Dimineaţa, decembrie 1929 (Anul 25, nr. 8247-8274)

1929-12-01 / nr. 8247

Ital XXV. — Ho. 8247 Pansamente ■ C ET D T sterilizate u C r 1 H «josSfa la orice orfi din sl sl noapte pentru or Ice inter»­venţiuni cEvrurgleoSe ur­gin­­te, net er« etc. recomandate de toţi d»nii medici specia­lişti. CAROL HUNGER Str. Brescianu, 4 i. IO Pagini Duminică 1 Decembrie 1929 CALENDARE Fondată ir. 1904 de CONST. MILLE3 LEI București, Str. Coast. Mills (Sărindar) 7.11 TELEF.» Centrala: 306 67. 334 73. 346 79 353 54 Direcția: 357/72. A­deta 307 69. Provincia 310 66 -îi pesatifu toate bsfanşeî© eu Sima cîieutulul EXECUTĂ PROMPT SI EFTIN Ssctc&CaSA CRIMELE PASIONALE înaintea juraţilor de Ilfov, se des­­bate acum — într’o atmosferă d­e interes şi de curiozitate — proce­sul unei crime pasionale. Ca şi în alte ocazii similare, pu­blicul se împarte astăzi în două, condamnând sau achitând cu anti­cipaţie... şi nu numai pe cei în via­ţă — deoarece justiţia nu­ se înde­letniceşte cu încarcerarea şi cu flagetaţia morţilor! Juraţii din afara grilajului oficial judecă după frânturi de depoziţii scoase din ziar, deci fără tonul, in­tonaţia şi gestul personajului inte­rogat. La judecată, acuzatul pledează şi cu picătura de lumină din ochi — cu acele , „armonice“ ale glasului care redă lucruri indiferente. In astfel de procese, nici juraţii nu pot afla adevărul absolut. Par­tenerii unei drame intime, petre­cute între patru păreţi, nu-şi cu­nosc nici ei — nu numai unul as­cunzişurile inimii celuilalt, dar nici cutele propriului- suflet... Şi chiar dacă­ eroii dramei cunosc m­obilurile acţiunii, o jenă îi împie­dică să vorbească — sau respectul în faţa mormântului ori mila de cei rămaşi. Uneori pe urmele tragediei plâng­ copii — poate fete, cari vor purta, toată viaţa o ignobilă zestre morală. Câteodată însăşi închisoarea este o pedeapsă mai uşoară pentru a­­cuzat­ decât divulgarea unui secret, care-l poate umili până la fundul dispreţului omenesc. Teama de ruşine crează chiar si­tuaţii comice. Astfel eroina unei drame pasionale, găsită de fatali­tate­ în pat,sub aceiaşi plapom­ă cu partenerul nefericit, a putut decla­ra ca relaţiile între dânşii au fost 4$ cea mai pură esenţă — ea nefi-­Îţidu-i niciodată amanta ! Deşi este Cam straniu că eroii nu-au ales o mobilă compromisă şi un d­ispozitiv- suspect al aşternutu­ hi, pentru nişte­­ discuţii de ordin transcendental — totuşi femeia, în faţă, mărturisirii umilitoare, a pre­ferat un rar absurd şi hilariant. Din grămada spovedaniilor cu reticente şi cu tăceri, atât în drama care se judecă acum, ca şi in acele cari fe’au judecat şi se vor mai ju­deca — cât timp vor trăi oameni cu patimi şi cu iluzii desamagite — un­ singur adevăr bana­­reesa cu o limpede siguranţa: fiinţa omeneas­ca e tntr’o zadarnica, dar perma­nentă căutare a fericirii. Li lux, ca şi ’n mizerie — fiecare umblă după altăceva decât ceea ce are. Qmu! obişnuit, plictisit chiar, cu realităţile din juru-i, alcătueşte cu încântare planuri fantastice de viitor. Pe tovarăşul de-alături îl cunoşti — cu toate lipsurile şi scă­derile­ lui. Pe celălalt, care-ţi trece grăbit prin viaţă, nu-l ştii— decât după,o privire pasionată, după o şoaptă cu profunde