Dimineaţa, noiembrie 1929 (Anul 25, nr. 8217-8246)
1929-11-01 / nr. 8217
Anul XXV.—Ho. 8217 TOCURI REZERVOARE orice sistem se repară la Librăria SocecS Co. S. A După sancţiuni Sancţiunile dictate de Consiliul de miniştri contra autorilor măceluriri de la Lupeni şi a schingiuirii de la poliţie, necesită câteva observaţiuni. Am spus de eri şi repetăm şi astăzi: hotărîrile Consiliului de miniştri ni se par insuficiente. Nu ne satisfac pedepsele disciplinare aplicate celor vinovaţi. Cine a comis un delict trebue să fie înaintat Justiţiei ca să-şi primească pedeapsa. Această regulă, care domină fără excepţie ordinea într’un stat de drept, nu poate fi înfrântă fără grave urmări. Şi tocmai pentru că a fost înfrântă un lung şir de ani, de atâtea guverne abuzive, am ajuns unde suntem şi am putut înregistra ticăloşiile despre care e vorba. Şi asasinatul de la Lupeni şi schingiuirile de la poliţia Capitalei sunt rodiul fatal al guvernărilor oligarhice şi iresponsabile. Dar tocmai de aceia guvernul actual putea şi trebuia să sancţioneze cu toată asprimea. El avea complecta libertate morală de a o face, pentru că pecetluia moravurile de altădată, contra cărora partidul naţional-ţărănesc a protestat şi luptat zece ani de-a rândul ★ Nu putem, însă, trece cu vederea Un alt aspect al chestiunii — un aspect de o covârşitoare importanţă. Când ticăloşiile au fost aflate — şi cea de la Lupeni şi cea de la prefectura Capitalei — primul gest al guvernului a fost de a atenua lucrurile. Voia muşamaua sau numai să le micşoreze importanţa? Era tendinţa de a-şi apăra partizanii sau numai ruşi:.ia şi teama de a nu su•ti'i' grave cons - ; v- de ţ- ‘4,rina isprăvilor funcţionarilor lui? Nu ştim. Dealtfel, detaliul n’are mare importanţă. Destul că guvernul nu s’a simţit de talie să privească lucrurile cu curaj şi să înfigă fierul roşu adânc, în rană. Dar a venit reacţitinea. Se zice că ea ni se datorează în special nouă, cari n’am obosit în a înfiera barbariile şi în a crea o atmosferă de legitimă revoltă contra celor vinovaţi. Se poate, înclinăm să credem, cu multă mândrie satisfăcută, că am contribuit cu ceva la hotărirea guvernului de a rupe cu trecutul scandalos, devenit o ruşinoasă tradiţie, şi de a crea un precedent promiţător de alte moravuri. ★ Meritul acesta, însă, îl împărţim bucuroşi, şi trebue să-i împărţim căci nu e numai al nostru, cu guvernul insuş. Noi nu putem uita că, dacă suntem o presă independentă prin eforturile şi convingerile noastre, suntem în acelaş timp şi o presă liberă prin sănătoasa înţelegere a rolului presei de către cei care guvernează astăzi ţara românească. Guvernul naţional-ţărănist care, sperăm cel puţin, se simte acum uşurat de greutatea ce i-au ridicat-o de pe suflet hotărîrile luate în chestiunea Lupenilor şi a schingiuirilor de la poliţie, îşi dă şi mai bine seama de rolul ce-l poate avea presa liberă şi obiectivă. Campania noastră, sprijinită pe convingeri inalterabile şi pe un sentiment de omenie şi justiţie, care trebue să fie la temelia ordinei sociale, a găsit ecoul aşteptat în opinia publică. Iar guvernul, care reprezintă un partid de massă şi de opinie publică, nu putea rămâne indiferent. El a reacţionat şi asta este important. Aceasta e şi trebue să fie totdeauna procesul colaborării dintre cei guvernaţi şi guvernanţi. Fireşte n’a fost aşa sub acele guverne oligarhice cari, neavând a răspunde cuiva de purtările lor, îşi puteau permite să dispreţuiască sentimentele opiniei publice. Dar nu acesta e cazul guvernului Maniu şi — pe marginea sancţiunilor luate de Consiliul de miniştri — credem că