Dimineaţa, octombrie 1929 (Anul 25, nr. 8186-8216)

1929-10-01 / nr. 8186

Anii XXV. — Wo. 8180 S Pagini Lei 295 Servieta de Piele CALITATE SUPERIOARĂ LA LIBRĂRIA SOC­EC CALEA VICTORIEI ill VNE S| Fondată fn lSOi I II de CONST. MULLE |1 3 LEI București,Str. Const. Miile (Sărindar) 7­ii TELEF.­­ Centrala: 307 67. 324 73. 346 76 353 54 f Direcția: 357 72 A­dfla 307 69 Provincia 410 06 1 Marti 1 Octombrie 1929 SILUETA Dv.? o puteți păstra purtând centura „SUPLEX“ de la Carol Biinger Str. Brezoianu, 4­­prospecte la cerere) MISTERUL FRAUDELOR Ceia ce mă indignează mai cu seamă în faţa noianului de fraude, — al cărui capăt nu numai că nu-l vedem, dar pare a se arăta coada mai grasă decât capul, sfârşitul mai catastrofal decât începutul, — ceea ce mă indignează zic, mai­­cu seamă»­e că mi se ştie ce au d­eve­­nit miliardele la­olaltă, poate zecile1 de miliarde,__ furate. Ce zic zecile?: Cine mai e în stare să le cunoască numărul daca­ cuprindem şi pe cele! din vremea războiului, şi din preaj­ma lui. Vă amintiţi, când ardeau pe un cap depozitele ? Ce a devenit deci această enor­mă avere publică şterpelită ? La drept „vorbind nu prea vedem ce au devenit nici nouă zeci la sută din hoţi, căci urmăriţi- nu­ cred­­să fi fost mai mulţi de zece la sută, iar condamnaţi, fie şi cei foarte u­­şor, poate de abia unul la "sută. Dar lăsând ,deocamdată la o par­te­ făptaşii, încă odată ne între­băm ce au devenit banii? Anche­tele judiciare făcute cu prilejul pu­ţinelor şi slabelor urmăriri s’au in­teresat ele de punctul acesta ? Da­că da, ar fi foarte interesant să le cunoaştem rezultatele. Dacă nu — de ce nu şi nu da ? Să vedeţi ce mă împinge să pun asemenea întrebări. Dacă de pildă sar afla că miliardele acestea s’au irosit complect şi definitiv, că prin chefuri, destrăbălări, mese de joc, călătorii de huzur de îmbogăţiţi de război în străinătăţi, etc. din ele n’a mai rămas nimic, paguba ţării ar fi sinistră şi catastrofală peste măsură, iar disperarea noastră cea neconsolată și neconsolabilă ar trece de orice margine. Dacă însă ,nu s’ar dovedi că re­zultatul furtișagurilor s’a cristali­zat în clădiri noui, în industrii folo­sitoare, în pământuri bine cultiva­te, în plantări de păduri, sau mă­car în opere de binefacere, la ri­goare fie şi şi bijuterii, tablouri de preţ, biblioteci bogate, etc. parcă nu-am mai veni niţel în fire, nu-i aşa ? O parte cel puţin din furtu­rile banului public ar rămâne în ţară şi ar da foloase prin alte di­recţii şi mijloace, foloase de care ar beneficia şi publicul. Vă mărturisesc cu oarecare cu­raj, cu riscul să mă desaprobaţi, ca dacă asemenea delicte şi crime s’ar da la furaţi, eu unul, furat fiind, aş pleda pe lângă colegii mei ca să acordară circumstanţe uşu­­rătoare acelor delicvenţi ce ar pu­tea dovedi că mai poseda milioa­nele furate, măcar în bună parte,­ şi că au făcut cu ele un uz de interes general, fie şi dacă s’au folosit şi ei personal de pe urma lor. Dimpotrivă, aş cere, aci fără în­doială de acord cu toţi d-voastră, ca acelora ce s ar dovedi că au dat sbranca în lăzile statului, comune­lor şi judeţelor, precum şi în ale particularilor, să li se aplice ma­ximul pedepsei, îndoit, chiar şi mai mult, ocna pe viaţă. Va să zică sunt hoţi răi şi hoţi buni ? Se vede că sunt. Căci să fim drepţi, şi mai cu seamă practici. Una e să-şi facă hoţul o stare bună din hoţie şi să o întrebuinţeze apoi ca şi cum ar fi de origină cinstită,­­şi e inteligentă — cazul ban­ditului .Pantelimon de o pildă — şi alta să arunce milioanele furate pe beţie, cartoforie, luxuri stupide şi alte ticăloşii. — Astfel s’ar explica în parte criza generală din ţară. Nu V’a fost niţel siim­patic Pan­telimon, iar de Terente, Tomescu, Munteanu, Cocoş şi alţii, n’au­ sim­ţit numai