Dimineaţa, septembrie 1929 (Anul 25, nr. 8156-8185)

1929-09-15 / nr. 8170

Anni XXV, - Wo, 8(69 TOATE CĂRȚILE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, SECUNDAR, COMERCIAL, PROFESIONAL, NORMAL, ETC. LIBRĂRIA SOCEC CALEA VICTORIEI 1 2 Pagini t 1 INERTI Duminică 15 Septembrel329 PREȚUL ABONAMENTELOR Lei 750 pe timp de un an 380 200 Fondată in 1901 de CONST. MILLE 3 LEI II București, Str. Sărindar 7—11 jj TEL.EF­­ Centrala: 306 67. 324 73. 346 79 353 54 Diracula : 357 72 A dela 307 66 Provincia 110 6­­0* L-­ 6 Iun’ n 3 luni PUTEREA PRESEI Cum se manifestă ea la Societatea Naţiunilor — De la trimisul nostru special — GENEVA. — Nicăeri puterea pre­sei nu este mai vizibilă decât la Societatea Naţiunilor, unde totuşi, modestia ziariştilor este mai vădită decât oriunde. Mărturisesc că aci te cuprinde o adevărată mândrie de breaslă pe care ţi-ai ales-o şi căreia aparţin toţi câţi ne-am înregimentat în ea, cu tot trupul şi cu tot sufletul. La dejunul obicinuit, pe care l-a oferit „Asociaţiunea ziariştilor a­­creditaţi pe lângă Liga Naţiunilor“, membrilor consiliului Ligii, au vor­bit, pe lângă oratorii de rigoare, d-nii: Macdonald, Briand și Stre­­semann. Nu este semnificativ că cei doi dintâi vin din mult hulita breaslă a gazetarilor ? D. Briand, pentru a ilustra pute­rea presei, însemnătatea ei pentru Ligă, a imaginat un truc foarte nostim. Vorbise înaintea mesei în adu­nare. După ce a terminat — spunea dânsul — se făcu că aţipi pentru un moment Şi atunci a avut un vis teribil. Anume că discursul a­­cela, pe care la rostit pe o căldură atroce, pe care l’a meditat, despre a cărui reuşită să îndoit, în vede­rea căruia a avut emoţii şi pe care l’a terminat în aplauze prelungite, cl a fost pronunţat în absenţa pre­sei. Astfel, el nu va depăşi zidu­rile adunării, nu va fi fost auzit de­cât de publicul prezent în sală, fa­talmente restrâns. Din fericire, în­să, s’a trezit din acest vis urât şi atunci şi-a zis : Ce ar fi Societatea Naţiunilor fără presă? Ce ar fi ideia păcii, fără concursul acestui instrument cu puternică rezonanţă care este presa mondială ? Şi, asociându-se elogiului pe ca­­re-l făcuse presei premierul englez, d. Briand a lăudat efectele binefă­cătoare ale muncii ziariştilor. Elogiul nu este nemeritat. Dacă arunc o privire asupra tri­bunei presei de aci, de la Ligă, văd aproape 400 de colegi, cari mun­cesc din greu, pe cari numai entu­ziasmul pentru o nobilă cauză îi susţine, cari nu-şi fac datoria pur şi simplu pentru a câştiga o exis­tenţă de cele mai multe ori foarte modestă,, ci pun în ceea ce fac toată inima lor, tot ce au mai bun într’în­­şii-Pentru dânşii. Societatea Naţiu­nilor nu este o ficţiune. Pentru dân­şii, ideia păcii nu este un vis. Ei văd, ei pipăie ceea ce altora le apa­re, în cazul cel mai bun, ca o ipo­teză fericită, învăţaţi să privească îndărătul culiselor scenei pe care se joacă imensa comedie a vieţii, care cele mai adeseori e o mare tragedie, ei sunt nişte prooroci noi şi pot întrevedea viitorul înaintea altora fiindcă, cu puterea de care dispun, îl pot pregăti şi contribuesc la înfăptuirea lui. •­ S’au introdus, la adunările Ligii, câteva