Dimineaţa, septembrie 1929 (Anul 25, nr. 8156-8185)
1929-09-01 / nr. 8156
Oímiistka I Sejt MOARTEA DOCTORULUI MELUN Dodonul Nicul Melun pe care moartea l-a secerat tocmai la Bratislava, pe când se afla intr’o călătorie de odihnă, afost un medic de o rară competenţă şi conştiinciozitate, un suflet de elită, caracter de o puritate şi corectitudine exemplară şi un om de o bunătate mişcătoare. Strălucit elev al lui Toma Ionescu, el a practicat profesiunea sa cu acea răbdare şi atenţiune, cari sunt cea mai mare mângâiere pentru cel suferind şi despre cari s’a spus că vindecă pe jumătate boala, rămânând doctoriile să vindece cealaltă jumătate. La zi cu toate progresele medicinei, el era totdeauna printre cei dintâi să le aplice. Suflet setos de ştiinţă, el era preocupat de toate marile probleme ale vremii. In genere aceste preocupări le arăta In cercul intim al prietenilor cu cari se întreţinea despre ele. Dar uneori simţia trebuinţa să le comunice şi unui cerc mai mare de oameni. Atunci recurgea la condei şi ziarul „Adeverul“ a publicat multe foiletoane semnate de dânsul. Acum s’a stins şi a găsit poate dezlegarea marelui mister, la care adesea s'a gândit şi căruia găsea că nici ştiinţa nu i-a găsit încă o definiţie satisfăcătoare. Ira pretmir ca toţi «midi m cari l-a avut deplângem moartea doctoru-Dr. MELUN lui Melun şi trimitem familiei sale, expresiunea condoleanţelor noastre. M 5-Sea congres al „Federaţiei femeilor universitare GENEVA, (Badar). — Fderaţiunea Internaţională a femeilor universitare, fordată din iniţiativa femeilor universitare anglo-saxone, imediat după războiu în 1919 cu scopul de a crea o înţelegere cordială între naţiuni prin cooperaţiunea intelectuală, a ţinut al 5-lea său congres la Geneva sub preşidenţia marei savante Ellan Gleditsch, profesoară la Universitatea din Oslo, doctor honoris causae al Universităţii din Yale. Federaţiunea numără 40.000 de diferente, 500 delegate din 30 de ţări, printre cari 200 numai din Statele Unite, au luat parte la lucrările congresului, care a durat o săpătmână. România era reprezentată numai prin d-na Atena Costaky-Nicolau, distinsa prezidantă a Asociaţiunii femeilor universitare române, cu toate că numărul membrelor sale — 500 -- îi dădea drept la 5 delegate oficiale; aceasta bine înţeles din motive pecuniare. In cursul actualei sesiuni, Federaţiunea a admis, ca membre noui asociaţiunile naţionale din Irlanda, Letonia, Lituania, Mexic, Iugoslavia. CHESTIUNILE DEZBĂTUTE ŞI REZOLUŢIILE ADOPTATE Conferinţa a ascultat mai multe expuneri ale femeilor angajate în lucrări ştiinţifice în cele mai importante instituţii ştiinţifice din lume. Comisiunea juridică a congresului s’a ocupat în special de chestiunea naţionalităţii femeii măritate, care a suscitat o discuţiune din cele mai animate şi in şedinţele publice şi plenare ale congresului. In sfârşit s’a decis ca chestiunea să fie supusă primei conferinţe de codificare internaţională care se întruneşte in 1930 la Haga. In rezoluţiunea lor, femeile universitare, cer ca şedinţele comitetului conferinţei, care se va ocupa de chestiunea naţionalităţii, să fie publice şi ca femei juriste să fi ataşate cu titlu consultativ delegaţiunilor ce vor fi trimise la această conferinţă. ALTE REZOLUŢIUNI Celelalte rezoluţiuni adoptate de congres privesc: producţiunea intelectuală a membrilor