Dimineaţa, ianuarie 1930 (Anul 26, nr. 8275-8304)

1930-01-14 / nr. 8287

final XXVI. — Wo. 8237 S­tadini Marti 14 ianuarie 1930 ja® I aM| Timpul de mâine? îl puteţi afla cu 24 ore înainte, procurându-vă un barometru dila casa Carol BUnger Rezultatul concursului NASTR4DENYD : Aparatul de radio STANDARBYNE direct la priză Amănunte în ziarul „Radio și Radiofonia“ Fondată in 1994 de CONST. MELLE3 LEI [| București, Str. Con­si* Mills (Sărindar) j­ n || TELEF . Centrala: 306 67, 321 73, 336 79, 333 53 Direcţia: 357/72, A­diia 307/69, Provincia 310 68 Bucureşti BREZOIANU 4, Telef. 373/16 ANUL JUDECĂTORESCD­ORIN PORTURILE O vedere pe Dunăre, unde se fac pregătiri pentru iernatic La deschiderea noului an ju­decătoresc, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie — într’un discurs plin de miez — a spus printre altele următoarele: „Deşi numeric cifra afacerilor înregistrate în 1929 s’a micşorat cu 1251 procese faţă cu aceia a anului 1928, totuşi importanţa cauzelor rezolvate n’a fost mai puţin precumpănitoare“. Faţă de micşorarea numărului de procese la Casaţie, primul pre­şedinte al acestei instituţii se simte oarecum stingherit. El ar fi dorit — pentru bunul renume al înaltei Curţi de Justiţie — un număr de procese încă şi mai mare decât cel de anul trecut sau cel puţin un număr egal. Cele 1251 de procese mai puţin par­ că ar arunca un blam de repaos şi lenevire asupra magistraţilor. Compensaţia ar consta în faptul că judecătorii, în loc să se tragă de păr în faţa maldărelor de do­sare, meditează profund înaintea câtorva complexe probleme de drept. Cantitatea de justiţie ar fi înlocuită prin calitatea ei... Pentru micşorarea numărului de procese la Casaţie , nu-s vi­novaţi bine­înţeles judecătorii. Dar acest lucru nu se datoreşte nici justelor hotărîri de la cele­lalte instanţe, care au respectat atât de bine dreptatea , încât împricinaţii, sau mulţumiţi cu sentinţele şi cu deciziile, ori des­curajaţi de perfecta lor formă, n’au mai îndrăznit să facă recurs la Bucureşti. Procesele sunt acum mai rare, şi nu numai la Casaţie, dar la toate instanţele judectăoreşti, din pricina crizei care bântue şi îm­piedecă pe mulţi să-şi caute la bară dreptul. Altfel, dacă lumea ar avea bani şi dacă ea n’ar intenta pro­­,sc , ar îxi­­c­­tina cu oamenii s’au făcut mai buni şi că noui rândueli s’au înrădăcinat adânc în spirite. Lucrurile însă n’au ajuns a­­colo. Totuşi aşteptăm cu încredere şi cu entuziasm ziua, când un viitor prim-preşedinte al Casaţiei va ţinea, la deschiderea unui an judecătoresc, o cuvântare origi­nală. Acel prim-preşedinte, plecând de la numărul proceselor în re­curs la Casaţie, se va ocupa de procesele — extrem de­ puţine — dela toate instanţele judecăto­reşti. Discursul de deschidere va fi ■plin nu de umilinţă, ci de mân­drie.... că cetăţenii, într’o bună stare materială, n’au recurs — pentru aranjarea rarelor neînţe­legeri dintre dânşii — la doctrina şi la jurisprudent din Palatul de Justiţie. Primul preşedinte al Casaţiei se va făli, că magistraţii săi stau de­geaba, că ei iau leafa „pe gra­tis“ — şi că singura lor ocupaţie este promenada şi pescuitul. Până atunci „cei însetoşaţi de dreptate“ vor aştepta destul prin sălile paşilor pierduţi — ca nouile legiuiri de accelerare a ju­decăţilor să-şi dea efectul şi mai ales ca ele să servească pravile mai drepte. Codurile — civil, comercial şi penal — nu mai corespund noui­­lor împrejurări. Şi dealtfel chiar la origină ele au corespuns îm­prejurărilor de aiuri — şi încă... Indiferent de coduri, de doc­trină şi de jurisprudent, şi fără să ţină seamă de temeiurile de drept şi de fapt, — viaţa s’a des­­voltat conform elementelor, bă­­tându-şi