inovaţii pentru a asigura o mai mare publicitate lucrărilor ei. Discursurile oratorilor le poate au­zi şi publicul adunat în plata din faţa sălii, în care Liga îşi ţine şe­dinţele. Postul de transmisie radio­­grafică duce aceste discursuri până în foarte depărtate localităţi ale Europei şi ale celorlalte continente. Zilnic, două staţiuni de telegrafie fără fir transmit până în Australia un rezumat al desbaterilor. Dar ce sunt toate acestea în ra­port cu activitatea presei? Prin ziariştii prezenţi aci , cores­pondenţi sau trimişi ai ziarelor lor, corespondenţi ai marelor agen­ţii telegrafice — zeci de milioane de cititori nu află numai în mod rece, obiectiv, ce se întâmplă la Ligă, dar participă la desbaterile ei, au un tablou viu al celor ce se petrec pe scenă şi în culise, animă pe delegaţii statelor lor la o acţiu­ne utilă păcii sau îi împiedică dela una păgubitoare progresului ei. Mai mult, când şedinţele şi chiar sesiunea adunării s’au terminat, pre­sa continuă să agite problemele ce n’au fost rezolvate şi împinge îna­inte opera păcii. Asta-i puterea ei B. BRĂNIŞTEANU * E atât de sugestivă fotografia de mai sus, încât amănuntele par inutile. E bine totuşi să se ştie că bătrânul, a cărui durere se topeşte mută, în zdrobii gospodăriei lui distrusă în marea vâlvătaie de la Târ­­govişte, muncise zi de zi, o viaţă de om până agonisise puţinii bani necesari construcţiei. Clădise în cele din urmă şi se îndatorase tot, ca să-şi termine căminul. Se poate închipui durerea undi­aşului, sub nemilostiva lovitură care i-a sfărâmat visul lui abia înfiripat ? UN MONUMENT AL DURERII FALSIFICATORII DE BANCNOTE — De ce ai falsificat bani? .. domnule judecător, sunt atât de rupți de murdari banii Băn­­cii Naţionale, in­cat voiam să-i preschimb... Incendierea unei fabrici de avioane in Polonia VARSOVIA, 8­3 (Radar). D­in noaptea trecută un incendiu s’a declarat la fabrica de avioane „Lawi­­ca“ lângă Poznan. Fpepl a nimicit două hangare in care se aflau 6 avioane a­­proape terminate şi IO în construcţie. Deasemenea a fost distrusă o parte din clădirea fabricii. Pagubele sunt conside­rabile. Convocarea parlamen­tului francez PARIS, 13 (Rudor). — Camera și Senatul se vor întruni in sesiu­nea de toamnă la 22 Octombrie, pentru a discuta planul Young si noul buget. IHTĂMPLlffllE ZILEI Ce oameni! Ascultaţi, vă rog, şi spuneţi după aceea dacă nu se impune ca toţi oa­menii de bine să-şi dea mâna şi să pornească o necruţătoare luptă pen­tru combaterea ticăloşiilor, cari ame­ninţă să prefacă societatea într’o a­­devărată mocirlă. Ascultaţi, vă rog, povestirea pe scurt a două fapte recente şi cât se poate de reale. Unul trăeşte de opt ani de sine cu o tânără femeie. Trăeşte in­continuu ca bărbat şi soţie. Apoi, abuzând de naivitatea sau de buna ei credinţă, o convinge­ că ar putea îngriji mai bi­ne de dânsa, dacă ar lua în căsăto­rie pe alta. Femeia se lasă convinsă, pentru ca mai târziu el să o dea pe mâna poliţiei, spunând că-l şanta­jează! Părăsită şi batjocorită, ea se căsă­toreşte cu un­ bărbat, despre care, sărmana de ea, nu ştie că suferă de alienajie mintală. Astăzi el este internat undeva la un