Dimineaţa, septembrie 1929 (Anul 25, nr. 8156-8185)
1929-09-15 / nr. 8170
Anni XXV, - Wo, 8(69 TOATE CĂRȚILE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, SECUNDAR, COMERCIAL, PROFESIONAL, NORMAL, ETC. LIBRĂRIA SOCEC CALEA VICTORIEI 1 2 Pagini t 1 INERTI Duminică 15 Septembrel329 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an 380 200 Fondată in 1901 de CONST. MILLE 3 LEI II București, Str. Sărindar 7—11 jj TEL.EF Centrala: 306 67. 324 73. 346 79 353 54 Diracula : 357 72 A dela 307 66 Provincia 110 60* L- 6 Iun’ n 3 luni PUTEREA PRESEI Cum se manifestă ea la Societatea Naţiunilor — De la trimisul nostru special — GENEVA. — Nicăeri puterea presei nu este mai vizibilă decât la Societatea Naţiunilor, unde totuşi, modestia ziariştilor este mai vădită decât oriunde. Mărturisesc că aci te cuprinde o adevărată mândrie de breaslă pe care ţi-ai ales-o şi căreia aparţin toţi câţi ne-am înregimentat în ea, cu tot trupul şi cu tot sufletul. La dejunul obicinuit, pe care l-a oferit „Asociaţiunea ziariştilor acreditaţi pe lângă Liga Naţiunilor“, membrilor consiliului Ligii, au vorbit, pe lângă oratorii de rigoare, d-nii: Macdonald, Briand și Stresemann. Nu este semnificativ că cei doi dintâi vin din mult hulita breaslă a gazetarilor ? D. Briand, pentru a ilustra puterea presei, însemnătatea ei pentru Ligă, a imaginat un truc foarte nostim. Vorbise înaintea mesei în adunare. După ce a terminat — spunea dânsul — se făcu că aţipi pentru un moment Şi atunci a avut un vis teribil. Anume că discursul acela, pe care la rostit pe o căldură atroce, pe care l’a meditat, despre a cărui reuşită să îndoit, în vederea căruia a avut emoţii şi pe care l’a terminat în aplauze prelungite, cl a fost pronunţat în absenţa presei. Astfel, el nu va depăşi zidurile adunării, nu va fi fost auzit decât de publicul prezent în sală, fatalmente restrâns. Din fericire, însă, s’a trezit din acest vis urât şi atunci şi-a zis : Ce ar fi Societatea Naţiunilor fără presă? Ce ar fi ideia păcii, fără concursul acestui instrument cu puternică rezonanţă care este presa mondială ? Şi, asociându-se elogiului pe care-l făcuse presei premierul englez, d. Briand a lăudat efectele binefăcătoare ale muncii ziariştilor. Elogiul nu este nemeritat. Dacă arunc o privire asupra tribunei presei de aci, de la Ligă, văd aproape 400 de colegi, cari muncesc din greu, pe cari numai entuziasmul pentru o nobilă cauză îi susţine, cari nu-şi fac datoria pur şi simplu pentru a câştiga o existenţă de cele mai multe ori foarte modestă,, ci pun în ceea ce fac toată inima lor, tot ce au mai bun într’înşii-Pentru dânşii. Societatea Naţiunilor nu este o ficţiune. Pentru dânşii, ideia păcii nu este un vis. Ei văd, ei pipăie ceea ce altora le apare, în cazul cel mai bun, ca o ipoteză fericită, învăţaţi să privească îndărătul culiselor scenei pe care se joacă imensa comedie a vieţii, care cele mai adeseori e o mare tragedie, ei sunt nişte prooroci noi şi pot întrevedea viitorul înaintea altora fiindcă, cu puterea de care dispun, îl pot pregăti şi contribuesc la înfăptuirea lui. • S’au introdus, la adunările Ligii, câteva inovaţii pentru a asigura o mai mare publicitate lucrărilor ei. Discursurile oratorilor le poate auzi şi publicul adunat în plata din faţa sălii, în care Liga îşi ţine şedinţele. Postul de transmisie radiografică duce aceste discursuri până în foarte depărtate localităţi ale Europei şi ale celorlalte continente. Zilnic, două staţiuni de telegrafie fără fir transmit până în Australia un rezumat al desbaterilor. Dar ce sunt toate acestea în raport cu activitatea presei? Prin ziariştii prezenţi aci , corespondenţi sau trimişi ai ziarelor lor, corespondenţi ai marelor agenţii telegrafice — zeci de milioane de cititori nu află numai în mod rece, obiectiv, ce se întâmplă la Ligă, dar participă la desbaterile ei, au un tablou viu al celor ce se petrec pe