Dimineaţa, septembrie 1929 (Anul 25, nr. 8156-8185)

1929-09-01 / nr. 8156

Oímiistka I Sejt MOARTEA DOCTORULUI MELUN Dodonul Nicu­l Melun pe care moar­tea l-a secerat tocmai la Bratislava, pe când se afla intr’o călătorie de odihnă, a­­fost un medic de o rară competenţă şi conştiinciozitate, un suflet de elită, caracter de o puritate şi corectitudine exemplară şi un om de o bunătate mişcătoare. Strălucit elev al lui Toma Iones­­cu, el a practicat profesiunea sa cu acea răbdare şi atenţiune, cari sunt cea mai mare mângâiere pentru cel suferind şi despre cari s’a spus că vindecă pe jumătate boala, rămâ­nând doctoriile să vindece cealaltă jumătate. La zi cu toate progresele medici­­nei, el era totdeauna printre cei din­tâi să le aplice. Suflet setos de şti­inţă, el era preocupat de toate ma­rile probleme ale vremii. In genere aceste preocupări le arăta In cercul intim al prietenilor cu cari se între­ţinea despre ele. Dar uneori simţia trebuinţa să le comunice şi unui cerc mai mare de oameni. Atunci recurgea la condei şi ziarul „Adeve­­rul“ a publicat multe foiletoane sem­nate de dânsul. Acum s’a stins şi a găsit poate dez­legarea marelui mister, la care ade­sea s'a gândit şi căruia găsea că nici ştiinţa nu i-a găsit încă o definiţie satisfăcătoare. Ira pretmir ca toţi «midi m cari l-a avut deplângem moartea doctoru-Dr. MELUN lui Melun şi trimitem familiei sale, expresiunea con­doleanţelor noastre. M 5-Sea congres al „Federaţiei femeilor universitare GENEVA, (Badar). — Fderaţiunea Internaţională a femeilor universi­tare, for­­dată din iniţiativa femeilor universitare anglo-saxone, imediat după războiu în 1919 cu scopul de a crea o înţelegere cordială între na­ţiuni prin cooperaţiunea intelectua­lă, a ţinut al 5-lea său congres la Geneva sub preşidenţia marei savan­te Ellan Gleditsch, profesoară la U­­niversitatea din Oslo, doctor honoris causae al Universităţii din Yale. Federaţiunea numără 40.000 de d­­iferente, 500 delegate din 30 de ţări, printre cari 200 numai din Statele Unite, au luat parte la lucrările con­gresului, care a durat o săpătmână. România era reprezentată numai prin d-na Atena Costaky-Nicolau, distinsa prezidantă a Asociaţiunii fe­meilor universitare române, cu toate că num­ărul membrelor sale — 500 -- îi dădea drept la 5 delegate ofi­ciale; aceasta bine înţeles din mo­tive pecuniare. In cursul actual­ei sesiuni, Federa­­ţiun­­ea a admis, ca membre noui a­­sociaţiunile naţionale din Irlanda, Letonia, Lituania, Mexic, Iugoslavia. CHESTIUNILE DEZBĂTUTE ŞI REZOLUŢIILE ADOPTATE Conferinţa a ascultat mai multe expuneri ale femeilor angajate în lu­crări ştiinţifice în cele mai impor­tante instituţii ştiinţifice din lume. Comisiunea juridică a congresu­lui s’a ocupat în special de chestiu­nea naţionalităţii femeii măritate, care a suscitat o discuţiune din cele mai animate şi in şedinţele publice şi plenare ale congresului. In sfâr­şit s’a decis ca chestiunea să fie su­pusă primei conferinţe de codificare internaţională care se întruneşte in 1930 la Haga. In rezoluţiunea lor, femeile univer­sitare, cer ca şedinţele comite­tului conferinţei, care se va ocupa de chestiunea naţionalităţii, să fie publice şi ca femei juriste să fi ata­şate cu titlu consultativ delegaţiuni­­lor ce vor fi trimise la această con­ferinţă. ALTE REZOLUŢIUNI Celelalte rezoluţiuni adoptate de congres privesc: producţiunea inte­lectuală a