Dimineaţa, noiembrie 1929 (Anul 25, nr. 8217-8246)
1929-11-01 / nr. 8217
Vineri I Noembrle 1929d Curiozităţi din lumea largă UN NOU POD URIAȘ INAUGURAT ACUM LA COLONIA DE-AIUREA $I DE AICI) Un copil răpit de vultur Un vultur a răpit acum câtva timp copilul unei văduve dintr’un mic sat din Engadin (Elveţia). Autorităţile cantonului au trimis soldaţi şi călăuze să cerceteze munţii, în speranţă că vor găsi copilul. Toate cercetările au rămas zadarnice. Cu acest prilej au fost distruse multe cuiburi de vulturi căci păsările răpitoare se înmulţiseră în ultimul timp şi deveniseră o primejdie pentru populaţie. Doi cerşetori bătrâni pe străzile Veneţiei Vitrina obiectelor de prost gust ! La o expoziţie de obiecte de artă, ce urmează a se inaugura în curând la Bordeaux, se va organizai o vitrină specială, care va cuprinde o colecţie de obiecte ce jignesc simţul estetic. Nu cunoaştem graiul simţului estetic, cu care sunt Înzestraţi cetăţenii din Bordeaux. Ştim în schimb un lucru. Dacă expoziţia s’ar organiza la Bucureşti, o singurăvitrină ar fi neîncăpătoare. Aţi observat dv. cum unii oameni ,deşi dau dovadă de mult simţ estetic in îmbrăcăminte, sunt cu totul lipsiţi de el, când e vorba să-şi aranjeze casa? Nu e întotdeauna o chestia de bani, dimpotrivă. Nimeni nu poate pretinde unui mic funcţionar, care trebue să facă pe dracul în patru, pentru ca din leafa lui mai mult decât modestă să reuşească să plătească chiria, lemnele, ratele la croitor, taxele de şcoală pentru copii şi coşniţa zilnică, să aibă pe masă un var Galle cu orchidee, sau să'şi scuture scrumul ţigării intr'o cenufieră de Copenhaga. Dar buchetului de panseluţe sau margarete, ce-i împodobesc masa, i-ar sta de o sută de ori mai bine 'ntr’o oală de lut smălţuită în stilromânesc sau intr’un simplu pahar de apă decât în acea groaznică imitaţie de porţelan de Meissen, cu fel de fel de arsături şi înflorituri pe ele dacă sunt pansele sau margarete veritabile! De ce de mai multe ori camera e ornamentată“ cu flori artificiale de hârtie sau pânză, jumătate în culori stridente, jumătate spălăcite dir. pricina soarelui. Dar scrumierele?! De ele ce să mai zicem?! Un capitol întreg n’ar epuiza acest subiect, dară-mi-te o simplă grossă pe un spaţiu restrâns în gazetă. Par’că imaginaţia de prost gust a omenirei întregi s’ar fi concentrat asupra industriei scrumierelor. Parte din ele au pretenţia unor obiecte de artă — sunt acele pictate cu peisagii sau chipuri languroase, parte vor să fie umoristice : Purceluşi cu câte o ţigară In rât, pitici, căţei, etc. .... ' m UT;---------- Şi nu ştiu dacă aţi observat un lucru . Pe cât de fragile sunt obiectele de artă veritabile, pe atât de indestructibile sunt celălalte, care simulează arta. Rezistă tuturor mutărilor şi nici slujnica cea mai neîndemânatecă nu e in stare să te vie de hac... Dar expoziţia e la Bordeaux şi nu la Bucureşti. Poate că bordelezii văzând etalate acele obiecte imposibile, alături de acele de artă adevărată, îşi vor face o educaţie estetică. Bucureştenii însă vor rămâne în parte cel puţin, cu statuetele de ghips din „marmoră veritabilă ultima bucată, preţ derizoriu numai o sută lei“ cumpărate pe cheiul gârlei şi cu cromolitografiile adequate. Şi când te gândeşti, cu cât simţ estetic e înzestrat totuşi poporul român — dovadă scoarţele, ulcelele, cusăturile româneşti, admirate cu drept cuvânt de o lume întreagă ! ! E. MARG. Limbajul ţigărilor Un ziar francez anunţă că un grup de parizience au înfiinţat un club secret al fumătoarelr, care se