Federaţiunii; traducerea operelor ştiinţifice; schimb de funcţionare de biblioteci schimb de filma educative; carte internaţională de legitimaţie pentru şi muzee; schimb de femei doctoresc femeile intelectuale, etc. Afară de recepţiunile oficiale oferite de autorităţile geneveze, delegatele au făcut diverse excursiuni, au vizitat toate instituţiunile internaţionale şi ştiinţifice din Geneva şi au fost primite în mod solemn de secretarul general al Societăţii Naţiunilor şi de directorii Biuroului Internaţional al Muncii, la Palatul Muncii. Ca nouă preşedintă a fst aleasă d-na Winifred Cullis, profesoară la Universitatea din Londra. Printre personalităţile cari au salutat congresul prin telegrame şi scrisori se aflau, preşedintele Consiliului de miniştri britanic, Ramsay Macdonald, Miss Bonfield, ministrul ministrul Instrucţiunii al Elveţiei trul instrucţiunii al Marii Britanii, ministrul instrucţiunii al Eelveţiei în numele Consiliului Federal, etc. £1 Contrabandă de ţigări in Capitală La 26 August un anume Dragomir Nedamaschi a fost prins cu o mare cantitate de ţigări străine aduse prin contrabandă şi pe care încerca să le vândă în Capitală. El a fost prins de către revizorul direcţiunii generale a regiei, Ştefan Ionescu. E interesant că Dragomir Nedamaschi era în serviciul regiei, făcând oficiul de denunţător de contrabandă... El a descoperit o serie întreagă de contrabande şi a primit din partea regiei sume importante pentru aceasta. El era bine privit de către direcţiunea regiei, care îi acorda toată încrederea. Această simpatică gospodină, nu-i alta decât Elvira Popescu, cunoscuta artistă, ocupată cu strângerea rufelor, la vila sa din Deauville LA MORMÂNTUL SOLDATULUI NECUNOSCUT POLON La ora 12 jum., delegaţia română a depus o splendidă coroană de trandafiri roşii şi albi, cu panglici în culorile române, pe mormântul soldatului necunoscut polon. La ora 11.10, delegaţia română, Însoţită de d-na Pollak şi d. Jarkowski din partea comitetului polon P. R. P. şi de d-na Grabowska din partea ministerului de externe polon a plecat la Poznan. Delegaţia română a stat trei zile în Capitala Poznaniei, fiind obiectul celei mai măgulitoare atenţii din partea direcţiei generale a expoziţiei şi a comisariatului guvernului. Din ceea ce au văzut ziariştii români au putut să aibă o imagine clară a forţelor creatoare ale naţiei polone şi mai ales un tablou impresionant al rezultatelor obţinute, în toate domeniile vieţii naţionale în cursul primului deceniu al Poloniei Restaurate. Tot în timpul şederii lor la Poznan, ziariştii români au fost invitaţii contelui Gwerczyski la vastul său domeniu situat aproape de frontiera germană, unde li s-a dat prilejul să admire rezultatele muncii unui mare crescător şi mare agricultor. LA DANTZIG (GDANSK) In ziua de 21 August dimineaţa, delegaţia română a sosit la Dantzig (Gdansk), unde a fost primită în gară de către o delegaţie de ziarişti poloni în frunte cu d. Emile Ruecker, precum şi de d. Van der Noi Kijensk, fostul ataşat de presă polon la Bucureşti. In onoarea şi pentru lămurirea delegaţiei române, d. ministru plenipotenţiar Strasstmroer, comisarul guvernului polon pe lângă oraşul liber Dantzig, a prezidat, la sediul comisariatului, o conferinţă. tn prezenţa tuturor şefilor ls »-- • - - —. ti lwuiyviiisi'ttUîa uiu V dfSDVlB. 