Dimineaţa, aprilie 1930 (Anul 26, nr. 8364-8389)

1930-04-01 / nr. 8364

MIŞCAREA IN JANDARMERIE Organizarea jandarm­eriei pe directorate ! 'Am anunţat că s’a făcut o miş­care In corpul jandarmilor, deter­minată­ de nece­sita­tea de a organi­ca această instituţie pe directorate. Regenţa a semnat decretele cari cuprind următoarele mutări: Lt.-Colonel Gândea Nicolae, de la şcoala specială jandarmi la insp. IV . Cluj, controlor. Maior Constantinescu Ovidiu, de­­la comanda legiunii Vlaşca, la reşe­­d­inţa inspectoratului V Craiova. Maior Bădescu Gh­eorghe, de la co-­manda legiunii Caliacra, la reşed. inspectoratului IV Cluj. Maior Sandu Const, dela coman­da legiunii Putna, la insp. IV Cluj, controlor. Intendant-maior Rădulescu Ioan,­­dela insp. general al jand., la insp. I Bucureşti. Intendant-maior Ionescu Aristide, dela insp. general al jand., la atelie­rul de confecţii al jand. rurale. Căpitan Ambrus Romulus, dela legiunea Târnava-Mare, provizoriu la comanda legiunii Caliacra Căpitan Enescu Alexandru, dela legiunea Ialomiţa, la comanda le­giunii Vlaşca Căpitan Lupescu Gh., dela insp. iilelor de jand., la legiunea Orhei. Bucureşti, la comanda leg. Pută­a.­­ S’a mai confirmat prin decrete O Căpitan Iovan Romulus, dela sc. I serie de mutări efectuata în luna de jandarmi la legiunea Ialomiţa. I Noembrie 1929. Căpitan Bătrânu Gh., dela legiu­nea Beiuş, la legiunea Olt. Căpitan Tănăsescu C., dela corn. legiunii Vaslui, la insp. general al jand., serv. Intendenţei. Căpitan Bencu Gh., dela reşedin­ţa insp. II Cernăuţi, la depozitul de echipament al insp. general. Căpitan Lovin Scarlat, dela dep. echipament la serv. domeniilor al insp. general. Căpitan Opran Const., dela regiu­nea Bacău, la regiunea Argeş. Căpitan Zlăvog Gr., dela legiunea Neamţ, la reş. insp. III Chişinău. Căpitan Negoescu Ioan, de la res. insp. III Chişinău, la reşed. insp. I Bucureşti. Căpitan Benţu Drăgan, dela legiu­nea Rădăuţi, la legiunea Bacău. Căpitan Ropcea Vladimir, de la comanda legiunii Hotin la reşedin­ţa insp. II Cernăuţi. Adm. căpitan Lesto Cristache, de la insp. g-ral, la insp. I Bucureşti Int-căpitan Simionescu M., de la insp. g-rală, la insp. II Cernăuţi. Locot Popescu N. Gh., dela regiu­nea Olt, la regiunea Timiş. Locot. Mantu Ion, dela insp. gcoa­ VIAŢA POLITICĂ Răspunsul guvernului la reacţiu­nea liberală­ ­ : Am publicat ori comentariul cuve­nit comunicatului atât de surprinză­tor al partidului liberal. Consfătuirea liberală s’a terminat la ora 12 şi jumătate. La ora două au apărut ziarele de seară cu darea de seamă asupra ei. Iar la ora patru, la deschiderea şedinţei Camerei, gu­vernul a şi dat replica prin gura d-lui Madgearu. 1 13. deputat Artemie Moldoveanu a întrebat guvernul ce are de răspuns la comunicatul liberal, iar d. Mad­gearu a dat răspunsul cerut. Acest răspuns se împarte in “ părţi: unul relativ la legea al?TM1*' mul­ui, altul relativ la concesi* iei«' ioanelor. Este o maren­gu&tjM tre cele două părți, pflWWW y1 Chestie guvernul o la largul 11 în cealaltă nu poate eși din impasul în care s’a vârît. prii nesocotire., principiilor pentru cari a luptat de-Ministrul de finanţe a, citat de 'declaraţiile partidului libera­l_ fagu­­cu ocazia legii Mârzescu, jrv aPr*3„ rata că pe atunci ldg’T paza'" Invibri câmpul economic al ţării noastre. Ecfriversil averescan Se ştie că la congresul averescan, pe când şeful partidului s’a mulţu­mit să atace compoziţia regenţei, d. C­iucşan a trecut la atacuri direc­­t, iar d. I. Anastasescu a cerut re­întoarcerea prinţului Carol. A doua zi, „îndreptarea“ a publi­cat o semi-retractare spunând că discursul d-lui Anastasescu nu a făcut