e bine să menţionăm un merit care-i revine. Dorim din tot sufletul ca pe făgaşul acesta, al bunei rândueri şi al respectului oamenilor şi justiţiei, să ne îndreptăm cu tot avântul ce n-l poate inspira dorinţa unei reale consolidări morale. ’ DIMINEAȚA wgy »■ 'ASTj?AA U [WBUOTECA ,[L_ $ I B I 12 Pdg CALEA VICTORIEI No. 13 Fondată In 1904 de CONST. MILLE |13 «El 11 București, Str. Const. Mille (Sărindar) j«n |I TELEF. t Centrala: 306 67, 321/73, 346/79, 353/54 II Direcția: 357/72. Adela 307/69. Provincia 310/66 | j SPARGEREA Mie nu mi-e teamă... Am mai fost la poliţie şi am scăpat viu... Te lauzi ■■■ Dezastrul de la Bursa din New-York Bursele din Europa influenţate — Telegramă particulară — NEW-YORK, 30.— Scăderile catastrofale de cursuri la Bursa din New- York au atins ori recordul. Au fost vândute în cursul zilei de ori 16 milioane 495.006 de acţiuni. Pierderile suferite la vânzarea acestor valori se cifrează la 5 miliarde de dolari. De la începutul perioadei de scădere a valorilor şi până ori, pierderile suferite de diferiţii acţionari şi de societăţi se cifrează la 50 de miliarde de dolari. Sforţările făcute de marile bănci pentru a pune capăt acestei buisse au fost zădărnicite, neputând să influenţeze massele sugestionate care aruncă pe piaţă toate acţiunile. Pierderile cele mai mari le-au suferit acţiunile industriei mari, cari au pierdut 50 la sută din cursuri. Pierderi foarte grave au suferit şi valorile petrolifere. Situaţia a devenit foarte gravă, deoarece circulă svonuri despre iminentul faliment al unor mari bănci. Eri s’a anunţat oficial că Banca Bell & Co. a încetat plăţile. După această ştire, persoanele conducătoare ale Bursei s’au întrunit într’o consfătuire care a durat până noaptea târziu. Se vorbeşte despre probabila închidere a Bursei până Sâmbătă. „Federal Rezerve Board“ a ţinut de asemenea ori după amiază o şedinţă la care a participat şi ministrul de finanţe Mellon. Acest fapt este viu comentat şi arată gravitatea situaţiei, întrucât niciodată ministrul de finanţe nu participă la şedinţele lui „Federal Rezerve Board“. SCĂDERILE LA BURSA DIN STOCKHOLM STOCKHOLM, 30.Scăderile catastrofale de cursuri înregistrate la Bursa din Nelo-York au influenţat în mod nefavorabil şi Bursa din Stockholm. Eri s-au înregistrat pierderi de 30 — 40 de puncte la toate valorile. SCĂDERILE DE LA BURSA DIN NEW-YORK INFLUENŢEAZĂ BERLIN, 30 (Rador). — Scăderile de la Bursa din New-York au influenţat ori situaţia la toate principalele burse europene. La Londra, la Paris, la Berlin, la Amsterdam, cursurile au fost în scădere şi s-a remarcat numărul mare de acţiuni oferite. Ordinele de vânzare provin mai ales din America. FUZIUNEA BANCARA DIN BERLIN BERLIN, 30 (Rador). — Adunările generale ale băncilor „Disconto Gesellschaft“ şi „Deutsche Bank“ au aprobat fuzionarea celor două instituții: tmmmÎMBSm Marele incendiu dela rafinăria „Vega Focul a izbucnit in subsol.Teama de grave explozii PLOEŞTI, 30. — Azi dimineaţă la ora 6 fără un sfert, întreg oraşul a fost alarmat de sunetele prelungi de sirenă ce se auzeau dinspre gara de Nord. Autorităţile au cerut imediat lămuriri. S’a aflat că un incendiu puternic a izbucnit la rafineria de petrol a societăţii „Vega“, situată la bariera Văleni a oraşului nostru. Focul — ale cărui cauze nu se cunosc încă — izbucnise la noua distilerie de ţiţei, a cărei construcţie a costat câteva zeci die milioane de lei. La ora 6 fără un sfert lucrătorii de serviciu ai observat limbi mari de foc ieșind din subsolurile distileriei. Focul a început apoi să se întindă cu o repeziciune uimitoare