Dimineaţa, ianuarie 1930 (Anul 26, nr. 8275-8304)

1930-01-01 / nr. 8275

Pag. 6-a ­ Cel mai frumos Cadou de A­M­U­L NOU este fără îndoială Un GRAMOFON şi PLACI Cel mai vast repertoriu de PLACI cântate de cei mai reputaţi artişti ca: JEAN ATHANASIU, ARNOLD© GEORGEVSKY, AL. LU­­PESCU, STERI­AN MANDY, TAN­ASE în ultimele reviste „In plin“ şi „Miss Revista“, VIOLETA IONESCU în cele mai noi succese, MIRON NEAGU în cântece ardeleneşti, PANICA LUCA, ORCHES­TRE NAŢIONALE, JAZZ-URI, TANGO-URI etc. etc. APARATELE cele mai perfecţionate, solide şi extine. Toate aceste calităţi vă sunt garantate de marea „ODEON“ (International Talking Machine Company). Cereţi­le depozitarilor noştri din toată ţara şi la Reprezentanţa şi Depozitul G­ra­­p. România a Uzinelor „ODEON“ Bucureşti, 79, CALEA VICTORIEI 79 — 9­1, BULEVARDUL ELISABETA 1 SIBIU, Str. Regina Maria 42 Sucursale, IAŞI, DOfftCA, Str. Casza Vodă 83 CLUJ, Str. Memorandului 16 , FABRICILE UNITE DE TRICOTAJE SOCIETATE ANONIMA, BUCURESTI, Str. SABINELOR No. 6, (Tramvai No. 7 Uranus) vinde in MAGAZINELE DE DESFACERE CENTRALA, Str. Sabinelor 6, SUCURSALA: B-du­ Basarab 171 (Gara de Nord) 8WEATERE DE LANGA SUPERIOARA pentru PATINAJ LEI500 BUC. P­ulHOVer 16 p,rA LEI 250 Buc. C­­OFO­p S DE LA lei 15 Perechea Pentru instituţion­, societăţi de binefacere, şcoli, fabrici etc. MARE ASORTIMENT PENTRU SĂRBĂTORI : CHILOŢI — VESTE — ROCHIŢE - COSTUMAŞE - ŞALURI BONETE — JAMBIERE — CIORAPI — MÂNUŞI etc. pentru COPII, DAME şi BĂRBAŢI CU PREŢURI EXTREM DE REDUSE CAVOURI vira de calitate superioară, la preţuri de fabrică, cumpăraţi direct la „Argintăria Pforzheim" Depozit de fabrică, BUCUREŞTI, Strada COLŢ­EI 6 Cea mai bogată expoziţie în tacâmuri de masa şi cristaluri veritabile. Im­­ikaim D­I­MI­NEATAMiercuri I la Kuarse IS30 Marele Turneu al Teatrului CĂRĂBUŞ Direcţiunea C. Tănase Cu cel mai formidabil suc­ces bucureştean Miss Revista Revistă în 2 acte şi 22 tablouri de N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Mare montare. Fast, costume, decoruri. Personalul artistic: Ef­nele, Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petescu, Rozzi-Rozzi şi d-nii: C. Tănase, Giugaru-Sandy- Huşi, Dan Demetrescu, Ililică Mi­­lian, I. Lorenţ, Jean Angelescu, Al. Giovani, Burcuş, etc., etc. MARE BALET — GO BALERINE Celebrul număr excentric AGAE & JOUNG De La Teatrul CASINO DE PARIS Erupţia Vezuviului Extraordinară realizare e­­lectrică „In pauze va concerta Radio Phi­lips“. Această revistă s’a jucat în Bucu­rești de 80 de ori cu un succes nemaipomenit. Cea mai mare montare ce s’a văzut până în prezent în țară. Orchestră proprie sub conducerea d-lui Ben-Harris ITINERA­RIU 61 Decembrie; Chişinău: Miercuri 1 şi­ Joi 2 Ianuarie; Iaşi: Vineri 3, Sâ­n­bătă 4 şi Luni 6 Ianuarie; Gura Hu­morului: Mărfi 7 Ianuarie; Rădăuţi: Miercuri 8 Ianuarie; Cernăuţi: Joi 9, Vineri 10 şi Sâmbătă 11 Ianuarie; Botoşani: Duminică 12 Ianuarie; Do­­rohoi: Luni 13 Ianuarie; Piatra- Neamţ: Marţi 14 Ianuarie; Bacău: Miercuri 15 şi joi 16 Ianuarie; Te­cuci: Vineri 17 Ianuarie; Focşani: Sâmbătă 18 şi Duminică 19 Ianuarie; Buzău: Luni 20 Ianuarie; Ploeşti: Marţi 21 Ianuarie; Piteşti: Miercuri 22 Ianuarie; Caracal: joi 23 Ianua­rie; Râmnicul-Vâlcea: Vineri 24 