parte din programul congresului. Ori, „îndreptarea“ publică o re­­retractare. In pagina întâia găsim mutrele „Purtătorilor de cuvânt ai partidului poporului la congresul din Bucureşti“. Intre aceşti purtă­tori de cuvânt este şi C. I. Anasta­­sescu. Rămâne deci stabilit că şi domnul care a cerut rechemarea prinţului Carol era un purt­e­ de Cu­vânt al partidu’Ui. \ Ac pentru % să nlăture­­ ’ . . fia ''.., ’ ' , ă ,nice astfel partid politic să-S*J ÎUrprile numai Pet)T .an. 5da guvern în ppoz.u că a trecut tu are o singura ţfţlel D. Madgea­­de Vineri, în ca­.uză, m şedinţa Lupu ministr'ţ.e a vorbit de dr. iârb­u dr'j de finanţe a venit SA Pa­n d. dr. Lupu d­use­­lin discursurile Route la Luceaş leg. ^ d­r.ii Tacobescu, ivlirto şi Iu­man. Daca. ar fi auzit a­­cele pasagii, poate că d. Madgearu mi se mai mira de această „muta­­ţie“ de păreri ale aceluiaş partid fluptl cura se afla la guvern ori în opoziţie-Part­envântuî guveri«lui şi-a ex­­nriinr* părerea că liberalii au dat a­­cel comunicat, pentru ca să profite de ocazie câ niraa lor.e nu ®st® încă promt! ’ă, dar i-a avertisat sa nu cumva t» a?a rfva după ce legea v. fi fost tă, că e vai şi anar de dânşii-Camera a ascultat cu serio­znate aceste ameninţări. Unii jBatrii^­ar , dintre cei ce au votat cu grai la lar­gea cerută de guvern, aveau pro­­babil in faţa ochilor vedenia d-lor Vintilă Brătianu şi I. G. Buce, în­tre santinele, în drum sprnî Văcă­reşti. Ce bine e să fii naiv!­ ­ ★ Partea a doua a discursului d-lui Virgil _ Madgearu a fost o reuşit execuţie a politicii economice inad­misibile a partidului liberal. Răspunsul ferm al d-lui Mad­gearu va impresiona, de­sigur, opi­nia publică. Dacă o parte a corpu­lui electoral s’a îndreptat în ulti­­mele alegeri spre liberali, cauza a fost că a început să se uite poli-Rea economică liberală şi că seriali au putut fi arestaţi, speră într’o schimbare a mental lăţii vinti­ste. Comunicata ca cei de eri, fac ca procesul de reabilitare al partidului liberal în ţaţa votului oiştesc să sufere mari întârzieri . In cercurile liberale se spune ca d. Vintilă Brătianu a convocat­ cons­fătuirea de eri pentru că i s’a atras atenţia că la consfătuirea de Marţi a fost prea moale. Partizanii săi au plecat­­Pia consfătuire demoralizaţi şi convinşi că. Încă pentru multa vreme nu se poate vorbi de căderea guvernului. De aceea d. Brătianu i-a chemat din nou şi le-a orbit mai *•»♦, trebuinţâhd chiar termenul revo­­luţie . Mulţi fruntaşi au plecat însă şi de astă-dată dezolaţi­a şeful lor con­tinuă să saboteze capitalul străin. Singura ploaie rodioare ,care poate „ecnivocul'v , . 0 mare mMl in Arif^. D. Aurel DOinescu, directori: ^ 0 nisterial al Ar p.­aiului, instituim, mare anchetă pentru cercetarea ne­voilor locale, a descoperit o serie nesfârşită de greşeli voluntare şi in­­volibit­ore, politice şi economice, ale trecutei guvernări liberale. g0FIA. 29 _ Ministrul de exter*ne d­ar în ajutarea reformei s’au comis abu-«rri fantastice, scu­­tind­u-se de expropriate domenii u­­riașe, după ce se acordase țăranilor dreptul de exploatare a bunurilor. Rezultatul acestei anchete va fi publicat într’o broșură care va apa­re zilele acestea. In cercurile poli­tice locale se crede că înverșunata campanie a liberalilor contra d-lui Dobrescu este provocată tocmai de apropiata apariție a acestei broşuri. Două agresmvinj r J ge II"^T- — Flăcăi* Gheorghi G. Sc.ibu și !Strcoiile finitei din co­muna Pc­ rjCanj afiuntîu-se în câr­­iVl'iîih cjverciantu’uir Avran CArli­­geanu din strada S­tefan cel Mare au luat la bătaie pe tâmplarul Ti­berius Hofman. După săvârșirea, isprăvei, sătenii s’au refugiat în