ospiciu, pe când ea, atinsă in a­­cest interval de timp de o gravă in­firmitate, n’are ce mânca şi nici un­de să se adăpostească. Alt fapt. 0a fostă tânără, sedusă şi apoi părăsită, încearcă să se sinuci­dă în faţa seducătorului. Pe când ea se zbatea între viaţă şi moarte, el, râzând şi batjocorind-o, pleacă la chef şi o lasă în chinuri atroce. Cum ar fi cu putinţă să pătrundă mn inimi mai multă omenie, mai mult sentiment de respect pentru fiinţele a căror singură vină este că au avut încredere în asigurări şi jurăminte ce li s’au făcut şi au dat tot ce au avut ele mai preţios? D-LUI S. B.-LOCO. — Linişteşte-te, cele scrise in articolaşul „Dureri si necazuri“ nu se refereau de loc la prietenul d-tale. E un caz ca totul al­ta•* ELVfâ Sentinţa în procesul comuniştilor din Timişoara TXM1.V­.ARA, 13.—După închiderea desbaterilor (a căror relatare o pu­blicăm î n al să part. ' a ziarului) in faţa unei săli arhipline tribunalul de vacanţă sub presidenfia d-l ui Pe­tre Popeseu, aplicând art. 4 până 6 ale lesei din 1914 pentru protecţia autorităţilor, aduce la orele 12 sen­tinţa in procesul comuniştlor. Conb­anmt pe acuzaţii Malier, Krebs, şi Stromingher la câte un an închisoare şi 5000 lei amendă. Pe Hirsch, Bernhard Abraham, Francisc Wolf, Iorbaciov şi Simion Fuchs la câte opt luni Închisoare şi 3000 Iei amendă. Alţi 29 de acuz­aţi sunt condam­naţi la câte şase luni închisoare şi 2000 lei amendă. Două minore: Ileana Pop şi Iu­­lişca Valter ia câte două luni în­chisoare. Nouă inşi sunt achitaţi şi anume: Popescu-Doreanu, Irina Ortner, Riva Vasilescu Dumitra Badea Gro­­fu, Gheorghe Moţ, Constantin Tran­­dafirescu Nicolae Vâlcu, Ion Nicu­­lescu şi Anghel Petrescu. SUSPENDAREA DREPTURILOR POLITICE Tuturora li s’a socotit timpul de prevenţie iar, pe de altă parte, i s'au luat drepturile politice pe trei ani. Cei 11 acuzaţi lipsă vor 11 jude­caţi prin disjungere. După pronunţarea sentinţei pre­şedintele a motivat-o. Procurorul a declarat apel in con­tra condamnărilor, dar nu s’a opus la achitări. Avocatul Purgher din partea apă­rării declară denseraeni apel şi men­ţine clauza nulităţii. Avocatul Botez în numele părţei civile declară deasem­eni apel pentru că nu s’au acordat daune poliţiştilor răniţi Avocatul Pătrăşcanu cere elibera­rea provizorie a condamnaţilor până la judecarea apelului Procurorul se opune. Tribunalul după o scurtă delibera­re respinge cererea. Presa elveţiană despre bogăţiile României BERNA, 13. (Rador). — Profesorul elveţian­­d. dr. R. Kirchgraber a pu­blicat in ultimul timp in presa elve­ţiană mai multe articole documenta­te şi de un deosebit interes asupra României Astfel, în „Schweizeris­ches Kaufinaenisches Zentralblat­, ziar răspândit in toate cercurile co­merciale, a publicat o serie de arti­­crole despre bogăţiile naturale şi po­sibilităţile de desvoltare ale vieţii e­­conomice din România, precum şi despre relaţiile comerciale româno­­elveţiene. In revista „Leben und Glauben d­l Kirchgraber a publicat un articol interesant, cu reproduceri, despre arta populară românească. Ministrul de externe ungarul a Roma întrevederea Mussolini-Walko ROMA, 13. (Rador). — Agenţia ..