membrilor Federaţiunii; traducerea operelor ştiinţifice; schimb de funcţionare de biblioteci schimb de filma educative; carte in­ternaţională de legitimaţie pentru şi muzee; schimb de femei doctoresc femeile intelectuale, etc. Afară de recepţiunile oficiale oferite de autorităţile geneveze, delegatele au făcut diverse excursiuni, au vizi­tat toate instituţiunile internaţionale şi ştiinţifice din Geneva şi au fost primite în mod solemn de secretarul general al Societăţii Naţiunilor şi de directorii Biuroului Internaţional al Mun­cii, la Palatul Muncii. Ca nouă preşedintă a fst aleasă d-na Winifred Cullis, profesoară la Universitatea din Londra. Printre personalităţile cari au sa­lutat congresul prin telegrame şi scrisori se aflau, preşedintele Consi­liului de miniştri britanic, Ramsay Macdonald, Miss Bonfield, ministrul ministrul Instrucţiunii al Elveţiei trul instrucţiunii al Marii Britanii, ministrul instrucţiunii al Eelveţiei în numele Consiliului Federal, etc. £1 Contrabandă de ţigări in Capitală La 26 August un anume Drago­mir Nedamaschi a fost prins cu o mare cantitate de ţigări străine a­­duse prin contrabandă şi pe care încerca să le vândă în Capitală. El a fost prins de către revizorul direcţiunii generale a regiei, Ştefan Ionescu. E interesant că Dragomir Neda­maschi era în serviciul regiei, fă­când oficiul de denunţător de con­trabandă... El a descoperit o serie întreagă de contrabande şi a primit din partea regiei sume importante pen­tru aceasta. El era bine privit de către direcţiunea regiei, care îi a­­corda toată încrederea. Această simpatică gospodină, nu-i alta decât Elvira Popescu, cunos­cuta artistă, ocupată cu strângerea rufelor, la vila sa din Deauville LA MORMÂNTUL SOLDATULUI NECUNOSCUT POLON La ora 12 jum., delegaţia română a depus o splendidă coroană de tran­dafiri roşii şi albi, cu panglici în cu­lorile române, pe mormântul solda­tului necunoscut polon. La ora 11.10, delegaţia română, În­soţită de d-na Pollak şi d. Jarkow­­ski din partea comitetului polon P. R. P. şi de d-na Grabowska din par­­tea ministerului de externe polon a plecat la Poznan. Delegaţia română a stat trei zile în Capitala Poznaniei, fiind obiectul celei mai măgulitoare atenţii din partea direcţiei generale a expozi­ţiei şi a comisariatului guvernului. Din ceea ce au văzut ziariştii româ­ni au putut să aibă o imagine clară a forţelor creatoare ale naţiei polone şi mai ales un tablou impresionant al rezultatelor obţinute, în toate do­meniile vieţii naţionale în cursul primului deceniu al Poloniei Res­taurate. Tot în timpul şederii lor la Poz­nan, ziariştii români au fost invi­taţii contelui Gwerczyski la vastul său domeniu situat aproape de fron­­­tiera germană, unde li s-a dat pri­lejul să admire rezultatele muncii unui mare crescător şi mare agri­cultor. LA DANTZIG (GDANSK) In ziua de 21 August dimineaţa, delegaţia română a sosit la Dantzig (Gdansk), unde a fost primită în gară de către o delegaţie de ziarişti poloni în frunte cu d. Emile Ruec­­ker, precum şi de d. Van der Noi Kijensk, fostul ataşat de presă po­lon la Bucureşti. In onoarea şi pen­tru lămurirea delegaţiei române, d. ministru plenipotenţiar Strasstmr­­oer, comisarul guvernului polon pe lângă oraşul liber Dantzig, a prezi­dat, la sediul comisariatului, o con­ferinţă. tn prezenţa tuturor şefilor ls »-- • - - —. ti l­wuiyviiisi'ttUîa uiu V dfSDVlB. 