cârciuma d-lui Lan­­damu din aceiaş stradă. Cel bătut a reclamat cazul poliţiei. La faţa locului au sosit d. comisar N. Tom­a şi sergentul I. Ciubotăriţi. Poliţiştii şi şoferul Ana Aron au încercat să aresteze pe săteni, cari insa au fă­­­cut uz de cuţite. Şoferul Aron­ a primit o lovitură de cuţit în mâna dreaptă. D. comisar N. Toma a fost şi el rănit. Cu mare greutate sătenii crimi­O altă agresiune s’a produs în­­cârciuma d-lui Golab. Indivizii G. Ifrim, Dumitru şi Va­sile Gan­ţa din comuna Crăciani re­fuzând să plătească consumaţia, a avut un violent schimb de cuvinte cu­ card­aiLTtxx x.v»v­.... . La un moment dat clienții au rx bătît asupra d-lui Goian, bătându i grav. Agresorii sunt arestați. Indigiu­ irea bazinului inundabil I Contestarea alegerii comunale din Huşi HUŞI, 27. — La finele lunei Mar­tie urr­a să aibă loc constituirea consiliului comunal din Huşi în care au intrat 23 guvernamentali şi nouă lupişti. La început s’au repartizat acestora din urm­ă zece mandate însă după calculul făcut la centru, al zecelea le revine tot naţional-ţără­­niştilor. Intre timp liberalii, cărora le-au lipsit puţine voturi spre a obţine dreptul la repartizare, au făcut con­testaţie contra alegerei, invocând un viciu de formă. Pentru acest motiv constituirea a fost amânată până după judecarea contestaţiei. COMPACTAREA CONS. JUDE­­ŢEAN DE FALCIU La alegarea din 5 Februarie, au reuşit să se aleagă în consiliul ju­­deţului opt liberali şi anume: d-nul N. N. Tiron fost prefect; Ştefan Gheorghiu proprietar; M. Gh. Chiri­­ţoi avocat; Al. Heiban inginer; Th. I. Nistor agricultor; Preot Mihai Bă­­jenaru profesor; C. L. Constantin proprietar şi Vasile Făşie avocat. La constituirea consiliului, aceştia având în frunte pe şeful partidului d. N. Tiron (primul pe lista lib.) au făcut o declaraţie de retragere pen­tru motivele arătate la timp in­ zia­rul nostru. In urma unei hotărâri posterioare s’a revenit asupra retragerii şi în consecinţă zilele trecute s'au pre­zentat la palatul administrativ, de­­punând înaintea d-lui N. Prunea, prefectul judeţului, legiuitul jură­mânt. Revenirea este motivată de consi­derentul că trebue să exercite un control de opoziţie în activitatea­­Consiliului judeţean. EXAMENE DE DEFINITIVAT La 1 Aprilie va începe la Huşi, examinarea învăţătorilor din jude­ţul Fâlciu şi a acelora detaşaţi din alte judeţe la concursul pentru defi­nitivare. Examenul va avea loc la școala normală. Comisiunea se com­­pune din profesori titulari de la școa­­lele secundare din localitate.­ ­ Australia­s contra prs!!ifeitâ®nis«15!iii MELiBURN, 29. — Astăzi a avit loc în districtul Victoria un pe­­biscit asupra prohibiţionismwrii. Procetul de a interzice consumul de alcool a fost respins ca 219 mii contra 169 mii de voturi, ....... X“ al Dunării Comisiunea Camerei pentru agri­cultură, întrunită cu cea pentru in­dustrie şl comerţ, s’a întrunit ori în secţia a şaptea a Camerei şi a luat în discuţie proectul de lege pentru îndiguirea bazinului inundabil al Dunării. D. I. MIHALACHE, ministrul a­­griculturii, a făcut o expunere a eco­nomiei generale a proectului. D-nii M. Manoilescu, D. Radaco­­vici şi ing. Şt. Mihăescu, au făcut critica proectului. Discuţiunea va continua in şedin­ţa d­e Marţi 1 Aprilie. O intare dizolvată PARIS, 29 (Rad'f). — La Monte­carlo, poliţia a dizolvat o întrunire convocată în vierea alegerilor pem­tru consiliul comunal al oraşului. Intervenţie poliţiei a fost necesa­ră din prona scandalului produs la Intrup-**6- ^ Prelungirea carnetelor C. F. R. pentru I.O. V. Primim: Asociaţia generală I. O. V. cu se­diul în Bucureşti, str. General An­­ghelescu No. 