Ştefani“ anunţă: D. Walko, ministrul de externe al Ungariei, a sosit dri dimineaţa la Roma, venind din Geneva. In gară a fost primit de funcţionari ai mini­sterului de externe, de reprezentan­ţii Ungariei la Quirinal şi la Vati­can. D. Walko s-a dus la vila Tortonea, u­nde d. Mussolini a oferit un dejun intim. Au mai participat la dejun d. Grandi, ministrul externelor, sub­secretarul de stat d. Giunta, baro­nul Apor, directorul afacerilor po­litice din ministerul externelor, d. Budapest însărcinatul de afaceri al Ungariei, deputatul Ferretti, şeful biroului presei şi înalţii funcţionari al ministerului de externe. După dejun, d-nii Mussolini şi Walko au avut o lungă şi cordială După amiază, d. Walko a avut la palatul Chigi o întrevedere cu mi­nistrul externelor, d. Grandi, care i-a întors apoi vizita la legația Un­gariei. La 12 noaptea, d. Walko a plecat la Budapesta. UN NOU ZBOR AL ZEPPELINULUI — Telegramă particulară — Friedrichshaffen, 13. — Zeppelinul va face la 17 Septembrie un nou zbor de 241 de ore in nordul Germaniei. Cu acest pri­lej va zbura si deasupra Ulrikwa* Ajutaţi pe sinistraţii din Târ­govişte Pârjolul focului cotropitor a distrus atâtea gos­podării modeste în marginea Târgoviştei. Oameni muncitori, cu familii numeroase, au rămas pe dru­muri. Copiii, cari au nevoe de îngrijire, stau adă­postiţi prin şuri, acum la apropierea vântului rece şi al ploilor de toamnă. Un sentiment de pioasă dărnicie trebue să în­sufleţească inimile tuturor. Nu se ştie cum, când şi în ce măsură statul, greu apăsat, de atâtea nevoi, va putea da un ajutor efectiv. Ne adresăm deci ci­­titorilor noştri, cari s’au arătat totdeauna grăbiţi să vină în ajutorul celor în nenorocire, şi le soli­cităm obolul. Deschidem o listă de subscripţie. Numele do­natorilor va­­fi publicat în coloanele „Adevărului“ şi „Dmdneţii“ şi nu ne îndoim că vor fi mulţi cei cari-şi vor trimite, din puţinul ce au, banul ali­­nător al atâtor suferinţe. „Adeveriţi“ şi „Dimineaţa“ se înscriu cu suma de­­5.000 lei. STRADA CONST. MILLE Primăria Capitalei a Împlinit — In sfârşit — vechiul proect de-a da străzii Sărindar numele lui Const. Mille. Este in acest gest o frumoasă da­torie de pietate faţă de amintirea celui care este, cu adevărat, inteme­­etorul presei moderne în ţara noas­tră. Când a luat dela Alexandru Bel­­fu­man direcţia ziarului Adevărul, Miile a găsit in ziaristica româneas­că procedeele arhaice ale timpurii. Cu o râvnă mereu neostenită, el s’a străduit să introducă în presa noas­tră toate inovaţiunile presei occi-, dentale: clişee, telegrame externe dela corespondenţi speciali, cronici­­ cât mai variate pentru a interesat toate categoriile de cititori, etc. A-\ i-astta uita nn ite&rit pe two -«ici aiti!­versarii să* nu i-1 pot făgădui: ms-j ritul de inovator Aproape tot colace vedem azi, ca vine­re tehnică, în toată presa noastră este opera ace­stui formidabil deschizător de dru­muri. Dar Miile n’a avut numai acest, merit profesional. El n'a fost numai­ un mare organizator. A fost şi un strălucit luptător.