Dimineaţa, ianuarie 1930 (Anul 26, nr. 8275-8304)
1930-01-14 / nr. 8287
final XXVI. — Wo. 8237 Stadini Marti 14 ianuarie 1930 ja® I aM| Timpul de mâine? îl puteţi afla cu 24 ore înainte, procurându-vă un barometru dila casa Carol BUnger Rezultatul concursului NASTR4DENYD : Aparatul de radio STANDARBYNE direct la priză Amănunte în ziarul „Radio și Radiofonia“ Fondată in 1994 de CONST. MELLE3 LEI [| București, Str. Consi* Mills (Sărindar) j n || TELEF . Centrala: 306 67, 321 73, 336 79, 333 53 Direcţia: 357/72, Adiia 307/69, Provincia 310 68 Bucureşti BREZOIANU 4, Telef. 373/16 ANUL JUDECĂTORESCDORIN PORTURILE O vedere pe Dunăre, unde se fac pregătiri pentru iernatic La deschiderea noului an judecătoresc, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie — într’un discurs plin de miez — a spus printre altele următoarele: „Deşi numeric cifra afacerilor înregistrate în 1929 s’a micşorat cu 1251 procese faţă cu aceia a anului 1928, totuşi importanţa cauzelor rezolvate n’a fost mai puţin precumpănitoare“. Faţă de micşorarea numărului de procese la Casaţie, primul preşedinte al acestei instituţii se simte oarecum stingherit. El ar fi dorit — pentru bunul renume al înaltei Curţi de Justiţie — un număr de procese încă şi mai mare decât cel de anul trecut sau cel puţin un număr egal. Cele 1251 de procese mai puţin par că ar arunca un blam de repaos şi lenevire asupra magistraţilor. Compensaţia ar consta în faptul că judecătorii, în loc să se tragă de păr în faţa maldărelor de dosare, meditează profund înaintea câtorva complexe probleme de drept. Cantitatea de justiţie ar fi înlocuită prin calitatea ei... Pentru micşorarea numărului de procese la Casaţie , nu-s vinovaţi bineînţeles judecătorii. Dar acest lucru nu se datoreşte nici justelor hotărîri de la celelalte instanţe, care au respectat atât de bine dreptatea , încât împricinaţii, sau mulţumiţi cu sentinţele şi cu deciziile, ori descurajaţi de perfecta lor formă, n’au mai îndrăznit să facă recurs la Bucureşti. Procesele sunt acum mai rare, şi nu numai la Casaţie, dar la toate instanţele judectăoreşti, din pricina crizei care bântue şi împiedecă pe mulţi să-şi caute la bară dreptul. Altfel, dacă lumea ar avea bani şi dacă ea n’ar intenta pro,sc , ar îxictina cu oamenii s’au făcut mai buni şi că noui rândueli s’au înrădăcinat adânc în spirite. Lucrurile însă n’au ajuns acolo. Totuşi aşteptăm cu încredere şi cu entuziasm ziua, când un viitor prim-preşedinte al Casaţiei va ţinea, la deschiderea unui an judecătoresc, o cuvântare originală. Acel prim-preşedinte, plecând de la numărul proceselor în recurs la Casaţie, se va ocupa de procesele — extrem de puţine — dela toate instanţele judecătoreşti. Discursul de deschidere va fi ■plin nu de umilinţă, ci de mândrie.... că cetăţenii, într’o bună stare materială, n’au recurs — pentru aranjarea rarelor neînţelegeri dintre dânşii — la doctrina şi la jurisprudent din Palatul de Justiţie. Primul preşedinte al Casaţiei se va făli, că magistraţii săi stau degeaba, că ei iau leafa „pe gratis“ — şi că singura lor ocupaţie este promenada şi pescuitul. Până atunci „cei însetoşaţi de dreptate“ vor aştepta destul prin sălile paşilor pierduţi — ca nouile legiuiri de accelerare a judecăţilor să-şi dea efectul şi mai ales ca ele să servească pravile mai drepte. Codurile — civil, comercial şi penal — nu mai corespund nouilor împrejurări. Şi dealtfel chiar la origină ele au corespuns împrejurărilor de aiuri — şi încă... Indiferent de coduri, de doctrină şi de jurisprudent, şi fără să ţină seamă de temeiurile de drept şi de fapt, — viaţa s’a desvoltat conform