groază şi scârbă ? Dacă da, iată-vă niţel de acord cu cele de mine expuse mai sus. I. Teodorescu ^ -­iTm .... SESIUNEA PUSTIITĂ DE INCENDIU! ÎNTÂMPLĂRILE zilei Armata timizilor , două articolaje ce am scris in chestiunea „timidităţii“ mi-au provocat atâtea răspunsuri şi atâtea vizite personale încât se poate spune cu drept cuvânt că este „o armată a timizilor“. Mi se cer mereu leacuri şi sfaturi detaliate. Cred că voi putea satisface, mă­car în parte, pe puţin veselii soldaţi ai acestei armate, publicând într’u­­na din zile un articol care din cauza lungimei lui, va apărea in altă parte a ziarului. Până atunci insă timizii să-şi în­tărească voinţa, să se autosugestio­neze şi... să nu invidieze pe cei o­­,tazi­ 1, d, regretând că nu sunt ca dânşii. E un obraznic, de pildă, acela care nu ştie să respecte distanţa, care se­ pronunţă cu un tupeu nesuferit în chestiuni pe cari nu le cunoaşte, care caută să monopolizeze o con­versaţie şi care, in loc de a emite o părere modestă, vorbeşte în mod sentenţios. Repet, timizii să nu regrete că nu sunt ca oamenii aceştia. 1.0AM",". A. B. al cărei fiu este aşa de suferind, ii răspund că un medic i-ar putea prescrie o reţetă, care să‘ poată fi repetată la­­ a­­numite intervale de timp. Doc­toria ii poate fi dată bolnavului in opţiune, din care să ia două sau trei linguriţe pe zi, aşa cum va crede me­dicali că este necesar. In felul a­­cesta ,poate fi scutită de cheltuiala de a chema pe doctor la fiecare două zile. TÂNĂRULUI M. de la Buzău li răs­pund că planurile sale de viitor ne­cesită sacrificii băneşti însemnate, fără să aibă măcar siguranţa izbân­zii... In comerciu insă, îşi poate crea muncind şi devotându-se, o situaţie bună şi — ceeace este esenţial — in­dependentă, , ' Criza de acum e trecătoare şi este sigur că vom avea vremuri mai tâz­ne. DOMNIŞOAREI I. D., dintr’un o­­raş de provincie ii răspund să crea­dă­ că totul a fost o aventură trecă­toare și, uitând totul, să-și caute ina­­inte de studiile sale. ELVIN I Prinderea criminalilor din Galaţi f — 1 ———^»-* tţm Patru inşi, întovărăşindu-se la hoţie, ucid doi şoferi GALAŢI, 28. — Am anunţat zilele trecute că pe şoseaua „Independen­ţa“ mi departe de Galaţi, au fost «ţă- J site intrăm şanţ cadavrele oribil mutilate, a doi şoferi. Eri a fost prins unul din, autorii acestei oribile crime. El se numeşte Toma Gheorghe şi e dezertor din­ reg. 3 vânători Bolgrad. CUM AU FOST DESCOPERIŢI CRIMINALII Toma Gheorghe a fost prins în comuna Gura Boului din jud. Co­­vurlui. El a fost arestat împreună cu, uli., alt dezertor Constantin Constan­­tinescu de către şeful de post din acea comună, fiindcă n’aveau actele de legitimaţie în regulă. Asupra lui Constantinescu s’a gă­sit un carnet de şofer pe numele Costică, Buzatu. Or, acesta este nu­mele şoferului ucis­ lângă Galaţi. Del­a arestul postului de jandarmi Constantinescu a izbutit să evadeze. Toma Gheorghe, care fusese predat autorităţilor militare­­din­ Bolgrad, a fost adus în localitate şi pus la dispoziţia autorităţilor judiciare. CE DECLARA CRIMINALUL La interogatoriul luat de judecă­torul de instincţie criminalul Toma Gheorghe a mărturisit in cele din urmă crima şi a denunţat pe­ com­plicii săi. El a povestit că în tovărăşia lui Costică Constantinescu, a lui Ion Io­­nescu şi a lui Eremin Dum­itrescu, toţi din Galaţi au plănuit ca să constitue o bandă şi­ să dea lovituri la druimul mare. Constantinescu po­seda o puşcă, iar ceilalţi membri ai bandei aveau baionete. Intr’o seară, banda s’a îmbătat în cârciuma lui Wechsler din strada Eliade^ Râdulescu din­ Galaţi. După­ aceia, cei patru au angajat un şofer ca să-i ducă la Tecuci. Ei hotărîseră să ucidă pe şofer pe drum, ca să intre în posesia auto­mobilului şi ,astfel, să se poată