serveşte de un „Cifru“ cu ajutorul ţigărilor. In baza acestui cifru, membrele clubului se pot intelege între ele prin semne ca să-şi comunice impresia făcută de vreun bărbat. Dacă junele îi place, d-na ia ţigareta între două degete, fumează şi închide ochii. In caz contrar suflă pe gură fumul în mod vehement. Dacă se întâmplă că tânărul candidat este bogat, de familie bună şi pare o partidă avantagioasă, d-na ţine ţigara în colţul stâng al gurei, adică de partea inimei In caz că reprezentantul sexului tare este plicticos şi neinteresant, d-na pune ţigareta pe scrumieră şi o lasă să ardă. Noua limbă a ţigărilor are o sumedenie de posibilităţi de exprimadicţionar pentru uzul colegelor. Transportarea unui ocnaș* după 25 de ani de pușcărie. Primul contact vizual cu lumea liberă Jocuri. „Castelul Fermecat“ întrucât nu s’a putut faca complect verificarea răspunsurilor ce am primit la concursul „Castelul fermecat“, tragerea la sorţi a premiilor va avea loc Sâmbătă 2 Noembrie a. c., rezultatul publicânduse în ziarul nostru „Dimineaţa“ de Duminică 3 Noembrie crt. Toţi cei care ne vor înainta răspunsurile (soluţiile) până joi 31 Octombrie crt. inclusiv, vor lua parte la tragerea premiilor. imineața O partidă de şah care ţine de şase ani Acum şase ani un australian din Adelaida şi un newyorkez au convenit să joace o partidă de şah prin scris. Americanul a început partida printr’o scrisoare, care ajunse la ■destinaţie după câteva săptămâni, aşa că abia la acea dată partenerul află de prima mişcare a celuilalt. După cinci ani partida încă nu era decisă, aşa încât cei doi adversari hotărîră ca pe viitor să se folosească de telegraf pentru comunicarea mişcărilor reciproce. Cel care va pierde partide urma să plătească spezele telegrafice ale celuilalt. Dar şi astfel partida mai ţinu un an de zile. In cele din urmă australianul ieşi biruitor, iar americanul plăti această partidă originală cu 6000 dolari speze de telegrame, pe care trebui să le restitue adversarului, suportând in plus şi propriile sale cheltueli. O lupta pe mare pentru alcool In Finlanda băuturile spirtoase sunt interzise. De când a fost introdusă prohibiţiunea alcoolului, s'a organizat contrabanda. Sezonul contrabandiştilor e toamna, când nopţile sunt lungi şi întunecoase. Bărcile contrabandiştilor debarcă in puterea nopţii pe coastele Finlandei cutii de tinichea, conţinând fiecare câte 100 litri de spirt. Deunăzi sezonul contrabandei a fost inaugurat cu o adevărată bătălie pe mare, la care au luat parte cinci corăbii. Trei bărci cu motor, aparţinând grănicerilor finlandezi, s-au întâlnit în întuneric cu o barcă mare cu motor. La întrebările grănicerilor, misterioasa barcă a răspuns cu focuri de armă şi mitralieră. Grănicerii au răspuns şi ei cu focuri de mitralieră, dar s’au trezit atacaţi de altă barcă, cu obuze de tun. Pesemne că alt vas de contrabandişti, având tunuri mici pe bord, a venit in ajutorul primului. Vasele poliţiei au trebuit să se retragă... ( Animalul cu cei mai mari ochi încă la mijlocul secolului trecut existenţa sepiilor uriaşe, despre care povesteau mulţi exploratori ai mărilor, a fost contestată cu înverşunare. Ştiinţa afirmă că aceste vietăţi sunt de domeniul fabulei Insă expediţiile ştiinţifice din ultimele decenii au dovedit nu numai că aceste sepii uriaşe există cu adevărat, dar şi că sunt mai mari chiar, decât se credea. S’au găsit fragmente din timpurile lor, din care se poate conchide că un astfel de animal măsoară 17-20 metri lungime. Braţele sepilor găsite în mările