8) Stabilirea de corespondenţi români ai principalelor ziare polone şi d.8 corespondenţi poloni ai principalelor ziare române. 6) Realizarea celorlalte scopuri enumerate în paragrafele 1 şi 2 ale Statutului P. R. P.-ului in deosebi din punct de vedere al desvoltării relaţiilor literare artistice, ştiinţifice şi sportive. 10) Alcătuirea de monografii amănunţite asupra presei din ambele ţări, prin grija ataşaţilor de presă. (O asemenea monografie, — a presei polone, — este deja făcută de d. I. Dragu, şi va fi comunicată comitetului P. R. P. şi Societăţilor de presă române, în timpul cel mai scurt). mminc Áru Conferinţa P. R. P. Călătoria ziariştilor români în Polonia Membrii comitetelor român şi polon ai lui P. R. F. („înţelegerea de presă polono-română) s’au Întrunit anul acesta, pentru a 4-a oară, la Varşovia, spre a examina activitatea ultimului an al acestei „înţelegeri" şi a schiţa programul de activitate al anului viitor. Marea majoritate a membrilor comitetului român fiind absenţi din Capitală şi deci în imposibilitate de a participa la Conferinţa dela Varşovia, s’a constituit o delegaţie adhoc din 11 ziarişti reprezentanţi ai diferitelor ziare din Bucureşti. SOSIREA DELEGAŢIEI ROMÂNE Delegaţia română a plecat din Bucureşti in ziua de 15 August. La Cernăuţi, i-a ieşit în întâmpinare d. Ion Dragu, ataşatul de presă al României la Varşovia şi membru al comitetului polon°z P. R. P. La Lwow, delegaţia a fost salutată, în gară, de către d. George Traian Vallin, consulul general al României, şi de mai mulţi ziarişti poloni In frunte cu d. prof. univ. Gorka. Delegaţia a sosit la Varşovia Vineri 16 August, la ora 8 seara, fiind salutată la scoborîre de către d-nii George Davidescu, însărcinatul a« afaceri al României. Em. Krupenski, secretar al Legaţiei române, Woytkowskî, consilier în min. Afacerilor străine, Gielzinski, preşedintele Sindicatului ziariştilor, membrii comitetului polon P. R. P., în frunte cu d-nii Jarkowski şi Pollak, precum şi de foarte numeroşi redactori ai ziarelor din Varşovia. PRIMA ŞEDINŢA A CONFERINŢEI P. R. P. Sâmbătă 17 August la ora 10 jum. a avut loc, in sala Verde a ministerului Afacerilor străine, deschiderea, conferinţei P. R. F. Şedinţa a fost deschisă de către d. Tadeusz Woytkowski, consilier tehnic la min. Afacerilor străine şi membru al comitetului polon P. R. P. D-sa a propus ca preşedinte al şedinţii pe d. Dembicki, care a salutat delegaţia română şi a evocat amintirea lui Anton Bărdescu, fost preşedinte al precedentei conferinţe P. R. P. de la Varşovia. D. Alex. Marcu, delegatul ministerului de Externe român, a salutat conferinţa în numele guvernului român. D. H. Streitman, preşedintele delegaţiei române, a rostit apoi o caldă cuvântare, în numele comitetului român P. R. P„ evidenţiind foloasele colaborării strânse dintre preseie ambelor ţări aliate. După aceea a sa a dat cetire raportului asupra activităţii comitetului român P. R. P. în cursul ultimului an. D. Stanislas Jarkowski, vice-preşedinte al comitetului polon P. R. F., a prezentat raportul asupra activităţii pe anul trecut a comitetului polon, apoi a făcut un expozeu suplimentar asupra relaţiilor dintre presele ambelor ţări în viitorul apropiat. In fine, d. Ion Dragu, ataşatul de presă al României la Varşovia a dat cetire raportului său asupra realizărilor din ultimul an in domeniul legăturilor