în tot subsolul. Echipa de incendiu a rafineriei a fost adusă imediat la fata locului și sub conducerea d-lui ing. G. Balif, directorul fabricii şi a personalului tehnic superior, a început operaţia de înăbuşire a focului. LUCRĂRILE DE STINGERE Cum între timp fuseseră anunţate autorităţile şi corpul de pompieri, au sosit la locul dezastrului d. C. Vasilescu, chestorul prefecturei de poliţie cu întregul aparat poliţienesc şi pompierii de sub conducerea d-lui căpitan D. Băleanu. Concentrându-se un mare număr de lucrători s’a început să se arunce nisip asupra focului —acesta fiind singurul mijloc de stins incendiile din petrol. TEAMA DE O EXPLOZIE In acelaş timp, cum în apropierea focului se găsesc două mari rezervoare de benzină, care s’ar putea aprinde făcând explozie, toată atenţiunea s’a îndreptat asupra lor, stropindu-se continuu cu apă. Dacă focul se stinge într’o parte a subsolului se aprinde în alta şi sunt toate indiciile că el arde deocamdată înăbuşit. Nu este exclusă posibilitatea ca să exploadeze întreaga distilerie. La ora 11 jumătate focul continuă şi se fac toate sforţările pentru oprirea dezastrului. Se crede că focul a luat naştere în subsolul distileriei din cauza vreunei conducte defecte de gaze, care s’a aprins. Autorităţile şi direcţia fabricei au luat toate măsurile pentru cazul unei explozii£ I. V. Vinari ! Hoembrie 1992 DOAMNELOR ELEGANTE Dacă doriţi să vă menţineţi o SILUETĂ FERMECĂTOARE purtaţi numai centurile originale ale casei CAROL BÜNGER Bucureşti, Str. Krezuianu 4 Cereţi catalogul ilustrat cu centuri articole de înfrumuseţare şi Higiena. Eşuarea plebiscitului naţionalist in Germania — TELEGRAMA BERLIN, 30. — Ziarul „Vorwaerts“ anunţă că până la miezul nopţii sosiseră rezultatele plebiscitului naţionalist aproape din toate părţile Germaniei, cu foarte puţine excepţiuni. După aceste rezultate din 11.175.000 de alegători, semnaseră pentru plebiscit 603.133, adică abia 5,4 la sută în loc de 10 la sută cât cere Constituţia. Lipsind încă rezultatele din câteva regiuni din ţară , probabil că procentul subscriitorilor pentru plebiscit se va urca până la 6 sau 6 şi ceva la sută. PARTICULARA — fără a putea atinge în nici un caz 10 la sută. * BERLIN, 30. — La Berlin au semnat pentru plebiscit 245.000, adică 7.6 la sută din alegători. 46 germani de la Wolga arestaţi de Soviete RERM. Din Moscova se telegrafiază. In localitatea Pokrowsk, centrul administrativ al republicii germane din regiunea Wolga, au fost arestaţi de „GPU/'-ul de acolo 46 de colonişti germani din Wolga. După cum afirmă ziarul „Prawda“, cei arestaţi sânt învinuiţi că ar fi pricinuit pagube cooperativei de consum din Pokrowsk şi că ar fi vândut pe cale privată mărfuri de manufactură în Prokrowsk şi Saratov. Furtul de la ambasada italiană din Berlin El ar fi fost făptuit pe seama J. P. IT-ului sovietic PARIS. — Ziarul rusesc „Demigres Nouvelles“, care apare în Paris, publică senzaţionala ştire, că furtul cheiei cifrului secret italian, care a avut de urmare rechemarea întregului personal al ambasadei italiene din Berlin, trebuie pus în seama „G. P. U.