joc de articole şi de pa­ragrafe. Mentalitatea juridică — ca şi cea morală — s’a transformat e­­norm în timpul ultimelor gene­raţii, iar războiul a dat suprema lovitură tuturor construcţiilor geometrice ale justiţiei sacro­sancte... Vom avea şi noi alte rândueli, care vor corespunde actualei stări de lucruri. Unele sentinţe şi statorniciri judecătoreşti, con­siderate astăzi de opinia publică ca nişte acte nedrepte, nu vor mai fi posibile. Proecte de reformă sunt ispră­vite sau pe cale. Dorim ca viitoa­rele condice de legi să fie cât mai complecte şi cât mai clare, fiind scrise în plus omeneşte — nu ca traducerile de azi, care pot servi cu succes cronicilor umoristice din revistele literare. Sub noul regim al legii, cu pra-' vile drepte şi limpezi, cu magi­straţi deprinşi să mânuiască nu­mai codurile — nu şi fundurile duble ale urnelor — cetăţeanul român, atât de neîncrezător azi, se va sprijini cu siguranţă de mânerul spadei justiţiare cu vâr­ful în jos... şi va alunga din lim­­­bajul său curent caracteristica maximă: „Judecata-i ca apa, nici nu știi pe unde apucă“...­ ­. ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI PENTRU MAI MULŢI Repet — nu mai ştiu pentru a câta oară — rugăminte­a/î a nu mi se­ cere informaţii privitoare la adrese de persoane, de instituţii. Nici n’am timp să culeg astfel de informaţii şi nici nu pot schimba caracterul rubricei de faţă. Mai pun in vedere persoanelor, cami în scrisorile ce-mi trimit sem­nează ca pseudonime, sau „Un citi­tor“, „Eu“ ele, că se ostenesc în za­dar să-mi scrie. Scrisorile lor nu sunt citite, necum să li se dea răs­puns. TÂNĂRULUI T. I. din oraşul S. îi răspund că peste tot profesorii de liceu sunt serioşi şi exigenţi, aşa că un zadar caută să schimbe şcoala. Singurul lucru bun ce are de făcut este să se hotărască a munci serios. In viaţa care, pe zi ce merge, devine mai greu, nu vor răzbi decât cei ce muncesc cu tot dinadinsul, învârte­lile şi zmecheriile nu mai duc la nici un rezultat. ILEGALITATE. Am zâmbit citind „întâmpinarea“ cititorului S. R. la articolaşul nostru despre legalitate. Dragul meu, dacă sunt abuzuri şi fraude nepedepsite, cauza este toc­mai că nu se aplică legile. Faptul acesta este o ilegalitate îm­potriva căruia protestez şi trebue să protestăm cu toţii. Să protestăm şi in acelaş timp să reacţionăm cu toată energia ori de câte ori se în­cearcă asupra fiecăruia din noi o i­­legalitate. TOTUŞI, SA FIM OMENOŞI, sti­mată d-nă Nuki. Omenoşi faţă de oricine suferă, chiar dacă suferă şi din cauza greşelilor comise. S. S. BARLĂD. — Da, ai fost atras nnicio cursă puţin cavalerească. Dar la întrebarea ce ai de făcut, răspun­sul meu e simplu: trage cu buretele ELVIN Sicriile micelor victime ale catastrofei de la einer­s, matocraful din paisley. Depozit de saci incendiat la Galaţi Două funcţionari arestaţi GALAŢI, —, — Un puternic incen­diu a isbucnit astă seară la ora 6 şi jumătate, pe strada Teodor Thenea No. 36, la depozitul de saci proprie­tatea d-lui Nachman Scherkiz, care ocupă podul clădirii proprietatea d-lui avocat Dornoschi. Parterul a fost ocupat de un depozit de saci al d-lui Artur Schapira, domiciliat în strada Portului 22. Focul a luat naştere de la podul clădirii. La faţa locului au venit pompieri­ sub comanda maiorului Nicolau care au izolat clădirile vecine. Au mai sosit reprezentanţii autorităţilor. După două ore focul a fost stins. Făcându-se cercetări, s’a putut găsi în podul clădirii lăzi stropite cu benzină, iar în fiecare ladă două pungi impermeabile cu câte o lumâ­nare. Au fost arestaţi magazinerul Aron Calier şi Haimovici, funcţionar la depozitul Schapira. S-au luat măsuri pentru arestarea comerciantului Nachman Scherkiz. D. Schapira se află la Bucureşti şi va veni astă seară în localitate. A ars acoperişul şi o parte din sa­cii depozitaţi în pod. Imobilul a fost asigurat. Depozitul Schapira a suferit mici pagube. MARE în LA CHITEA -LOE ARGEŞ PAGUBE DE 890 MII LEI CURTEA DE ARGEŞ. 