scenă şi în culise, animă pe delegaţii statelor lor la o acţiune utilă păcii sau îi împiedică dela una păgubitoare progresului ei. Mai mult, când şedinţele şi chiar sesiunea adunării s’au terminat, presa continuă să agite problemele ce n’au fost rezolvate şi împinge înainte opera păcii. Asta-i puterea ei B. BRĂNIŞTEANU * E atât de sugestivă fotografia de mai sus, încât amănuntele par inutile. E bine totuşi să se ştie că bătrânul, a cărui durere se topeşte mută, în zdrobii gospodăriei lui distrusă în marea vâlvătaie de la Târgovişte, muncise zi de zi, o viaţă de om până agonisise puţinii bani necesari construcţiei. Clădise în cele din urmă şi se îndatorase tot, ca să-şi termine căminul. Se poate închipui durerea undiaşului, sub nemilostiva lovitură care i-a sfărâmat visul lui abia înfiripat ? UN MONUMENT AL DURERII FALSIFICATORII DE BANCNOTE — De ce ai falsificat bani? .. domnule judecător, sunt atât de rupți de murdari banii Băncii Naţionale, incat voiam să-i preschimb... Incendierea unei fabrici de avioane in Polonia VARSOVIA, 83 (Radar). Din noaptea trecută un incendiu s’a declarat la fabrica de avioane „Lawica“ lângă Poznan. Fpepl a nimicit două hangare in care se aflau 6 avioane aproape terminate şi IO în construcţie. Deasemenea a fost distrusă o parte din clădirea fabricii. Pagubele sunt considerabile. Convocarea parlamentului francez PARIS, 13 (Rudor). — Camera și Senatul se vor întruni in sesiunea de toamnă la 22 Octombrie, pentru a discuta planul Young si noul buget. IHTĂMPLlffllE ZILEI Ce oameni! Ascultaţi, vă rog, şi spuneţi după aceea dacă nu se impune ca toţi oamenii de bine să-şi dea mâna şi să pornească o necruţătoare luptă pentru combaterea ticăloşiilor, cari ameninţă să prefacă societatea într’o adevărată mocirlă. Ascultaţi, vă rog, povestirea pe scurt a două fapte recente şi cât se poate de reale. Unul trăeşte de opt ani de sine cu o tânără femeie. Trăeşte incontinuu ca bărbat şi soţie. Apoi, abuzând de naivitatea sau de buna ei credinţă, o convinge că ar putea îngriji mai bine de dânsa, dacă ar lua în căsătorie pe alta. Femeia se lasă convinsă, pentru ca mai târziu el să o dea pe mâna poliţiei, spunând că-l şantajează! Părăsită şi batjocorită, ea se căsătoreşte cu un bărbat, despre care, sărmana de ea, nu ştie că suferă de alienajie mintală. Astăzi el este internat undeva la un ospiciu, pe când ea, atinsă in acest interval de timp de o gravă infirmitate, n’are ce mânca şi nici unde să se adăpostească. Alt fapt. 0a fostă tânără, sedusă şi apoi părăsită, încearcă să se sinucidă în faţa seducătorului. Pe când ea se zbatea între viaţă şi moarte, el, râzând şi batjocorind-o, pleacă la chef şi o lasă în chinuri atroce. Cum ar fi cu putinţă să pătrundă mn inimi mai multă omenie, mai mult sentiment de respect pentru fiinţele a căror singură vină este că au avut încredere în asigurări şi jurăminte ce li s’au făcut şi au dat tot ce au avut ele mai preţios? D-LUI S. B.-LOCO. — Linişteşte-te, cele scrise in articolaşul „Dureri si necazuri“ nu se refereau de loc la prietenul d-tale. E un caz ca totul alta•* ELVfâ Sentinţa în procesul comuniştilor din Timişoara TXM1.V.ARA, 13.—După închiderea desbaterilor (a căror relatare o publicăm î n al să part. ' a ziarului) in faţa unei săli arhipline tribunalul de vacanţă sub presidenfia d-l ui Petre Popeseu, aplicând art. 4 până 6 ale lesei din 1914 pentru protecţia autorităţilor, aduce la orele 12 sentinţa in procesul comuniştlor. Conbanmt pe acuzaţii Malier, Krebs, şi Stromingher la câte un an închisoare şi 5000 lei amendă. Pe Hirsch, Bernhard Abraham, Francisc Wolf, Iorbaciov şi Simion Fuchs la câte opt luni Închisoare şi 3000 Iei amendă. Alţi 29 de acuzaţi sunt condamnaţi la câte şase luni închisoare şi 2000 lei amendă. Două minore: Ileana Pop şi Iulişca Valter ia câte două luni închisoare. Nouă inşi sunt achitaţi şi anume: Popescu-Doreanu, Irina