rezonanţe, du­pă fiorul unei strângeri de mână. Acela­ iţi va pregăti in grădina vie­ţi Un hamac de flori — şi, fredo­­nându-ţi romanţe delicate, te va legăna ca pe un copil până la a­­dârnci, bătrâneţe... Cu ochii fixi, spre idealul roz, cu mâinile întinse ca într’o fascinare— terapia, fără să dea ascultare sfa­tului cuminte rostit cu o tremurare în glas, şi desfăcân­d cu brutalitate mâinile copiilor care­­ se agaţă de haine, porneşte cu pas sigur spre viaţa cea nouă. Dar mai curând sau mai târziu vine deziluzia. In loc de hamac de flori noul tovarăş îţi prezintă un proect de contract, cu articole şi cu clauze abil aranjate. Îndărăt —­ punţile sunt­ aruncate în aer, înainte — desnădejdea ! Are loc o lichidare fatală. A ri­dicat ea arma ? Intr’un moment de furie şi de uitare — a ridicat-o el? Problema are interes pentru me­dicul legist, care are misiunea di­vină de a descoperi prezumţia — dacă glontele a fost tras aşa sau aşa... Pentru acel care urmăreşte însă tragedia unei vieţi, a unor suflete zbuciumate în căutarea fericirii şi distruse la urmă, astfel de proble­me n’au multă importanţă. Din doi amanţi nenorociţi — unul s’a po­­gorît în lumea umbrelor şi a liniş­­tei de veci, iar celălalt a simţit la umăr atingerea hlamidei de piatră a morţii, căpătând astfel o funebră sanctificare? Ceea ce dorim­ în­deobşte în cri­mele pasionale — este ca scociorî­­rea oficială a rănilor să se ispră­vească cât mai repede... Iar pe a­­matorii de curiozităţi senzaţionale îi sfătuim să-şi retragă neîntârziat mâinile murdare din aghezmatarul sufletelor păcătoase. M. SEVASTOS n­icidentul de graniţă u­garo-jugoslav BUDAPESTA, 29.­­ Un comuni­cat oficial maghiar precizează inci­dentul petrecut la graniţa din Iugo­slavia acum câteva zile, când jan­darmii şi detectivii iugoslav­ au­ tre­cut frontiera la Ungaria şi au încer­cat să aresteze un locuitor de pe te­ritoriul maghiar, încercarea n’a reușit dar ziarele atacă violent Iugoslavia și protes­tează contra introducerii acestor metode balcanice în Ungaria. Ai- BUDAPESTA -29, IHadaf). — Zîa­­rele uhgare nu deschis o campanie violentă în legătură cu im incident pe care cinci jandarmi iugoslavi l ar fi provocat pe teritoriul maghiar, în regiunea de frontieră. Ziarele cer in unanimitate ca guvernul ungar să facă demersuri energice pe lângă guvernul iugoslav şi să nu se limi­teze a cere satisfacţii de formă, dar să reclame garanţii pentru ca astfel de incidente să mi se mai repete. Oficiosul „Peter Lloyd" arată că guvernul ungar trebuie­ să ceară la Belgărd o anchetă severă şi pedep­se corespunzătoare cu gravitatea in­cidentului.. Convorbiri radiofonice intre Bucu­reşti­­sfâiţa-Clu­j NOUILE INSTALAŢII NECESARE Direcţia generală a poştelor a ho­tărât să introducă şi în România convorbiri telefonice fără fir intre Bucureşti şi oraşele mari din pro­vincie. Primele experienţe în acest sens s'au şi făcut, dând rezultate favora­bile. In consecinţă, la 1 Decembrie se va instala în palatul poştelor o cabină publică unde se vor mai fa­ce experienţe timp de două săptă­mâni, apoi se vor începe convorbiri­le publice. Deocamdată se va vorbi numai cu Constanţa şi Glujal, iar mai târziu se vor face legături