26,­­ aduce la cunoş­tinţa că potrivit declaraţiunilor au­torităţilor superioare, carnetele de C. F. R. ale invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război, s’au mai pre­lungit provizoriu până la 15 Aprilie a. c. Faţă de procedarea guvernului de a nu respecta drepturile deplin câştigate ale victimelor războiului toate organizaţiunile I. O. V. din ţa­ră au hotărît strângerea rândurilor şi formarea unui comitet general de acţiune cu reprezentanţi ai tuturor societăţilor pentru a face frontul de lupta şi a impune printr’o acţiune viguroasă respectarea drepturilor consfinţite prin legi şi prin sacrifi­ciile făcute pentru ţară. Toată lu­ftea I. O. V. va fi avizată în curând pentru ţinerea unui mare congres la Bucureşti. Dezavuăm în acelaş timp pe toți cei ce­ au speculat prelungirea carne­telor în scop electoral. ----------- » 8BW --------—.— Congresul corpului didactic din Caliacra B.A2ARGIC. 29. — La liceul N. Fi­­lipescu a­ avut loc congresul corpului didactic din judeţul Caliacra. D. I. Udrea, preşedintele federaţiei, arată scopul congresului şi dă apoi cuvântul d-lui Ion Răducu. La urmă s’a votat o moţiune prin care se cere imediata intrare in­ le­galitate prin acordarea aceluiaşi Coeficient la salariu şi gradaţii, res­tituirea reţinerilor forţate şi majora­rea salariului iniţial. Isntoarcerea d-lui Valke dela Angora­ Maghiar Walko a trecut astăzi seară din Sofia, Venind dela Angora. El fost întâmpinat la gară de către m­istrul de externe Buroff şi de mi­strul plenipotenţiar turc şi ma­­ior. D. Buroff i-a făcut d-lui Wal­­o vizită în vagonul salon, unde avut cu el o convorbire de 50 de iute d­upă aceia. d. Valko a declarat istitor că este foarte mulțumit primirea ce i s’a făcut la Angora rj u­nde a plecat cu cele mai bune­­ iii. A discutat cu oamenii po­­imo­nducători dela Angora ches­­li­ici eresante. A ţinut să­ accen­­fiuni î. In cursul acestor discu­­lueze ca îl Pașa a accentuat nece­­sirni Kerb­ilirii unor legături mai »•ritea starietenie între Turca, Un strânse de pr-’a. garia in Bulgi la ora 7 jum. din ._Trp” n' ' Irigat d-lui Joî • '9 că aș-Bu,.u. geamul vagonulu?17),(3 la teaptă să-l vadă cât mai cura... Budapesta. ^ Mâine la ora 4 d. a. d. Valko so­sește la Budapesta. Petroliferele române la Paris *• Astra Română Steaua Română Concordia Petrol Blok­­ledevența Un inAnt in / polon«*-3 VARȘOVIA 2R1^a^or''' T ^8­^*n^a Dietei, așteptkf cu maTM înf?ar ^ în toate cel'c-r,le­ politice. * a de?. le­ -«de 11, la o’-i'inea dp ai tând discuția amen",f,inentelor adu‘ se d' Senat * c'gpe budgetarâ. Sfința a­ceea; a în calm desăvâr­şiţi s’a închis la orele 11 şi 40, da­­ce au fost adoptate amendamen­­­ele respective. y După închiderea şedinţei s’a pm­­dus însă un incident intre deputatul guvernamental Dobrzyn.-xt şi depu­tatul naţional democrat Rybarsk­i care s’au în stilfai, unul pe altul, ţ,-' cidentul nu va avea urmări polit i1’ D­i loan îWBudski continuă cz8­ făturile ty vederea formării gi . auluL ifii^n INSPECŢIE ŞCOLARA In ziua de 26 ort. a fost la Huşi, în interes de serviciu de inspector general al cursului primar Băje­­naru. D-sa a inspectat toate şco­lele pri­mare interesându-se de aproape de felul de predare şi instruire a ele­vilor şi elevelor, rămânând mulţu­mit de cele constatate. DIVERSE In curând vor începe conferinţele didactice la diferite centre în jude­ţul Făciu, în conformitate cu pro­gramul fixat de regiunea respecti­vă. leontin Citiţi „LECTURA“ Viaţa culturală şi artistică la Cernăuţi Activitatea Ateneului Popular. -Comemorarea compozitorului Tudor Flondor.