Dimineaţa, aprilie 1930 (Anul 26, nr. 8364-8389)
1930-04-01 / nr. 8364
MIŞCAREA IN JANDARMERIE Organizarea jandarmeriei pe directorate ! 'Am anunţat că s’a făcut o mişcare In corpul jandarmilor, determinată de necesitatea de a organica această instituţie pe directorate. Regenţa a semnat decretele cari cuprind următoarele mutări: Lt.-Colonel Gândea Nicolae, de la şcoala specială jandarmi la insp. IV . Cluj, controlor. Maior Constantinescu Ovidiu, dela comanda legiunii Vlaşca, la reşedinţa inspectoratului V Craiova. Maior Bădescu Gheorghe, de la co-manda legiunii Caliacra, la reşed. inspectoratului IV Cluj. Maior Sandu Const, dela comanda legiunii Putna, la insp. IV Cluj, controlor. Intendant-maior Rădulescu Ioan,dela insp. general al jand., la insp. I Bucureşti. Intendant-maior Ionescu Aristide, dela insp. general al jand., la atelierul de confecţii al jand. rurale. Căpitan Ambrus Romulus, dela legiunea Târnava-Mare, provizoriu la comanda legiunii Caliacra Căpitan Enescu Alexandru, dela legiunea Ialomiţa, la comanda legiunii Vlaşca Căpitan Lupescu Gh., dela insp. iilelor de jand., la legiunea Orhei. Bucureşti, la comanda leg. Putăa. S’a mai confirmat prin decrete O Căpitan Iovan Romulus, dela sc. I serie de mutări efectuata în luna de jandarmi la legiunea Ialomiţa. I Noembrie 1929. Căpitan Bătrânu Gh., dela legiunea Beiuş, la legiunea Olt. Căpitan Tănăsescu C., dela corn. legiunii Vaslui, la insp. general al jand., serv. Intendenţei. Căpitan Bencu Gh., dela reşedinţa insp. II Cernăuţi, la depozitul de echipament al insp. general. Căpitan Lovin Scarlat, dela dep. echipament la serv. domeniilor al insp. general. Căpitan Opran Const., dela regiunea Bacău, la regiunea Argeş. Căpitan Zlăvog Gr., dela legiunea Neamţ, la reş. insp. III Chişinău. Căpitan Negoescu Ioan, de la res. insp. III Chişinău, la reşed. insp. I Bucureşti. Căpitan Benţu Drăgan, dela legiunea Rădăuţi, la legiunea Bacău. Căpitan Ropcea Vladimir, de la comanda legiunii Hotin la reşedinţa insp. II Cernăuţi. Adm. căpitan Lesto Cristache, de la insp. g-ral, la insp. I Bucureşti Int-căpitan Simionescu M., de la insp. g-rală, la insp. II Cernăuţi. Locot Popescu N. Gh., dela regiunea Olt, la regiunea Timiş. Locot. Mantu Ion, dela insp. gcoa VIAŢA POLITICĂ Răspunsul guvernului la reacţiunea liberală : Am publicat ori comentariul cuvenit comunicatului atât de surprinzător al partidului liberal. Consfătuirea liberală s’a terminat la ora 12 şi jumătate. La ora două au apărut ziarele de seară cu darea de seamă asupra ei. Iar la ora patru, la deschiderea şedinţei Camerei, guvernul a şi dat replica prin gura d-lui Madgearu. 1 13. deputat Artemie Moldoveanu a întrebat guvernul ce are de răspuns la comunicatul liberal, iar d. Madgearu a dat răspunsul cerut. Acest răspuns se împarte in “ părţi: unul relativ la legea al?TM1*' mului, altul relativ la concesi* iei«' ioanelor. Este o marengu&tjM tre cele două părți, pflWWW y1 Chestie guvernul o la largul 11 în cealaltă nu poate eși din impasul în care s’a vârît. prii nesocotire., principiilor pentru cari a luptat de-Ministrul de finanţe a, citat de 'declaraţiile partidului liberal_ fagucu ocazia legii Mârzescu, jrv aPr*3„ rata că pe atunci ldg’T paza'" Invibri câmpul economic al ţării noastre. Ecfriversil averescan Se ştie că la congresul averescan, pe când şeful partidului s’a mulţumit să atace compoziţia regenţei, d. Ciucşan a trecut la atacuri direct, iar d. I. Anastasescu a cerut reîntoarcerea prinţului Carol. A doua zi, „îndreptarea“ a publicat o semi-retractare spunând că discursul d-lui Anastasescu