Ia­nuarie; Craiova: Sâmbătă 25 şi Du­minică 26 Ianuarie; Turnu-Severin: Luni 27 Ianuarie; Caransebeş: Marţi 28 Ianuarie; Lugoj: Miercuri 29 Ia­nuarie; Reşiţa: Joi 30 Ianuarie; Ora­­viţa: Vineri 31 Ianuarie; Timişoara: Sâmbătă 1 şi Duminică 2 Februarie; Arad: Luni 3 şi Marţi 4 Februarie; Oradia Mare: Miercuri 5 şi Joi 6 Fe­bruarie; Satu­ Mare: Vineri 7 Febr.; Baia Mare: Sâmbătă 8 Februarie; Dej: Duminică 9 Februarie; Bistriţa: Luni 10 Februarie; Cluj: Marţi 5 şi Miercuri 12 Februarie; Turda: Joi 13 Februarie; Tg.-Mureş: Vineri 14 Februarie; Sibiu: Sâmbătă 15 şi Du­minică 16 Februarie ; Alba-Iulia: Luni 17 Februarie; Deva: Marţi 18 Februarie; Mediaş: Miercuri 19 Fe­bruarie; Sighişoara: Joi 20 Februa­rie; Braşov: Vineri 21 Februarie; Câmpina: Sâmbătă 22 Februarie; Bucureşti: Duminică 23 Februarie; Câmpulung: Luni 24 Februarie; Târ­­govişte: Marţi 25 Februarie; Giur­giu: Miercuri 26 Februarie; Bucu­reşti: Joi 27 Februarie; Constanţa: Vineri 28 Februarie şi Sâmbătă 1 Martie; Bazargic: Duminică 2 Martie. Sânge stricat nopţi urâte Cei cu sângele bolnav, sunt harta g­inii suferinţei. Guta, reumatismul­­lumbago, nevralgiile crude îi­­ ame­ninţa fara încetare. Variceele,flebi­­tele, ulcerele varicoase, le distruge somnul iar arterio-sclerosa la pro­duce visuri teribil de urâte. Adesea pielea lor este mâncata, de exzeme herpes, eriteme, sicosis, acnee, psoriazis. Noaptea sunt chi­nuiţi de mâncarimi insuportabile. Dar mai trebue de acum sa des­­pereze. Mii si mii de persoane astfel chinuite si-au văzut exis­tenta transformata de azi pe mâine prin DEPURATIVUL RI­­CHELET care actioneaza victo­rios, chiar In cazurile cele mai cri­tice. Eliminând toxinele DEPU­RATIVUL RICHELET vindeca radical durerile, reda supletea ve­nelor si arterelor, curata pielea, Închide plăgile si ulcerele cari dispar fara a lasa cea mai mica urma. De vânzare la totleFarmadila si Drogiurtiled­e. mai bune, taborut L. FilCHILET da Söder, S. J. Bilfort,Bayonne(B.P.)France. Depoait pentru România 1. Dillon,4 8tr.de Pitar Moi, Bucureeti Şalurile fine şi uşoare de vară se spală in mod sigur numai cu LUX. . Şalurile de tot felul cari inpodobeau in serile de vară frumoşii umeri a­le doamnelor noastre se spală sigur şi fără a le deterioara, dacă se întrebuin­ţează LUX. Fulgii subţiri de LUX se disolvă imediat, şi produc o spumă inofensivă in formă de cremă, care spală cele mai preţioase lucruri, fărâ nici un pericol. LUX se vinde numai in pachete originale iar niciodată vărsat. Preţul de detail: pachetul mare Lei 30.­— pachetul mic Lei 15.— Lbvxv liBOTHKWa I.IVITE® fou ftnru«a«, ifixuiuj** CITIŢI NOU „DOMINICA MAGAZIN“ Cel mai interesant şi bogat maga­zin cultural, artistic şi literar, ilu­strat în culori KUitistul snsciai de Anul Nou 32 pagini ilustrate in culori Lei 1 Din bogatul sumar relevăm : PERLA RUVelane F. BOLNAR Ce va îi cinematograful in 1910 ANUL N °­U nuvelă de MARC SÎLDuH Cornul de Anv sl Cossia de Acriss* POATE FI DRAGOSTEA IN CU­PRINS AL VIETII 0 ancheta asupra amorului Insula cu 30 de sicrie roman de Maurice Leblanc Ce daruim unei prietene necăsătoriis Pagini de literatură și artă CRĂCIUN VESEL nuvelă de F. Marion Howard Cimilituri — Spart — Glumo Par­ini Wustrafe to culori 32 pagini bogat ilustrate ★ Lei 7 ZASICE, ULCERE REUMATISM 63TA-flORERI âGREE, ECZERA, BEYPES, PSORIASIS MOBILE MODERNE Găsiţi la FABRICA G. D. Jelea Şos. Mihai Biraru 264 Tramv. 