elementelor, bătându-şi joc de articole şi de paragrafe. Mentalitatea juridică — ca şi cea morală — s’a transformat enorm în timpul ultimelor generaţii, iar războiul a dat suprema lovitură tuturor construcţiilor geometrice ale justiţiei sacrosancte... Vom avea şi noi alte rândueli, care vor corespunde actualei stări de lucruri. Unele sentinţe şi statorniciri judecătoreşti, considerate astăzi de opinia publică ca nişte acte nedrepte, nu vor mai fi posibile. Proecte de reformă sunt isprăvite sau pe cale. Dorim ca viitoarele condice de legi să fie cât mai complecte şi cât mai clare, fiind scrise în plus omeneşte — nu ca traducerile de azi, care pot servi cu succes cronicilor umoristice din revistele literare. Sub noul regim al legii, cu pra-' vile drepte şi limpezi, cu magistraţi deprinşi să mânuiască numai codurile — nu şi fundurile duble ale urnelor — cetăţeanul român, atât de neîncrezător azi, se va sprijini cu siguranţă de mânerul spadei justiţiare cu vârful în jos... şi va alunga din limbajul său curent caracteristica maximă: „Judecata-i ca apa, nici nu știi pe unde apucă“... . ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI PENTRU MAI MULŢI Repet — nu mai ştiu pentru a câta oară — rugămintea/î a nu mi se cere informaţii privitoare la adrese de persoane, de instituţii. Nici n’am timp să culeg astfel de informaţii şi nici nu pot schimba caracterul rubricei de faţă. Mai pun in vedere persoanelor, cami în scrisorile ce-mi trimit semnează ca pseudonime, sau „Un cititor“, „Eu“ ele, că se ostenesc în zadar să-mi scrie. Scrisorile lor nu sunt citite, necum să li se dea răspuns. TÂNĂRULUI T. I. din oraşul S. îi răspund că peste tot profesorii de liceu sunt serioşi şi exigenţi, aşa că un zadar caută să schimbe şcoala. Singurul lucru bun ce are de făcut este să se hotărască a munci serios. In viaţa care, pe zi ce merge, devine mai greu, nu vor răzbi decât cei ce muncesc cu tot dinadinsul, învârtelile şi zmecheriile nu mai duc la nici un rezultat. ILEGALITATE. Am zâmbit citind „întâmpinarea“ cititorului S. R. la articolaşul nostru despre legalitate. Dragul meu, dacă sunt abuzuri şi fraude nepedepsite, cauza este tocmai că nu se aplică legile. Faptul acesta este o ilegalitate împotriva căruia protestez şi trebue să protestăm cu toţii. Să protestăm şi in acelaş timp să reacţionăm cu toată energia ori de câte ori se încearcă asupra fiecăruia din noi o ilegalitate. TOTUŞI, SA FIM OMENOŞI, stimată d-nă Nuki. Omenoşi faţă de oricine suferă, chiar dacă suferă şi din cauza greşelilor comise. S. S. BARLĂD. — Da, ai fost atras nnicio cursă puţin cavalerească. Dar la întrebarea ce ai de făcut, răspunsul meu e simplu: trage cu buretele ELVIN Sicriile micelor victime ale catastrofei de la einers, matocraful din paisley. Depozit de saci incendiat la Galaţi Două funcţionari arestaţi GALAŢI, —, — Un puternic incendiu a isbucnit astă seară la ora 6 şi jumătate, pe strada Teodor Thenea No. 36, la depozitul de saci proprietatea d-lui Nachman Scherkiz, care ocupă podul clădirii proprietatea d-lui avocat Dornoschi. Parterul a fost ocupat de un depozit de saci al d-lui Artur Schapira, domiciliat în strada Portului 22. Focul a luat naştere de la podul clădirii. La faţa locului au venit pompieri sub comanda maiorului Nicolau care au izolat clădirile vecine. Au mai sosit reprezentanţii autorităţilor. După două ore focul a fost stins. Făcându-se cercetări, s’a putut găsi în podul clădirii lăzi stropite cu benzină, iar în fiecare ladă două pungi impermeabile cu câte o lumânare. Au fost arestaţi magazinerul Aron Calier şi Haimovici, funcţionar la depozitul Schapira. S-au luat măsuri pentru arestarea comerciantului Nachman Scherkiz. D. Schapira se află la Bucureşti şi va veni astă seară în localitate. A ars acoperişul şi o parte din sacii depozitaţi în pod. Imobilul a fost asigurat. Depozitul Schapira a suferit mici pagube. MARE în LA CHITEA -LOE ARGEŞ PAGUBE DE 890 MII LEI CURTEA DE ARGEŞ. 