culturale dintre România, şi Polonia, înfăţişând noule iniţiative în curs de execuţie şi schiţând programul viitoarei activităţi. La propunerea făcută de d. Dembicki, s’a decis ca moţiunile ce urmează a fi redactate pe baza propunerilor formulate de diferitele rapoarte ca şi a celor ce vor mai fi prezentate în cursul desbateriior, sâ fie transmise unei comisiuni speciale care le va supune confrmviţii în ultima-i şedinţă. După ce s’au redactat două telegrame omagiale pen ivM rt v. î i A 7 Q locl l O.i fi fi. 1 PA. I de servicii şi a inginerilor portumi, cu care prilej d-sa a făcut un foarte larg şi interesant expozeu asupra portului Dantzig, oraşului liber şi acţiunei polone la Baltică. D. Kijenski a complectat acest expozeu prin câteva lămuriri, în limba română, asupra legăturii dintre Baltică şi Dunăre şi proectului Gdynia-Gdansk Galaţi. In noul port polon, oraş ciuperca ţâşnit din pământ în curs de 4 ani, între căsuţele unui mic sat pescăresc, azi urbe înfloritoare de 30.000 locuitori, ziariştii români, întovărăşiţi de d. Woytkowski, delegatul ministerului de externe polon, şi Grzegorczyk, preşedintele comitetului P. R. R. polon, au fost primiţi în chipul cel mai călduros. Aici au participat la o conferinţă organizată în onoarea lor la sediul administraţiei portului, unde li s’a arătat minunata operă de muncă, constructivă de energie şi de amor propriu naţional pe care o înfăţişează portul acesta de vaste proporţii sortit să întreacă Dantzigul, apoi au vizitat amănunţit portul, iar după amiază au plecat la Hei, punctul cel mai septentrional al Poloniei. A 2-a ŞEDINŢĂ A CONFERINŢII P. R. P. Pe bordul vaporului Gdansk, în timpul călătoriei dintre Gdynia şi Hei (ungher germano-olandez) al industriei şi comerţului Chihlimbarului baltic), delegaţia română împreună cu patru dintre membrii comitetului polon P. R. P. au ţinut a 2-a şedinţă a Conferinţii P. R. P. Cu acest prilej au făcut propuneri Interesante d-nii Grzegorczyk, Draga, Woytkowski şi Streitman, în deosebi in sensul strângerii raporturilor culturale şi al intensificării activităţii P. R. P.-ului. Propunerile au fost toate adoptate, urmând să fie definitiv puse la punct in ultima şedinţă a conferinţii. De la Gadynia, delegaţia română a plecat la Wilno, centrul intelectual şi economic al provinciilor din nord-estul Poloniei. LA GDYNIA Şedinţa de închidere a Conferinţei P. R. P. Reîntoarsă la Varşovia în dimineaţa de 25 August, delegaţia română a vizitat palatul regal (Zárnok), cartierul Zoliborz cu locuinţele pentru ziarişti şi parcul Lazienki cu palatul de vară al regilor poloni, apoi au luat parte la şedinţa de închidere a conferinţei P. R. P. Şedinţa aceasta a avut loc la Ministerul Afacerilor Străine, sub preşedenţia d-lui H. Streitman. Discursurile au fost foarte animate, luând parte la ele d-nii Streitman, Woytkowski, Dragu, Marcu, Jarkowski, Davidescu, Hârsu, Gierzinzki, Horia, Alexandrescu, etc. D. Streitman a arătat că activitatea P. R. P.-ului nu răspunde totuşi aşteptărilor, că ea trebueşte mult intensificată spre a realiza numeroasele deziderate rămase în suferinţă dela 1926 până azi. MOŢIUNEA In cele din urmă s’a decis să se redacteze şi să se dea publicităţii o moţiune care să cuprindă rezoluţiile adoptate, printre care menţionăm: 1) Provocarea unei colaborări mai intense între organele de presă dintre cele două ţări spre a lumina cetitorii asupra avantagiilor pe care le vor avea România şi Polonia prin strângerea legăturilor lor economice. 