2­21 Telef. 344 118 Citiţi „REALITATEA" SFÂNTUL PÂRERE C301 Roman de MIHAIL DRUMEȘ Iată dece n'am dat nici o urmare bănuelilor mele. Pe de altă parte, trebue să-ţi măr­turisesc că îmi pare oarecum rău de ceiace s'a întâmplat. Preţuiam pe omul acesta. Chiar acum, nu-l soco­­cotesc decât o victimă a unei por­niri pe care n’a putut s’o stăpâneas­că la vreme. * Instrucţia continuă fructuoasă Peste câteva zile tribunalul confir­mă mandatul de arestare. Kaminski, e adevărat, spusese doc­torului că n'are nici un motiv să suspecteze declaraţiile acestuia. De fapt nu credea încă în ele şi căuta să-şi formeze o convingere asupra circumstanţelor în cari se produsese crima. Chestia cu „accesul de som­nambulism" i se părea deocamdată cam bizară. — Dacă doctorul a născocit aceas­tă poveste cu scopul de a-şi atenua vina? Admiţând că n’a „lucrat” cu deplină cunoştinţă atunci are drep­tul la circumstanţe uşurătoare. De aceia îi mai luă un interoga­toriu şi-i puse cu abilitate tot felul de întrebări ca să-l încurce. Degea­ba! Ilarie nu se contrazicea de loc. Toate răspunsurile lui confirmau ceia ce declarase înainte. Totuşi judele nu cedă. Aflând că la Gosteşti se mai urcase mn­ereu un călător nădăjdui că poate dela a­­ceasta va obţine vreo lămurire. M­agheru nu fu în stare să dea pre­a multe semnalmente: tânăr — înalt—cioc de barbă. Atât! Kamins­ki trimise o adresă poliţiei din Cos­­teşti ca să cerceteze. I se răspunse că într’adevăir există acolo un tânăr cu semnalmentele date și anume Dan Moroianu, mare proprietar, ca­re luase parte la accidentul de la Pietroasa. Actualmente era plecat în străinătate şi nu se știe când urma să se întoarcă. — El e, își spuse Kaminski. Cio­cul de barbă a fost hotărîtor. Să-l așteptăm. XVÎÎI.­­ P­rocesul Ilarie fu transportat şi depus la arestul central pentru prevenţie. A­­colo, mulţămită unei intervenţiuni oculte, se bucură de un tratament mai omenos. 11 scutiră de corvezile umilitoare, la cari erau supuşi pre­veniţii de rând. Bărbuţiu, directorul, merse mai departe, îi puse la dis­poziţie o cămăruţă, rezervată de­­obicei delicvenţilor politici. Intre timp ii veni şi ordinul de suspen­dare din postul de medic-şef al Spi­talului comunal, până la judecarea procesului. In primele zile, se simţi cuprins de o linişte mîngîietoare. Era uşor, sprinten, într­aripat. Scăpase, în a­­devăr, de o mare greutate. Uneori avea chiar p­oftă să fredoneze câte-o şansonetă veselă. Iar în timpul re­pausului, când deţinuţii erau scoşi în curte, se întreţinea cu ei, plin de voie bună, întreba pe fiecare în parte ce făcuse anume de se găsea acolo ? Insă îi pieri curând pofta să-i descoase mereu, când un flă­cău slab și pipernicit îi destăinui cinic : — Eh, am omorît pe taica... Mare pagubă. — De ce, măi băiatule? — Păi dacă nu o suduit ? Doctorul cătă la el, cu surprin­dere. Atâta inconștientă nu-i mai fusese dat să întâlnească, până a­­tunci. Cum ? copilul acela sfios şi plăpând era unul dintre cei mai monstruoşi criminali ? — E încă prea complexă firea o­­menească, își spuse, gândind In teoriile lui Lombroso, ca să încapă