nu a făcut parte din programul congresului. Ori, „îndreptarea“ publică o reretractare. In pagina întâia găsim mutrele „Purtătorilor de cuvânt ai partidului poporului la congresul din Bucureşti“. Intre aceşti purtători de cuvânt este şi C. I. Anastasescu. Rămâne deci stabilit că şi domnul care a cerut rechemarea prinţului Carol era un purte de Cuvânt al partidu’Ui. \ Ac pentru % să nlăture ’ . . fia ''.., ’ ' , ă ,nice astfel partid politic să-S*J ÎUrprile numai Pet)T .an. 5da guvern în ppoz.u că a trecut tu are o singura ţfţlel D. Madgeade Vineri, în ca.uză, m şedinţa Lupu ministr'ţ.e a vorbit de dr. iârbu dr'j de finanţe a venit SA Pan d. dr. Lupu duselin discursurile Route la Luceaş leg. ^ dr.ii Tacobescu, ivlirto şi Iuman. Daca. ar fi auzit acele pasagii, poate că d. Madgearu mi se mai mira de această „mutaţie“ de păreri ale aceluiaş partid fluptl cura se afla la guvern ori în opoziţie-Partenvântuî guveri«lui şi-a exnriinr* părerea că liberalii au dat acel comunicat, pentru ca să profite de ocazie câ niraa lor.e nu ®st® încă promt! ’ă, dar i-a avertisat sa nu cumva t» a?a rfva după ce legea v. fi fost tă, că e vai şi anar de dânşii-Camera a ascultat cu serioznate aceste ameninţări. Unii jBatrii^ar , dintre cei ce au votat cu grai la largea cerută de guvern, aveau probabil in faţa ochilor vedenia d-lor Vintilă Brătianu şi I. G. Buce, între santinele, în drum sprnî Văcăreşti. Ce bine e să fii naiv! ★ Partea a doua a discursului d-lui Virgil _ Madgearu a fost o reuşit execuţie a politicii economice inadmisibile a partidului liberal. Răspunsul ferm al d-lui Madgearu va impresiona, desigur, opinia publică. Dacă o parte a corpului electoral s’a îndreptat în ultimele alegeri spre liberali, cauza a fost că a început să se uite poli-Rea economică liberală şi că seriali au putut fi arestaţi, speră într’o schimbare a mental lăţii vintiste. Comunicata ca cei de eri, fac ca procesul de reabilitare al partidului liberal în ţaţa votului oiştesc să sufere mari întârzieri . In cercurile liberale se spune ca d. Vintilă Brătianu a convocat consfătuirea de eri pentru că i s’a atras atenţia că la consfătuirea de Marţi a fost prea moale. Partizanii săi au plecatPia consfătuire demoralizaţi şi convinşi că. Încă pentru multa vreme nu se poate vorbi de căderea guvernului. De aceea d. Brătianu i-a chemat din nou şi le-a orbit mai *•»♦, trebuinţâhd chiar termenul revoluţie . Mulţi fruntaşi au plecat însă şi de astă-dată dezolaţia şeful lor continuă să saboteze capitalul străin. Singura ploaie rodioare ,care poate „ecnivocul'v , . 0 mare mMl in Arif^. D. Aurel DOinescu, directori: ^ 0 nisterial al Ar p.aiului, instituim, mare anchetă pentru cercetarea nevoilor locale, a descoperit o serie nesfârşită de greşeli voluntare şi involibitore, politice şi economice, ale trecutei guvernări liberale. g0FIA. 29 _ Ministrul de exter*ne dar în ajutarea reformei s’au comis abu-«rri fantastice, scutindu-se de expropriate domenii uriașe, după ce se acordase țăranilor dreptul de exploatare a bunurilor. Rezultatul acestei anchete va fi publicat într’o broșură care va apare zilele acestea. In cercurile politice locale se crede că înverșunata campanie a liberalilor contra d-lui Dobrescu este provocată tocmai de apropiata apariție a acestei broşuri. Două agresmvinj r J ge II"^T- — Flăcăi* Gheorghi G. Sc.ibu și !Strcoiile finitei din comuna Pc rjCanj afiuntîu-se în câriVl'iîih cjverciantu’uir Avran CArligeanu din strada Stefan cel Mare au luat la bătaie pe tâmplarul Tiberius Hofman. După săvârșirea, isprăvei, sătenii s’au refugiat în cârciuma