Dimineaţa, martie 1930 (Anul 26, nr. 8333-8363)

1930-03-01 / nr. 8333

Anii XXVI.—Ho. 8333 A apărut­­ Romanul unul ca nean din frumusat REGINĂ MN AN MISS-ROMANIA MISS-UNIVERSE Col maj pasionant şl mal actual roman Preţui SO Lel IO paglhT Fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 LEI București,Str. Const. Mills 7-11 (Săl­atar) TELEF­­ Centrala: 306 67. 324/73, 346 79. 353 54 Direcţia: 357/72. A­dela 307 69. Provincia 310 69 ...întrebuinţând compresa de radium „Radhunchema“ la boa­­la mea de ficat existentă de 20 ani, durerile a­u încetat. Fr. D. comerciant Prospecte... Carol Binnger Str. Brezoianu No. 4 Corectivul balanţei comerciale Aşa cum stau lucrurile azi, sta­rea noastră financiară şi econo­mică, 1.criza, adică, atârnă direct de balanţa noastră comercială. Deficit înseamnă agravarea crizei; echilibru însă nu e semn bun, căci pe lângă plata mărfurilor ce cumpărăm din străinătate, trebue să mai adăugăm plăţile ce le fa­cem pentru împrumuturile prac­tice, cheltuelile particularilor pes­te graniţe, de nevoe, de plăcere, pentru studii, comisiuni şi mi­sii trimise prin diferite ţări, etc. Numai un mare excedent de export faţă de import ne poate pune pe picioare. Balanţele comerciale ale dife­ritelor ţări, cel puţin cele de dina­inte de război, trebuiau interpre­tate cu băgare de seamă, căci ci­frele lor brute aveau foarte di­verse înţelegeri. Rusia, de pildă, era săracă tocmai fiindcă expor­ta mult, deoarece pe categorii întregi de mărfuri nu încasa nici un ban, ele fiind date peşcheş străinătăţii pentru împrumuturi externe şi altele. Iar Anglia, era mai bogată când importa mai mult, deoarece ea îşi primea sub formă de mărfuri şi materii pri­me tributul capitalurilor pe care le răspândise pe întregul glob. Noi, astăzi, repet, atârnăm di­rect de balanța comercială, cazul nostru fiind al Rusiei, nu al An­gliei de altă dată. Or, e mare bucurie că de unde în 1928 avusesem un deficit la export de peste cinci miliarde, în 1929 deficitul e redus la aprope un miliard. Slabă bucurie! Noi a­­vem absolută nevoe de o balanţă comercială foarte activă, adică foarte favorabilă nouă, vreme de mai mulţi ani. Altfel, e grav de tot. Sunt numai două mijloace pentru asta. Primul, e să produ­cem mult şi să exportăm mult, mijloc tare greu azi, din atâtea pricini lăuntrice şi din pricină că nu ne-am­ îngrijit să ne asigurăm din vremea cea bună, tratate de comerţ. Dar pe atunci, cântam „prin noi înşine“. Acum, vorba fabulei, să jucăm dacă putem. Ne rămâne numai al doilea mijloc, cel rău şi provizor. Scă­derea cât mai mare a importului. Fiindcă nu ne-am îngrijit din vreme de cele două, ar trebui să-l realizeze pe acesta, atât gu­vernul cât și particularii. I. T. 3. mm SOSEŞTE AZI LA CLUJ Astăseară la ora 7 va sosi la Cluj venind de la Viena, d. Al. Vaida Voevod, ministru de in­terne. Organizaţia naţional-ţărănistă din capitala Ardealului ii pregă­teşte o frumoasă primire. n» •­oi» SCANDALUL DE LA CURTEA DIN MONACO Amănunte asupra desfăşurării conflictului princiar VIENA. — Ziarul „Die Stunde“ a­­nunţă următoarele din Paris: Disol­­varea parlamentului comunal din Monaco de către principele domnitor Louis a constituit, Duminică, senza­ţia politică a Rivierii. Prinţul-con­­sort Pierre, soţul moştenitoarei din Monaco, principesa Charlotte, a pă­răsit din proprie iniţiativă ţara. Principesa, care trăia de mai mult timp in neînţelegere cu soţul