în tiparele ştiinței. Abia trecuseră vre-o trei patru zile, când într'o după amiază Ilarie se pomeni cu părintele Uie, cum­­natu-său, şi cu baba Floarea, veniţi într’adins dela Brezuica să-l vadă Scena întâlnirii fu una din cele mai dureroase Bătrâna, care­­îi tre­­­cuse şi-l iubea ca pe copilul ei, is­­bucni un plâns amar şi-l îmbrăţişă îngăi­m­ând mereu : — Flăcăul babei frumos, tu nu eşti vinovat. Să mă tai bucăţele cu toporul şi tot nu crez că ai putat să ridici viaţa unui om. Că ştie baba ce crescu ea pe braţe ! Ii mai spuse ca a dat până acum trei acatiste la biserică, să lumine pe D-zeu pe judecători, ca să facă dreptate dreaptă. Să aibe nădejde cor să-i dea drumul, căci la mij­loc nu poate să fie decât o gh­­eală. Magheru, mic şi pierdut, îi întor­cea cu furie Îmbrăţişarea, st...',m.i cum prin răsuflarea-i tot mai pri­pită, s’apropia furtunos descăl­tare­­ dinlăuntru. Îi plânse în ponteri­­bă frânei ca un copil pocăit, îr. tiraj­ ce ea îi netezia cu blândețe părul răvășit. Preotul Ilie care stătea în picioa­re, mai la oparte, întorsese capul vă­dit jenat. Rămase mai toată vremea stingher, ca un străin picat inopor­tun asupra unei scene de familie. Nu scoase un cuvânt măcar. Ilarie se comportă ca și când ni­meni n'ar fi fost de fată. O răceală neînțeleasă cuprinse pe cai doi băr­bați, în ciuda rudeniei. După un răstimp, doctorii­ cu o sforțare neizbutită cercă să spue: — Dar acasă... Se opri, gâtuit. Vrusese să în­trebe de sănătatea părintelui său, dar nu indrăsni să-i pomenească numele. — Tata socru e greu bolnav în pat... Mai ales de când cu verdea, sări popa N­ie, care-i pricepuse gân­dul. Magheru plecă ochii în jos, vi­novat Nu răspunse. Se iscă o tăce­re lungă, chinuitoare. In cele din urmă, tot părintele propuse: — Să mergem,­­baho. Bătrâna câtă spre Ilarie să vadă ce zice. Cum el nu se afinse, ea în­cuviinţă tăcut. Se ridică, încet, cu greu Şi întinse o legăturică plină cu de-ale mâncării. — Ţi-aduse haha colea nişte tur­tă dulce Iţi plăcea aşa de mult când erai mic ! Apoi câteva ouă, brânză de burduf şi pâine de casă, să mai iei în gură din când ai când că pe-aici n'o fi tocmai bună mâncarea. Plecară încet, cu raşi mărunţi, a­­bia târându-şi picioarele, cu doi o­­sândiţi. Ilarie îi petrecu cu ochii până ce dispărură pe coridorul în­tunecat.­­Apoi, cu sufletul pustiu se întoarse în odăiţă urmat de "cr­­­h­ari D-zeule, ce nenorocire! Nici­odată nu-şi închipuise că ar fi pu­tut stârni alţii săi atâta durere. Bieţii bătrâni. Greu mai fuseseră loviţi in soartă. Şi fără îndoială, ei sufereau mai mult de­cât el însuşi. Ce necuprinsă se arătase bătrâna în bunătatea, in simplicitatea ei? Credea, auzi credea — în nevinovă­ţia lui. Cumplită lecţie... Dacă şi-ar fi dat seama cât îl sdrobise mări­nimia asta, poate nici nu mai călca cu piciorul pe la închisoare. Se aşteptă să-l viziteze şi Dordea. Gândia cu groază ce figură are să facă zărindu-l ? Dar zilele trecuseră una după alta, colonelul nu se ară­ta. Veni în schimb Tache Simedru cu care stătu de vorbă aproape un ceas. Acesta îi dovedi bun prieteşug şi se puse să-i istorisească cleveti­rile şi satisfacţia prietenilor şi cu­noscuţilor când afară de arestarea doctorului precum şi păruiala pa care le-o