d-lui Landamu din aceiaş stradă. Cel bătut a reclamat cazul poliţiei. La faţa locului au sosit d. comisar N. Toma şi sergentul I. Ciubotăriţi. Poliţiştii şi şoferul Ana Aron au încercat să aresteze pe săteni, cari insa au făcut uz de cuţite. Şoferul Aron a primit o lovitură de cuţit în mâna dreaptă. D. comisar N. Toma a fost şi el rănit. Cu mare greutate sătenii crimiO altă agresiune s’a produs încârciuma d-lui Golab. Indivizii G. Ifrim, Dumitru şi Vasile Ganţa din comuna Crăciani refuzând să plătească consumaţia, a avut un violent schimb de cuvinte cu cardaiLTtxx x.v»v.... . La un moment dat clienții au rx bătît asupra d-lui Goian, bătându i grav. Agresorii sunt arestați. Indigiu irea bazinului inundabil I Contestarea alegerii comunale din Huşi HUŞI, 27. — La finele lunei Martie urra să aibă loc constituirea consiliului comunal din Huşi în care au intrat 23 guvernamentali şi nouă lupişti. La început s’au repartizat acestora din urmă zece mandate însă după calculul făcut la centru, al zecelea le revine tot naţional-ţărăniştilor. Intre timp liberalii, cărora le-au lipsit puţine voturi spre a obţine dreptul la repartizare, au făcut contestaţie contra alegerei, invocând un viciu de formă. Pentru acest motiv constituirea a fost amânată până după judecarea contestaţiei. COMPACTAREA CONS. JUDEŢEAN DE FALCIU La alegarea din 5 Februarie, au reuşit să se aleagă în consiliul judeţului opt liberali şi anume: d-nul N. N. Tiron fost prefect; Ştefan Gheorghiu proprietar; M. Gh. Chiriţoi avocat; Al. Heiban inginer; Th. I. Nistor agricultor; Preot Mihai Băjenaru profesor; C. L. Constantin proprietar şi Vasile Făşie avocat. La constituirea consiliului, aceştia având în frunte pe şeful partidului d. N. Tiron (primul pe lista lib.) au făcut o declaraţie de retragere pentru motivele arătate la timp in ziarul nostru. In urma unei hotărâri posterioare s’a revenit asupra retragerii şi în consecinţă zilele trecute s'au prezentat la palatul administrativ, depunând înaintea d-lui N. Prunea, prefectul judeţului, legiuitul jurământ. Revenirea este motivată de considerentul că trebue să exercite un control de opoziţie în activitateaConsiliului judeţean. EXAMENE DE DEFINITIVAT La 1 Aprilie va începe la Huşi, examinarea învăţătorilor din judeţul Fâlciu şi a acelora detaşaţi din alte judeţe la concursul pentru definitivare. Examenul va avea loc la școala normală. Comisiunea se compune din profesori titulari de la școalele secundare din localitate. Australias contra prs!!ifeitâ®nis«15!iii MELiBURN, 29. — Astăzi a avit loc în districtul Victoria un pebiscit asupra prohibiţionismwrii. Procetul de a interzice consumul de alcool a fost respins ca 219 mii contra 169 mii de voturi, ....... X“ al Dunării Comisiunea Camerei pentru agricultură, întrunită cu cea pentru industrie şl comerţ, s’a întrunit ori în secţia a şaptea a Camerei şi a luat în discuţie proectul de lege pentru îndiguirea bazinului inundabil al Dunării. D. I. MIHALACHE, ministrul agriculturii, a făcut o expunere a economiei generale a proectului. D-nii M. Manoilescu, D. Radacovici şi ing. Şt. Mihăescu, au făcut critica proectului. Discuţiunea va continua in şedinţa de Marţi 1 Aprilie. O intare dizolvată PARIS, 29 (Rad'f). — La Montecarlo, poliţia a dizolvat o întrunire convocată în vierea alegerilor pemtru consiliul comunal al oraşului. Intervenţie poliţiei a fost necesară din prona scandalului produs la Intrup-**6- ^ Prelungirea carnetelor C. F. R. pentru I.O. V. Primim: Asociaţia generală I. O. V. cu sediul în Bucureşti, str. General Anghelescu No. 26, aduce la cunoştinţa