de­plasa mai uşor şi să dea lovituri,­ în puncte cât mai depărtate. Şoferul ‘ Costică Buzatu s’a anga­jat să-i transporte la Tecuci pentru 800 de lei. El a luat cu sine şi pe ajutorul său. CRIMA In locul unde au fost găsite cada­vrele celor doi şoferi, maşina a a­­vut o pană de cauciuc. Pe când şo­­­ferul şi ajutorul său erau aplecaţi­­ asupra roatei ca s’o dreagă, Constan­tinescu a tras un foc de armă asu­pra lui Buzatu şi l’a împuşcat. Cei­lalţi au sărit asupra ajutorului de­­ şofer şi l'au măcelărit cu baionetele. Buzatu mai dând semne de viaţă a fost străpuns şi el cu baionetele. SPRE TECUCI Constantinescu care fusese şofer la Bucureşti şi căruia i se ridicase carnetul de conducere fiindcă omo­ri­se pe un copil, a luat carnetul de şofer al lui Buzatu. El a trecut la volan si a condus maşina spre Te­cuci. In apropiere de Tecuci Insă, Constantinescu fiind beat, a făcut o ipanevră, greşită şi Chia­rsaşir,s de parapetul şanţului. Maşina s’a stricat şi ei au pără­­temându-se că dacă vor intra in­ oraş eu fiiaşmai vor fi prinşi. INCA UN CRIMINAL ARESTAT Dela Tecuci toţi au plecat spre Piteşti. In acest oraş Ioan Ionescu şi Eremia Dumitrescu s’au înapoiat la Galaţi. Ionescu a fost arestat în cursul nopţii şi adus la poliţie. Se fac cercetări pentru prinderea şi a celorlalţi criminali. GALAŢI, 28. — D. căpitan Soare, reprezentantul comanduirei pieţii din localitate, însoţit de­­ comisar Il­iescu, şeful biroului circulaţiei de pe lângă, chestura poliţiei oraşului, au plecat azi după amiază în urmări­rea şi prinderea celorlalţi doi asasini, cari au făptuit crima pe şoseaua Ili­dep­ondenţii, asupra şoferului Costică Buzatu şi a ajutorului său Matei. RECOLTE — Ce folos că a plouat la timp şi s’a făcut ovăz mult, dacă n’are preţ... — Tu nu știi, mă Ioane,— recolta ca să aibă preţ, nu ajunge să plouă numai la noi; trebue să plouă şi în străinătate, că acolo se vinde... Prohibirea portului decoraţiilor în Elveţia BERNA 28, (Rador).­­ Se ştie că Confederaţia elveţiană interzice au­torităţilor federale şi armatei, por­tul decoraţiilor şi altor distincţiuni de acest gen. O cerere din iniţiativă populară purtând peste 75.000 de semnături valabile, cere ca această interdicţie să fie acum extinse asu­pra tuturor cetăţenilor elveţieni cari locuesc în Elveţia şi aceasta sub pedeapsa pentru contravenienţi de a fi privaţi de drepturile politice. Consiliul Federal a elaborat un contra-proect aplicând interdicţia nu numai membrilor autorităţilor fede­rale, dar chiar membrilor autorităţi­lor cantonale şi autorităţilor legisla­tive. Oricine va voi să posede o de­coraţie străină, va renunţa implicit a fi membru al acestor autorităţi. Bi­ne­înţeles, interdicţia pentru ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi va fi menţinută. Chestiunea va fi adusă în­ faţa par­lamentului, apoi cererea din iniţia­tiva populară şi contra-proectul vor fi supuse plebiscitului popular care se va pronunţa hotărîtor. Armata roşie din Manciuria gata pentru orice eventualităţi Declaraţiile d-lui Ryikov la congresul sovietelor din Moscova PARIS.— Se anunţă din Mosco­va. Vorbind la congresul sovietelor din regiunea Moscovei, d. Rykow a declarat, ,că , guvernul sovietic , e­­vită să ia măsuri mai decisive pen­tru a lichida conflictul căii ferate din răsăritul Chinei, pentru că se crede obligat de a trage folos din toate şansele de regulare pacifică a acestui conflict. Armata special formată în extre­mul Orient, staţionează la frontie­ra Chinei şi e complect gata. Ac­tualmente, se procedează la insta­larea cartierelor de iarnă, dar a­­tâta timp cât există o şansă oare­care de regulare pacifică a con­flictului, ar fi puţin rezonabil de a recurge la măsuri mai grave. . Propunerile chineze, a spus d. Rykow, nu