2) Reglementarea burselor pentru ziariştii din ambele ţări, după un tip unic şi fixarea unor obligaţiuni precise şi unitare pentru bursieri. 3) Augumentarea comitetelor P. R. P. prin cooptare de noui membrii şi crearea unui schimb direct de articole şi informaţiuni de toate categoriile între membrii celor două comitete, pentru a fi comunicate opiniei publice. 4) Publicarea câte unei monografii populare asupra României şi Poloniei. 5) Realizarea cât mai rapidă a comunicaţiei telefonice directe intre Bucureşti şi Varşovia, spre a înlesni transmiterea de ştiri de presă intre cele două capitale. 6) Organizarea de conferinţe pentru o mai bună intercunoaştere, cu concursul ziariştilor bursieri şi intervenirea pe lângă autorităţile interesate pentru ca aceste conferinţe să fie publicate. 7) Crearea unui lectorat de limba şi literatura polonă pe lângă Universitatea din Bucureşti, aşa cum a fost recent creiat un lectorat de De la Varşovia, o parte dintre membrii delegaţiei române s-au întors direct la Bucureşti. Ceilalţi au vizitat Cracovia. B-SQARA GISOLF din Haga, a bătut recordul la săli- Regentul Buzdup s’a întors in Capitală Joi pe la ora 3.20 d. Gh. Buzdugan, membru în consiliul da regenţă, s’a întors în Capitală venind dela Joachimov. In Gara de Nord regentul a fost salutat de d-nii Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Virgil Madgearu şi ■ general Cihoschi, Stan Emanuel, directorul general al siguranței, general Nicoleanu, etc. Congresul avocaţilor Congresul anual al avocaţilor se va ţine la Braşov, în zilele de 8 şi 9 Septembrie a. c. La 7 Septembrie, ora 4 d. a., va avea loc o şedinţă a consiliului general în sala mică de şedinţă a Camerei de industrie şi comerţ. In ziua de 8 Septembrie a. c., ora 10 dimineaţa se va oficia un serviciu divin in biserica Sfintei Adormiri. La ora 11 a. m. va avea loc şedinţa solemnă de deschidere a congresului în sala teatrului Naţional „Astra“. La congres se reţine următoarele conferinţe: „Darea de seamă despre activitatea Uniunei avocaţilor de d. Const. L. Naumescu, vicepreşedintele Uniunii avocaţilor. „Concordatul preventiv din punct de vedere juridic şi economic“ de d. Grigore Tranen Iaşi membru Inco-, misiunea permanentă a Uniunii. Diverse comunicări. „Observaţiuni pentru modificarea impozitului profesional. Comunicarea d-lor V. Tretinescu (Vâlcea) şi George Petrovici (Bucureşti), membru în comisiunea permanentă a Uniunii avocaţilor. „Cheltuelile de judecată de d. dr. Ioan Goroiu, prodecanul baroului Braşov. „Chestiunile privitoare la modificarea legii pentru organizarea şi unificarea corpului de avocaţi de d. Const. L. Naumescu, vice-preşedintele Uniunii avocaţilor. „Observaţiuni la legea de organizare a corpului de avocaţi, comunicarea d-lui dr. Iuliu Tuşa, avocat Braşov. „Diverse moţiuni". Marţi 10 Septembrie a. c. se vor face escursiuni la Poiana Brașovului, Bran și Peștera Dâmbovicioarai. Un viitor rege greu de însurat un celibat prelungit peste măsură...Viitorul rege al Angliei păstrează o taină? Chestiunea căsătoriei prinţului moştenitor al Angliei care a preocupat mereu pe toţi supuşii englezi, a căpătat o importanţă şi mai mare cu prilejul boalei grave a regelui. Dar înălţimea sa