8) Stabilirea de corespondenţi ro­mâni ai principalelor ziare polone şi d.8 corespondenţi poloni ai principa­lelor ziare române. 6) Realizarea celorlalte scopuri enumerate în paragrafele 1 şi 2 ale Statutului P. R. P.-ului in deosebi din punct de vedere al desvoltării relaţiilor literare artistice, ştiinţi­fice şi sportive. 10) Alcătuirea de monografii a­­mănunţite asu­pra presei din ambele ţări, prin grija ataşaţilor de presă. (O asemenea monografie, — a pre­sei polone, — este deja făcută de d.­­ I. Dragu, şi va fi comunicată co­mitetului P. R. P. şi Societăţilor de presă române, în timpul cel mai scurt). ­­mm­inc Áru Conferinţa P. R. P. Călătoria ziariştilor români în Polonia Membrii comitetelor român şi po­lon ai lui P. R. F. („înţelegerea de presă polono-română) s’au Întrunit anul acesta, pentru a 4-a oară, la Varşovia, spre a examina activita­tea ultimului an al acestei „înţele­geri" şi a schiţa programul de acti­vitate al anului viitor. Marea majoritate a membrilor co­mitetului român fiind absenţi din Capitală şi deci în imposibilitate de a participa la Conferinţa dela Var­şovia, s’a constituit o delegaţie ad­­hoc din 11 ziarişti reprezentanţi ai diferitelor ziare din Bucureşti. SOSIREA DELEGAŢIEI ROMÂNE Delegaţia română a plecat din Bucureşti in ziua de 15 August. La Cernăuţi, i-a ieşit în întâmpinare d. Ion Dragu, ataşatul de presă al Ro­mâniei la Varşovia şi membru al comitetului polon°z P. R. P. La Lwow, delegaţia a fost salutată, în gară, de către d. George Traian Val­­lin, consulul general al României, şi de mai mulţi ziarişti poloni In frunte cu d. prof. univ. Gorka. Delegaţia a sosit la Varşovia Vi­neri 16 August, la ora 8 seara, fiind salutată la scoborîre de către d-nii George Davidescu, însărcinatul a« afaceri al României. Em. Krupenski, secretar al Legaţiei române, Woyt­­kowskî, consilier în min. Afacerilor străine, Gielzinski, preşedintele Sin­dicatului ziariştilor, membrii comi­tetului polon P. R. P., în frunte cu d-nii Jarkowski şi Pollak, precum şi de foarte numeroşi redactori ai zia­relor din Varşovia. PRIMA ŞEDINŢA A CONFERINŢEI P. R. P. Sâmbătă 17 August la ora 10 jum. a avut loc, in sala Verde a ministe­rului Afacerilor străine, deschiderea, conferinţei P. R. F. Şedinţa a fost deschisă de către d. Tadeusz Woyt­­kowski, consilier tehnic la min. Afa­cerilor străine şi membru al comi­tetului polon P. R. P. D-sa a propus ca preşedinte al şedinţii pe d. Dem­­bicki, care a salutat delegaţia ro­mână şi a evocat amintirea lui An­ton Bărdescu, fost preşedinte al pre­cedentei conferinţe P. R. P. de la Varşovia. D. Alex. Marcu, delegatul ministe­rului de Externe român, a salutat conferinţa în numele guvernului ro­mân. D. H. Streitman, preşedintele de­legaţiei române, a rostit apoi o cal­dă cuvântare, în numele comitetului român P. R. P„ evidenţiind foloasele colaborării strânse dintre preseie ambelor ţări aliate. După aceea a­ sa a dat cetire raportului asupra acti­vităţii comitetului român P. R. P. în cursul ultimului an. D. Stanislas Jarkowski, vice-pre­­şedinte al comitetului polon P. R. F., a prezentat raportul asupra activi­tăţii pe anul trecut a comitetului po­lon, apoi a făcut un expozeu supli­mentar asupra relaţiilor dintre pre­sele ambelor ţări în viitorul apro­piat. In fine, d. Ion Dragu, ataşatul de presă al României la Varşovia a dat cetire raportului său asupra rea­lizărilor din ultimul an in domeniul legăturilor