, judeţul Prahova, şi Dumitrescu Gheorghe, din comuna Bucşani, judeţul Dâmboviţa. Au fost răniţi Ordor Gheorghe, din comuna Bistriţa, judeţul Năsăud, Stanciu Nicolae, din corn. Bucsnai, jud. Dâmboviţa, Ionescu Gheorghe din comuna Filipeşti de pădure, Prahova. Răniţii au fost transportaţi la Ploeşti. Din ordinul regiunii miniere lucrările la noul tunel au fost oprite. Explozia s’a produs în vechiul tunel. MORENI 30. — Echipele lucrează la curățirea tunelului vechiu, unde s’a produs explozia de erl. La tunelul nou lucrările contingie, nestânjenite, , r . D. I. MANO) LA CLUJ CLUJ, 30. — Azi dimineaţă cu acceleratul de 8,45 a sosit în localitate d. prim ministru Iuiliu Maniu. D-sa rămâne în Cluj până după amiază, fiind oaspetele d-lui Romulus Boilă, de unde va pleca la Rădăcini, la înmormântarea mamei sale. In gară a fost întâmpinat de d. ministru Sever Dan şi toţi şefii autorităţilor locale, cari iau prezentat condoleanţe." , * .... . . Cu ocazia, vizitei dlui Maniu la Cluj, toate edificiile publice şi particulare au arborat drapele naţionale. In cursuil zilei de azi şi la noapte se aşteaptă sosirea în localitate a mai multor miniștri, cari vor merge cu automobilele la Rădăcini. ScH’iLEBRI POETUL GERMAN HOFMANSTHAL mort de curând Un curios accident de viaţie la Varşovia VARŞOVIA. — Vineri noaptea, un avion militar s’a prăbuşit, în apropiere de câmpul aviaţiei militare, pe acoperişul şcoalei militare de inginerie. Avionul fu cuprins de flăcări, care s’au întins imediat şi asupra şcoalei precum şi asupra altor clădiri învecinate, care au fost în parte distruse. ^ Pilotul a putut să se salveze sărind la timp din avion; el s-a ales însă cu grave arsuri. -