oferă nici „o.. bază pen­tru regularea conflictului, deoarece tabăra chineză vrea să înceapă ne­­goceri păstrând în acelaş timp po­zitivsi­e pe ya£i le­a ogspatstia violentă şi cu valoarea primului şi unicului tratat între puteri egale pe care China l-a încheiat de bună voe. In aceste condiţiuni, negocierile nu pot fi duse cu succes“. D. Rykow a încheiat în mijlocul aplauzelor­ . „N’avem intenţiunea de a duce o armată în extremul Orient, în pra­gul toamnei. O vom întări, o vom consolida, o vom pune şi mai mult pe picior de războiu. Nu vom con­simţi la condiţiile propuse de Nan­king şi care comportă, în fond, ca­pitularea guvernului sovietic în fa­ța generalilor chinezi“. Permise de import pentru ce­reale in Austria , VIENA,. 23 (Radar).Consiliul raţional a notat proectul de lege prin care se institue regimul permiselor Ut tinentul di cfccali ju­mățitd. Sub acest titlu, dar fără semnul de întrebare ce-mi aparţine, d. I. Teodorescu a publicat, în numărul de joi al acestui ziar, unele obser­­vaţiuni cari trebuesc relevate. Titlul articolului lămureşte în­destul despre ce este vorba. D. Teodorescu constată că toate categoriile de contribuabili, comer­cianţi, industriaşi, agricultori, sluj­başi, profesionişti — sunt nemul­ţi­­miţi de sporirea impozitelor şi că această nemulţumire ia caracterul unei mişcări care se întinde. D-sa explică această stare de spirit, ce i se pare firească, prin starea precară in care se găsesc toate categoriile noastre sociale, şi termină atrăgând guvernului aten­ţia că-şi joacă popularitatea pe a­­ceasta spinoasă chestiune sfatuin­­du-i să înfăptuiască toate econo­miile promise — în primul rând desfiinţarea ministerelor inutile —, spre a uşura cetăţenilor jertfa nouă ce li se cere. N’am nimic de spus în contra părţii ultime din articolul d-lui Teodorescu. Guvernul cunoaşte sentimentul public în această privinţă; ştie de asemeni că sporirile cerute au fost încuviinţate de Parlament numai în urma asigurărilor date de preşe­dintele consiliului şi de ministrul de finanţe că bugetul statului va fi uşurat de toate cheltuelile inutile,­­ nu avem nici un motiv să ne în­doim că acest legământ de onoare va fi respectat. Şi zicem, împreună cu­d. Teodorescu şi cu toată lu­mea, cu cât mai curând, cu atât mai bine. Dar chestiunea atacată de d.Teo­dorescu'ÎECîpe abia aici. „Dimineaţa“ este ziarul cel mai răspândit­ din ţară şi veneratul nos­tru coleg spune cititorilor săi, d­in prim-articol,­ că „mişcarea împo­triva impozitelor se întinde şi­­se intensifică...“ D-sa explică mişcarea şi dă sfa­turi guvernului. E destul? Cititorilor, cetăţenilor contribua­bili, d. Teodorescu nu p­­are să f­ie spre nimic? Crede domnia-sa că în starea de acum a ţării datoria şi răspunde-­ rea apasă numai asupra guvernu­lui? Cunoaştem această­ concepţie cu­rentă­ din care derivă aproape toate relele cari ne "bântue. Nu este oare timpul să revizuim această discutabilă dogmă? . Economii? . Cât de multe şi cât d­e mari, suntem de acord, d-le Teodorescu. Dar de ce să ne cerem numai sta­tului? De ce să nu renunţăm cât de pu­ţin la superflu­ ul, pe care ni-l­­so­cotim atât de necesar? De ce să nu limităm trebuinţele noastre, într’un ceas de cumpănă atât de grea? . . . De ce să nu ne amintim de jert­fele cu mult mai grele, făcute acum zece ani şi care­­pot rămâne astăzi de prisos? De ce să nu ne restrângem mă­car un pic din cât putem fiecare, spre a salva aşezământul financiar pe care stă să se ridice superba Românie de mâine? Avem dreptul să ne plângem, fără îndoială. Este cumplită, criză, trăim greu: agricultura, comerţul sunt aproape desfiinţate; profesiunile libere tân­jesc; industriile lucrează în pagu­bă. Şi căutarea răspunderilor nu a­­jută la nimic, o Ştim cu toţii. Tre­bue