11.­­ Azi la ora 2 noaptea a­ izbucnit un puter­nic incendiu în strada Lascar Ca­­targiu, la o magazie de cereale. Focul a distrus magazia în care se aflau 3 vagoane de făină, un vagon şi jumătate de ceapă, 4.000 saci goi, camera servitorilor şi un grajd cu fân, toate aparţinând d-lui Costică Florescu. Pagubele se evaluiază la 800 mii lei. Incendiul a fost stins abia la ora 7 dimineaţa. Tragedia unei contese 0 verişoară a primului ministru al Ungariei, internată intr’un azil de bătrâni din Oradia Ziarul maghiar „Nagyváradi Na­pló" publică un reportaj, în care a­­rată, că în azilul romano-catolic din Oradia îşi trăeşte ultimele zile, în cea mai mare m­ieree, o bătrână bol­navă, contesa Estera Bethlen, veri­­şoara contelui Ştefan Bethlen, pri­mul ministru al Ungariei. Un reporter al zidului a făcut o vizită la azil şi a stat de vorbă cu bătrâna contesă. Ea povesteşte lu­cruri foarte interesante despre tre­cutul ei şi al nobilimei cărei îi a­parţine. A trăit zile frumoase, încon­­asupra timpului cât ai fost cu feme­­i furată­ de bogăţii şi de lux. Tatăl ei ia, care te-a părăsit, şi caută să-ţi f a lăsat puţină avere, pe care a vâr­­nefaci viaţa şi un nou cămin. Eşti tânăr, inteligent, muncitor, aşa că n­’ai nici un motiv să disperi. dut-o încetul cu încetul, până când a fost nevoită să părăsească şi somptu­osul palat din Cluj. Mai târziu a trăit la un frate, a­­poi la câteva familii nobile înrudite. In urmă cu câţiva ani contesa Es­tera Bethlen se afla singură şi bol­navă, în mizerie, la Satu Mare. Prefectul de poliţie de acolo, d. Traian Puticiu, a făcut o intervenţie pentru a fi internată la azilul din Oradia. Reportajul pe care îl publică zia­rul maghiar, e impresionant. O femeie din cea mai înaltă aristo­craţie, care vorbeşte despre cele mai de frunte familii ungureşti, ce au participat la conducerea Ungariei şi care povesteşte întâmplări atât de departe de lumea de jos, tremură de frig şi se adăposteşte pe un pat mi­zerabil dintr’o sală de azil. Bătrâna contesă declară că se ru­­­­şinează de sărăcia ei în faţa rudelor ■ bogate. Ştie că vărul ei pe care nu l’a mai văzut de multă vreme e pre­şedintele consiliului de miniştri în Ungaria, dar el nu ştie de dânsa. Ştie poate că alt văr, al ei, conte­le George Bethlen e preşedintele partidului maghiar dela noi şi unul­­ dintre cei mai bogaţi oameni din ţ. Ardeal. Şî poate în ceasurile ei de singu­­ r*S|gt9 M «ládától nu «jav* la soarta ei tragică, ci şi la ciudăţenia unei situaţii. Cine nu cunoaşte cu câtă precizi­­une se urmăreşte şi se păstrează arborele genealogic în familiile­ no­bile ungureşti şi cu câtă meticulo­zitate se încrustează naşterile, mor­ţile şi toate evenimentele din viaţa membrilor acestor familii?! Ziaristul machiar termină­ artico­lul I­ă­u cu o frază vădit tendenţi­oasă. El face apel la oamenii cari­tabili să ajute „pe o femeie nepu­tincioasă care se numeşte Estera Bethlen şi care nu e vinovată că e verişoara primului ministru un­gar“. Nu ştim cui i se adresează mus­trarea ziarului maghiar și cine ar trebui să se simtă vinovat de mize­ria în care trăește bătrâna descen­dentă a unei glorioase familii. In orice caz tragedia care se con­sumă în sălile azilului de bătrâni din Oradia e neînchipuit de tristă. — mi—p».»