Dimineaţa, august 1929 (Anul 25, nr. 8126-8155)
1929-08-05 / nr. 8130
Mni XXV.Ho. 81301 Articole pentru Cadouri _ CRISTALURI, BBORZURI, STATUIETE PORTELANURI de ARTA P ro PRETURI REDUSE Magazinul UNIVERSE! »L CALEA. VICTORIEI li 12 Pagini Fondată In ISO* de CONST. MILLE 3 LEI București, Str. Sărindar 7—11 Leni 5 Aalast 1928 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an „ 380 „ „ 6 luni „ 200 „ „ „ 3 luni TELEF. Centrala: 308/67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcția: 357/72. A dpa 307/69. Provincia 310 663 LEI O REACŢIUNE ÎMPOTRIVA ALCOOLISMULUI ? Corespondentul „Dimineţii“ la Sătmar trimite o veste îmbucurătoare. Ţăranii din judeţul acela reacţionează împotriva cârciumilor şi blestemă „palinca“ —băutura care în Ardeal ţine locul ţuicei. „Bat-o focul de palincă, zic ei, că tare scumpă mai este şi decât să dăm banii pe palincă, mai bine cumpărăm pită la prunci“. Solidarizându-se cu acest inimos început de reacţiune al păturei ţărăneşti, mai multe consilii comunale de la sate au cerut administraţiilor financiare să nu mai elibereze brevete pentru deschiderea de cârciumi. Corespomentul ziarului „Dimineaţa“ precizează însă că învăţătorii, prin conferinţele antialcoolice ce au ţinut, au izbutit să abată pe locuitorii în mijlocul cărora trăesc, deja atât de nenorocita patimă a băuturei. Dacă această din urmă cauză a provocat curentul împotriva alcoolismului, faptul este cât se poate de îmbucurător şi pune într’o frumoasă lumină rolul învăţătorimei, care nu e chemată numai să înveţe carte pe cei mici, ci totodată să îndrumeze şi pe cei mari pe căile bune şi sănătoase. In chipul acesta învăţătorii devin adevăraţii sfătuitori şi conducători ai poporului. E de prisos să stăruim asupra importanţei şi utilităţii unui asemenea rol. Învăţătorul, mergând mână în mână cu preotul, ar putea, complectându-se, iar nu paralizându-se în activitatea lor, să creeze în lumea satelor o atmosferă nouă, curată şi o viaţă sănătoasă. Ar putea, însă cu condiţia ca ei înşişi să fie puşi în situaţia de a lucra cu sorţi de izbândă în bitli direcţi, pe care le semtaluia. Cum şi in ce fel ? In primul rând, asigurându-le o situaţie materială omenească. De la un om chinuit şi frământat mereu de grija existenţei, de la unul care îşi vede copiii desculţi şi flămânzi nu te poţi aştepta la mare lucru. Cel mult, la îndeplinirea strictă a datoriei pentru care e plătiţi cu un salariu de mizerie. Se spune şi se repetă mereu că misiunea învăţătorului este un „apostolat“. Numai că pentru a avea succes, apostolii din vremea de astăzi trebue să se prezinte altfel de cum se prezintau apostolii din primele vremuri ale creştinizmului. O traistă într’un băţ şi o pereche de opinci nu sunt deajuns, ca să aprinzi şi în sufletele altora credinţa din sufletul tău. Oricât o fi adevărat că haina nu face pe om, este cel puţin tot aşa de adevărat că o înfăţişare prezentabilă dă cuvântului altă autoritate şi produce cu totul alt efect. In altă ordine de idei, ar trebui înlăturate orice motive de conflicte şi fricţiuni între preot şi învăţători. Aceşti doi factori hotărîtori în opera de cultură şi de educaţie a poporului se complecteaza prin munca ce depun fiecare în cariera sa. Insă, din nenorocire, sunt destule cazuri când raporturile dintre dânşii lasă mult de dorit. La aceasta contribue şi mai marii lor, cari favorizează pe unul în dauna celuilalt, producând nemulţumiri şi animozităţi a căror