11. Azi la ora 2 noaptea a izbucnit un puternic incendiu în strada Lascar Catargiu, la o magazie de cereale. Focul a distrus magazia în care se aflau 3 vagoane de făină, un vagon şi jumătate de ceapă, 4.000 saci goi, camera servitorilor şi un grajd cu fân, toate aparţinând d-lui Costică Florescu. Pagubele se evaluiază la 800 mii lei. Incendiul a fost stins abia la ora 7 dimineaţa. Tragedia unei contese 0 verişoară a primului ministru al Ungariei, internată intr’un azil de bătrâni din Oradia Ziarul maghiar „Nagyváradi Napló" publică un reportaj, în care arată, că în azilul romano-catolic din Oradia îşi trăeşte ultimele zile, în cea mai mare mieree, o bătrână bolnavă, contesa Estera Bethlen, verişoara contelui Ştefan Bethlen, primul ministru al Ungariei. Un reporter al zidului a făcut o vizită la azil şi a stat de vorbă cu bătrâna contesă. Ea povesteşte lucruri foarte interesante despre trecutul ei şi al nobilimei cărei îi aparţine. A trăit zile frumoase, înconasupra timpului cât ai fost cu femei furată de bogăţii şi de lux. Tatăl ei ia, care te-a părăsit, şi caută să-ţi f a lăsat puţină avere, pe care a vârnefaci viaţa şi un nou cămin. Eşti tânăr, inteligent, muncitor, aşa că n’ai nici un motiv să disperi. dut-o încetul cu încetul, până când a fost nevoită să părăsească şi somptuosul palat din Cluj. Mai târziu a trăit la un frate, apoi la câteva familii nobile înrudite. In urmă cu câţiva ani contesa Estera Bethlen se afla singură şi bolnavă, în mizerie, la Satu Mare. Prefectul de poliţie de acolo, d. Traian Puticiu, a făcut o intervenţie pentru a fi internată la azilul din Oradia. Reportajul pe care îl publică ziarul maghiar, e impresionant. O femeie din cea mai înaltă aristocraţie, care vorbeşte despre cele mai de frunte familii ungureşti, ce au participat la conducerea Ungariei şi care povesteşte întâmplări atât de departe de lumea de jos, tremură de frig şi se adăposteşte pe un pat mizerabil dintr’o sală de azil. Bătrâna contesă declară că se ruşinează de sărăcia ei în faţa rudelor ■ bogate. Ştie că vărul ei pe care nu l’a mai văzut de multă vreme e preşedintele consiliului de miniştri în Ungaria, dar el nu ştie de dânsa. Ştie poate că alt văr, al ei, contele George Bethlen e preşedintele partidului maghiar dela noi şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţ. Ardeal. Şî poate în ceasurile ei de singu r*S|gt9 M «ládától nu «jav* la soarta ei tragică, ci şi la ciudăţenia unei situaţii. Cine nu cunoaşte cu câtă preciziune se urmăreşte şi se păstrează arborele genealogic în familiile nobile ungureşti şi cu câtă meticulozitate se încrustează naşterile, morţile şi toate evenimentele din viaţa membrilor acestor familii?! Ziaristul machiar termină articolul Iău cu o frază vădit tendenţioasă. El face apel la oamenii caritabili să ajute „pe o femeie neputincioasă care se numeşte Estera Bethlen şi care nu e vinovată că e verişoara primului ministru ungar“. Nu ştim cui i se adresează mustrarea ziarului maghiar și cine ar trebui să se simtă vinovat de mizeria în care trăește bătrâna descendentă a unei glorioase familii. In orice caz tragedia care se consumă în sălile azilului de bătrâni din Oradia e neînchipuit de tristă. — mi—p».»