- q» ------------- O enaclică papală in chestia educaţiei tinerimii ROMA, 11. (Rador). — Papa a pu­blicat o enciclică asupra educa­ţiei tinerimei, spunând că educaţia fiind o operă socială, aparţine celor trei unităţi sociale, adică bisericei, familiei şi Statului, însă intr’un mod şi grad diferit. Papa fixează atribuţiile educative aparţinând fiecăreia din sus zisele unităţi, recomandând mai ales edu­caţia în mediul familiar, care să se armonizeze cu educaţia bisericei. Pa­pa se pronunţă împotriva educărei împreună a celor două sexe, şi ter­mină subliniind că sarcina educaţiei creştine este formarea omului cre­ştin­, care es­te cel mai perfect şi cel mai util. înalţi dregători chinezi ră­piţi de comunişti LONDRA. — Se anunţă din Falsehau: In cursul unui banchet dat aci, o bandă de comunişti a pă­truns în sala banchetului şi au luat prizonieri pe comandantul suprem al marinei chineza, Yang-Su-Tsuanţi şi pe guvernatorul civil al provin­ciei Fukien, precum şi pe alţi cinci membri ai guvernului provincial din Fukien, târându-i cu ei. Detaşamente de comunişti, cari se intitulează armată populară, tero­rizează încă de multă vreme pro­vincia­­Fukien. TRĂZNETUL FACE 10 VICTIME IN BRAZILIA PARIS, 11. (Itador). — Din Rio de Janeiro se anunță că, în cursul vio­lentei furtuni ce a bântuit în locali­­tate­a Aszis, din Statul San-Paulo, 10 persoane au fost trăsnite. german îşi schimbă preşedintele? BERLIN, 11: — In cercurile poli­tice se crede că în curând naţiona­liştii germani vor provoca demisia d-lui Hugenberg, preşedintele actual al partidului. In cercurile naţionalis­te se crede că odată cu demisia d-lui Hugenberg vor reintra în partid de­putaţii cari au demisionat după e­­şuarea încercării­­de a provoca ple­biscitul contra pianului Young. „Berliner Tageblatt" afirmă că în locul d-lui Hugenberg va fi ales pre­şedinte al partidului fostul general von Letow-Vorbeck. Urcarea titlurilor împrumutului român de stabilizare PARIS, N­.­­RadorTitluri­le împrumutului român de stabi­lizare înregistrează o nouă urca­re la bursa din Paris. In ședinţa din 10 ianuarie a bursei, cursul ultim a fost de 2500 franci. --------------- - -------­ Dispariţia unor documente din dosarul procesului Cajda VIENA. — Corespondentul din Fraga al lui „Neue Freie Presse” te­­legrafiază: Documentele procesului de calomnie intentat de generalui Gajda colonelului de legionari Kra­­tochvil, care aveau de obiect acu­zaţia lui Kratochvil, că Gajda a fă­cut spionaj în favoarea Rusiei So­vietice, au dispărut. Această senzaţională descoperire a fost făcută, când avocatul lui Xratochvil, în scopul reluării proce­durei, a vrut să ia o copie după ac­tele dosarului. Cu toate cercetările făcute, dosarul respectiv în timpul Crăciunului se mai află încă la re­gistratura tribunalului din Fraga, n’a fost regăsit. Preşedintele tribunalului colecţi­onal a însărcinat o comisiune judi­ciară compusă din patru membri, să ancheteze această afacere. Există bănuiala, că documentele în chestie, cari sunt absolut Indis-­ pensabile pentru cazul unei reluări a procesului, au fost înlăturate la timp da către o persoană din afară. Lucrările comisiunii româno-polone de delimitare Conferinţa plenară dela Lwow Comisiunea de „delimitare a fron- t­ierei româno-polone s’a întrunit de la 16 la 20 Decembrie 1929 la Lwow pentru a discuta şi lua hotărîri asu­pra chestiunilor înscrise la ordinea , zilei.­­ Delegaţiunea română, prezidată­­ de d. ministru plenipotenţiar Alex. I Tacovaky, era a­lî­tui­­a din d-nii co- I­­onel Gh. Drăgănescu, Nicu Flondor,­­ ing Rudolf Oprean, ing. Mihalache,­­ C­orneliu Gheorghian, maiorul G. I Cosma şi Ion Puşcă, secretar de le­­­­gaţiune. Delegaţiunea polonă prezidată de­­d. ministru plenipotenţiar Leon Wa­­­­silewski, avea ca membri pe d-nii: inginer Medinski, ing. Konopka, ing.