japoneze şi nordamericane au o lungime de 10 metri. Aceşti uriaşi ai mărilor posedă şi cei mai mari ochi dintre toate vietăţile de pe pământ Ochiul unuia numit soiu de sepii are 50 cm. diametru. Ochii au o culoare verzue, care contrastează în mod ciudat cu corpul roşu. Până în prezent s-au găsit doar părţi din trupurile şi capetele acestor sepii şi niciodată animalul întreg.. Totuşi zoologii recunosc cum existenţa lor. Pe drumul Damascului A apărut volumul de poeme religioase: „Pe drumul Damascului“ de Al. T. Stamatiad. Operă premiată de ministerul artelor şi de Academia română. Ediţia II. Edit. Cartea Românească. Exemplarul 40 lei. Iată ce scria Al. Macedonschi, în revista sa Literatorul, despre acest volum cu prilejul primei ediţii. In Pe drumul Damascului, poemă ce cuprinde cele mai frumoase versuri ce au luat fiinţă în literatura noastră, Al. T. Stamatiad uită dintr’o dată poza, afecţiunea, şcoala şi genurile literare, tot ce a uitat şi admirat, nu-şi mai încarcă stilul cu epitet, cu comparaţiuni meşteşugite, cu figuri retorice căutate, îşi pierde, dintr’o dată, până şi conştiinţa făpturei lui psihice şi sufleteşti, şi se schimbă, întreg, în simţire — iar Al. T. Stamatiad, n nu mai este atunci Al. T. Stamatiad, el este omenirea cât e ea de mare, omenirea ce întinde printrânşii brațele desnădăjduite spre cer.- Opera şi literatura Se subliniază norocul pe care îl are opera română când poate reprezenta o piesă de Wagner în traducerea poetului Şt. O. Iosif. Meritul nu este al actualilor conducători — ci aparţine defunctului Chiriac — dar meritul unei traduceri bune e incontestabil preţios, pentru că nu înţelegem ca la o instituţiune unde se cheltuesc zeci de milioane, spectacolul artistic şi oarecum cultural să preţuiască prin tălmăciri scrântite cum suntem siliţi să auzim chiar în actualul repertor. Problema traducerilor interesează toată civilizaţia noastră reprezentând legătura cu celelalte culturi — şi dacă azi directive înţelegătoare se afirmă în hotărâri luate cu privinţă la cărţi şi piese de teatru — cred că şi pentru libretul operilor ar trebui o îngrijire mai intelectuală. Lipsa de cultură literară nu scuză decât în parte la muzicanţi faptul că până azi nu există un repertor tradus şi că tălmăcirii« se improvijsează mumai când «J*»* a fost pus* în repetiţie şi atunci de cele mai multe ori un incult are precădere. Cu loisif lucrurile s’au petrecut altfel, i s’a dat traducerea să o lucreze pe îndelete — şi azi însăşi opera poate să-şi dea seama că numele bunului literat român Iosif atrage şi el o parte de spectatori şi foloseşte chiar materialiceşte operei. Acest argument material poate că e mennit să determine şi el îndrumarea. Fireşte deschizând această problemă în principiu, renunţăm personal de a ne mai apuca de vreo traducere pentru operă, dar suntem convinşi că literatura română poate oferi zeci de literaţi de valoare care să înlăture această inferioritate intelectuală a operei, pregătind o serie de traduceri desăvârşite, de care se vor bucura viitorii iubitori ai operei, aşa cum ne bucurăm şi folosim noi astăzi versurile lui Iosif. In chipul acesta ne vom apropia tot mai mult de un repertor românesc spre a cărui realizare ar trebui să tindă menirea operei. ADRIAN MANIU RECITĂRI CORALE O frumoasă demonstraţie de artă nouă, a recitărilor colective ni-a dat ansamblul din Kowno îin sala teatrului Central (Tomis). Scene din misterele dramatice ale lui I. L. Peretz, poeme de M. Kulbak, fragmente de I. Preger, o „humorescă“ de Şalom Alechem şi o