Dimineaţa, noiembrie 1929 (Anul 25, nr. 8217-8246)

1929-11-01 / nr. 8217

Anul XXV.—Ho. 8217 TOCURI REZERVOARE ori­ce sistem se repară la Librăria SocecS Co. S. A După sancţiuni Sancţiunile dictate de Consiliul de miniştri contra autorilor măcelu­­riri de la Lupeni şi a schingiuirii de la poliţie, necesită câteva observa­­ţiuni. Am spus de eri şi repetăm şi as­tăzi­­: hotărîrile Consiliului de mi­niştri ni se par insuficiente. Nu ne satisfac pedepsele disciplinare a­­plicate celor vinovaţi. Cine a comis un delict trebue să fie înaintat Jus­tiţiei ca să-şi primească pedeapsa. Această regulă, care domină fără excepţie ordinea într’un stat de drept, nu poate fi înfrântă fără gra­ve urmări. Şi tocmai pentru că a fost înfrântă un lung şir de ani, de atâtea guverne abuzive, am ajuns unde suntem şi am putut înregistra ticăloşiile despre care e vorba. Şi asasinatul de la Lupeni şi schingiuirile de la poliţia Capitalei sunt rodiul fatal al guvernărilor oli­garhice şi iresponsabile. Dar tocmai de aceia guvernul ac­tual putea şi trebuia să sancţioneze cu toată asprimea. El avea com­plecta libertate morală de a o face, pentru că pecetluia moravurile de altădată, contra cărora partidul na­ţion­al-ţărănesc a protestat şi luptat zece ani de-a rândul ★ Nu putem, însă, trece cu vederea Un alt aspect al chestiunii — un aspect de o covârşitoare impor­tanţă. Când ticăloşiile au fost aflate — şi cea de la Lupeni şi cea de la pre­­fectura Capitalei — primul gest al guvernului a fost de a atenua lu­crurile. Voia muşamaua sau numai să le micşoreze importanţa? Era tendinţa de a-şi apăra partizanii sau numai ruşi:.ia şi teama de a nu su­­•­­ti'i' grave cons - ; v- de ţ- ‘4,rina isprăvilor funcţionarilor lui? Nu ştim. Dealtfel, detaliul n’are mare importanţă. Destul că guver­nul nu s’a simţit de talie să pri­vească lucrurile cu curaj şi să înfigă fierul roşu adânc, în rană. Dar a venit reacţitinea. Se zice că ea ni se datorează în special nouă, cari n’am obosit în a înfiera barbariile şi în a crea o atmosferă de legitimă revoltă contra celor vi­novaţi. Se poate, înclinăm să credem, cu multă mândrie satisfăcută, că am contribuit cu ceva la hotărirea gu­vernului de a rupe cu trecutul scandalos, devenit o ruşinoasă tra­diţie, şi de a crea un precedent pro­miţător de alte moravuri. ★ Meritul acesta, însă, îl împărţim bucuroşi, şi trebue să-i împărţim căci nu e numai al nostru, cu gu­vernul insuş. Noi nu putem uita că, dacă suntem o presă independentă prin eforturile şi convingerile noa­stre, suntem în acelaş timp şi o presă liberă prin sănătoasa înţele­gere a rolului presei de către cei care guvernează astăzi ţara româ­nească. Guvernul naţional-ţărănist care, sperăm cel puţin, se simte acum u­­şurat de greutatea ce i-au ridicat-o de pe suflet hotărîrile luate în chestiunea Lupenilor şi a schingiui­rilor de la poliţie, îşi dă şi mai bine seama de rolul ce-l poate avea presa liberă şi obiectivă. Campania noastră, sprijinită pe convingeri inalterabile şi pe un sentiment de omenie şi justiţie, care trebue să fie la temelia ordinei so­ciale, a găsit ecoul aşteptat în opi­nia publică. Iar guvernul, care re­prezintă un partid de massă şi de opinie publică, nu putea rămâne in­diferent. El a reacţionat şi asta este important. Aceasta e şi trebue să fie totdea­una procesul colaborării dintre cei guvernaţi şi guvernanţi. Fireşte n’a fost aşa sub acele guverne oligar­hice cari, neavând a răspunde cuiva de purtările lor, îşi puteau permite să dispreţuiască sentimentele opi­niei publice. Dar nu acesta e cazul guvernului Maniu şi — pe margi­nea sancţiunilor luate de Consiliul de miniştri — credem că e bine