- q» ------------- O enaclică papală in chestia educaţiei tinerimii ROMA, 11. (Rador). — Papa a publicat o enciclică asupra educaţiei tinerimei, spunând că educaţia fiind o operă socială, aparţine celor trei unităţi sociale, adică bisericei, familiei şi Statului, însă intr’un mod şi grad diferit. Papa fixează atribuţiile educative aparţinând fiecăreia din sus zisele unităţi, recomandând mai ales educaţia în mediul familiar, care să se armonizeze cu educaţia bisericei. Papa se pronunţă împotriva educărei împreună a celor două sexe, şi termină subliniind că sarcina educaţiei creştine este formarea omului creştin, care este cel mai perfect şi cel mai util. înalţi dregători chinezi răpiţi de comunişti LONDRA. — Se anunţă din Falsehau: In cursul unui banchet dat aci, o bandă de comunişti a pătruns în sala banchetului şi au luat prizonieri pe comandantul suprem al marinei chineza, Yang-Su-Tsuanţi şi pe guvernatorul civil al provinciei Fukien, precum şi pe alţi cinci membri ai guvernului provincial din Fukien, târându-i cu ei. Detaşamente de comunişti, cari se intitulează armată populară, terorizează încă de multă vreme provinciaFukien. TRĂZNETUL FACE 10 VICTIME IN BRAZILIA PARIS, 11. (Itador). — Din Rio de Janeiro se anunță că, în cursul violentei furtuni ce a bântuit în localitatea Aszis, din Statul San-Paulo, 10 persoane au fost trăsnite. german îşi schimbă preşedintele? BERLIN, 11: — In cercurile politice se crede că în curând naţionaliştii germani vor provoca demisia d-lui Hugenberg, preşedintele actual al partidului. In cercurile naţionaliste se crede că odată cu demisia d-lui Hugenberg vor reintra în partid deputaţii cari au demisionat după eşuarea încercăriide a provoca plebiscitul contra pianului Young. „Berliner Tageblatt" afirmă că în locul d-lui Hugenberg va fi ales preşedinte al partidului fostul general von Letow-Vorbeck. Urcarea titlurilor împrumutului român de stabilizare PARIS, N.RadorTitlurile împrumutului român de stabilizare înregistrează o nouă urcare la bursa din Paris. In ședinţa din 10 ianuarie a bursei, cursul ultim a fost de 2500 franci. --------------- - ------- Dispariţia unor documente din dosarul procesului Cajda VIENA. — Corespondentul din Fraga al lui „Neue Freie Presse” telegrafiază: Documentele procesului de calomnie intentat de generalui Gajda colonelului de legionari Kratochvil, care aveau de obiect acuzaţia lui Kratochvil, că Gajda a făcut spionaj în favoarea Rusiei Sovietice, au dispărut. Această senzaţională descoperire a fost făcută, când avocatul lui Xratochvil, în scopul reluării procedurei, a vrut să ia o copie după actele dosarului. Cu toate cercetările făcute, dosarul respectiv în timpul Crăciunului se mai află încă la registratura tribunalului din Fraga, n’a fost regăsit. Preşedintele tribunalului colecţional a însărcinat o comisiune judiciară compusă din patru membri, să ancheteze această afacere. Există bănuiala, că documentele în chestie, cari sunt absolut Indis- pensabile pentru cazul unei reluări a procesului, au fost înlăturate la timp da către o persoană din afară. Lucrările comisiunii româno-polone de delimitare Conferinţa plenară dela Lwow Comisiunea de „delimitare a fron- tierei româno-polone s’a întrunit de la 16 la 20 Decembrie 1929 la Lwow pentru a discuta şi lua hotărîri asupra chestiunilor înscrise la ordinea , zilei. Delegaţiunea română, prezidată de d. ministru plenipotenţiar Alex. I Tacovaky, era alîtuia din d-nii co- Ionel Gh. Drăgănescu, Nicu Flondor, ing Rudolf Oprean, ing. Mihalache, Corneliu Gheorghian, maiorul G. I Cosma şi Ion Puşcă, secretar de legaţiune. Delegaţiunea polonă prezidată ded. ministru plenipotenţiar Leon Wasilewski, avea ca membri pe