ceva efectiv, trebue fapte. Ce frumos ne v’ar sta, iubite d-le Teodorescu, — ce frumos ar sta tuturor organelor răspândite să în­trebuinţaţi imensa dv. putinţă de a răspândi îndemnurile bune, sfătu­ind pe toţi cei cari se „mişcă“ (cum spuneţi) să privească realita­tea în faţa. Şi nu realitatea mică, îngust per­sonală, ci realitatea primodialului interes românesc de astăzi. Atrageţi atenţia guvernului ori­cât doriţi asupra datoriilor sale ; urm­ăriţi-i pas cu pas activitatea şi greşelile (aşi spune că sunteţi prea blând în privinţa aceasta), — dar înotirvă puţin nobilul curaj să spu­neţi « cetăţeanului că o ţară mare» care trebueşte consolidată, şi vre­muri vitrege cari trebuesc înfrânte cer şi celui de pe urmă să-şi plă­tească neprecupeţit obolul... ca la război... din sânge... Mi se pare că statul suntem noi, d-le Teodorescu. Ar fi păcat s’o ui­tăm tocmai acum când începe să fie un adevăr. Aduceţi-vă aminte de situaţia Franţei în Iulie-August 1926, când un guvern cu prestigiu a cerut ce­tăţenilor republicii jertfe băneşti tot atât de grele ca cele cari ni se cer. S’a protestat şi acolo împotriva risipei administrative. Dar nu s’a vorbit, nici nu s’a auzit de „miş­care împotriva impozitelor". Ştiti în ce chip strălucit au răs­puns contribuabilii francezi — să­răciţi şi dânşii de război şî de de­­grinco­lada valutară — la apelul d-lui Poincaré. Imi veţi spune că e vorba de Franţa, ţară cu tradiţii de civism, care pune mica faptă personală de­asupra patriotismului platonic. De ce să ne dispreţuim concetă­ţenii, pe cari îi dezorientează de­plorabile campanii politice — cari fac armă din orice suferinţă — şi pe care atâta îi frământă dorinţa, de a trăi într o ţară mai rânduită şi mai confortabilă ? N’ar fi oare demn de pana d-voastră cuminte să’ncercaţi să-l puneţi pe drumul cel bun? EUGEN CRĂCIUN­­ deputat ★ DISCUŢII MIŞCAREA ÎMPOTRIVA IMPOZITELOR? Tulburări de stradă la Berlin BERLIN, 28. — In cursul nopţii trecute au avut loc mai multe cioc­niri între comunişti şi naţional-so­cial­işti. Au fost numeroşi răniţi. Po­litia a operat 25 de arestări - — — '• iimfr ■ ■ ■ Două mari falimente in Bulgaria SOFIA, 28. — In ultimele trei zile toate valorile au scăzut in mod simţitor la bursă. In toate între­prinderile se observă o stagnare în­grijorătoare în afaceri. Panica aceasta a fost provocata de două mari falimente. Au încetat plătite firma fraţii Rad­off, prezen­tând un pasiv de 80 milioane leva, precum şi marea fabrică de fierărie din Gabrovo, cu un pasiv de 42 de milioane. Falimente cu pasivuri atât de mari n’au­ mai fost în Bulgaria şi de aceia lumea financiară este spe­riată. Noui destăinuiri in aface­rea de corupţie Shearer VIENA. — Corespondentul din New-York a lui „Neue Freie Pres­se“ telegrafiază: ancheta făcută de comisiunea senatorială asupra cazu­lui Shearer, a dus Duminică la o nouă destăinuire. S’a dat citire unei scrisori a lui Shearer către preşe­dintele lui „Newport News­ Corpora­tion“, în care Shearer se lăuda a fi în posesia unor documente secrete engleze. In scrisoare se­ sp­une că Shearer a predat aceste documente în timpul tratativelor din Washing­ton asupra chestiunii crucişătoare­lor, unui senator, agitaţie căreia i sa datoreşte adoptarea amendamen­tului privitor la flotă. Preşedintei© lui .„Newport News-Corporation“, a plătit lui Shearer in timpul desba­­terei asupra crucişetoarelor un cre­dit de 6 mii de dolari precum şi o altă sumă de două, mii de dolari cu titlu de „împrumut“, ceia ce pare a dovedi că „Newport News­ Corpora­tion“ ar fi fost mai mulțumită cu ac­tivitatea propagandistică a „expon­­tului de marină“ Shearer decât co­­lela­­te două trusturi, „Bethlehem Steel Co.“ și „Brown-Boveri“.­­ iQ «-«n——-......... t

Next

/
Thumbnails
Contents