să menţionăm un merit care-i revine. Dorim din tot sufletul ca pe făga­şul acesta, al bunei rândueri şi al respectului oamenilor şi justiţiei, să ne îndreptăm cu tot avântul ce n­­-l poate inspira dorinţa unei reale consolidări morale. ’ DIMINEAȚA wgy »■ 'ASTj?AA U [WBUOTECA ,[L_ $ I B I 12 Pdg CALEA VICTORIEI No. 13 Fondată In 1904 de CONST. MILLE |13 «­El 11 București, Str. Const. Mille (Sărindar) j«n |I TELEF. t Centrala: 306 67, 321/73, 346/79, 353/54 II Direcția: 357/72. A­dela 307/69. Provincia 310/66 | j SPARGEREA Mie nu mi-e teamă... Am mai fost la poliţie şi am scăpat viu... Te lauzi ■■■ Dezastrul de la Bursa din New-York Bursele din Europa influenţate — Telegramă particulară — NEW-YORK, 30.— Scă­derile catastrofale de cursuri la Bursa din New- York au atins ori recor­dul. Au fost vândute în cursul zilei de ori 16 mili­oane 495.006 de acţiuni. Pierderile suferite la vânzarea acestor valori se cifrează la 5 miliarde de dolari. De la începutul perioa­dei de scădere a valorilor şi până ori, pierderile su­ferite de diferiţii acţio­nari şi de societăţi se ci­frează la 50 de miliarde de dolari. Sforţările fă­cute de marile bănci pen­tru a pune capăt acestei buisse au fost zădărnici­te, neputând să influenţe­ze massele sugestionate care aruncă pe piaţă toa­te acţiunile. Pierderile cele mai mari le-au sufe­rit acţiunile industriei mari, cari au pierdut 50 la sută din cursuri. Pier­deri foarte grave au su­ferit şi valorile petrolife­re. Situaţia a devenit foar­te gravă, deoarece circu­lă svonuri despre iminen­tul faliment al unor mari bănci. Eri s’a anunţat oficial că Banca Bell & Co. a în­cetat plăţile. După această ştire, per­soanele conducătoare ale Bursei s’au întrunit într’o consfătuire care a durat până noaptea târziu. Se vorbeşte despre pro­­babila închidere a Bursei până Sâmbătă. „Federal Rezerve Board“ a ţinut de asemenea ori după a­miază o şedinţă la care a participat şi ministrul de finanţe Mellon. Acest fapt este viu co­mentat şi arată gravita­tea situaţiei, întrucât ni­ciodată ministrul de fi­nanţe nu participă la şe­dinţele lui „Federal Re­zerve Board“. SCĂDERILE LA BURSA DIN STOCKHOLM STOCKHOLM, 30.­Scă­­d­er­il­e catastrofale de cursuri înregistrate la Bursa din Nelo-York au in­fluenţat în mod nefavo­rabil şi Bursa din Stock­holm. Eri s-au înregistrat pierderi de 30 — 40 de puncte la toate valorile. SCĂDERILE DE LA BUR­SA DIN NEW-YORK IN­FLUENŢEAZĂ BERLIN, 30 (Rador). — Scăderile de la Bursa din New-York au influenţat ori situaţia la toate prin­cipalele burse europene. La Londra, la Paris, la Be­rlin, la Amsterdam, cursurile au fost în scăde­re şi s-a remarcat numă­rul mare de acţiuni oferi­te. Ordinele de vânzare provin mai ales din Ame­rica. FUZIUNEA BANCARA DIN BERLIN BERLIN, 30 (Rador). — Adunările generale ale băncilor „Disconto Gesellschaft“ şi „Deutsche Bank“ au aprobat fuzionarea celor două insti­tuții: tmmm­ÎMBSm Marele incendiu dela rafinăria „Vega Focul a izbucnit in subsol.­Teama de grave explozii PLOEŞTI, 30. — Azi di­mineaţă la ora 6 fără un sfert, întreg oraşul a fost alarmat de sunetele pre­lungi de sirenă ce se au­zeau dinspre gara de Nord. Autorităţile au cerut i­­mediat lămuriri. S’a aflat că un incendiu puternic a izbucnit la rafineria de petrol a societăţii „Vega“, situată la bariera Văleni a oraşului nostru. Focul — ale cărui cauze nu se cunosc încă — izbuc­nise la noua distilerie de ţiţei, a cărei construcţie a costat câteva zeci die mili­oane de lei. La ora 6 fără un sfert lucrătorii de serviciu a­i observat limbi mari de foc ieșind din subsolurile disti­leriei. Focul a început apoi să se întindă cu o repeziciune uimitoare