d-nii: inginer Medinski, ing. Konopka, ing. Nedzielski, Kuzmin, Krumpel O'Connor şi Cibulski. Programul lucrărilor era alcătuit din chestiuni tehnice şi teritoriale, toate privind frontiera româno-polonă. CATEVA PRECIZIUNI Pentru deplina lămurire a cititorilor noştri ţinem să precizăm că frontiera română spre Polonia a fost fixată de Tratatul de la Sèvres din 10 August 1920. Aplicarea pe teren a frontierei înscrisă in acel tratat a început în anul 1926, odată cu constituirea comisiunii mixte de delimitare româno-polonă. Prin regulamentul de funcţionare a acestei comisiuni s’a hotărît că S3 vor ţine anual şi alternatv şedinţe plenare ale comisiunii pe teritoriul român şi pe teritoriul polon. Conform acestui regulament conferinţa a cincea plenară a avut loc la Bucureşti în Ianuarie 1928, când s’au desbătut cele mai importante chestiuni privitoare la frontiera noastră comună. In urma invitaţiunii primite din partea preşedintelui delegaţiunii po- Pne, derogaţ'unea român? s’a transportat la Lwow pentru a lua parte la cea de a şasea conferinţă plenară. Lucrările au început în dimineaţa zilei de 16 Decembrie în palatul administrativ din Lwow. CHESTIUNI TEHNICE Chestiunile tehnice discutate sunt din acele ce revin periodic pe ordinea de zi a fiecărei conferinţe plenare. S-au examinat, de exemplu, lucrările efectuate pe teren în cursul anului trecut și acele ce se vor executa în anul viitor. S-au determinat principiile după care va fi trasată frontiera pe cursurile de ape de frontieră. O chestiune technică mai importantă a fost aceea a construirii digurilor și a întăririi malurilor apelor de frontieră. Până acum, locuitorii comunelor noastre sau polone de acord cu autorităţile comunale respective procedau la construirea de apărări sau diguri pe malurile apelor de frontieră care, de cele mai multe ori fiind făcute în complectă necunoaştere a celor mai elementare regule tehnice, abăteau apele Ceremuşului, ale Prutului şi chiar ale Nistrului asupra teritoriului uneia sau celeilalte ţâri, producând pagube mari proprietarilor riverani. Văzând această stare de lucruri care dădea loc la numeroase reclamaţiuni atât din partea polonă cât şi din partea noastră, autorităţile tehnice superioare ale celor două state au hotărît să stabilească de comun acord regiile precise după care se vor putea construi pe viitor apărări de maluri, întărituri sau diguri, de o parte şi de alta. In acest scop, se va încheia în cel mai scurt timp o convenţiune specială care să precizeze toate principiile privitoare la regularizarea cursurilor de ape de frontieră. Până atunci, nici o lucrare tehnică nu se va putea întreprinde de pe un mai sus pe celalt fără prealabilă examinare şi aprobare a proectului de către autorităţile competente ale celuilalt stat interesat. Una dintre cele mai importate ce chestiuni teritoriale discutate la Lowow a fost aceea a frontierei dintre Vijniţa-Kuty pe Ceremuş până la Prut şi în lungul Prutului. Pe această porţiune de frontieră, în întinjoacădere cam de 50 km., sub cotmisiunea teritorială mixtă a constatat că există unele neînţelegeri între locuitorii români şi poloni cu privire la limita cadastrală dintre comunele polone şi române, aflate de o parte sau de alta a frontierei. In conferinţa din Ianuarie 1928, cele două guverne au căzut deacord asupra principiului ca în sectorul de care e vorba linia de graniţă. Să o formeze limita cadastrală dintre comunele române şi cele polone, care este fixă, şi nu cursul Ceremuşului sau al Prutului — în parte — din cauza variaţiunilor şi schimbărilor la care sunt supuse cursurile acestor râuri mai ales la viituri