radioteletonice cu Cernăuţii, Galaţii şi Aradul. In acest timp la centrul de emi­siune din Herăstrău şi la postul de recepţie din Văcăreşti se vor instala unele aparate perfecţionate care vor avea legătură prin cablu cu poşta centrală. ««sa®»- -»-«adSDS*" Tragicul sfârşit al unei cununii in avion Prăfesiutea mortală a nanilor căsătoriţi VIENA. Din Roosevelt fiend condiţii mai favorabile, paraşuta sa (Load Island) se anunţa următoa­­rele : Luni, a avut loc într-un avion, care zbura la o înălţime de.000­ de metri cu o viteză de 175 kilometri pe. oră, o cununie, care trebuia să se termine prin Sarîrea din avion, cu aju­torul paraşutelor, o pereche! că- i sátorit© și a celor 12 nuntaşi. Tânăra ^■'Căsătorită, care a sărit cea dintâi, i- a putut deschide îa timp paraşuta, si s’a prăbuşit dela o înălţime de 300 ii* metri, rămânând moarta pe loc. Mirele n’a putut nici el sări în nedeschizându-se de asemenea la vreme, astfel că s’a prăbuşit şi dân­sul la pământ, unde a rămas mort pe foc. Al treilea pasager, a sărit în con­­ceţiiml mai bune, dar era cât pe ce să cadă intr­a văruită cu ciment. Ceilalţi nuntaşi au renunţat de a mai sări şi au aterisat împreună cu avionul în condiţii normale. Această tragică întâmplare a produs o impresie penibilă la popu­­laţia din kyotata.­­ nam­ S­ONDA — De câwti arde sen­da dala Morelli, puneau să cheme un politician să pstie mâna și el. — De ce ? __ — Perdpss că sunt politicisnii cari unde au pus mâna au stins». tac banditesc asupra acceleratuluâ Bucureşti-Cernăuţi Um atac banditesc de o rară Rn&măsmeală s’a produs joi sea­ra la ora 8:45 asupra trenului accelerat No. 5® Cernăuţî-Paş­­cani-Bucureşti. Pe când trenul sa afla în mers între staţiunile Cueiurul Mare şi Dumbrava Roşie, pa­tru bandiţi purtând măşti ne­ars pe faţă şi înarmaţi până în dinţi au pătruns în vagonul de bagaje nu car® se încarcă colegărîa da valoare şi baga­jele grei® ale călătorilor. Manipulantul Gri Jenen şi şotul de tren Vladkovschi A­­dalbert au fost grav maltra­taţi de bandiţi. La sosirea tre­nului în staţia Dumbrava Ro­şie manipulantul a fost găsit la nesimţire cu faţa pe podeaua vagonului. Şeful de tren Vlad­­covschi nu a putut da prea mul­te relaţiuni asupra atacului a carei victimă a fost fiind încă sub imperiul groazei prin care trecuse. In momentul când trenul so­sea în staţia Dumbrava Roşie, bandiţii au sărit din vagon pe partea opusă peronului, luând cu ei mai multe colete de mare valoare. Organele căilor ferate au avizat imediat postul de Jandarmi din Gud­urul Mare şi poliţia din Adâncată. De rele­vat că acum patru zile, s’a produs şi un omor în raionul aceleaşi stațiuni, populația ci­vilă fiind terorizată zilnic de o bandă care operează de mult prin partea locului. O h­anna arestată pentru motive misterioase Ce s’a petrecut îa poliţia din Braşov La­ poliţia, din Braşov s’a petrecut un caz ciudat. O doamnă cu numele Kahana dorind să plece la Berlin, a cerut eliberarea paşaportului nece­sar. Dar poliţia a tot purtat-o pe dru­muri până când în cele din urmă d-na Kahana a fost silită să se adre­seze ministerului de interne, care i-a­ eliberat paşaportul cerut. D-na Kahana a­ plecat aşa­­dar spre Berlin. Dar la staţia