­­ Suflet generos, inspirat de ideile largi ale democraţiei franceze, Miile a fost profund jignit de nedreptatea politică şi socială in care se zbâtea atunci România Cu un curaj splen-­­did, el a ridicat cuvântul de protest împotriva tuturor actelor de sama­volnicie. Iar când simţia că "sensul­­ gazetăresc nu are destul răsunet, — el nu pregeta să păşească In aduna­re publică şi să vorbească de-a drep­tul mulţimilor, — după cum nu pre­­geta să vină în faţa Justiţiei ca să apere — ca avocat — pe cei prigo­niţi. Cu o admirabilă Încăpăţânare, Miile a ştiut să denunţe­zi cu zi a­­buzul — de la bătaia unuia la poli­ţie, până la marile abuzuri care lo­veau categorii întregi de cetăţeni. Campaniile lui Împotriva bătăii in armată, împotriva „ororilor inu­tile* din 1807, etc., — au rămas pil­dă de cum trebue dusă o campanie de presă — şi în ceiace priveşte tehni­ca profesională şi în ceiace priveşte curajul civic. Dar Miile, combătând nedreptatea caz cu caz, nu s’a pierdut totuşi in detaill. Ei s’e ridicat până la prin­cipiile generale, care trebue să ocâr­­muiască o democraţie. A cerut vo­tul universal, atunci când formula­rea unui atare deziderat lua aspec­tul unui act prin excelenţă subver­siv. A cerut împroprietărirea ţărani­lor şi încetăţenirea evreilor, drept de vot pentru femei, etc. Combătut pe toate căile, cu ultima violenţă, de partidele oligarhice, Miile n’a şo­văit o clipă. Timpul i-a dat dreptate: reforme­le cerute de el s’au înfăptuit rând pe rând. Primăria Cf­ ’tale­ s’a cinstit pe ea însăşi prin hotărirea de a da străzii Sărindar numele lui Const. Miile DEM. DEPOZ­TE CLANDESTINE DE ARIE ŞI GERMANIA — TELEGRAMA HAMBURG, 13. — Poli­ţia continuând perchezi­ţiile dontii iSiare, a desco­perit la Altona, depozite clandestine de arme şi de materii explozibile. Depo­zitele se găseau ascunse la cei arestaţi în legătură cu recentele atentate. S’au găsit mitraliere şi granate de mână de cel mai nou sistem. Armele au fost aduse la poliţie şi e probabil că in cursul zi­lei de astăzi se vor face noi arestări. HAMBURG, 13. — La interogare-PARTICULARA — unul de erî după amiază, directorul ziarului „Landsvolk“ a mărturisit că el a săvârşit atentatul de la 28 August 1928, de la Beidenmleth. Se crede că şi ceilalţi vor începe să-şi mărturisească crimele. Fostul prefect de poliţie, Nickel, a declarat că a lucrat din însărcina­rea ziarului „Landsvolk“, de unde a primit şi însemnate sume de bani. ★ BERLIN, 13. (Rador). — „Berliner Tageblatt“ anunţă că, continuând ancheta asupra atentatului de la­­ Reichstag, poliţia a descoperit la Al­tona un depozit clandestin de arme. In depozit s-au găsit numeroase mi­traliere, puşti şi granate de moină. ★ IERUSALIMUL AMENINŢAT DE NOUI TURBUrJORI? - TELEGRAMA IERUSALIM, 13. — Azi fiind o sărbătoare reli­gioasă mahomedană, au­torităţile engleze au luat cele mai întinse măsuri pentru ca eventuale noi tulburări să poată fi înă­buşite imediat. Patrule circulă în oraş, iar, posturile permanente PARTICULARA — au fost dublate pretutin­deni. In ultimele zile liniștea ne mai fiind tulburată, au fost retrase o parte din trupele engleze și îmbar­cate pe vasele de război. Aceste vase vor rămâne însă lângă coasta Palesti­nei, până când ordinea va fi pe deplin restabilită.

Next