“-ului. In toamna anului trecut s’a prezentat la ambasada rusă din Paris un atașat al ambasadei italiene din Berlin, care a oferit spre cumpărare cheia cifrului italian, pe preț de 500.000 dolari. Ambasada sovietică s’a arătat mai întâia neîncrezătoare faţă de această afacere şi a rugat pe ataşat, să recvrs peste câte va zile, de oarece între timp ambasada vrea să se pună în legătură cu centrala din Moscova. Când apoi ataşatul s’a prezentat din nou, s-a declarat că ambasada acceptă propunerea, dar că documentul trebuie examinat în prealabil. După ce ataşatul a predat documentul unui secretar al ambasadei, el fu lăsat să aştepte timp de un ceas şi jumătate, pentru a-i comunica în urmă că documentul nu prezintă nici cel mai mic interes pentru ambasada sovietică. Intre timp însă documentul fusese fotografiat de fotograful ambasadei. Ataşatul italian ar fi vândut apoi cheia cifrului unei alte Puteri. Ziarul „Dernieres Nouvelles“ s-a adresat fostului însărcinat de afaceri rus Bessedowski, pentru a obţine confirmarea informaţiilor sale. Bessedowski a declarat, că considera afacerea ca probabilă. El ştie, că in toamna anului trecut un membru al unei ambasade italiene s’a prezentat de două-trei ori. A auzit apoi, că Ceka a reuşit, să intre în posesiunea unei chei de cifru extraordinar de preţioase a unei Puteri streine, in schimbul unei sumi neînsemnate. NAUFRAGIUL VAPORULUI „VISCONSIN“ LONDRA, 30 (Rador)__’n cursul acestei luni s’a produs pe lacul Michigani un al doilea naufragiu. Vaporul „Visconsin“ s’a scufundat în cursul unei furtuni puternice. Douăzeci de călători au fost salvaţi. Nouă persoane s’au înecat şi cadavrele tor au fost găsite. Mai lipsesc încă patru călători, care probabil de asemenea s’au înecat. Federalistul croat dr. Pavelics refugiat la Viena VIENA. — Federalistul croat dr. Pavelics, condamnat la moarte de către tribunalul excepţional iugoslav, a sosit la Viena. El a fost adus la poliţie, spre a se justifica de faptul trecerii ilicite a graniţei, deoarece nu poseda un paşaport prevăzut cu viza pentru Asutria. IE CHESTIA BASARABIEI Destăinuirile d-lui Bessedowski După informaţiuni culese la surse autorizate suntem în măsură să arătăm că afirmaţii fale d-lui Bessedowski cu privire la însărcinarea pe care i-a dat-o Stalin acum doi ani ca să ofere României recunoaşterea Basarabiei, sunt exacte. Adică, este adevărat că d. Bessedowski s’a adresat d-lui Diamandi prin mijlocirea ministrului Lituaniei la Paris pentru intrarea în negocieri. La întrebarea care i s’a pus din partea românească dacă vorbește în numele lui personal sau în numele guvernului din Moscova, d. Bessedowski a răspuns că oferta de negocieri o face în numele guvernului său. De ce guvernul român n’a dat urmare propunerii de tratative făcută de d. Bessedowski? Fiindcă aacesta din urmă a început — prin mijlocirea ministrului lituanian — să revendice partea de nord a Basarabiei şi fiindcă chiar dacă ar fi lăsat să cadă pretenţia aceasta, cum părea gata s’o facă, încă s’a socotit — la noi — că oferta nu e făcută în fond decât pentru a despărţi România de Polonia şi a o compromite în ochii aliaţilor. Proectul avea aerul unei curse, iar nu a ceva serios. De altfel, după cum s’a văzut din articolul pe care corespondentul nostru din Paris, l-a consacrat acestei chestii, d. Bessedowski n’a insistat, de oarece a fost aproape numai decât dezavuat, de d-nii Gherin şi Litwinov, în vreme ce Stalin a retractat, spunând că n’a dat instrucţiuni precise. Chestia nu are deci decât importanţa unui epizod de simplă curiozitate diplomatică sau mai bine zis fără nici o semnificaţie politică. Regina Maria mulţumeşte guvernului şi parlamentului Regina Maria, răspunzând felicitărilor transmise de guvern şi Cameră, cu prilejul aniversării naşterii sale, — a trimis următoarele telegrame : D-lui Iuliu Maniu Preşedintele consiliului Mulţumesc călduros dv. şi guvernului pentru urările trimise. MĂRIA D-lui Ştefan Gheo-Pop Preşedintele Adunării Deputaţilor Adânc mişcată, mulţumesc din inimă dv. şi d-lor deputaţi pentru urările trimise. MARIA