-Audiţiile muzicale ale Conservatorului 28. CERNĂUŢI, unui grup de intelectuali din locali­tate­­— în cea mai mare parte pro­fesori secundari, şi mai ales stră-­ duinţelor d-lui profesor Th. Vasila­­che, S’aU pus bâiele Unui ateneu popular. Comitetul iniţiator a dove­dit multă putere de muncă şi un deoscebit spirit de organizare, aşa că ateneul şi-a început de câteva luni activitatea. In primul rând a organi­zat o serie de şezători cultural-arti­­stice, cari au avut loc în sala tea­trului naţional. Până în prezent s-au dat şase şe­zători la teatrul naţional, de obicei Duminică la orele îl dimineaţă, pre­cum şi cât­eva şezători în suburbii­le oraşului. Programul se compune din confe­rinţe — ţinute de profesori sau alţi intelectuali — din coruri, recitări, muzică instrumentală etc. Recitările sunt executat de artiştii teatrului naţional, iar muzica o are mai mult în sarcina corului ateneului, dirijat de d. prof. Vasilache. Toate şezătoriie au făcut o deplină reuşită morală Prin faptul că preţul biletelor este foarte redus — 5 sau 16 lei — se dă posibilitate tineretu­lui Şcolar să asiste în număr cât mai mare. Conitetul Ateneului şi lit deosebi­t. Th. Vasilache, merită toată încu­rajarea pentru activitatea desfăşu­rată până în prezent. ★ Societatea muzicală „Armonia” a comemorat în Teatrul Naţional pe regretatul compozitor bucovinean Tudor Flondor. Comemorarea s’a fă­cut prin reprezentarea operei comice „Noaptea Sfântului Gh­eorghe“ a ne­uitatului compozitor Tudor Flondor. S’a reprezentat această operă în se­rile de 19 şi 20 Martie, înainte de prima reprezentaţie d. prof. univ. Leca Morariu a­ ţinut o cuvântare festivă, evocând personalitatea lui Tudor Flondor, viaţa şi opera ace­stui talentat compozitor al Bucovi­nei. Reprezentaţia a avut o frumoasă reuşită, datorită în primul rând d-lui profesor A. Liteanu conducătorul so­­cietăţii muzicale „Armonia“. Corul excelent al acestei societăţi a dat un ansamblu coral desăvârşit. O bună parte din solişti au fost tot dintre membrii societăţii „Armonia“ şi s-au achitat satisfăcător de rolurile în­credinţate. În mod deosebit relevăm pe d-na Octavia Lujun-Morariu, care a dat cel mai preţios concurs repre­zentaţiei. D-na Morarii­ e o cântărea­ţă de rasă, dispunând de o voce bo­gată şi perfect cultivată. Creaţia ''T-sale din ..Noaptea Sfântului Gheorg "e” iese din cadrul diletantismului, gîântat Ca o mare cântăreaţă şi a 4*, ca o desăvârşită artistă. Mai ,/viăm pe d-ha E. lerimcovselii- Pan /uniri tievici, d-na Sepciuc şi d-nii J3S /Ucrainei* Craia. ul I Orches­tra rog. 3 grăniceri — la 2?ilcare s’a adăugat harpa d-lui Petro- 4­­­vici-^orfiio şi numerosul cor al societăţii „Armonica“ au­ contribuit din larg reuşita reprezentaţiei. Dacă cea m­ai mare parte din merite rivle ani’iîorţlp]j — u. Amulin Licea­­nu — Pen­ru realizarea muzicală a reprezentaţia nr.­.. mai puţin ade­vărat că pentru fastuoasa înscenare fi rt'u joc se cuvin laude d-lu­i Nelu FuceVsej1j, director de scenă la Naţional. La ambele reprezentaţii a asistat ,un.P­îrlic imens, din tot ceea ce are mai sule­,­ societatea românească a oraşului nostru. Pi multe ori am avut prilejul să i^rtăm­ cât de lăudabilă este activi­­tatea conservatorului de muzică şi de irtă dramatică din Cernăuţi. In afară de activitatea pur şco­lară, acest Conservator şi-a câştigat multe merite prin făptui că face toate jertfele pentru a anima viaţa muzicală din oraşul nostru. Este de ajuns să amintim de concertele zer-Viu simfonice, a căror serie a fost intre" Din iniţiativa rupta numai din cauză ca autorită­ţile ideale au refuzat să acorde cel mai mic ajutor. Totuşi, cele 4­^5 concerte ce s’au dat iarna trecută, constitue un aiport considerabil