şarjă de Katzizne şi Tinkler au fost impresionant redate prin 6 lecturi, la cari s’a adăogat o a şaptea: repetarea parodiei „Musafirilor“, cerută de un public ce nu vrea să ştie de oboseala interpreţilor. Cetirile acestea au darul de a preface în scene dramatice nu numai pasagiile, din schiţe şi din poeme, indicate prin semnele, deosebitoare ale dialogului; dar ele introduc convorbirea şi în paginile pur descriptive prin faptul că fiece schimbare de decor e nuanţat în graiul mlădios al câte unui alt personagiu. Iar în paginile epice, o lectură colectivă — în care simultaneitatea este uimitor păstrată, astfel că nici o silabă nu impietează asupra alteia — vine să redea ceea ce’n tragedia antică era menirea corului să înfăţişeze. In această privinţă, felul cum au fost cetite „Noaptea’n târgul vechili" a lui I. L. Peretz şi „Greva găinilor“ de Şalom Alechem nu-l putem caracteriza altfel decât prin termenul : o încântare. R. L. Un caz de ciumă in Egipt CONSTANȚA, 30. — La Alexandria (Egipt) s’a semnalat un caz de ciumă. Vapoarele sosite din acest port sunt supuse carantinei. Regina Maria despre regele Ferdinand VL-Ceasuri de glorie Veniseră de departe, fără să numere poştele, pe care le străbătuseră pe jos, călare, sau în căruţă, numai pentru bucuria de a vedea pe regele lor, care ii scăpase de jugul străin .Unii îngenuncheau ca să-i sărute mâna, alţii aduceau daruri smerite fetele îi aruncau flori în cale, privirile tuturor îi sorbeau chipul, chipul „Liberatorului“ care le rupsese lanţurile. Văd încă un om foarte în vârstă, ridicând pe nepoţelul său deasupra capului şi spunându-i : —Uită-te bine la el, pentru ca atunci când părul tău va fi alb ca al meu, să-ţi mai aduci aminte de ziua de astăzi şi de trăsăturile chipului său... Oradea Mare, Cluj, Baia Mare, Careii Mari, Câmpeni, Blaj, Turda, Alba Iulia, Sibiu, Braşov şi atâtea altele... Din oraş în oraş, din sat în sat, de pretutindeni, imensă viziune de bucurie şi de triumf, printr’un văl de lacrimi, căci bucuria şi durerea rămân strâns legate — procesiune triumfală strălucind în roşu, în culori pe care nu le-ar putea imagina nici ţările orientului. , Şi alături de noi, cei care suferiseră cu răbdare jugul străin, asupriţi dar resunaţi, legănând în sufletele lor visul de unitate, abea îndrăznind să creadă că se va realiza în timpul vieţii lor, dar care, în colaborare strânsă cu clerul, întreţinuseră vie în toate sufletele flacăra patriotismului, pregătind astfel toată populaţia pentru avântul de gratitudine şi de entusiasm faţă de acest rege, care făcuse o realitate din visul lor şi al cărui chip îl contemplau pentru prima dată. CEASURI DE GLORIE O sută de tablouri se îngrămădesc in gândul meu; fiecare dintre ele ar fi demne să fie zugrăvit în cuvinte colorate,, unduitoare şi adânci, dar n’o să aleg decât unul care să-l fixez in aceste rânduri. Turda, locul unde zice legenda că a fost ucis Mihai Viteazul, acela care în 1599, a unit pentru scurt timp pe toţi românii. Un câmp Întins, unde se adună veniţi din toate părţile, mii şi mii de ţărani. O masă mişcătoare de culori, asupra căreia soarele varsă aurul său. Pe o Înălţime, dominând mulţimea, regele şi regina, înconjuraţi de suită, stau în faţa unui altar acoperit de flori. Preoţii în veşmânt ţesut cu aur îşi înalţă glasurile într’un cântec sfânt, la care păsărelele îşi unesc ciripitul, ca şi cum ar vrea să ducă pe aripile lor până la cer rugăciunile acestor mii de inimi. Nouri de tămâe plutesc ca un văl deasupra strălucitorului tablou, amestecându-se