mari. Linia de frontieră trebue să fie în principiu fixă, nu mobilă. . Aflarea pe teren a adevăratei linii cadastrale pe sectorul mai sus arătat este foarte grea din cauză că atât in registrele noastre cadastrale cât şi în cele polone sunt notate două sau mai multe linii pretenţionale, adică, locuitorii unor comune româneşti pretind că au dreptul'să stăpânească tenuri de partea polonă asupra cărora locuitorii poloni ai comunei vecine ridică şi ei pretenţiuni de proprietate şi vice-versa. Mai mult încă, în unele locuri comunele româneşti sunt în proces cu comunele polone vecine, tocmai pentru limita proprietăţii lor. Registrele cadastrale române şi polone cuprind înscrise de pe vremuri şi pretenţiunile unora şi a celorlalţi locuitori., Astfel fiind lucrurile, conferinţa de la Lwow a instituit o comisiune de jurişti, conducători ai aoataţilor funduare şi registrelor cadastrale din părţilermitrsate ale frontierei care va cerceta din nou întreaga chestiune şi va propune comisiunii mixte norme juridice de trasare a frontierei, care să fie în concordanţă şi cu principiul deja fixat căpe acest sector linia de frontieră va urma limita cadastrală dintre comunele române şi polone. * . Tot timpul cât a stat în Lwow,delegaţiunea română a fost obiectal unor manifestaţiuni de o deosebită curtenie atât din partea delegaţiunii polone, cât şi din partea autorităţilor locale. ". De altfel lucrările au decurs in cea mai perfectă armonie şi s'au desfăşurat aşa cum era de prevăzut şi de aşteptat între două stata amice şi aliate. INCENDIUL DIN STAŢIA ROMAN Dri dimineaţă un violent incendiu a mistuit în întregime clădirea remizei de vagoane din staţia Roman. ...... .. Incendiul a luat naştere de la scânteile unei locomotive de manevră. Pagubele sunt mari. Jefuirea unui tren de marfă FĂLTICENI, 10. 1? Pe când trenul de marfă No. 5405 manevra în, gaps Lespezi, doi indivizi necunoscuţi s’au urcat într'un vagon colectiv, din care au furat mai multe cotate cu săpun şi pastă de dinţi, destinate unui comerciant fălticenean. Jandarmii au arestat pe indivizii Iordache Alexa și Gh- Curuț asupra cărora există bănueli O INGENIOASA ESCROCHERIE IN CAPITALA Eri dimineaţă s'a prezentat în parcul Radofin, la locuinţa d-lui Matei Năstăsescu, şeful atelierelor noastre, un individ, care după ce s‘a convins că d. Năstăsescu nu este acasă, s‘a adresat soţiei d-sale, recomandându-se funcţionar la ministerul muncii şi bun prieten al soţului ei. Individul a declarat d-nei Năstăsescu că poartă o mare recunoştinţă soţului ei şi că a venit special din Braşov, unde se ocupă cu aprovizionarea ministerului muncii. După ce s-a arătat încurcat că nu are cum să aducă la locuinţa ,,binefăcătorului“ său câteva găini, zahăr, unt, untură şi alte alimente cu preţuri extrem de reduse, escrocul şi-a adus un ajutor şi apoi declarând că are nevoie de o sumă neînsemnată pentru existentăţi şi nu spre bani schimbaţi, a cerut un avans de 500 lei. Odată intrat în posesia banilor, indi- I vidul a plecat cu ucenicul care-L însoţea, la un negustor din apropiere şi a făcut câteva cumpărături. Pretextând că nu are bani schimbaţi, a trecut peste drum, lăsând pe ucenic drept zălog negustorului. Evident, escrocul nu s’a mai înapoiat. Comerciantul văzând că clientul său întârzie, a cerut relaţiuni ucenicului. Ucenicul i-a declarat că domnul care-l însoţea s’a prezentat la stăpânul său şi, sub pretext că are de călcat un costum de haine, l-a luat pe el cu dânsul transformându-l, fără ştirea sa, în complice. Cazul se cercetează de către circa 25 în raza căreia se află Parcul Radnilov vinde e un comis apcrocharia.