trăsese el la club, ce-i lă­sase cu gura căscată. Zilele treceau cu plumb în picioa­re. Ilarie insă nu prea îndura apă­sarea vremii. Găsise In legăturica adusă de baba Floarea, în afară de alimente — o biblie cu scoarțe groase și litere aurite. O pusese a­­colo — se vede, părintele Ilie, cum­­natu-său. Darul acela, îl bucura nespus de mult. Nici că se putea unul mai po­trivit. Citea ceasuri întregi, cu rîv­­nă crescândă. Ce lucruri minunate descoperi! Avea senzaţia însetatului din deşert care citi peste un is­vor cu artă rece, limpede ca cleştarul şi i se pare că nu s’ar mai sătura bând. Cum nu-i căzuse in mâini până a­­tunci ? Parcă ii fu ciudă pe el. Câta înţelepciune cuprindeau proverbele lui Solomon „Cel nelegiuit fuge fără ca nimenea să-l gonească". Se potrivea de minune cu soarta lui. — Da, îşi spuse, înţelepciunea este vie şi actuală, peste timpuri şi spa­ţii. Citi mai departe: „Cel ce măr­turiseşte fărădelegile sale, indurare va afla". Simţi o alinare dulce. Parcă o gură de vânt îi suflase răcoreală pe fruntea-i asudată. Dar psalmii lui David ! Ce neste­mate de poezie curată, ca neaua de pe culmi. Ii învăţase o parte, pe de rost. Şi­­ reeba necontenit, ori unde se găsea, simţindu-se uşor ca un fulg „Lăudaţi pre Domnul Dumnezeu! Lăudaţi-1 în toată tăria lui. Lăuda­ţi-1 după mărimea mărirei sale. Lă­­udaţi-1 în sunet de trâmbiţe. Lăuda­­ţi-1 în harpe şi chitare Lăudaţi-1 în strune şi flaute. Toată suflarea să laude pre Domnul"! O mână firavă de înger, cobora din înălţimi şi­­ ungea cu alifie tă­măduitoare rănile sufletului. Aşa de uşurat şi bun se regăsea doctorul, că parcă alt suflet se strecurase în el,nd°-i schimbase din tălpi şi până în creştet făptura. învăţătura ecclesiastului, fiul lui David, îi mută mai toate gândurile despre viaţă şi oameni. ..Deşertăciunea deşertăciunilor, toa­te sunt deşertăciuni. Ce folos are o­­mul din toată truda sa cu care ■ se trudeşte pre pământ ? Soarele răsare şi soarele apune ! Vântul bate st­re m­ia­zăzi şi se în­toarnă sp­re miază noapte! Râurile curg în mare şi marea nu se mai umple. Toate lucrurile simt în tru­dă. Ochiul nu se satură d­e privire şi urechea e nesăţioasă , de auzi­re. Toate rele ce au fost, iarăş vor fi ; şi cele ce s au făcut iarăş se vor fa­ce. Au este ceva de care s'n­ putea spune , iacă aceasta este nou. Nu, căci acesta a fost deja în timpul de demult, ce-a fost înainte de­ noi". „Indreptatu-mi-am inima ca să cunosc înţelepciunea, dar nflai­ am­ că şi aceasta vâna­re de vânt este. Căci unde e multă înţelepciune a­­colo este şi mult amar". într'o du­pă amiază Ilarie, ieşind în curtea închisoarei, luă parte, fă­ră să vrea, in­ una dintre cele mai barbare scene din rate zărise. Gar­dianul, care avea în gri­je suprave­gherea deţinuţilor stâlcea în­ bătăi pe flăcăul învinuit de paricid. Aces­ta primea loviturile, gemând năbu­şit, ca o vită înjunghiată, însă nu se clintea din loc, cu toate că sânge­le ii curgea şiroaie pe faţă. Ceilalţi arestaţi priveau îngroziţi, fără să scoată un murmur măcar. Doctorul, cuprins de revoltă, cu tot sângele suit în cap, nu mai ţinu seama de nimic. Se repezi şi dând un brânci zdravăn zbirului, îi strigă : — Brută, nu vezi că-i omori ? (Va urma) / Citiţi Adevăr­ul alor.

Next