său, plecase, după cum se ştie, ac­um câ­teva zile din Monaco, fiucându-se la San F­io şi a declarat că nu se va reînno­­ce atâta timp cât soţul ei nu va fi părăsit ţara. In tot timpul ab­senţei sale din Monaco principesa era însoţită de medicul ei curant, dr. Dalmasso, care ar fi jucat un mare rol în neînţelegerea conjugală dintre cei doi soţi princiari. Principesa este aşteptată Sâmbă­tă seara, cu prilejul unei mari festi­vităţi dată de colonia franceză; ea n’a apărut însă, în mod ostentativ. MUNICIPALITATEA DIN MONACO DE PARTEA PRINŢULUI CONSORT Consiliul comunal din Monaco a luat in aceste diferende, partea prin­­cipelui­ consort, votând o rezoluţiune în care, intre altele, se spune că par­lamentul comunal din Monaco aş­teaptă din partea prinţului-consort Pierre, ca să ia asupră-şi regenţa, pentru fiul său minor, actualmente in vârstă de 6 ani. PRINCIPELE DOMNITOR LOUIS IA PARTEA FICEI SALE Principele domnitor Louis, care ia partea fiicei sale, a ordonat atunci disolvarea parlamentului comunal. Prinţul-consort, pentru a evita alte urmări constituţionale ce ar putea rezulta din neînţelegerile conjugale, pare a fi tras acum consecinţa, că e mai bine să nu părăsească statul. El a plecat la Cannes şi a încredin­țat acolo pe cei doi copii ai săi, Antoinette și Rainier, rudei sale, fiu casa de Vendome. Imediat după aceasta principesa Charlotte s-a reîntors la Monaco. MW MJiuA BANCNOTĂ JAPONEZA. IQH YENI Ploi torenţiale în Italia ROMA, 27 (Rador). — La Cosenza, ploile torenţiale au pricinuit surparea a două case. De sub­ dărâ­mături au fost scoşi patru morţi şi şase grav răniţi. EXECUŢII IN MASSA IN RUSIA Din Varşovia se anunţă că in sa­tele ruseşti dela graniţă se fac exe­cuţii în massă. La o întrunire in ca­re s’a cerut ţăranilor să accepte co­municarea proprietăţii rurale, doi ţărani fruntaşi au luat cuvântul pentru a protesta. Cei doi ţărani au fost împuşcaţi pe loc de organele centrului. In urmă au fost arestaţi toţi băr­baţii valizi din comună şi împuş­caţi. Unii au vrut sin­­ugă in Polo­nia dar au fost opriţi de grănicerii sovietici. Un ziar din Stockholm anunţă ca organele centrale obligă pe ţăranii din regiunile păduroase ruseşti la muncă silnică pentru tăerea pădu­rilor. Cei ce se împotrivesc sunt condam­naţi la moarte. Vase de război scufundate LONDRA, 26. (Rador). — Cuira­­satul britanic „Nelson“ a izbutit să salveze ori, în timpul unei călătorii spre Malta, comandantul şi echipa­jul vasului „Foto“ care s-a scufun­dat după o explozie pe bord. Comandantul şi echipajul vasului scufundat, au fost apoi transportați la Alger de cuirasatul „Rodney“. INTRE COPIII — Hai să ne jucăm. — Nu pot fiindcă sunt singur acasă, tata e plecat să-și caute slujbă iar mama e un propagandă electorală. PLÂNGEREA DELA GENEVA II SE PRETIND STATULUI ROMÂN AVERI DE PATRU MILIARDE LEI — De la redacţia noastră din Ardeal — Afacerea „Bunurilor private!" es­te iarăş la ordinea zilei. O actua­lizează o confirmare pe care cercu­rile oficiale o ocoleau până acum cu abilitate, din motive cu totul ne­cunoscute şi cu nimic justificate. Se ştie astăzi amănuntul — atât de des desminţit — că la Geneva există o nouă plângere împotriva statului român. O pâră al cărui fond e cu totul deosebit de afacerea optanţilor şi care inaugurează o si­tuaţie fără precedent. De astă dată plângerea este de­pusă de cetăţeni români. Ziarele maghiare ne mai informează că ea va fi susţinută