Feldioara, nu departe de Braşov, un agent de poliţie a intrat în compartimentul ei, a declarat-o arestată, a debarcat-o cu toate bagajele şi a întors-o la Braşov. Aci a fost băgată în beciu­rile siguranţei. După câteva ceasuri, fiind scoasă şi supusă unui interogatoriu, întâm­plarea a făcut ca in biroul acela să intre un cetăţean cu nişte treburi şi să recunoască pe d-na Kahana pe care ai săi o credeau în drum spre Berlin. Numai graţie acestei întâmplări familia a aflat despre soarta d-nei Kahana. Nu se ştie care va fi ur­marea afacerii. Cazul însă a făcut mare vâlvă la Braşov. PRIZONIERA A FOST PUSĂ IN LIBERTATE BRAŞOV, 29. — In legatură cu deţinerea arbitrară a d-nei Kahana la poliţia revenim an­um­ătoarela La insistenţele repetate ale fa­miliei, poliţia a răspuns că d-na Kahana nu sa află acolo. Atunci familia s-a adresat autorităţilor su­perioare din Capitală. Imediat­­, Bianu a chemat la telefon poliţia Braşov şi a cerut punerea in liber­­tate a prizonierei ceeace s’a și fă­cut. Anglia şi politica dezarmării LOMDRA5 29 (Rad©r)„—­­Vorbind de prezenţa ti-Sui ECellffljjg, pe-istraui!­miinls'h’M ti. MacîîOirtaSd,, a declas’at că guvernul ettgiex »tu se va teme să meargă oricât de departe pe calea de­zarmării. Parts tis» I labu­rist şi guvernul actual sunt coiîwisBşi ti© eficaci­tatea acestei politici, pen­tru întărirea pâiii şi pen­tru asigurarea prosperi» Criza de guvern din Belgia BRUXELLES, 29 (Ra­­dor). — Regele continuă consultaţiunile politice in '■vederea, revolver­ii crizei de guvern. E probabil că nu se va lua nici o hotărîre înain­te de Duminică, întrucât se aşteaptă atitudinea partidului liberal, al că­rui congres se întruneşte în acea mi­ Guvernul! laburist a trecut printr’un moment critic LONDRA, 29. — La discu­ţiile armate ori în parlament asupra proeetului de lege al asigurării meseriaşilor, puţin a lipsit ca partidul laburist să fie pus In minoritate. Din partea liberalilor s’a propus un amendament pe care ministrul muncii d-ra Bonfield l’a respins. Chestia fiind pusă la vot, conservato­rii și liberalii au votat îm­preună contra ministrului. MacDonald a avut noroc că conservatorii erau eri In mic număr la Cameră așa că pro­punerea liberalilor a fost res­pinsă cu 237 voturi contra 167. ■!———1!——I ' ■■■■. Ambasadorul sovietic ia Varşovia a plecat la Moscova VARŞOVIA, 29 (Radar).­­ D. Bogomolov, ministrul Sovietelor la Var­şovia, a plecat pe neaşteptate cu întreaga sa familie la Moscova, dând urmare unei invitaţiuni din partea Biroului politic al Internaţio­nalei a 3-a. Se afirmă că Moscova este neintrî­­tuuiită de activitatea lui Bogomolov la Varșovia și in special de situația mișcării comuniste in Polonia. Noul dirijabil englez LONDRA, 28. — Noul dirijabil en­­g­lez R. 108 a fost terminat și o gata d® zbor în atelierul de la Hotvd­en. La primăvară acest dirijabil, care e mai mare decât R. 101, va face un sfcor transatlantic. La ducere diri­jabilul nu va lua pasageri, pentru ca să nu-i expus la eventuale pri jatjde. - - - -------­ Combaterea imoralităţii Printre hotărîrile luate de fraţii nişte zdrenţe cari n’ar la­ce să ser­­neştri uniţi, cari au pus zilele tre­ceascâ, cute' 11 Blaj bazele unei noui