culturale dintre România, şi Polonia, înfăţişând nou­le iniţia­tive în curs de execuţie şi schiţând programul viitoarei activităţi. La propunerea făcută de d. Dem­bicki, s’a decis ca moţiunile ce ur­mează a fi redactate pe baza pro­punerilor formulate de diferitele ra­poarte ca şi a celor ce vor mai fi prezentate în cursul desbateriior, sâ fie transmise unei comisiuni specia­le care le va supune conf­rmviţii în ultima-i şedinţă. După ce s’au re­dactat două telegrame omagiale pen ivM rt v. î i A 7 Q locl­ l O.i fi fi. 1 PA. I de servicii şi a inginerilor portumi, cu care prilej d-sa a făcut un foarte larg şi interesant expozeu asupra portului Dantzig, oraşului liber şi acţiunei polone la Baltică. D. Kijen­­ski a complectat acest expozeu prin câteva lămuriri, în limba română, asupra legăturii dintre Baltică şi Dunăre şi proectului Gdynia-Gdansk Galaţi. In noul port polon, oraş ciuperca ţâşnit din pământ în curs de 4 ani, între căsuţele unui mic sat pescă­resc, azi urbe înfloritoare de 30.000 locuitori, ziariştii români, întovără­şiţi de d. Woytkowski, delegatul ministerului de externe polon, şi Grzegorczyk, preşedintele comitetu­lui P. R. R. polon, au fost primiţi în chipul cel mai călduros. Aici au participat la o conferinţă organiza­tă în onoarea lor la sediul adminis­traţiei portului, unde li s’a arătat minunata operă de muncă, construc­tivă de energie şi de amor­ propriu naţional pe care o înfăţişează por­tul acesta de vaste proporţii sortit să întreacă Dantzigul, apoi au vizi­tat amănunţit portul, iar după a­­miază au plecat la Hei, punctul cel mai septentrional al Poloniei. A 2-a ŞEDINŢĂ A CONFERINŢII P. R. P. Pe bordul vaporului Gdansk, în timpul călătoriei dintre Gdynia şi Hei (ungher germano-olandez) al in­dustriei şi comerţului Chihlimbaru­lui baltic), delegaţia română împre­ună cu patru dintre membrii comi­tetului polon P. R. P. au ţinut a 2-a şedinţă a Conferinţii P. R. P. Cu acest prilej au făcut propuneri Inte­resante d-nii Grzegorczyk, Draga, Woytkowski şi Streitman, în deo­sebi in sensul strângerii raporturi­lor culturale şi al intensificării ac­tivităţii P. R. P.-ului. Propunerile au fost toate adoptate, urmând să fie definitiv puse la punct in ultima şedinţă a conferinţii. De la Gadynia, delegaţia română a plecat la Wilno, centrul intelectual şi economic al provinciilor din nord-estul Poloniei. LA GDYNIA Şedinţa de închidere a Conferinţei P. R. P. Reîntoarsă la Varşovia în dimi­neaţa de 25 August, delegaţia ro­mână a vizitat palatul regal (Zá­rnok), cartierul Zoliborz cu locuin­ţele pentru ziarişti şi parcul Lazie­­nki cu palatul de vară al regilor poloni, apoi au luat parte la şedinţa de închidere a conferinţei P. R. P. Şedinţa aceasta a avut loc la Mi­nisterul Afacerilor Străine, sub pre­­şedenţia d-lui H. Streitman. Dis­cursurile au fost foarte animate, luând parte la ele d-nii Streitman, Woytkowski, Dragu, Marcu, Jar­kowski, Davidescu, Hârsu, Gierzin­­zki, Horia, Alexandrescu, etc. D. Streitman a arătat că activitatea P. R. P.-ului nu răspunde totuşi aş­teptărilor, că ea trebueşte mult in­tensificată spre a realiza numeroa­sele deziderate rămase în suferinţă dela 1926 până azi. MOŢIUNEA In cele din urmă s’a decis să se redacteze şi să se dea publicităţii o moţiune care să cuprindă rezolu­ţiile adoptate, printre care menţio­năm: 1) Provocarea unei colaborări mai intense între organele de presă din­tre cele două ţări spre a lumina ce­titorii asupra avantagiilor pe care le vor avea România şi Polonia prin strângerea legăturilor lor econo­mice. 2) Reglementarea burselor pentru ziariştii din ambele ţări, după un tip unic şi fixarea unor obligaţiuni precise şi unitare pentru bursieri. 