că potrivit declaraţiunilor autorităţilor superioare, carnetele de C. F. R. ale invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război, s’au mai prelungit provizoriu până la 15 Aprilie a. c. Faţă de procedarea guvernului de a nu respecta drepturile deplin câştigate ale victimelor războiului toate organizaţiunile I. O. V. din ţară au hotărît strângerea rândurilor şi formarea unui comitet general de acţiune cu reprezentanţi ai tuturor societăţilor pentru a face frontul de lupta şi a impune printr’o acţiune viguroasă respectarea drepturilor consfinţite prin legi şi prin sacrificiile făcute pentru ţară. Toată luftea I. O. V. va fi avizată în curând pentru ţinerea unui mare congres la Bucureşti. Dezavuăm în acelaş timp pe toți cei ce au speculat prelungirea carnetelor în scop electoral. ----------- » 8BW --------—.— Congresul corpului didactic din Caliacra B.A2ARGIC. 29. — La liceul N. Filipescu a avut loc congresul corpului didactic din judeţul Caliacra. D. I. Udrea, preşedintele federaţiei, arată scopul congresului şi dă apoi cuvântul d-lui Ion Răducu. La urmă s’a votat o moţiune prin care se cere imediata intrare in legalitate prin acordarea aceluiaşi Coeficient la salariu şi gradaţii, restituirea reţinerilor forţate şi majorarea salariului iniţial. Isntoarcerea d-lui Valke dela Angora Maghiar Walko a trecut astăzi seară din Sofia, Venind dela Angora. El fost întâmpinat la gară de către mistrul de externe Buroff şi de mistrul plenipotenţiar turc şi maior. D. Buroff i-a făcut d-lui Walo vizită în vagonul salon, unde avut cu el o convorbire de 50 de iute după aceia. d. Valko a declarat istitor că este foarte mulțumit primirea ce i s’a făcut la Angora rj unde a plecat cu cele mai bune iii. A discutat cu oamenii poimonducători dela Angora chesliici eresante. A ţinut să accenfiuni î. In cursul acestor disculueze ca îl Pașa a accentuat necesirni Kerbilirii unor legături mai »•ritea starietenie între Turca, Un strânse de pr-’a. garia in Bulgi la ora 7 jum. din ._Trp” n' ' Irigat d-lui Joî • '9 că aș-Bu,.u. geamul vagonulu?17),(3 la teaptă să-l vadă cât mai cura... Budapesta. ^ Mâine la ora 4 d. a. d. Valko sosește la Budapesta. Petroliferele române la Paris *• Astra Română Steaua Română Concordia Petrol Blokledevența Un inAnt in / polon«*-3 VARȘOVIA 2R1^a^or''' T ^8^*n^a Dietei, așteptkf cu maTM înf?ar ^ în toate cel'c-r,le politice. * a de?. le -«de 11, la o’-i'inea dp ai tând discuția amen",f,inentelor adu‘ se d' Senat * c'gpe budgetarâ. Sfința aceea; a în calm desăvârşiţi s’a închis la orele 11 şi 40, dace au fost adoptate amendamenele respective. y După închiderea şedinţei s’a pmdus însă un incident intre deputatul guvernamental Dobrzyn.-xt şi deputatul naţional democrat Rybarski care s’au în stilfai, unul pe altul, ţ,-' cidentul nu va avea urmări polit i1’ Di loan îWBudski continuă cz8 făturile ty vederea formării gi . auluL ifii^n INSPECŢIE ŞCOLARA In ziua de 26 ort. a fost la Huşi, în interes de serviciu de inspector general al cursului primar Băjenaru. D-sa a inspectat toate şcolele primare interesându-se de aproape de felul de predare şi instruire a elevilor şi elevelor, rămânând mulţumit de cele constatate. DIVERSE In curând vor începe conferinţele didactice la diferite centre în judeţul Făciu, în conformitate cu programul fixat de regiunea respectivă. leontin Citiţi „LECTURA“ Viaţa culturală şi artistică la Cernăuţi Activitatea Ateneului Popular. -Comemorarea compozitorului Tudor Flondor.