asocia­ţii, relevăm drept cel mai important şi mai necesar punctul privitor la lupta pentru moralizarea societăţii Faptul că Biserica unită face, pe terenul acesta, apel la o înţelegere şi la o strânsă colaborare cu sora ei mai mare Biserica ortodoxă este, pe de o parte, îmbucurător, din punc­tul de vedere al spiritului de pace şi de armonie ce trebue să dom­nească între românii celor două con­fesiuni, dar pe de altă parte e un simptom întristător căci arată cât de mult s'a agravat imoralitatea, cât de mare e puterea de întindere a răul­ui. N’am din natură înclinarea spre exagerări şi nici nu nutresc intenţia de a prezintă tabloul social în cu­lori mai sumbre de cum îl văd, de cum îl vedem cu toţii. Insă, o anchetă socială ce ia zil­nic­­ proporţii la cari­ nu mă aştep­tam, destăinuirile ce mi se fac, scri­sorile din ce­ea ce mai numeroase ce mi se trimit şi de cari mă ocup în altă parte a ziarului, ■ urmărirea cotidiană a ticăloşiilor ce se săvâr­şesc, — toate acestea vădesc ca o tristă elocvenţă că simţul­ moral e în scădere grozavă, este intr’un de­ficit mai mult decât alarmant. In această privinţă nu se poate spune că dăm cu veacuri înapoi. Nu, deoarece societatea timpurilor tre­cute nu era cu mult superioară sub raportul bunelor moravuri, a mora­lei de familie şi a moralei societăţii. Nu dăm Îndărăt, ci mergem înainte, afuftdându-ne într’o imensă mocirlă la care e ameninţat să piară tot ce omul are intr'însul mai nobil, mai distins, mai adevărat omenesc. In loc de imorală, societatea tinde să devie amorală, ceeace, fireşte, este şi mai grav. Slăbesc mereu le­găturile, socotite daalungul veacuri­lor ca sfinte şi vrednice de tot res­pectul, obligaţiuni familiare, no­ţiuni de cinste, puritate de senti­mente, sunt asuferlite din minţi şi din siflote ca un balast. Inutil, ca­re va spune că faptele precise şî concrete ce sar putea cita intru ilu­strarea pesimistelor afirmaţiuni de mai sus sunt mai de grabă nişte ca­zuri izolate. Ce bine, dacă ar fi aşa! Din nenorocire, cazurile „izolate“ sunt aşa de numeroase şi sporesc aşa de mult!­ii le arată cangrena ce ce întinde, infectând corpul nostru social. Doriţi exemple, ca să zic aşa, ine­dite?. Nu ştiu unde aş găsi spaţiul necesar, ca să înşir pe cele mai ca­racteristice. lată o mamă,­­ care îşi aruncă pe drumuri pe propria ei fiică, fiindcă se teme să nu-l ia pe prietenul său. Iată un soţ,­ care îşi maltratează soţia, dacă nu-i procură bani, câşti­gat. prin contactul cu alţi bărbaţi. Iată un „domn“, ocupând o înaltă situaţie socială şi care după ce ani dea rândul asigură ca o femeie vă­duvă că o va lua în căsătorie, caută apoi să-i ademenească fetele ce doamna aceasta avea din prima că­sătorie. Iată un alt „domn” bogat, bine vă­zut, căsătorit de vre­o douăzeci de ani, tată de copii şi care intră in relaţii de afaceri cu un om cum se cade, pentnică acesta... dar mi-e cu neputinţă să exprim monstruozita­tea faptului, oricât aş vrea să recurg la perifrază. Iată un personagiu politic de gura căruia cuvintele cinste şi morală re­vin ca o litanie continuă. Când o biată domnişoară se duce să-i soli­cite un loc, o slujbă cât de modestă­, prima lui condiţie este să accepte a­­nume