3) Augumentarea comitetelor P. R. P. prin cooptare de noui membrii şi crearea unui schimb direct de ar­ticole şi informaţiuni de toate cate­goriile între membrii celor două co­mitete, pentru a fi comunicate opi­niei publice. 4) Publicarea câte unei monogra­fii populare asupra României şi Po­loniei. 5) Realizarea cât mai rapidă a co­municaţiei telefonice directe intre Bucureşti şi Varşovia, spre a în­lesni transmiterea de ştiri de presă intre cele două capitale. 6) Organizarea de conferinţe pentru o mai bună intercunoaştere, cu concursul ziariştilor bursieri şi intervenirea pe lângă autorităţile interesate pentru ca aceste confe­­rinţe să fie publicate. 7) Crearea unui lectorat de limba şi literatura polonă pe lângă Uni­versitatea din Bucureşti, aşa cum a fost recent creiat un lectorat de De la Varşovia, o parte dintre membrii delegaţiei române s-au în­tors direct la Bucureşti. Ceilalţi au vizitat Cracovia. B-SQARA GISOLF din Haga, a bătut recordul la săli- Regentul Buzdup s’a întors in Capitală Joi pe la ora 3.20 d. Gh. Buzdu­gan, membru în consiliul da re­genţă, s’a întors în Capitală ve­nind dela Joachimov. In Gara de Nord regentul a fost salutat de d-nii Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Virgil Madgearu şi ■ gene­ral Cihoschi, Stan Emanuel, direc­torul general al siguranței, gene­ral Nicoleanu, etc. Congresul avocaţilor Congresul anual al avocaţilor se va ţine la Braşov, în zilele de 8 şi 9 Septembrie a. c. La 7 Septembrie, ora 4 d. a., va a­­vea loc o şedinţă a consiliului gene­ral în sala mică de şedinţă a Came­rei de industrie şi comerţ. In ziua de 8 Septembrie a. c., ora 10 dimineaţa se va oficia un servi­ciu divin in biserica Sfintei Ador­miri. La ora 11 a. m. va avea loc şedin­ţa solemnă de deschidere a congre­sului în sala teatrului Naţional „As­­tra“. La congres se re­ţine următoarele conferinţe: „Darea de seamă despre activitatea Uniunei avocaţilor de d. Const. L. Naumescu, vice­preşedintele Uniunii avocaţilor. „Concordatul preventiv din punct de vedere juridic şi economic“ de d. Grigore Tranen Iaşi membru In­co-, misiunea permanentă a Uniunii. Diverse comunicări. „Observaţiuni pentru modificarea impozitului profesional. Comunica­rea d-lo­r V. Tretinescu (Vâlcea) şi George Petrovici (Bucureşti), mem­bru în comisiunea permanentă a U­­niunii avocaţilor. „Cheltuelile de judecată de d. dr. Ioan Goroiu, prodecanul baroului Braşov. „Chestiunile privitoare la modifi­carea legii pentru organizarea şi u­­nificarea corpului de avocaţi de d. Const. L. Naumescu, vice-preşedinte­­le Uniunii avocaţilor. „Observaţiuni la legea de organi­zare a corpului de avocaţi, comuni­carea d-lui dr. Iuliu Tuşa, avocat Braşov. „Diverse moţiuni". Marţi 10 Septembrie a. c. se vor face escursiuni la Poiana Brașovului, Bran și Peștera Dâmbovicioarai. Un viitor rege greu de însurat un celibat prelungit peste măsură...