de cei mai de seamă avocaţi ai partidului maghiar şi că s-a cucerit în favoarea pârei sim­patia multor cercuri străine. Este apoi extrem de interesant şi un alt amănunt. Memoriul va fi o­­biect de preocupare pentru consi­liul Ligii Naţiunilor, în sesiunea cea mai apropiată, iar până atunci au fost cerute toate informaţiile su­plimentare. Mai este de aşteptat un singur lucru: dacă consiliul de la Geneva va accepta să intervină într’un ast­fel de litigiu, de natură juridică cu totul privată şi care nu, intră în ca­drul tratatelor. Afacerea „Bunurilor private" se actualizează deci ca o problemă de primul plan. Capătă această im­portanţă întâi prin proporţiile dis­cuţiilor cari se deplasează până dincolo de hotare, apoi prin lătur­ea materială care stă la baza plân­gerii. Intr’adevăr se pretinde statului român bunuri în valoare de peste patru miliarde lei. UN ISTORIC SUMAR AL PROPRIETĂŢILOR Pentru lămurirea litigiului, sunt necesare câteva detalii mai ample. Vom face clar un istoric sumar al proprietăţilor, de natură să limpe­zească în chipul cel mai sugestiv, temeiurile juridice ale afacerii. Cu ocazia fixării hotarului dintre Austria şi Turcia la 1769, pe linia de frontieră a judeţului Ciuc şi Trei­ Scaune, s’au luat dela Moldova României 70 mii jugăre teren mun­tos. Aceşti munţi, reveniţi Ungariei, la Început au fost obiectul de pro­prietate fără stăpân şi posesiune li­beră şi nelimitată. Ulterior, împă­ratul Iosif al II-lea, printr’un de­­cret Împărătesc dela 27 Mai 1783, a ordonat ca aceşti munţi să fie daţi în folosinţa regimentelor de graniţă, cu menţiunea expresă că dreptul de proprietate aparţine Coroanei. D­WPI aveaimscisis dais­tya, ejted regimentele secueşti au refuzat ju­rământul de credinţă către tron, Curtea din Viena a retras privile­giile şi a înscris bunurile cu drept de proprietate absolută pe numele : „Tezaurului regal imperial austro­­ungar“. Averile au stat sub administraţia statului până la 1851 când, în urma intervenţiilor stăruitoare ale guver­nelor maghiare, împăratul Francisc Iosif a decis tot printr’un decret îm­părătesc, să se redea bunurile în fo­losul populaţiei din Ciuc, fără deo­sebire de naţionalitate şi religie. De la anul 1870 şi până în 1918, proprietăţile (considerabil sporite) au fost administrate de congregaţia judeţeană (consiliul judeţean) con­form unui regulament întocmit de guvernul maghiar. Aceasta este situaţia moşiilor până la unire. După 1918 au intervenit apoi ur­mătoarele fapte: Consiliul judeţean al cărui mandat expira, s'a trans­format în consiliu de administraţie, iar bunurilor li s’a adăugat cuvân­tul „private“. Ulterior, la aplicarea reformei a­­grare, ele au fost trecute în între­gime statului de către comitetul a­­grar apreciindu-se, pe baza docu­mentelor, că el este singurul succe­­dătoarele fapte: Consiliul judeţean, CATE­VA CONCLUZII Din cele arătate mai sus, şi care formează istoricul proprietăţilor, se desprind două lucruri deopotri­vă de edificatoare : întâi nu reiesă din nici un docu­ment caracterul privat al bunurilor. In cele două decrete imperiale se precizează categoric si fără posibi­litate de desminţire că fosta coroa­nă îşi menţine imperios şi intangi­bil dreptul de proprietate şi că nu ceda decât folosul lor, fără să im­porte forma în care se făcea aceas­ta. Este deci neîndoios că proceda­rea statului român a fost absolut legală. El era singurul succesor că­ruia