Eduard Albert, Prinţ de Galles, Duce de Cornwall, Duce de Rothesay, Moştenitor prezumtiv (ca să-i dăm aci toate titlurile oficiale) se lasă a fi rugat şi nici o perspectivă de nuntă nu înveseleşte inima celor doritori de a vedea stabilită pe temelii sigure soarta Marei Britanii. Şi ar fi timpul, ba chiar se pare că a şi cam trecut, ca Anglia să salute pe noua princesă moştenitoare, căci primul născut al suveranilor englezi a împlinit chiar în vara asta la 23 iunie, treizeci şi şase de ani. UN CAZ UNIC Celibatul prinţului e, de altminteri, unicul caz în familia domnitoare. Precedenţii moştenitori ai coroanei s’au însurat aproape toţi cu mult înainte de această vârstă. George al V-lea avea două zeci şi opt de ani când s’a căsătorit cu fiica ducelui de Tech. Ilustrul său părinte, Eduard al VII lea era de două zeci şi două de ani când luând pe prinţesa Alexandru deveni ginerile regelui Cristian al IX al Danemarcei. CINE VA DOMNI IN ANGLIA? Fireşte că problema succesiune la tronul Angliei nu a fost lăsată in voia soartei. Constituţia a fost prudentă până in cele mai mici amănunte. Dreptul primului născut, — atât de mult criticatul droit d’aînesse, — rămâne sfânt întro ţară ce sanctifică tradiţia şi nu a acceptat ca nici un chip legea salică, — aceea care nu admite femeea la tron. Deci, dacă prinţul de Galles, devenit regele Eduard al VHI-lea va muri fără posteritate directă, tronul va reveni de drept fratelui său mai mic, ducele de York. Iar dacă mergem mai departe cu hipotezele, dacă ne închipuim că acesta poate muri înaintea fratelui său mai mare, atunci succesiunea tronului va fi fata cea care a ducelui, micuța principesă Elisabeta. Deci Anglia nu are de ce să fie îngrijată : succesiunea la tron e aranjată dinainte. ŞI, TOTUŞI, SUPUŞI CER RENUNŢAREA LA CELIBATUL PRINCIAR Cu toate astea, respectuoşii supuşi ‘al regelu? şî-a:â “(iiuaii«stat de mai multe ori nerăbdarea prin glasurile unor ziare conservatoare*cu mari influenţe. Times a publicat in câteva rânduri, de un an încoace, mai cu seamă, în momentul când sănătatea regelui George dedea naştere la atâta îngrijorare, articole pline de emoţie care exprimau în numele ţarei, dorinţa ca prinţul de Galles să se însoare cât mai degrabă. Se spune că, în timpul ministeriatului său, d. Baldwin a încercat de multe ori să convingă pe tânărul prinţ că celibatul lui prelungit contrariază şi alarmează ţara. Se mai adaogă că regele, cum s’a simţit mai bine, şi-a unit sfaturile şi rugăminţile cu acelea ale şefului guvernului său. Ele au avut de rezultat învoirea tânărului principe la o nouă „vedere". De astă dată i se prezintă principesa Ingrid dar rezultatul nu fu cel dorit de toţi. După cele transpirate de la un intim al Curţii engleze dificilul prinţ de Galles ar fi exclamat în urma înEl nu va putea să se adreseze decât ţărilor aliate, ale căror prinţese va trebui să îmbrăţişeze religia protestantă spre a deveni regina Angliei. Se mai spune spre uşurarea situaţiei ce şi-a creiat prinţul de Galles, că el s’ar fi însurat foarte de mult, şi că inima lui nu e deloc refractară căsătoriei, dar prudenţa şi prevazătoarea regină Mary avea grije să-şi trimată fiul in toate colţurile lumii de câte ori înjgheba vr’un „flirt”. Şi astfel se face că moştenitorul celui mai important tron din lume, e şi omul cel mai voiajat. Inima lui a trebuit să se