-Audiţiile muzicale ale Conservatorului 28. CERNĂUŢI, unui grup de intelectuali din localitate— în cea mai mare parte profesori secundari, şi mai ales stră- duinţelor d-lui profesor Th. Vasilache, S’aU pus bâiele Unui ateneu popular. Comitetul iniţiator a dovedit multă putere de muncă şi un deoscebit spirit de organizare, aşa că ateneul şi-a început de câteva luni activitatea. In primul rând a organizat o serie de şezători cultural-artistice, cari au avut loc în sala teatrului naţional. Până în prezent s-au dat şase şezători la teatrul naţional, de obicei Duminică la orele îl dimineaţă, precum şi câteva şezători în suburbiile oraşului. Programul se compune din conferinţe — ţinute de profesori sau alţi intelectuali — din coruri, recitări, muzică instrumentală etc. Recitările sunt executat de artiştii teatrului naţional, iar muzica o are mai mult în sarcina corului ateneului, dirijat de d. prof. Vasilache. Toate şezătoriie au făcut o deplină reuşită morală Prin faptul că preţul biletelor este foarte redus — 5 sau 16 lei — se dă posibilitate tineretului Şcolar să asiste în număr cât mai mare. Conitetul Ateneului şi lit deosebit. Th. Vasilache, merită toată încurajarea pentru activitatea desfăşurată până în prezent. ★ Societatea muzicală „Armonia” a comemorat în Teatrul Naţional pe regretatul compozitor bucovinean Tudor Flondor. Comemorarea s’a făcut prin reprezentarea operei comice „Noaptea Sfântului Gheorghe“ a neuitatului compozitor Tudor Flondor. S’a reprezentat această operă în serile de 19 şi 20 Martie, înainte de prima reprezentaţie d. prof. univ. Leca Morariu a ţinut o cuvântare festivă, evocând personalitatea lui Tudor Flondor, viaţa şi opera acestui talentat compozitor al Bucovinei. Reprezentaţia a avut o frumoasă reuşită, datorită în primul rând d-lui profesor A. Liteanu conducătorul societăţii muzicale „Armonia“. Corul excelent al acestei societăţi a dat un ansamblu coral desăvârşit. O bună parte din solişti au fost tot dintre membrii societăţii „Armonia“ şi s-au achitat satisfăcător de rolurile încredinţate. În mod deosebit relevăm pe d-na Octavia Lujun-Morariu, care a dat cel mai preţios concurs reprezentaţiei. D-na Morarii e o cântăreaţă de rasă, dispunând de o voce bogată şi perfect cultivată. Creaţia ''T-sale din ..Noaptea Sfântului Gheorg "e” iese din cadrul diletantismului, gîântat Ca o mare cântăreaţă şi a 4*, ca o desăvârşită artistă. Mai ,/viăm pe d-ha E. lerimcovselii- Pan /uniri tievici, d-na Sepciuc şi d-nii J3S /Ucrainei* Craia. ul I Orchestra rog. 3 grăniceri — la 2?ilcare s’a adăugat harpa d-lui Petro- 4vici-^orfiio şi numerosul cor al societăţii „Armonica“ au contribuit din larg reuşita reprezentaţiei. Dacă cea mai mare parte din merite rivle ani’iîorţlp]j — u. Amulin Liceanu — Penru realizarea muzicală a reprezentaţia nr... mai puţin adevărat că pentru fastuoasa înscenare fi rt'u joc se cuvin laude d-lui Nelu FuceVsej1j, director de scenă la Naţional. La ambele reprezentaţii a asistat ,un.Pîrlic imens, din tot ceea ce are mai sule, societatea românească a oraşului nostru. Pi multe ori am avut prilejul să i^rtăm cât de lăudabilă este activitatea conservatorului de muzică şi de irtă dramatică din Cernăuţi. In afară de activitatea pur şcolară, acest Conservator şi-a câştigat multe merite prin făptui că face toate jertfele pentru a anima viaţa muzicală din oraşul nostru. Este de ajuns să amintim de concertele zer-Viu simfonice, a căror serie a fost intre" Din iniţiativa rupta numai din cauză ca autorităţile ideale au refuzat să acorde cel mai mic ajutor. Totuşi, cele 4^5 concerte ce s’au dat iarna trecută, constitue un aiport considerabil pentru Viaţa MttUzicală, atât de