ii revenea titlul de proprietar şi documentele în această privinţă sunt fără ripostă. In al doilea rând, se constată că fostul consiliu judeţean, transfor­mat subit în consiliul de adminis­­taţie, şi-a însuşit o calitate pe care n’o avea, întrucât o autoritate pu­blică — căci acesta este titlul ei — se poate transforma în proprietar de drept asupra unor bunuri pe cari le administrează incidental ? După această concepţie ar în­semna ca fiecare consiliu judeţean sau comunal să-şi treacă în posesie toate fondurile care îi sunt date spre administrare. Cea mai iscusită argumentaţie cade deci de la început în faţa ace­stor fapte concrete şi desigur re­prezentanţii guvernului nu vor ne­glija să înfăţişeze, la Geneva, che­stiunea sub aspectul ei real V. Munteanu I NU S’AU HOTĂRÂT MANEVRE NICIERI Un comunicat al ministerului armatei Primim spre publicare următorul COMUNICAT Un ziar de dimineaţă a dat, în ziua de 27 Februa­rie, ştirea că anul acesta vor avea loc mari mane­vre în Basarabia, chiar în cursul lunii Martie, înce­pând din ziua de 15 Mar­tie* Ministerul armatei des­­minte în întregime acest svon. Nu s’a hotărît nici o ma­nevră nicăeri, iar luna Martie se găseşte la înce­putul instrucţiei militare nu la sfârşitul ei, când de obiceiu au loc asemenea exerciţii.­ ­—■u__- ni » am — SINUCIDEREA COMERCIANTULUI PÂNDELE BRATULESCU Marele angrosist de vinuri Pânde­le Brătulescu, vechiu negustor, ero cu o frumoasă stare materială, pose­dând in Capitală câteva imobile, un depozit de vinuri, o băcănie și câte­va bodegi, s-a sinucis Mitecuri spân­­zurându-se într’o prăvălie goală ce poseda. încă de acum câteva săptămâni, Brătuîescu a voit să se sinucidă. Un servitor intrând în această prăvălie goală a găsit o frânghie legată de o galerie de lângă fereastră. Atunci însă, servitorul nu și-a explicat lu­crul. Bri, Brătuîescu a stat până la ora 11 în prăvălie apoi a plecat spunând că se duce in oraș după treburi. Vă­zând că până la ora 2 nu s’a întors, fiul comerciantului, împreună cu servitorul Florian, au început să-l caute și l-au găsit cadavrul în în­căperea goală. El se spânzurase cu frânghia pe care o legase acolo î­­nainte cu două săptămâni. ÎNCURCĂTURI FINANCIARE Pandele Brătușescu avea în vremea din urmă mari încurcături financia­re. De curând fusese condamnat la o amendă de 200.000 lei, deoarece con­­travenise la legea pentru combate­re fraudelor in vinicultură. Potrivit acestei legi, el n’avea voie să fie de­pozit de vinuri în acelaş imobil cu băcănia. In consecinţă, pe ziua de 1 Aprilie trebuia să renunţe la bă­cănie. Toate supărările din vremea din urmă îl îmbolnăviseră de neuraste­nie. In buzunarul hainei s’a găsit o scrisoare în care sinucigaşul arată că îşi pune capăt zilelor, deoarece nu mai poate suporta situația în vremea aceasta de criză. SINUCIDEREA D. Tardieu încearcă un guvern de concentrare republicană Dacă nu reuşeşte va recomanda pe d. Briand In acest scop In urma demisiei cabinetului Chautemps, d. Doumergue a reîn­ceput consultările în vederea so­luţionării crizei de guvern. Con­form tradiţiei au fost invitaţi la E­­lysée preşedinţii Corpu­rilor Legiui­toare şi fostul preşedinte de consi­liu Tardieu. D. Doumergue i-a oferit d-lui Tardieu mandatul de a forma noul guvern. Acesta insă a refuzat pro­punând să fie însărcinat d. Poin­caré. Chemat imediat la Elyssé, d. Poin caré a spus că nu poate primi mi­siunea din cauza sănătăţii