Ortner, Riva Vasilescu Dumitra Badea Grofu, Gheorghe Moţ, Constantin Trandafirescu Nicolae Vâlcu, Ion Niculescu şi Anghel Petrescu. SUSPENDAREA DREPTURILOR POLITICE Tuturora li s’a socotit timpul de prevenţie iar, pe de altă parte, i s'au luat drepturile politice pe trei ani. Cei 11 acuzaţi lipsă vor 11 judecaţi prin disjungere. După pronunţarea sentinţei preşedintele a motivat-o. Procurorul a declarat apel in contra condamnărilor, dar nu s’a opus la achitări. Avocatul Purgher din partea apărării declară denseraeni apel şi menţine clauza nulităţii. Avocatul Botez în numele părţei civile declară deasemeni apel pentru că nu s’au acordat daune poliţiştilor răniţi Avocatul Pătrăşcanu cere eliberarea provizorie a condamnaţilor până la judecarea apelului Procurorul se opune. Tribunalul după o scurtă deliberare respinge cererea. Presa elveţiană despre bogăţiile României BERNA, 13. (Rador). — Profesorul elveţiand. dr. R. Kirchgraber a publicat in ultimul timp in presa elveţiană mai multe articole documentate şi de un deosebit interes asupra României Astfel, în „Schweizerisches Kaufinaenisches Zentralblat, ziar răspândit in toate cercurile comerciale, a publicat o serie de articrole despre bogăţiile naturale şi posibilităţile de desvoltare ale vieţii economice din România, precum şi despre relaţiile comerciale românoelveţiene. In revista „Leben und Glauben dl Kirchgraber a publicat un articol interesant, cu reproduceri, despre arta populară românească. Ministrul de externe ungarul a Roma întrevederea Mussolini-Walko ROMA, 13. (Rador). — Agenţia ..Ştefani“ anunţă: D. Walko, ministrul de externe al Ungariei, a sosit dri dimineaţa la Roma, venind din Geneva. In gară a fost primit de funcţionari ai ministerului de externe, de reprezentanţii Ungariei la Quirinal şi la Vatican. D. Walko s-a dus la vila Tortonea, unde d. Mussolini a oferit un dejun intim. Au mai participat la dejun d. Grandi, ministrul externelor, subsecretarul de stat d. Giunta, baronul Apor, directorul afacerilor politice din ministerul externelor, d. Budapest însărcinatul de afaceri al Ungariei, deputatul Ferretti, şeful biroului presei şi înalţii funcţionari al ministerului de externe. După dejun, d-nii Mussolini şi Walko au avut o lungă şi cordială După amiază, d. Walko a avut la palatul Chigi o întrevedere cu ministrul externelor, d. Grandi, care i-a întors apoi vizita la legația Ungariei. La 12 noaptea, d. Walko a plecat la Budapesta. UN NOU ZBOR AL ZEPPELINULUI — Telegramă particulară — Friedrichshaffen, 13. — Zeppelinul va face la 17 Septembrie un nou zbor de 241 de ore in nordul Germaniei. Cu acest prilej va zbura si deasupra Ulrikwa* Ajutaţi pe sinistraţii din Târgovişte Pârjolul focului cotropitor a distrus atâtea gospodării modeste în marginea Târgoviştei. Oameni muncitori, cu familii numeroase, au rămas pe drumuri. Copiii, cari au nevoe de îngrijire, stau adăpostiţi prin şuri, acum la apropierea vântului rece şi al ploilor de toamnă. Un sentiment de pioasă dărnicie trebue să însufleţească inimile tuturor. Nu se ştie cum, când şi în ce măsură statul, greu apăsat, de atâtea nevoi, va putea da un ajutor efectiv. Ne adresăm deci cititorilor noştri, cari s’au arătat totdeauna grăbiţi să vină în ajutorul celor în nenorocire, şi le solicităm obolul. Deschidem o listă de subscripţie. Numele donatorilor vafi publicat în coloanele „Adevărului“ şi „Dmdneţii“ şi nu ne îndoim că vor fi mulţi cei cari-şi vor trimite, din puţinul ce au, banul alinător al atâtor suferinţe. „Adeveriţi“ şi „Dimineaţa“ se înscriu cu suma de5.000 lei. STRADA CONST. MILLE Primăria Capitalei a Împlinit — In sfârşit — vechiul proect de-a da străzii Sărindar numele lui Const. Mille. Este in acest gest o frumoasă datorie de pietate faţă de amintirea celui care este, cu adevărat, intemeetorul presei moderne în ţara noastră. Când a luat dela Alexandru Belfuman direcţia ziarului