aesoientată la Cernăuţi. Una din manifestările Conservatorului care a avut răsunet anii trecuţi, a fost Organizarea, de audiţii muzicale la Teatrul Naţional. Aceste audiţii, la care asista în deosebi tineretul, au fost foarte Bine primite. Organizarea lor multea nimic de dorit, fiindcă d. a. zirpa, directorul conservatorului, a găsit tot sprijinul în înţelegerea d-lui Victor Ion popa, fostul director al teatrului care nu numai că punea sală teatrului la dispoziţia COnservatomilui, dar complecta programul audiţiilor cu mici piese, jucate de actorii teatrului. Aniul acesta audiţiile nu mai pot avea Ide la Teatrul Naţional. Dar o societate particulară „FilarmetaiCft“ a oferit, în mod gratuit sala teatrului său, pentru continuarea acestor audiţii, EM. KOS. Cazul E la instate Calata IAŞI, 29. — La închisoarea Galata funcţiona de multă vreme o cantină pe care o conducea un anume Găină. Deţinuţii se aprovizionau de la Găină cu alimente şi direcţia avea încredere în el, că într'un funcţionar al închisorii. In ultimul timp însă Găină a găsit un nou mijloc de a câştiga bani. El se întâlnea cu persoane din afara închisorii şi transmitea, scrisori deţinuţilor aducând şi răpuns. Multă vreme cantonierul a făcut oficiul de factor poştal fără să fie bănuit de nimeni. Acum câteva zile, Găină cerând o sumă piva mare de la o persoana pentru a transmite o scrisoare, a fost denunţat, poliţiei şi arustat. Fficându-se o percheziţie la locuinţa cantinierului s’au găsit numeroase scrisori dela, şi pentru deţinuţi, care au fost, confiscate. In legătură cu această descoperire poliţia cercetează dacă nu cumva ar fi vreo legătură între Găină şi cazul cu petarda de la palatul de justiţie. încurcături administrative STAREA CIVILA A POPULAŢIEI DE PESTE PRUT IAŞI. 29. Autorităţile locale au fost sesizate de o afacere care desvulte că o întreagă populaţie se află fără stare civilă. Iată despre ce este vorba: Prefectura a fost înştiinţată de către inspectoratul local de siguranţă că în diverse regiuni ale judeţului au fost găsiţi numeroşi lucrători de pământ,, originari din comunele de peste Prut, care neposedând acte de naturalizare au fost trecuţi în rândul străinilor şi supuşi la taxele impuse de lege. In această categorie se află o întreagă populaţie din comunele de peste Prut care până la noua reformă administrativă, depindeau de judeţul Iaşi. Situaţia aceasta a fost creată de faptul că facerea actelor de stare civilă pe teritoriile de peste Prut fusese luată din mâna preoţilor şi dată primarilor, ofiţeri ai stării civile. Cum preoţii au continuat să efectueze mai departe timp de peste un an aceste acte, toate hârtiile despre naşteri, căsătorii şi decese încheiate în asemenea condiţiuni ilegale, sunt hule de drept. S’a cerut deslegare autorităţilor superioare, , Poi escroci arestaţi la lraşa¥ BRAŞOV, 29. — Astăzi au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului doi periculoşi escroci, anume Oscar Hughet şi Cugili Rudolf. Aceştia aveau un atelier de aparate de radio. Ei cutreerau oraşele din Ardeal plasându-şi marfa. Numiţii au cutreerat până astăzi 14 oraşe unde au săvârşit numeroase escrocherii. Ei se logodeau cu diverse femei şi fete pe care le escrocau. Până acum s-au primit reclamaţii că au fost păcălite d-na Luiza Dick din comuna Herman, care a fost înşelată cu 50 mii lei, Eliza Grimberg din Braşov cu 60 de mii Iei, Ana Székely, orfană, din jud. Teiscaune cu 60 de mii lei, d-na Echter din Braşov cu 30 de mii lei. Printre cei înşelaţi se mai afla şi fratele unuia dintre escroci, anume Sidenie Cught, căruia i-au