pen­tru Viaţa MttUzicală, atât de aesoi­­­entată­­ la Cernăuţi. Una din ma­nifestările Conservatorului care a avut răsunet anii trecuţi, a fost Or­ganizarea, de audiţii muzicale la Teatrul Naţional. Aceste audiţii, la care asista în deosebi tineretul, au fost foar­te Bine primite. Organizarea lor mu­ltea nimic de dorit, fiindcă d. a. zirpa, directorul conservato­rului, a găsit tot sprijinul în înţele­gerea d-lui Victor Ion popa, fostul director al teatrului care nu numai că punea sală­ teatrului la dispozi­ţia COn­servatomilu­i, dar complecta programul audiţiilor cu mici piese, jucate de actorii teatrului. Aniul acesta audiţiile nu mai pot avea Ide la Teatrul Naţional. Dar o societate particulară „FilarmetaiCft“ a oferit, în mod gratuit sala teatru­lui său, pentru continuarea acestor audiţii, EM. KOS. Cazul E la instate Calata IAŞI, 29. — La închisoarea Galata funcţiona de multă vreme o cantină pe care o conducea un anume Găi­nă. Deţinuţii se aprovizionau de la Găină cu alimente şi direcţia avea încredere în el, că în­tr'un funcţio­nar al închisorii. In ultimul timp însă Găină a gă­sit un nou mijloc de a câştiga bani. El se întâlnea cu persoane din afara închisorii şi transmitea, scrisori de­ţinuţilor aducând şi răpuns. Multă vreme cantonierul a­ făcut oficiul de factor poştal fără să fie bănuit de nimeni. Acum câteva zile, Găină cerând o sumă piva mare de la o persoana pentru a­ transmite o scrisoare, a fost denunţat, poliţiei şi arustat. Fficându-se o percheziţie la lo­cuinţa can­tinierului s’au găsit nu­meroase scrisori dela, şi pentru deţi­nuţi, care au fost, confiscate. In le­gătură cu această descoperire poli­ţia cercetează dacă nu cumva ar fi vreo legătură între Găină şi cazul cu petarda de la palatul de justiţie. încurcături administrative STAREA CIVILA A POPULAŢIEI DE PESTE PRUT IAŞI. 29.­­­ Autorităţile locale au fost sesizate de o afacere care des­­vulte că o întreagă populaţie se află fără stare civilă. Iată despre ce este vorba: Prefectura a fost înştiinţată de că­tre inspectoratul local de siguranţă că în diverse regiuni ale judeţului au fost­ găsiţi numeroşi lucrători de pământ,, originari din comunele de peste Pr­ut, care neposedând acte de naturalizare au fost trecuţi în rân­dul străinilor şi supuşi la taxele impuse de lege. In această catego­rie se află o întreagă populaţie din comunele de peste Prut care până la noua reformă administrativă, de­pindeau de judeţul Iaşi. Situaţia aceasta a fost creată de faptul că facerea actelor de stare civilă pe teritoriile de peste Prut fusese luată din mâna preoţilor şi dată primarilor, ofiţeri ai stării ci­vile. Cum preoţii au continuat să efectueze mai departe tim­p de peste un an aceste acte, toate hârtiile des­pre naşteri, căsătorii şi decese în­cheiate în asemenea condiţiuni ile­gale, sunt hule de drept. S’a cerut deslegare autorităţilor superioare, , Poi escroci are­staţi la lraşa¥ BRAŞOV, 29. — Astăzi au fost a­­restaţi şi înaintaţi parchetului doi periculoşi escroci, anume Oscar Hu­­ghet şi Cugili Rudolf. Aceştia aveau un atelier de aparate de radio. Ei cutreerau oraşele din Ardeal plasân­­du-şi marfa. Numiţii au cutreerat până astăzi 14 oraşe unde au săvârşit numeroa­se escrocherii. Ei­ se logodeau cu diverse femei şi fete pe care le es­crocau. Până acum s-au primit reclamaţii că au fost păcălite d-na Luiza Dick din comuna Herman, car­e a fost în­şelată cu 50 mii lei, Eliza Grimberg din Braşov cu 60 de mii Iei, Ana Székely, orfană, din jud. Teiscaune cu 60 de mii lei, d-na Echter din Braşov cu 30 de mii lei. Printre cei înşelaţi se mai afla şi fratele unuia dintre escroci, anume Sidenie Cught, căruia