inevitabilă urmare este ştirbirea prestigiului amândorura. De aceea, trebue ţinută cumpăna cât mai dreaptă, fără să intervie în tratamentul ce li se aplică meschine consideraţii politicianiste. Dar în cruciada dusă de preoţi şi învăţători împotriva alcoolismului mai este un duşman, de care ei trebue apăraţi. Acest duşman sunt cârciumarii înşişi, cari se văd loviţi în interesul lor. Şi se ştie doar că nu e tocmai mică şi de dispreţuit trecerea cârciumarilor pe lângă locuitori. Cunoaştem cazuri când, din cauza propagandei antialcoolice, învăţătorilor li s-a creat în sate o situaţie aproape imposibilă. Oricum, relevăm încă o dată cu un sentiment de satisfacţie începutul de reacţiune al ţăranilor din Sătmar împotriva alcoolismului şi dorim ca exemplul lor să găsească imitatori cât mai mulţi. N. Baizaria — Fugiţi mă că-iprimejdie de moarte» — de ce ? Vine vre«urc jandarm ?.« — es**, vine un automobili»» Cţeţi s’a petrecut atacul de la Miercurea-Ciuc Jefuirea celor opt automobile De două zile bieţii nervi ai populaţiei din Ciuc sunt încordaţi de emoţii ca în vremuri de mari frământări. Faimoasa bandă de la Braşov şi-a mutat centrul de operaţii lângă isvorul Mureşului şi două atacuri în stil american au trezit îngrijorarea generală. De 48 de ore, au fost abandonate toate celelalte subiecte de actualitate şi în discuţia colectivă, bandiţii s-au fixat ca cel mai tragic eveniment. Populaţia neobişnuită cu asemenea senzaţii în rândurile ei, cea mai recentă ofensivă a bandiţilor, a luat proporţii dramatice şi a tulburat-o adânc. Nimeni nu mai înoptează pe şosele şi chiar pe străzile principale, zăvoarele au fost pretutindeni întărite la uşi şi porţi iar clientela cârciumelor a dispărut rămânând pentru un moment închisă în căminuri. BARIERA VAMALĂ DE LA MUREŞ-ISVOR Am debarcat la Miercurea Ciucului în miezul nopţii iar de aci cu primul transport organizat de şefii autorităţilor d-nii maior Sârbu comandantul batalionului de jandarmi, Gh. Popescu procuror şi dr. Al. Iacob judecător de instrucţie,, am plecat pe urma bandiţilor. La Mureş-isvor, pe şoseaua din creerul muchii întâlnim o dezordine isbitoare. Aici s’a dat ultimulatac, înainte cu 12 ore. In imensitatea aceasta a munţilor, creiată de natură, par’că anume pentru loc de conspiraţie, cei trei bandiţi au operat ca într’un film de aventură cinematografică. Şoseaua a fost barată ca la un punct de frontieră, făcând-o impracticabilă timp de trei ore. Cea dintâi a căzut în cursă, d-şoara Bartha, funcţionara la judecătoria de ocol din Gheorghenii. Bandiţii au invitat pe şofer să tragă sub un baldachin de frunziş care servea bandiţilor drept garaj, apoi cu un ton timbrat de puţină politeţă şeful bandei, a invitat pe domnişoara să predea obiectelor de valoare. Spre consternarea lui, în poşeta elegantă n’a descoperit decât 200 de lei. Foarte mirat de această „sărăcie“, şeful bandei a cerut explicaţii şi demonstrându-i-se că în poşeta unei funcţionare nu se poate găsi mai mult, cele două bancnote au fost restituite cu ult gest de mărinimie. După această Captură, pe rând au fost sechestrate alte opt maşini car operaţia a fost apoi caracteristică printr-o scenă romantică. Printre prizonieri, s’au descoperit doui prieteni ceri nu se mai văzuseră de 20 de ani, de pe băncile şcoalei. D. Pop veneau unele, dela Gheorgheni, iar altele dela Miercurea-Giucului. Banda celor trei a reuşit să dezarmeze nu mai puţin, de 21 de persoane, toate destul