luat 120 de mlii lei. Soţia acestuia a căzut şi ea victimă escrocilor fiind păgubită cu 80 de mii lei. De asemenea a mai fost escrocată cu 80 de mii Iei și o firmă mare din Arad. S-au emis mandate de arestare împotriva celor doi escroci care au fost depuși la parchet. W3MÎW Reportaj parlamentar CAMERA Şedinţa de la 29 Hârtie Şedinţa se deschide la 4 şi un sfert sub preşidenţia d-lui Ştefan Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nii Virgil Madgearu, Ion Mihalache, I. Răducanu, Eduard Mirto şi Angelescu. IN JURUL COMUNICATULUI LIBERAL D. ARTEMIE MOLDOVANU între pD. ministru VIRGIL MADGEARU: Este adevărat că partidul liberal a dat un comunicat, prin care declară că nu se va supune legei pentru apărarea creditului şi liniştei ţării. Dacă partidul liberal crede că in felul acesta va intimida guvernul, se înşeală. Să poftească d-nii din partidul liberal să facă alarmism şi vor vedea că le vom aplica legea în toată rigoarea, ei. Partidul liberal să ştie că azi nu mai este in ţară justiţie care să se intimideze de comunicare, ca acela dat, astăzi de către partidul liberal. Dar pentru că partidul liberal declară legea noastră ca anticonstituţionala, ţin să arăt aici că în proectul de cod penal prezentat de guvernul liberal al d-lui Vintilă Brătianu la 1927, se prevedea ca delict, însuşi delictul prevăzut de legea noastră pentru apărarea creditului şi a liniştei ţării, iar în expunerea de motive a acelui proect, partidul liberal mergea şi mai departe decât am mers noi în justificarea legii contra alarmismului. Cuin poate fi calificată deosebirea aceasta între atitudinea de om a partidului liberal şi cea de astăzi? Mai ales ca în acelaş proect, se prevedea ca delict şi instigarea la nesupunere către legi sau autorităţi constituite. Or, ceea ce fac azi liberalii este tocmai instigare la nesupunere cătra legi. O SOMAŢIE Ştiu, liberalii au profitat astăzi de făptui că legea nu e încă prointrigată la ora aceasta. Să poftească însă mâine să repete comunicatul și vor vedea că-i voia citite în fața justiției, pe baza legei pentru apărarea liniştei și creditului ţării. Cât despre manifestările averescanilor ele nu contează. Ne ocupăm trântfu de organisme vii, ceea ce nu e cazul cu partidul poporului. CONGETIONAREA TELEFOANELOR Partidul liberal a mai afirmat în comunicatul de azi că concesionarea telefoanelor şi a telegrafelor este anticonstituţională. Această concepţiune putea răzbate numai în capul d-lui Vintilă Bratianu In Anglia nu sunt, decât, societăţi private pentru exploatarea telefoanelor, telegrafelor, etc. Aceasta ar însemna că Anglia este o ţară anticonstituţională. LIBERALUI ŞI COROANA D Vintilă Brătianu spune insă în comunicatul său că noi am cerut rugeriiui admir înaintea Europei precum că va respecta şi în viitor contractul de concesionare a telegrafului şi telefonului. Aceasta este încă una din marile aberaţiuni cu care ne-a obişnuit d. Vintilă Brătianu, în cariera d-sale politică Dar ea reprezintă şi întreaga caracteristică a mentalităţii partidului liberal. Partidul liberal intr’adevăr a folosit Coroana în mod meschin, pentru a satisface interesele de partid. Nu l-a interesat niciodată nici faptul că trebue să apere de orice atingere prestigiul Coroanei şi nici Constituţia. Noi avem însă cu totul altă concepţie şi despre Coroană şi despre Constituţie. Coroana nu poate fi o minge în mâinile partidelor politice în luptele dintre ele şi nici nu poate servi drept, gir pentru acoperirea incapacităţii unora dintre partidele politice. CONCESIUNILE VOR FI RESPECTATE Eu afirm de aci că oricare