propuneri. Ce să mai pomenesc de soarta su­telor şi miilor de funcţionare, plă­tite cu salarii mai mult decât ridic­­ole, dar expuse necontenit la toate batjocurile şi ticăloşiile? De aceea, lupta pentru combaterea imoralităţii este o chestiune de o importanţă cu adevărat vitală. La­ această luptă au­ datoria să parti­cipe cu toată energia toţi câţi îşi dau seamă de imensitatea răului, N. BATZAHIA —»■mi 1—1■■»uniuni—im».............mu Anglia şi i­ntervenţia puterilor în China LONDRA, 29. — D. Hen­derson, ministru de ex­terne, a avut eri o lungă întrevedere cu ambasa­dorul american Dawes. Ambasadorul american s'a informat dacă guver­­nul englez este gata să participe, împreună cu America şi Japonia, la o intervenţie amicală în conflictul ruso-chinez. D. Henderson s’a decla­rat in principiu gata la a­­cest demers, dar a accen­tuat că Japonia a avut până acum o atitudine espectativă și guvernul englez n’ar vrea să mear­gă mai departe în inter-LONDRA, 29. — După ştiri sosite aci, cartierul general chinez din Harpin a fost bombardat cu avioane ruseşti. Mai târziu alt avion militar rus a evoluat deasupra Harpin-ului dar fără a mai arunca bombe. Se crede că este vorba de o ac­ţiune a Sovietelor făcuta numai cu­venţia sa decât Japonia,­scopul de a speria pe chinezi Această ţară pare a con­sidera că tratativele di­recte dintre China şi Ru­sia ar fi soluţia cea­ mai favorabilă pentru rezol­­virea conflictului. Demonstraţia aviaţiei sovietice in China Fioroasa cri­mă din Aiud Un deţinut oside pe un gardian şi-l ascunde intr’un cufăr ALBa-IULIA: — In ziua de 26 No­­embrie, deţinutul Truţa loan, zis Ardeleanul, dela penitenciarul Aiud, care îşi ispăşea o pedeapsă de 15 ani şi care mai avea numai două luni până la eliberare — a fost trimis sub escorta gardianului Stâncel Ghera­­sim, pentru a zugrăvi locuinţa d-lui căpitan Miloaia din Aiud. CUM S’A SĂVÂRŞIT CRIMA Pela ora 7 d. căpitan plecând de acasă la servieta, a rămas la lo­cuinţa numai ordonanţa împreună cu gardianul şi deţinutul. Pela ora 8 a plecat şi ordonanţa. La un mo­ment dat — pe când era neobservat— deţinutul a aplicat cu un ciocan trei lovituri, in cap gardianului. Acesta s'a prăbuşit "la pământ. INT­R UN CUFĂR Criminalul l-a târât pe picioare până intr'o cămară, unde­­ a stran­gulat cu o pereche de pantaloni de damă, băgându-l intr'un cufăr, peste are a mai pus alte trei cufere. crimei, Gh­erasim uniformă­ de-o pereche de cîsme de lac, a luat cu el un revolver și s'a făcut nevăzut. La întoarcere, ordonanța, intrând în casă a găsit un lac de sânge In cameră. Luându-se după dâra de sânge a ajuns in cămară, unde a dat peste cadavrul nefericitului gardian căruia îi eșea un picior din cufăr. Îngrozit, ordonanța a furat afară, dând alarma. Autoritățile au fost sesizate.. S'au luat măsuri pentru prinderea criminalului. --- I­AT1I II IIII 1 Tulburări studenţeşti la Madrid PARIS, 28. (Radar). — Din Hai­­days (Pirinel, Fraţa), se anunţă că mai multe sute­ne studente au de­­cimat azi dimineaţă la Madrid. In cea mai perfectă ordine, pe străzile oraşului. După amiază studenţii au revenit manifestând însă sgomotos, din care cauză poliția a trebuit să intervină spre a-i Împrăştia.

Next