i-au luat 120 de mlii lei. Soţia acestuia a căzut şi ea victimă escrocilor fiind păgubită cu 80 de mii lei. De asemenea a mai fost escrocată cu 80 de mii Iei și o firmă mare din Arad. S-au emis mandate de arestare împotriva celor doi escroci care au fost depuși la parchet. W3MÎW Reportaj parlamentar CAMERA Şedinţa de la 29 Hârtie Şedinţa se deschide la 4 şi un sfert sub preşidenţia d-lui Ştefan Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nii Vir­gil Madgearu, Ion Mih­alache, I. Ră­­ducanu, Eduard Mirto şi Angelescu. IN JURUL COMUNICATULUI LI­BERAL D. ARTEMIE MOLDOVANU între p­D. ministru VIRGIL MADGEARU: Este adevărat că partidul liberal a dat un comunicat, prin care declară că nu se va supune legei pentru apărarea creditului şi liniştei ţării. Dacă partidul liberal crede că in felul acesta va intimida guvernul, se înşeală. Să poftească d-nii din partidul liberal să facă alarmism şi vor vedea că le vom aplica legea în toată rigoarea, ei. Partidul liberal să ştie că azi nu mai este in ţară justiţie care să se intimideze de comunicare, ca acela dat, astăzi de către partidul liberal. Dar pentru că partidul liberal de­clară legea noastră ca anticonstitu­ţionala, ţin să arăt aici că în pro­ectul de cod penal prezentat de gu­vernul liberal al d-lui Vintilă Bră­­tianu la 1927, se prevedea ca delict, însuşi delictul prevăzut de legea noastră pentru apărarea creditului şi a liniştei ţării, iar în expunerea de motive a acelui proect, partidul liberal mergea şi mai departe decât am mers noi în justificarea legii contra alarmismului. Cu­in poate fi calificată deosebi­rea aceasta între atitudinea de om­ a partidului liberal şi cea de astăzi? Mai ales ca în acelaş proect, se prevedea ca delict şi instigarea la nesupunere către legi sau autorităţi constituite. Or, ceea ce fac azi libe­ralii este tocmai instigare la nesu­punere cătra legi. O SOMAŢIE Ştiu, liberalii au profitat astăzi de făptui că legea nu e încă pro­­intrigată la ora aceasta. Să poftească însă mâine să repete comunicatul și vor vedea că-i voia citite în fața justiției, pe baza legei pentru apărarea liniştei și creditului ţării. Cât despre manifestările averesca­­nilor ele nu contează. Ne ocupăm trântfu­ de organisme vii, ceea ce nu e cazul cu partidul poporului. CONGETIONAREA TELEFOANE­LOR Partidul liberal a mai afirmat în comunicatul de azi că concesionarea telefoanelor şi a telegrafelor este anticonstituţională. Această concep­ţiune putea răzbate numai în capul d­-lu­i Vintilă Bratianu In Anglia nu sunt, decât, societăţi private pentru exploatarea telefoa­nelor, telegrafelor, etc. Aceasta ar însemna că Anglia este o ţară anti­constituţională. LIBERALUI ŞI COROANA D Vintilă Brătianu spune insă în comunicatul său că noi am cerut rugeriiui ad­mir înaintea Europei precum că va respecta şi în viitor contractul de concesionare a tele­grafului şi telefonului. Aceasta este încă una din marile aberaţiuni cu care ne-a obişnuit d. Vintilă Brătianu, în cariera d-sale politică Dar ea reprezintă şi întrea­ga caracteristică a mentalităţii par­tidului liberal. Partidul liberal intr’adevăr a fo­losit Coroana în mod meschin, pen­tru a satisface interesele de partid. Nu l-a interesat niciodată nici faptul că trebue să­ apere de orice atingere prestigiul Coroanei şi nici Constituţia. Noi avem­ însă cu totul altă con­cepţie şi despre Coroană şi despre Constituţie. Coroana nu poate fi o minge în mâinile partidelor politice în lup­tele dintre ele şi nici nu poate servi drept, gir pentru acoperirea incapa­cităţii unora dintre partidele poli­tice. CONCESIUNILE VOR FI RESPEC­­TATE Eu afirm de aci că oricare este