este părerea de azi a d-lui Vintilă Bratianu, contractul pentru concesiunea telefonului şi a telegrafului va fi respectat şi de guvernul de azi şi de cele care se vor succeda după el. S’a isprăvit cu sperietoarea nerespectării contractelor de pe urma căreia România, a avut, atât, da suferit în trecut. Contractele sunt intangibile, din moment ce ele au fost făcute cu respectarea tuturor formelor constituţionale. Că guvernul ce atitudine înţelege să adopte faţă de comunicatul dat de către partidul liberal azi, comunicat în care partidul liberal anunţă că nu se va supune legei contra alarmismului şi declară concesiunea eventuală a telefoanelor şi telegrafelor, drept anticonstituţională. Vrea d. Vintilă Brătianu să scot la iveală contractele semnate de d-sa, contracte cu vicii morale şi de forma? Ii voi face catagrafia aceasta. LIBERALII SA ŞI REVIZUIASCĂ CONCTIŢIIIIE POLITICE Ceea ce trebue să noteze este însă atitudinea noastră faţă de contractele semnate de d. Vintilă Brătianu. Noi am înţeles că odată contractele făcute, fie chiar cu vicii morale şi de formă, să le respectăm, întrucât străinii erau de bună credinţă când le-au încheiat. De rea credinţă erau doar cei de aici. Şi am adoptat aceastăă atitudine pentru salvarea prestigiului ţării în afară. D. Vintilă Brătianu nu vrea să înţeleagă aceasta. Noi avertizăm partidul liberal să-şi revizuiască concepţiile politice. Până când nu va face aceasta, nu va mai putea fi socotit. Ifit re partidele cu drept de a guverna, aceastii ţară Cât despre d. Vintilă Brătianu. ii avertizăm să se potolească. Altminteri îl vom trage la răsppndere şi UP nu numai cu vorbe ci şi cu fapte. (Majoritate rt. aplaudă furtunos). Se intră în Ordinea dle zi. PROECTE DEPUSE D. ministru I. Bălăteanu depune: proectul de legepentru ratificarea unora din proectele de convenţii adoptate de conferinţa internaţională a muncii în 1920—M şi proectul pentru deschiderea unui credit de 1.075(100 lei. I. ministru Mironaşcu depune proectele de lege pentru ratificarea aranjamentului privitor la stabilirea cărţii de tranzit pentru emigranţi şi pentru ratificarea protocolului din 1919 referitor la considerarea falsificării de monete cu delict, de drept comun în ce priveşte extrădarea. Se votează apoi, trei proecte de legi pentru deschideri de credite, între cari unul de zece milioane lei pe seama ministerului de interne, pentru menţinerea ordinei publice. De asemenea se votează proectul pentru desfiinţarea Iniei ferate care trece prin Timişoara. Şedinţa, se ridică la ora 6 jum, seara. Cea viitoare Mirţi, la ora 1i jum. d. a. Declaraţîile d-luî ministru Hogearu iirriac . SENATUL Şedinţa, se deschide la ora. 4 jumătate Prezidează d. prof. Tr. Bratu. Pe banca ministerială d. N Costăchescu. Se dă citire senaurului şedinţei precedente Care se aprobă Nefihul nimic, la ordinea, zilei şedinţa publică se ridică senatorii trecând în secţiuni pentm a diiscuta legea reorganizării armatei, votată de Cameră. Ședința viitoare Marți la ora 3 luni. d. a. CERNĂUŢI, 29. — Câţiva soldaţi din regimentul de jandarmi s’au suit azi în podul cazărmii unde au făcut 0 descoperie Îngrubii. Ei au găsit spânzurat de o grindă pe soldatul Vasile Maximiuc, ordonanţa unui maior din regimentul de jandarmi. Din cercetările făcute rezultă că soldatul furase bani şi ei din casa ofiţerului şi a fost’țv. de soţia acestuia. De ruşine rel nanţa şi-a pus capăt zilelor. J Arestări politics la IM LIUBLÎANA, 29. După' site din Triest în ultimei a fost arestați acolo 15 tre cari patru femei. Uni'i mei este studentă. C$f' nu se cunoaște. 7 ■