în tot subsolul. Echipa de incendiu a rafineriei­ a fost adusă imediat la fata locului și sub conducerea d-lui ing. G. Balif, directorul fabric­ii şi a personalului tehnic superior, a început operaţia de înăbuşire a focului. LUCRĂRILE DE STIN­­GERE Cum între timp fuseseră anunţa­te autorităţile şi corpul de pom­pieri, au sosit la locul dezastrului d. C. Vasilescu, chestorul prefectu­rei de poliţie cu întregul aparat po­liţienesc şi pompierii de sub con­ducerea d-lui căpitan D. Băleanu. Concentrându-se un mare număr de lucrători s’a început să se arun­ce nisip asupra focului —acesta fi­ind singurul mijloc de stins incendi­ile din petrol. TEAMA DE O EXPLOZIE In acelaş timp, cum în apropie­­rea focului se găsesc două mari rezervoare de benzină, care s’ar putea aprinde făcând explozie, toa­tă atenţiunea s’a îndreptat asupra lor, stropindu-se continuu cu apă. Dacă focul se stinge într’o parte a subsolului se aprinde în alta şi sunt toate indiciile că el arde deo­camdată înăbuşit. Nu este exclusă posibilitatea ca să exploadeze întreaga distilerie. La ora 11 jumătate fo­cul continuă şi se fac toa­te sforţările pentru opri­rea dezastrului. Se crede că focul a luat naştere în subsolul disti­leriei din cauza vre­unei conducte defecte de gaze, care s’a aprins. Autorităţile şi direcţia fabricei au luat toate mă­surile pentru cazul unei explozii£ I. V. Vinari ! Hoembrie 1992 DOAMNELOR ELEGANTE Dacă doriţi să vă menţineţi o SI­LUETĂ FERMECĂTOARE purtaţi numai centurile originale ale casei CAROL BÜNGER Bucureşti, Str. K­rezuianu 4 Cereţi catalogul ilustrat cu centuri articole de înfrumuseţare şi Higiena. Eşuarea plebiscitului naţionalist in Germania — TELEGRAMA BERLIN, 30. — Ziarul „Vorwaerts“ anunţă că până la miezul nopţii so­siseră rezultatele plebis­citului naţionalist aproa­pe din toate părţile Ger­maniei, cu foarte puţine excepţiuni. După aceste rezultate din 11.175.000 de alegători, semnaseră pentru plebiscit 603.133, adică abia 5,4 la sută în loc de 10 la sută cât cere Constituţia. Lipsind încă rezultatele din câteva regiuni din ţa­ră , probabil că procentul subscriitorilor pentru ple­biscit se va urca până la 6 sau 6 şi ceva la sută. PARTICULARA — fără a putea atinge în nici un caz 10 la sută. * BERLIN, 30. — La Berlin au semnat pentru plebiscit 245.000, a­­dică 7.6 la sută din alegători. 46 germani de la Wolga arestaţi de Soviete RERM­.­­ Din Moscova se tele­graf­iază. In localitatea Pokrowsk, centrul administrativ al republicii germane din regiunea Wolga, au fost arestaţi de „G­­P­­U/'-ul de acolo 46 de colonişti germani din Wolga. După cum afirmă ziarul „Prawda“, cei arestaţi sânt învinuiţi că ar fi pricinuit pagube cooperativei de consum din Pokrowsk şi că ar fi vân­dut pe cale privată mărfuri de ma­nufactură în Prokrowsk şi Saratov. Furtul de la ambasada italiană din Berlin El ar fi fost făptuit pe seama J. P. IT-ului sovietic PARIS. — Ziarul rusesc „Demig­res Nouvelles“, care apare în Paris, publică senzaţionala ştire, că furtul cheiei cifrului secret italian, care a avut de urmare rechemarea între­gului personal al ambasadei italiene din Berlin, trebuie pus în seama „G. P. U.