­Viitorul rege al Angliei păstrează o taină? Chestiunea căsătoriei prinţului moştenitor al Angliei care a preocu­pat mereu pe toţi supuşii englezi, a căpătat o importanţă şi mai mare cu prilejul boalei grave a regelui. Dar înălţimea sa Eduard Albert, Prinţ de Galles, Duce de Cornwall, Duce de Rothesay, Moştenitor pre­zumtiv (ca să-i dăm aci toate titlu­rile oficiale) se lasă a fi rugat şi nici o perspectivă de nuntă nu în­veseleşte inima celor doritori de a vedea stabilită pe temelii sigure soarta Marei Britanii. Şi ar fi timpul, ba chiar se pare că a şi cam trecut, ca Anglia să salute pe noua princesă moştenitoare, căci primul născut al suveranilor englezi a împlinit chiar în vara asta la 23 iunie, treizeci şi şase de ani. UN CAZ UNIC Celibatul prinţului e, de­ altminteri, unicul caz în familia domnitoare. Precedenţii moştenitori ai coroa­­nei s’au însurat aproape toţi cu mult înainte de această vârstă. George al V-lea avea două zeci şi opt de ani când s’a căsătorit cu fiica ducelui de Tech. Ilustrul său părinte, Eduard al VII lea era de două zeci şi două de ani când luând pe prinţesa A­­lexandru deveni ginerile regelui Cris­tian al IX al Danemarcei. CINE VA DOMNI IN ANGLIA? Fireşte că problema succesiune­ la tronul Angliei nu a fost lăsată in voia soartei. Constituţia a fost prudentă până in cele mai mici a­­mănunte. Dreptul primului născut, — atât de mult criticatul droit d’aînesse, — rămâne sfânt întro ţară ce sancti­fică tradiţia şi nu a acceptat ca nici un chip legea salică, — aceea care nu admite femeea la tron. Deci, dacă prinţul de Galles, de­venit regele Eduard al VHI-lea va muri fără posteritate directă, tro­nul va reveni de drept fratelui său mai mic, ducele de York. Iar dacă mergem mai departe cu hipotezele, dacă ne închipuim că a­­cesta poate muri înaintea fratelui său mai mare, atunci succesiunea tronului va fi fata cea c­are a duce­lui, micuța principesă Elisabeta. Deci Anglia nu are de ce să fie îngrijată : succesiunea la tron e a­­ranjată dinainte. ŞI, TOTUŞI, SUPUŞI CER RENUN­­ŢAREA LA CELIBATUL PRINCIAR Cu toate astea, respectuoşii supuşi ‘al regelu? şî-a:â “(iiuaii«stat de mai multe ori nerăbdarea prin glasurile unor ziare conservatoare*cu mari in­fluenţe. Times a publicat in câteva rân­duri, de un an încoace, mai cu sea­mă, în momentul când sănătatea re­gelui George dedea naştere la atâta îngrijorare, articole pline de emo­ţie care exprimau în numele ţarei, dorinţa ca prinţul de Galles să se însoare cât mai de­grabă. Se spune că, în timpul ministeria­tului său, d. Baldwin a încercat de multe ori să convingă pe tânărul prinţ că celibatul lui prelungit con­trariază şi alarmează ţara. Se mai adaogă că regele, cum s’a simţit mai bine, şi-a unit sfaturile şi rugămin­ţile cu acelea ale şefului guvernului său. Ele au avut de rezultat învoirea tânărului principe la o nouă „ve­dere". De astă dată i se prezintă princi­pesa Ingrid dar rezultatul nu fu cel dorit de toţi. După cele transpirate de la un in­tim al Curţii engleze dificilul prinţ de Galles ar fi exclamat în urma în­El nu va putea să se adreseze de­cât ţărilor aliate, ale căror prinţese va trebui să îmbrăţişeze religia pro­testantă spre a deveni regina An­gliei. Se mai spune spre uşurarea situa­ţiei ce şi-a creiat prinţul de Galles, că el s’ar fi însurat foarte de mult, şi că inima lui nu e deloc refracta­ră căsătoriei, dar prudenţa şi preva­­zătoarea regină Mary avea grije să-şi trimată fiul in toate colţurile lumii de câte ori înjgheba vr’un „flirt”. Şi astfel se face că moştenitorul celui mai important tron din lume, e şi omul cel mai voiajat. Inima lui a trebuit să