de mature şi musculare Deşi bandiţii voiau să demonstreze oarecari „maniere“ în gesturi, bărbaţii au trecut totuşi ■ printr-o situaţie destul de tragică. Legaţi la mâini cu câte un sfert de metru de şnur, devastat probabil de la nişte perdele, au defilat pe rând prin faţa şefului bandei, care Ie cerea să declare „viguros exact“ sumele ce au la ei. După devalizare, portmoneele le-au fost apoi restituite cu menţiunea să şi le ferească in viitor. La fel s-a procedat şi cu un ceas de nivel al d-rului Montz din Miercurea-Ciucului care a fost lăsat proprietarului ca un obiect fără valoare pentru colecţionari. * In schimb n’au trecut prin această selecţiune tabacherile şi cutiile cu ţigări. Bandiţii fumători pasionaţi, nu s’au prea lăsat înduioşaţi de viciul prizonierilor, dela Miecurea-Ciucului şi-a regăsit un coleg de liceu, dela Ploeşti. De bucurie sau probabil de emoţie, d. Pop ceru lui Tudor, şeful bandei, o ţigare care natural i s’a refuzat. După jaf, bandiţii şi în special şeful lor au supus pe prizonieri la ult fel de interogatoriu asupra noutăţilor zilei.Bandiţii s’au interesant dacă ziarele se ocupă de ei, despre părerile publicului asupra isprăvilor şi despre legendele cari sau creiat înjurat lor. Cu această ocazie, atât de puţin plăcută pentru prizonieri, Tudor şeful bandei a ţinut să demonstreze că este iniţiat şi în limbajul „intelectual“, presărând conversaţia cu câteva neologisme. După limbile pe cari le vorbeşte s’ar putea spune că este chiar’ „european“.Pe lângă limba maternă, cea română, şeful bandei mai cunoaşte maghiara şi germana. Eliberarea s’a produs la ora 3 după masă. Bandiţii s’au refugiat cu prada în desişul pădurii asigurând pe victime că nu li se vor mai întâmpla nimic până la domiciliile lor iar aceştia au început să gonească maşinile cu 90 de kilometri pe oră. V. MUNTEANU O scenă romantică Locul unde s’a produs atacul Citiţi în pag. 12-a Viaţa Veselă Reducerea impozitelor în Franţa PARIS 3, (Rador). — Printre degrevările votate de Parlament, figurează şi micşorarea impozitelor asupra zahărului, care sunt stabilite la 25 centime de kilogram, impozitul urmind a plătit de consumatori. ZECE ANI DELA OCUPAREA BUDAPESTEI S’au împlinit ori zece ani de când armatele române — după ce au biruit armata roșie a lui Bela Kuhn — au intrat, victorioase, în Budapesta. Este o dată, care rămâne adânc crestată pe răbojul zilelor mari. Rămâne adânc crestată, pentrucă ocuparea Budapestei a însemnat — nu un gest de trufie, nu un act de răzbunare — ci o mare acţiune de pacificare a Europei. Nu ne-am dus acolo ca să-i umilim pe cei care — veacuri de-a rândul — umiliseră poporul românesc de dincolo de Carpaţi. Nu ne-am dus ca să-i prigonim, deşi ei prigoniseră fără cruţare pe fraţii noştri. Nu ne-am dus nici ca să răzbunăm lungul fir de martiri ai vieţii româneşti din Ardeal. Ne-am dus ca să le facem un bine, celor care nu ne-au făcut decât rău. Ungaria învinsă şi prăbuşită era câmp deschis pentru orice aventurier. Bela Kuhn instituise dictatura comunistă. Toţi foştii stăpânitori ai Ungariei, toţi atotputernicii de ieri zăceau în temniţe, dacă nu avuseseră timpul să fugă departe, peste graniţe. Bandele roşii cutreerau ţara. Armatele române, într’un suprem efort au trecut Tisa, au alungat pe Bela Kuhn, au deschis porţile temniţelor, au eliberat Ungaria, zdrobind — în acelaş timp — comunismul care răzbătuse până in inima Europei. Zece ani au trecut de când s’au săvârşit