cu adierea primăvăratecă, aşa încât ni se pare că privim poporul îngenuncheat ca printr’un văl de lacrimi. Iar deasupra noastră plutea umbra marelui Voevod. Cerul era albastru, adânc, imens — binecuvântarea Domnului, speranță divină, pace... Toate astea se petreceau acum 10 ani. Iar astăzi regele Ferdinand nu mai este printre noi. Ne-a fost răpit, ca și cum inima lui s’ar fi uzat din cauza prea multor emoţii ; prea curând a trebuit să-l culcăm în mormânt. La ceasul când sarcina lui trebuia să cunoască plenitudinea unei minunate izbutiri, o Încercare amară şi umilitoare l-a lovit, încercare ce ar fi trebuit să cruţe pe omul şi pe regele care a fost toată viaţa sclavul real, înarmat cu răbdare, al datoriei. Munca fusese grea, drumul aspru, presărat cu stânci şi In ceasul supremei desăvârşiri cupa, umplută cu preţul atâtor sforţări, îi fu smulsă de la buze. Un eveniment dureros şi neprevăzut, schimbând ordinea succesiunii la tron, rupse deodată continuitatea esenţială păcii şi prosperităţii acestei ţări. Regele Ferdinand suferi toate cu un stoicism fără cuvinte. Abea dacă eşi o plângere de pe buzele, sale. El întreprinse în mod eroic, punând ji', semnătura pe decrete care îi sfarâmau inima, reclădirea celor ce fusese nimicite. „ *re R.ci. înainte orice bucurie îi părăsise inima. Un nour se întin- Peste trecut, prezent şi viitor, întunecând cu dânsul orice speranţa şi orice strălucire de viaţă. Astfel când boala nemiloasă care avea sa nu-1 smulgă, îl atinse, era la căpătui rezistenţei. Câştigase mai mult decât oricare altul dreptul la veşnica odihnă. Fără^ revoltă, stoic şi acum, răbdatoi^ îndură _ nouă luni cea mai cumplită suferinţă şi nici unul dintre noi n’a ştiut vreodată dacă îşi dădea seama că ajungea la capătul voiajului pe acest pământ. Şi într’o noapte, când slăbiciunea crescuse pânăîntr’atât încât abea mai putea să ridice mâna, se lăsă în braţele mele şi muri... — Sunt obosit, astea au fost ultimele sale cuvinte. Astăzi serbăm a zecea aniversare a Unirii naţionale şi el nu mai este printre noi ca să se bucure cu noi. Dar, când vom aduce înaintea altarului _ divin inimile noastre prea pline şi vom ridica către Cer rugăciuni într-un imens elan de gratitudine, vom simţi cu toţii, mari şi mici, smeriţi şi bogaţi, binecuvântarea lui planând deasupra noastră, deasupra nevinovatului copil-rege asupra căruia sunt concentrate de aci înainte toate speranţele noastre, deasupra ţării sale, deasupra poporului său a cărui unire trebue să devie din zi în zi mai întreagă, mai complectă, deasupra tuturor acelora cari rămân şi-i urmează opera. AMIN - MARIA î M Un mare concurs popular JOCURI CU PREMII Premiul I: Un voiaj la Paris, Venezia, Milano, Zürich şi Viena Câştigătorul va primi în mod absolut gratuit bilete de tren (vagon cu paturi), etc UN PREMIU DE 5.000 LEI Două aparate de radio cu trei lămpi Cinci aparate cu galenă Problema via (cuvinte încrucişate) Orizontal: 1) Cel mai mare dintre animalele actuale. 7) Notă muzicală. 9) Rotulă (la genunchi). 10) Regiune ce se întinde de-a lungul mării. 13) Pronume. 14) Cuvânt ce irimă, o aproximaţiune. 16) Poemă iră. 17). Scrisoare foarte scurtă. Rege care a întrebuinţat elevi contra Romanilor. 21) Interţie ce exprimă o chemare, (pop). Ţară foarte bogată în elefanţi. Conduct. 24) Stâlp. 26) Cuvânt care se începe o întrebare. 27) Salve (fam.) 29) Semn ce se găseşte sfârşitul fiecărei semnificaţiuni. 34) Altă numire . 33) Mânie dată notei a fructelor. 38) Pronume. 40) nuc. 41) Musafir. 44) Strachină din care mănâncă ţăranii. 