Adevărul, Miile a găsit in ziaristica românească procedeele arhaice ale timpurii. Cu o râvnă mereu neostenită, el s’a străduit să introducă în presa noastră toate inovaţiunile presei occi-, dentale: clişee, telegrame externe dela corespondenţi speciali, cronici cât mai variate pentru a interesat toate categoriile de cititori, etc. A-\ i-astta uita nn ite&rit pe two -«ici aiti!versarii să* nu i-1 pot făgădui: ms-j ritul de inovator Aproape tot colace vedem azi, ca vinere tehnică, în toată presa noastră este opera acestui formidabil deschizător de drumuri. Dar Miile n’a avut numai acest, merit profesional. El n'a fost numai un mare organizator. A fost şi un strălucit luptător. Suflet generos, inspirat de ideile largi ale democraţiei franceze, Miile a fost profund jignit de nedreptatea politică şi socială in care se zbâtea atunci România Cu un curaj splen-did, el a ridicat cuvântul de protest împotriva tuturor actelor de samavolnicie. Iar când simţia că "sensul gazetăresc nu are destul răsunet, — el nu pregeta să păşească In adunare publică şi să vorbească de-a dreptul mulţimilor, — după cum nu pregeta să vină în faţa Justiţiei ca să apere — ca avocat — pe cei prigoniţi. Cu o admirabilă Încăpăţânare, Miile a ştiut să denunţezi cu zi abuzul — de la bătaia unuia la poliţie, până la marile abuzuri care loveau categorii întregi de cetăţeni. Campaniile lui Împotriva bătăii in armată, împotriva „ororilor inutile* din 1807, etc., — au rămas pildă de cum trebue dusă o campanie de presă — şi în ceiace priveşte tehnica profesională şi în ceiace priveşte curajul civic. Dar Miile, combătând nedreptatea caz cu caz, nu s’a pierdut totuşi in detaill. Ei s’e ridicat până la principiile generale, care trebue să ocârmuiască o democraţie. A cerut votul universal, atunci când formularea unui atare deziderat lua aspectul unui act prin excelenţă subversiv. A cerut împroprietărirea ţăranilor şi încetăţenirea evreilor, drept de vot pentru femei, etc. Combătut pe toate căile, cu ultima violenţă, de partidele oligarhice, Miile n’a şovăit o clipă. Timpul i-a dat dreptate: reformele cerute de el s’au înfăptuit rând pe rând. Primăria Cf ’tale s’a cinstit pe ea însăşi prin hotărirea de a da străzii Sărindar numele lui Const. Miile DEM. DEPOZTE CLANDESTINE DE ARIE ŞI GERMANIA — TELEGRAMA HAMBURG, 13. — Poliţia continuând percheziţiile dontii iSiare, a descoperit la Altona, depozite clandestine de arme şi de materii explozibile. Depozitele se găseau ascunse la cei arestaţi în legătură cu recentele atentate. S’au găsit mitraliere şi granate de mână de cel mai nou sistem. Armele au fost aduse la poliţie şi e probabil că in cursul zilei de astăzi se vor face noi arestări. HAMBURG, 13. — La interogare-PARTICULARA — unul de erî după amiază, directorul ziarului „Landsvolk“ a mărturisit că el a săvârşit atentatul de la 28 August 1928, de la Beidenmleth. Se crede că şi ceilalţi vor începe să-şi mărturisească crimele. Fostul prefect de poliţie, Nickel, a declarat că a lucrat din însărcinarea ziarului „Landsvolk“, de unde a primit şi însemnate sume de bani. ★ BERLIN, 13. (Rador). — „Berliner Tageblatt“ anunţă că, continuând ancheta asupra atentatului de la Reichstag, poliţia a descoperit la Altona un depozit clandestin de arme. In depozit s-au găsit numeroase mitraliere, puşti şi granate de moină. ★ IERUSALIMUL AMENINŢAT DE NOUI TURBUrJORI? - TELEGRAMA IERUSALIM, 13. — Azi fiind o sărbătoare religioasă mahomedană, autorităţile engleze au luat cele mai întinse măsuri pentru ca eventuale noi tulburări să poată fi înăbuşite imediat. Patrule circulă în oraş, iar, posturile permanente PARTICULARA — au fost dublate pretutindeni. In ultimele zile liniștea ne mai fiind tulburată, au fost retrase o parte din trupele engleze și îmbarcate pe vasele de război. Aceste vase vor rămâne însă lângă coasta Palestinei, până când ordinea va fi pe deplin restabilită.