sale încă şubrede şi a recomandat tot pe d. Tardieu obligându-se să-l ajute la constituirea unui guvern al Uniunii republicane. Chemat din nou la Elysée, d. Tardieu a primit, în cele din urmă, însărcinarea şi a şi început tratati­ve pentru constituirea guvernului. Fracţiunea parlamentară a parti­dului radical discutând situaţia a hotărât să voteze împotriva orică­rui guvern prezidat de d. Tardieu, din resentiment faţă de răsturnarea cabinetului Chautemps. Hr In cercurile Senatului se spune că noua criză nu poate fi soluţionată decât printr’un guvern de largă con­centrare care să unească pe parti­zanii d-lor Tardieu şi Chautemps. In acest caz, cel mai indicat pentru a forma guvernul ar fi d. Briand, * PARIS, 27 (Rador).—D. Tar­dieu va da azi preşedintelui Republicii răspunsul la misiu­nea ce­ i s’a încredinţat de a constitui noul guvern. D-sa a văzut din nou pe d. Chautemps, cu care a discutat posibilitatea unui guvern de concentrare, sprijinit şi de ra­dicali. D. Tardieu s-a întreţinut a­­poi cu d. Herriot, ales orn şe­­ful grupului parlamentar ra­dical-socialist. Părerea generală este că d. Tardieu va face tot ce-i va sta în putinţă pen­tru a alcătui o largă ma­joritate de concentrare republicană, care să per­mită un guvern stabil, ne­cesar rezolvării marilor probleme de ordin ex­tern. D. Erfand a făgăduit d-lui Tardieu concursul său în noua formaţie ministerială. Părerea generală este că un guvern sprijinit nu­mai de majoritatea fostu­lui cabinet Tardieu ar fi o încercare zadarnică, de­oarece foarte curând s’ar produce o nouă criză mi­nisterială. De aceea, in ca­zul când personalitatea sa ar fi un obstacol la alcă­ truirea unei majorităţi de concentrare, d- Tardieu va depune mandatul încre­dinţat de preşedintele re­publicii şi va recomanda pe d. Briand, fostul prim ministru, primind. In a­­cest caz, un simplu porto­foliu in noul cabinet de concentrare.: ★ * D. Poincaré sprijină pe­­ Tardieu PARIS, 27 (Danub.) — D. Tardieu a invitat la d-sa pe șefii partidului radical și și-a asigurat colaborarea câtorva oameni politici din această fracțiune. D. Poincaré încearcă să con­vingă pe membrii acestui partid a sprijini pe d. Tardieu. Epidemie de vărsat negru în Ucraina LONDRA.­­ Ziarul „Chicago Tri­bune“ anunţă din Riga, că în teri­toriul Volgei şi în Ucraina s’a ivit din nou o gravă epidemie de vărsat negru, care ia o mare extensiune. Patru mii de medici fără ocupaţie din restul Rusiei, au fost concen­traţi de către guvernul rus, împreu­nă cu personalul sanitar necesar, la Leningrad şi Moscova şi, grupaţi pe divizii sanitare, cai fost expediaţi in regiunile contaminate de epidemie. I­­ Răscoala din San- NEW-YORK, 26 (Rador). — For­ţele revoluţionare din San Domingo au ocupat astăzi citadela şi edifici­ile publice din Capitală. Ocuparea oraşului s’a făcut fără vărsare de sânge. Preşedintele şi vice-preşedintele republicat s’au refugiat la legaţie franceză El vor notifica încă la cursul zilei de azi guvernului revoluționar retro­­pesea lor de la polei­. Parchetul face apel împotriva sentinţei in pcesul Miiozi In urma sentinţei tribunalului Il­fov, prin care d. Miiozi a fost con­damnat numai la 5000 lei imerită pentru bătae simplă, parchetul a fă­cut apel, cerând Curţii să reforme­ze sentinţa, intrucât ea este cu mult prea blândă faţă de vina acuzatu­lui. Deasemeni a făcut apel și împo­­triva achitării d-lui Panova. ----------. ....

Next