revolte de multe ori de regula impusă viitorilor monarhi. Dragostea prohibită. Se adaugă totuşi că el primeşte lucrurile cu o veselă filosofie şi ca de câte ori aude pe nepoţica sa Elisaaabeth, zice râzând adresându-se drăgălaşei sale cumnate, ducesa de York: „Iată pe regina Elisabeth !” Oare vrea el să dea să înţeleagă că poate într’o zi va renunţa la drepturile da moştenire în favoarea fratelui său . Sau nu e decât una din acele glume pe care le spune foarte des „Nothing to do!" „Nu-i nimic de făcut!“. SA FIE OARE UN CELIBAT CU TALC ? Cu toate acestea când ne gândim bine la situaţia Curţilor regale europene între ele, vedem că un prinţ moştenitor englez nu e de loc uşor de însurat In ce familie domnitoare să-şi caute soţia ? O NOAPTE DE GROAZA INTRE CHINA si SOVIETE Cum am suferit de frig în Sahara de NICOLAS COLINE CEA MAI FRUMOASA FATA DIN LUME A SOSIT IN ROMANIA Cele două prietene „Miss Universe“ şi „Miss România“. — Salutul lor către poporul român. Ce me spume Marion Gherfh H® vorbă cu Assolatii Conferinţa de la Haga. Cecul pătat de sânge. — Poşta medicală. — Jocuri distractive. — Curiozităţi Ştiinţifice, Anecdote, etc. publică excelenta revistă LEALITATEA AN mistrat mâi No. 30 m S culori Număr special in 28 pagini.—8 lei Pagina Hk. ÎNTÂMPLĂRILE zilei _ Noţiunea de cinste Chiar în zilele aceste am citit in ziare despre descoperirea unei importante cantităţi de ciorapi de mătase pe care persoana ce-i cumpărase vroia să-i introducă, fără să plătească taxele de vamă. Faptul este pur şi simplu un furt ordinar — un furt în dauna fiscului. Totuşi, sunt aproape convins că persoana ce a încercat să-l comită, va fi mirată, când i s’ar observa că a săvârşit un act necinstit. Noţiunea de cinste are, in adevăr, interpretări foarte elastice. De pildă, a fura statul, fie prin neplata impozitelor datorite, fie prin declaraţie false in ce priveşte totalul veniturilor unui contribuabil, fie, în sfârşit, prin încercarea de a te sustrage dela plata taxelor de vamă, nu e socotit în genere ca o faptă ,de care trebue să te ruşinezi, ci mai,de grabă ca o dovadă de deşteptărirahie şi îndemânare, . .■'* E adevărat că se invoacă şi o circumstanţă uşurătoare : aceea că nici statul nu se poartă tocmai cinstit cu cetăţenii şi că nu se ţine totdeauna de îndatoriri şi angajamente. Oricum, faptul arată persistenţă unor moravuri cu cari nu avem să ne lăudăm De aceea, când în rândurile celor mici şi umili găseşti exemple de o cinste şi de o corectitudine ce nu prea se obişnuieşte in unele cercuri mai bine situate, capeţi, pe lângă o satisfacţie sufletească, şi un sentiment de optimism şi de încredere in sosirea de zile mai bune. Am avut eu însumi sentimentul acesta nu mai departe decât pe ziua de ieri. Uitasem servieta cu cărţi şi manui.' rise intr'un taxi, căruia nu-i observasem numărul. M’a căutat şofeurul şi mi-a remis-o. Un exemplu frumos care merită să fie relevat. ELVIN ra! ucide bărbatul PARIS. „ Ziarul ,,New-York Herald“ anunţă din Mexic că reprezentanta Mexicului la concursul Internaţional de frumuseţe din Galveston, d-na Maria Vidal, şi-a asasinat soţul, pentru că a aflat din ziare, că a fost reclamat pentru bigamie de către prima la soţie. După comiterea crimei, Miss Mexico a încercat să se sinucidă. EDGAR WALLACE Unul din cei mai cititi romancieri englezi, a hotărît să nu laai pubtice remane