“-ului. In toamna anului trecut s’a pre­zentat la ambasada rusă din Paris un atașat al ambasadei italiene din Berlin, care a oferit spre cumpăra­re cheia cifrului italian, pe preț de 500.000 dolari. Ambasada sovietică s’a arătat mai întâia neîncrezătoare faţă de această afacere şi a rugat pe ataşat, să recvrs peste câte­ va zile, de oare­ce între timp ambasada vrea să se pună în legătură cu cen­trala din Moscova. Când apoi ataşatul s’a prezentat din nou,­­ s-a declarat că ambasada acceptă propunerea, dar că documen­tul trebuie examinat în prealabil. După ce ataşatul a predat documen­tul unui secretar al ambasadei, el fu lăsat să aştepte timp de un ceas şi jumătate, pentru a-i comunica în urmă că documentul nu prezintă nici cel mai mic interes pentru am­basada sovietică. Intre timp însă documentul fuse­se fotografiat de fotograful ambasa­dei. Ataşatul italian ar fi vândut apoi cheia cifrului unei alte Puteri. Ziarul „Dernieres Nouvelles“ s-a adresat fostului însărcinat de afa­ceri rus Bessedowski, pentru a ob­ţine confirmarea informaţiilor sale. Bessedowski a declarat, că conside­ra afacerea ca probabilă. El ştie, că in toamna anului trecut un mem­bru al unei ambasade italiene s’a prezentat de două-trei ori. A auzit apoi, că Ceka a reuşit, să intre în posesiunea unei chei de cifru ex­traordinar de preţioase a unei Pu­teri streine, in schimbul unei sumi neînsemnate. NAUFRAGIUL VAPORULUI „VISCONSIN“­ ­ LONDRA, 30 (Rador)__’n cursul­ acestei luni s’a produs pe lacul Mi­­chigani un al doilea naufragiu. Va­porul „Visconsin“ s’a scufundat­ în cursul unei furtuni puternice. Douăzeci de călători au fost sal­vaţi. Nouă persoane s’au înecat şi cadavrele tor au fost găsite. Mai lipsesc încă patru călători, care probabil de asemenea s’au înecat. Federalistul croat dr. Pavelics refugiat la Viena VIENA. — Federalistul croat dr. Pavelics, condamnat la moarte de către tribunalul excepţional iugo­slav, a sosit la Viena. El a fost a­­dus la poliţie, spre a se justifica de faptul trecerii ilicite a graniţei, de­oarece nu poseda un paşaport pre­văzut cu viza pentru Asutria. IE CHESTIA BASARABIEI Destăinuirile d-lui Bessedowski După informaţiuni culese la surse autorizate suntem în măsură să a­­rătăm că afirmaţii fa­le d-lui Bes­sedowski cu privire la însărcinarea pe care i-a dat-o Stalin acum doi ani ca să ofere României recunoaş­terea Basarabiei, sunt exacte. Adică, este adevărat că d. Bessedowski s’a adresat d-lui Diamandi prin mijlo­cirea ministrului Lituaniei la Pa­ris pentru intrarea în negocieri. La întrebarea care i s’a pus din partea românească dacă vorbește în nu­mele lui personal sau în numele guvernului din Moscova, d. Besse­dowski a răspuns că oferta de ne­gocieri o face în numele guvernului său. De ce guvernul român n’a dat urmare propunerii de tratative fă­cută de d. Bessedowski? Fiindcă a­­acesta din urmă a început — prin mijlocirea ministrului lituanian — să revendice partea de nord a Ba­sarabiei şi fiindcă chiar dacă ar fi lăsat să cadă pretenţia aceasta, cum părea gata s’o facă, încă s’a socotit — la noi — că oferta nu e făcută în fond decât pentru a des­părţi România de Polonia şi a o compromite în ochii aliaţilor. Pro­­ectul avea aerul unei curse, iar nu a ceva serios. De altfel, după cum s’a văzut din articolul pe care corespondentul nostru din Paris, l-a consacrat ace­stei chestii, d. Bessedowski n’a in­sistat, de oarece a fost aproape nu­mai decât dezavuat, de d-nii Gh­e­­rin şi Litwinov, în vreme ce Stalin a retractat, spunând că n’a dat in­strucţiuni precise. Chestia nu are deci decât impor­tanţa unui epizod de simplă curio­zitate diplomatică sau mai bine zis fără nici o semnificaţie politică. Regina Maria mulţumeşte guvernului şi parlamentului Regina Maria, răspunzând fe­licitărilor transmise de guvern şi Cameră, cu prilejul aniversă­rii naşterii sale, — a trimis ur­mătoarele telegrame : D-lui Iuliu Maniu Preşedintele consiliului Mulţumesc călduros dv. şi guvernului pentru urările trimise. MĂRIA D-lui Ştefan Gh­eo-Pop Preşedintele Adunării Deputaţilor Adânc mişcată, mulţumesc din inimă dv. şi d-lor deputaţi pentru urările trimise. MARIA

Next