­­ Nedzielski, Kuzmin, Krumpel O'Con­­­­nor şi Cibulski. Programul lucrărilor era alcătuit din chestiuni tehnice şi teritoriale, toate privind frontiera româno-polo­­nă. CATEVA PRECIZIUNI Pentru deplina lămurire a citito­rilor noştri ţinem să precizăm că frontiera română spre Polonia a fost fixată de Tratatul de la Sèvres din 10 August 1920. Aplicarea pe teren a frontierei înscrisă in acel tratat a început în anul 1926, odată cu con­stituirea comisiunii mixte de delimi­tare româno-polonă. Prin regulamentul de funcţionare a acestei comisiuni s’a hotărît că S3 vor ţine anual şi alternatv şedinţe plenare ale comisiunii pe teritoriul român şi pe teritoriul polon. Con­form acestui regulament conferinţa a cincea plenară a avut loc la Bu­cureşti în Ianuarie 1928, când s’au desbătut cele mai importante ches­tiuni privitoare la frontiera noastră comună. In urma invitaţiunii primite din partea preşedintelui delegaţiunii po- Pne, derogaţ­'unea român? s’a tran­sportat la Lwow pentru a lua par­­te la cea de a şasea conferinţă ple­nară. Lucrările au început în dimi­neaţa zilei de 16 Decembrie în pa­latul administrativ din Lwow. CHESTIUNI TEHNICE Chestiunile tehnice discutate sunt din acele ce revin periodic pe ordi­nea de zi a fiecărei conferinţe ple­nare. S-au­ examinat, de exemplu, lucrările efectuate pe teren în cursul anului trecut și acele ce se vor exe­cuta în anul viitor. S-au determinat principiile după care va fi trasată frontiera pe cursurile de ape de frontieră. O chestiune technică mai impor­tantă a fost aceea a construirii di­gurilor și a întăririi malurilor ape­lor de frontieră. Până acum, locui­torii comunelor noastre sau polone de acord cu autorităţile comunale respective procedau la construirea de apărări sau diguri pe malurile apelor de frontieră care, de cele mai multe ori fiind făcute în complectă necunoaştere a celor mai elementare regule tehnice, abăteau apele Cere­­muşului, ale Prutului şi chiar ale Nistrului asupra teritoriului uneia sau celeilalte ţâri, producând pagu­be mari proprietarilor riverani. Văzând această stare de lucruri care dădea loc la numeroase recla­­maţiuni atât din partea polonă cât şi din partea noastră, autorităţile tehnice superioare ale celor două state au hotărît să stabilească de co­mun acord regiile precise după care se vor putea construi pe viitor apă­rări de maluri, întărituri sau diguri, de o parte şi de alta. In acest scop, se va încheia în cel mai scurt timp o convenţiune specială care să preci­zeze toate principiile privitoare la regularizarea cursurilor de ape de frontieră. Până atunci, nici o lucra­re tehnică nu se va putea întreprin­de de pe un mai sus pe celalt fără prealabilă examinare şi aprobare a proectului de către autorităţile com­petente ale celuilalt stat interesat. Una dintre cele mai importate ce chestiuni teritoriale discutate la Lowow a fost aceea a frontierei dintre Vijniţa-Kuty pe Ceremuş până la Prut şi în lungul Prutului. Pe­ acea­stă porţiune de frontieră, în întin­­joacă­­dere cam de 50 km., sub­ cotmisiunea teritorială mixtă a constatat că exis­tă unele neînţelegeri între locuitorii români şi poloni cu privire la limi­ta cadastrală dintre comunele polo­ne şi române, aflate de o parte sau de alta a frontierei. In conferinţa din Ianuarie­ 1928, cele două guverne au căzut de­­acord asupra principiului ca în sectoru­l de care e vorba linia de graniţă. Să o formeze limita cadastrală dintre comunele române şi cele polone, ca­re este fixă, şi nu cursul Ceremuşu­­lui sau al Prutului — în parte — din cauza variaţiunilor şi schimbă­rilor la care sunt supuse cursurile acestor râuri mai­­ ales la viituri