se revolte de multe ori de regula impusă viitorilor monarhi. Dragostea prohibită. Se adaugă totuşi că el primeşte lucrurile cu o veselă filosofie şi ca de câte ori aude pe nepoţica sa E­­lisaaabeth, zice râzând adresându-se drăgălaşei sale cumnate, ducesa de York: „Iată pe regina Elisabeth !” Oare vrea el să dea să înţeleagă că poate într’o zi va renunţa la drepturile da moştenire în favoarea fratelui său . Sau nu e de­cât una din acele glume pe care le spune foarte des „No­thing to do!" „Nu-i nimic de făcut!“. SA FIE OARE UN CELIBAT CU TALC ? Cu toate acestea când ne gândim bine la situaţia Curţilor regale eu­ropene între ele, vedem că un prinţ moştenitor englez nu e de loc uşor de însurat In ce familie domnitoare să-şi cau­te soţia ? O NOAPTE DE GROAZA INTRE CHINA si SOVIETE Cum am suferit de frig în Sahara de NICOLAS COLINE CEA MAI FRUMOASA FATA DIN LUME A SOSIT IN ROMANIA Cele două prietene „Miss­­ Universe“ şi „Miss România“. — Salutul lor către poporul român. Ce me spume Marion Gherfh H® vorbă cu Assolatii Conferinţa de la Haga. Cecul pătat de sânge. — Poşta medicală. — Jocuri distractive. — Curiozităţi Ştiinţifice,­­ Anecdote, etc. publică excelenta revistă LEALITATEA AN­ mistr­­at mâi No. 30 m­ S culori Număr special in 28 pagini.—8 lei Pagina Hk. ÎNTÂMPLĂRILE zilei _ Noţiunea de cinste Chiar în zilele aceste am citit in ziare despre descoperirea unei im­portante cantităţi de ciorapi de mă­tase pe care persoana ce-i cumpăra­se vroia să-i introducă, fără să plă­tească taxele de vamă.­­ Faptul este pur şi simplu un furt ordinar — un furt în dauna fiscu­lui. Totuşi, sunt aproape convins că persoana ce a încercat să-l comită, va fi mirată, când i s’ar observa că a săvârşit un act necinstit. Noţiunea de cinste are, in adevăr, interpretări foarte elastice. De pildă, a fura statul, fie prin ne­plata impozitelor datorite, fie prin declaraţie false in ce priveşte tota­lul veniturilor unui contribuabil, fie, în sfârşit, prin încercarea de a te sustrage dela plata taxelor de vamă, nu e socotit în genere ca o faptă ,de care trebue să te ruşinezi, ci mai,de grabă ca o dovadă de deşteptărirahie şi îndemânare, . .■'* E adevărat că se invoacă şi o cir­cumstanţă uşurătoare : aceea că nici statul nu se poartă tocmai cinstit cu cetăţenii şi că nu se ţine totdeauna de îndatoriri şi angajamente. Oricum, faptul arată persistenţă unor moravuri cu cari nu avem să ne lăudăm De aceea, când în rândurile celor mici şi umili găseşti exemple de o cinste şi de o corectitudine ce nu prea se obişnuieşte in unele cercuri mai bine situate, capeţi, pe lângă o satisfacţie sufletească, şi un senti­ment de optimism şi de încredere in sosirea de zile mai bune. Am avut eu însumi sentimentul a­­cesta nu mai departe decât pe ziua de ieri. Uitasem servieta cu cărţi şi manui.' rise intr'un taxi, căruia nu-i observasem numărul. M’a căutat şo­­feurul şi mi-a remis-o. Un exemplu frumos care merită să fie relevat. ELVIN ra! ucide bărbatul PARIS. „ Ziarul ,,New-York Herald“ anunţă din Mexic că re­prezentanta Mexicului la concursul Internaţional de frumuseţe din Gal­veston, d-na Maria Vidal, şi-a asa­sinat soţul, pentru că a aflat din ziare, că a fost reclamat pentru bi­gamie de către prima la soţie. După comiterea crimei, Miss Me­xico a încercat să se sinucidă. EDGAR WALLACE Unul din cei mai cititi romancieri englezi, a hotărît să nu laai pubtice remane

Next