aceste fapte. Şi — după zece ani — e timpul să facem bilanţul ! Cei pe care i-am eliberat, sunt azi atotputernici la Pesta. La gestul nostru cavaleresc, ei au răspuns cu cea mai grozavă ingratitudine: vreme de zece ani, ne-au duşmănit, ne-au şicanat cât au putut şi dacă n’au încercat mai mult, este din pricină că o Europă democrată nu poate îngădui aventurile unei oligarhii şovine. In ziua aceasta, când se inched un deceniu de la săvârşirea unui mare fapt de arme care este şi un, mare fapt de pace în acelaş timp, — se cuvine să amintim ce-am făcut noi şi cum au răspuns ei. DIM. Explozie catastrofală la arsenalul marinei din Toulon O ploaie pe sfarâmături de granate PARIS. — Un grav incendiu a izbucnit, în noaptea de 31 Iulie, la arsenalul marinei din Toulon. In Câteva minute incendiul s’a întins la depozitul de muniţiuni, provocând acgfo 7 grave exploziuni. '^lirâmătsiirîLe ^jrrâmatelor de vapoare^ care explodau, au sărit la o depărtare de mai multe sute de metri. Doi soldaţi marinari, cari se aflau de santinelă, au fost grav răniţi. Locuitorii cartierului învecinat cu locul exploziei au fugit în toată graba, deoarece o ploaie de sfărâmături de granate a început să cadă pe acoperișul caselor lor. Pârcă a doua zi dimisneața pompierii n’au putut încă localiza incendiul. Magaziile cu pulbere ale arsenalului au devenit și ele, înainte de amiază, prada flăcărilor. Regiunea Moreni in primejdie O nouă explozie.Pe toată Valea Frasinului e o mare de fum şi foc MORENI, 3. — Se ştie că pentru stingerea sondei 160 a societăţii Româno- Americane, s’au făcut două tuneluri prin care să se perforeze coloana de foc. La primul tunel încercarea de perforare s’a făcut fără nici uun rezultat. ..:: După cum am anunțat, în cursul zilei de eri, în tunelul vechili al sondei, printre dărâmăturile dela gură, s’a observat că ies valuri mari de gaze.S’au luat atunci măsuri, de a se face un baraj de Spullung, care să înăbușe gazele, care constituiau un pericol permanent pentru viaţa lucrătorilor. Totul a fost zadarnic pentru că presiunea de gaze ce venia din tunel era prea mare. S’a luat atunci hotărîrea ca toată activitatea să fie suspendată, căci pericolul era de neînlăturat. Noua explozie In cursul nopţii, presiunea gazelor din tunel a fost așa de mare, că la un moment dat s’a produs o nouă explozie; deasupra tunelului s’a făcut o gură largă, prin care au început să iasă valuri de gaze și păcură, aruncând afară bulgări mari de pământ. Săpătura aceasta s’a făcut la locul unde s’a pro ■■■■ I ii —1 ■—* dus vechea explozie şi unde straturile de pământ erau mai slabe. Erupţia a continuat până azi dimineaţă la ora 8 luni, când gazele din această spărtură, fiind numai la o distanţă de 40 de metri de gura sondei incendiate, au luat şi ele foc. Acum focul arde cu furie şi la gura tunelului. Focurile s’au unit pe o întindere mare. Pe toată valea Frasinului nu se vede decât fum şi foc. Nimeni nu se poate apropia. Lucrările la noul tunel, care este la 40 de metri de tunelul care arade, au fost suspendate. ★ ^ Se pregătesc cantităţi mari de barită, spulling şi ciment, care vor fi arum cate, dacă va fi posibil, îrt spărtură şi la gura tune^ Bisiui. Tot personalul societarii concentrat asistă la întinderea incendiului, fără să poată interveni. In situaţia complicată de azi sunt slabe nădejdi, că focul va putea fi stins. D. M. CRĂCIUN Palatul păcii de la Haga, unde va avea loc conferinţa reparaţiunilor