45) Prima parte dintr’o interjecţie ce imită cântarea din gură. 46) Urme cauzate de decepţii. (fig.). 47) Figuri la cărţile de joc. 48) Gârlă de chefali. 49) Lulea. 50) Conjuncţie. 51) Lemn bun pentru foc. 52) Ochiu de lanţ. 54) Articol. 55) Literă din alfabetul slavon. 56) Interjecţie. 57) Pronume. 58) Măsură de capacitate. 60) Implor. 61) Ramură. 62) Zeu egiptean. 63) Literă grecească. 64) Alifie. Vertical: 1) Pronume. 2) Pronume. 3) A se afla. 4) Primele două litere dintr’o insulă fabuloasă care ar fi existat în Oceanul Atlantic. 5) Lac în Africa. 6) Instrument muzical pentru suflat. 7) Ceea ce are elefantul de preț. (6 litere). 8) Poteci împodobite cu flori. 9) Cel mai înalt pisc al Bucegilor. 11) Anexez. 12) Adverb. 14) Câte unghii, are elefantul la, picior? 15) Cum sunt ogoarele înainte de a fi semănate? 17)■ Prefix. 18) Dispoziţiune de a juca. (mold.). 19) Animal pachiderm ce trăeşte prin America. 20) Sfecle (molid.) 23) Ciudat. 25) Ceea ce se poate răspândi uşor în popor. 28) Diviziune de timp. 29) Fântână (pop.). 30) Negaţie. 31) Locuri păzite de locuitori împotriva elefanţilor. 36) Ce-i face elefantul unui animal după ce l-a apucat cu trompa? 37) Strigătul gâştelor. 39) Nevătămat. 42) Cum este elefantul când pătrunde în locurile cultivate? 43) Câini de vânătoare. 44) Ttrăsură uşoară. 47) Două litere din tip. 53) Localitate în România. 59) Zeu. ★ N. R. — Soluţiunile se primesc după fiecare problemă sau la sfârşitul concursului însoţite de cupoanele respective cu menţiunea „pentru jocuri“. Vor fi, în total, 9 (nouă) probleme care se vor publica în fiecare Joi şi Duminică. Premiile se distribuesc prin tragere la sorţi, FIECARE DESLEGATOR PARTICIPÂND CU ATÂTEA CUPOANE, CÂTE PROBLEME A DESLEGAT. . Fiecare deslegare va fi scrisă pe o singură bucată de hârtie, însoţită de cuponul respectiv, precum şi de numele întreg şi adresa concurentului. N. B. — Dezlegătorii sunt rugaţi să citească explicaţiile noastre asupra cuvintelor încrucişate, apărute în ziarul „Dimineaţa“ cu data d Duminică 13 octombrie a. c. De asemenea vom da orice lămuriri celor interesaţi, atât prin corespondenţă, cât şi verbal. Luni, între orele 6 şi 7 p. m. şi Sâmbătă de la 11 la 12 a. m. REBUS ★ MEfcál'a«!' m CUPON pentru participarea la concursul ziarului DIMINEAȚA No.e 31 Octombrie 1329 SIR DRUMMOND LA ROMA 1.°MA, 29.— Secretarul general al Societăţii Naţiunilor Sir Erick Drummond a sosit la Roma. Ziarele publică articole călduroase pentru secretarul general al Societăţii Naţiunilor. Vizita lui sir Erik Drmmond nu are caracter oficial. El va fi primit mâine în audienţă de Mussolini, iar Joi de Papa. . . Pensionarea ceferiştilor In legătură cu măsurile luate pentru scoaterea la pensie a personalului care are 30 ani de slujbă sau vârsta de 57 ani, măsuri anunţate de noi în numărul trecut, direcţia generală c. f. r. a dat noi norme pentru întocmirea tablourilor, în sensul că în cei treizeci ani de serviciu se vor cuprinde atât anii serviţi la c. f. r., cât şi în alte administraţii publice, precum şi de timpul dublu al campaniilor făcute în1913 şi 1916— 1919. In vedere că după scriptele căilor ferate, nu se văd anii serviţi aiureai de către funcţionarii căilor ferate direcţia generală a dat ordin ca toţi slujbaşii, pe răspunderea lor perso-, nală, să înainteze de urgenţă, declaraţii individuale, serviciului de personal c. f. r., prin care să arate timpul servit la alte autorităţi sau timpul cât au fost mobilizaţi. . Această declaraţie se va înainta in cel mult 8 zile.