părerea de azi a d-lui Vintilă Bra­­tianu, contractul pentru concesiu­nea telefonului şi a telegrafului va fi respectat şi de guvernul de azi şi de cele care se vor succeda după el. S’a isprăvit cu sperietoarea neres­­pectării contractelor de pe urma căreia România, a avut, atât, da su­ferit în trecut. Contractele sunt in­tangibile, din moment ce ele au fost făcute cu respectarea tuturor forme­lor constituţionale. Că guvernul ce atitudine înţelege să adopte faţă de comunicatul dat de către partidul liberal azi, comu­nicat în care partidul liberal anun­ţă că nu se va­ supune legei contra alarmismului şi declară concesiu­nea eventuală a telefoanelor şi te­legrafelor, drept anticonstituţională. Vrea d. Vintilă Brătianu să scot la iveală contractele semnate de d-sa, contracte cu vicii morale şi de for­ma? Ii voi face catagrafia aceasta. LIBERALII SA ŞI REVIZUIASCĂ CONCTIŢIIIIE POLITICE Ceea ce trebue să noteze este însă a­­titudinea noastră faţă de contractele semnate de d. Vintilă Brătianu. Noi am înţeles că odată contractele fă­cute, fie chiar cu vicii morale şi de formă, să le respectăm, întrucât străinii era­u de bună credinţă când le-au încheiat­. De rea credinţă erau doar cei de aici. Şi am adoptat a­­ceastăă atitudine pentru salvarea prestigiului ţării în afară. D. Vintilă Brătianu nu vrea să în­ţeleagă aceasta. Noi avertizăm par­tidul liberal să-şi revizuiască concep­ţiile politice. Până când nu va face aceasta, nu va mai putea fi socotit. Ifit re parti­dele cu drept de a guverna, aceastii ţară Cât despre d. Vintilă Brătianu. ii avertizăm să se potolească. Altmin­teri îl vom trage la răsppndere şi UP nu numai cu vorbe ci şi cu fapte.­­ (Majoritate rt. aplaudă furtunos). Se intră în Ordinea dle zi. PROECTE DEPUSE D. ministru I. Bălăteanu depune: proectul de lege­­pentru ratifica­rea unora din proectele de convenţii adoptate de conferinţa internaţiona­lă a muncii în 1920—M şi proectul pentru deschiderea unui credit de 1.075(100 lei. I­. ministru Mironaşcu depune proectele de lege pentru­ ratifica­rea aranjamentului privitor la sta­bilirea cărţii de tranzit pentru e­­migranţi şi pentru ratificarea pro­tocolului din 1919 referitor la con­siderarea falsificării de monete cu delict, de drept comun în ce pri­veşte extrădarea. Se votează apoi, trei proecte de legi pentru deschideri de credite, între cari unul de zece milioane lei pe seama m­inisterului de in­terne, pentru menţinerea ordinei pu­blice. De asemenea se votează proectul pentru desfiinţarea Iniei ferate care trece prin Timişoara. Şedinţa, se ridică la ora 6 jum, seara. Cea viitoare Mirţi, la ora 1i jum. d. a. Declaraţîile d-luî ministru Hogearu iirriac . SENATUL Şedinţa, se deschide la ora. 4 ju­mătate Prezidează d. prof. Tr. Bratu. Pe banca ministerială d. N Costăche­­scu. Se dă citire senaurului şedinţei precedente Care se aprobă Nefihul nimic, la ordinea, zilei şedinţa publică se ridică senatorii trecând în secţiuni pentm a diis­cuta legea reorganizării armatei, votată de Cam­eră. Ședința viitoare Marți la ora 3 luni. d. a. CERNĂUŢI, 29. — Câţiva soldaţi din regimentul de jan­darmi s’au suit azi în podul cazărmii unde au făcut 0 descoperie Îngrubii. Ei au găsit spânzurat de o grindă pe sol­datul Vasile Maximiuc, ordonanţa unui maior din regimentul de jan­darmi. Din cercetările făcu­te rezul­tă că soldatul furase bani şi ei din casa ofiţerului şi a fost’­țv. de soţia acestuia. De ruşine rel nan­ţa şi-a pus capăt zilelor. J Arestări politics la IM LIUBLÎANA, 29.­­ După' site din Triest în ultimei a fost arestați acolo 15 tre cari patru femei. Uni'i mei este studentă. C$f' nu se cunoaște. 7 ■

Next