mari. Linia de frontieră trebue să fie în principiu fixă, nu mobilă. . Aflarea pe teren a adevăratei linii cadastrale pe sectorul mai sus ară­tat este foarte grea din cauză că atât in registrele noastre cadastrale cât şi în cele polone sunt notate două sau mai multe linii pretenţio­­nale, adică, locuitorii unor comune româneşti pretind că au dreptul'­să stăpânească tenuri de partea po­lonă asupra cărora locuitorii poloni ai comunei vecine ridică şi ei pre­­tenţiuni de proprietate şi vice-versa. Mai mult încă, în unele locuri co­munele româneşti sunt în proces­ cu comunele polone vecine, tocmai pen­tru limita proprietăţii lor. Registrele cadastrale române şi polone cuprind înscrise de pe vremuri şi pretenţiu­­nile unora şi a celorlalţi locuitori., Astfel fiind lucrurile, conferinţa de la Lwow a instituit o comisiune de jurişti, conducători ai a­oataţilor funduare şi registrelor cadastrale d­in părţile­­rmitrsate ale frontierei care va cerceta din nou întreaga chestiune şi va propune comisiunii mixte norme juridice de trasare a frontierei, care să fie în concordan­­ţă­ şi cu principiul deja fixat că­­pe acest sector linia de frontieră va ur­ma limita cadastrală dintre comu­nele române şi polone. * . Tot timpul cât a stat în Lwow,­­de­­legaţiunea română a fost obiectal unor manifestaţiuni de o deosebită curtenie atât din partea delegaţiunii polone, cât şi din partea autorităţi­lor locale. ". De altfel lucrările au decurs in cea mai perfectă armonie şi s'au desfăşurat aşa cum era de prevăzut şi de aşteptat între două stata amice şi aliate. INCENDIUL DIN STAŢIA ROMAN Dri dimineaţă un violent incen­diu a mistuit în întregime clădirea remizei de vagoane din staţia Ro­man. ...... .. Incendiul a luat naştere de la scânteile unei locomotive de ma­nevră. Pagubele sunt mari. Jefuirea unui tren de marfă FĂLTICENI, 10. 1? Pe când trenul de marfă No. 5405 manevra în, gaps Lespezi, doi indivizi necunoscuţi s’au urcat într'un vagon colectiv, din care au furat mai multe cotate cu săpun şi pastă de dinţi, destinate unui comerciant fălticenean. Jandarmii au arestat pe indivizii Iordache Alexa și Gh- Curuț asupra cărora există bănueli O INGENIOASA ESCROCHERIE IN CAPITALA Eri dimineaţă s'a prezentat în par­cul Radofin, la locuinţa d-lui Matei Năstăsescu, şeful atelierelor noastre, un individ, care după ce s‘a convins că d. Năstăsescu nu este acasă, s‘a adresat soţiei d-sale, recomandân­­du-se funcţionar la ministerul mun­cii şi bun prieten al soţului ei. Individul a declarat d-nei Năstă­sescu că poartă o mare recunoştinţă soţului ei şi că a venit special din Braşov, unde se ocupă cu aprovi­zionarea ministerului muncii. După ce s-a arătat încurcat că nu are cum să aducă la­ locuinţa ,,binefăcătoru­lui“ său câteva găini, zahăr, unt, untură şi alte alimente cu preţuri extrem de reduse, escrocul şi-a adus un ajutor şi apoi declarând că are nevoie de o sumă neînsemnată pen­tru existe­ntăţi şi nu spre bani schi­m­­baţi, a cerut un avans de 500 lei. O­­dată intrat în posesia banilor, indi- I vidul a plecat cu ucenicul care-L în­soţea, la un negustor din apropiere şi a făcut câteva cumpărături. Pre­textând că nu are bani schimbaţi, a trecut peste drum, lăsând pe ucenic drept zălog negustorului. Evident, escrocul nu s’a mai îna­poiat. Comerciantul văzând că clientul său întârzie, a cerut relaţiuni uceni­cului. Ucenicul i-a declarat că dom­nul care-l însoţea s’a prezentat la stăpânul său şi, sub pretext că are de călcat un costum de haine, l-a luat pe el cu dânsul transformându-l, fără ştirea sa, în complice. Cazul se cercetează de către circa 25 în raza căreia se află Parcul Ra­­dnilov vinde e un comis apcrocharia.

Next