Dimineaţa, mai 1930 (Anul 26, nr. 8390-8418)

1930-05-01 / nr. 8390

Anni XXTI. — Wo. fitarttoteto «to Peltier Frferet Sans arets-Sybarlts sunt cele mai bune din hmnt De vânzare la toate magazinele de delicatese. IO IM SMB I Fondată tn 190« II 3 LEI II București, Str. Const. MiHg 7-lt (Sârma«) |­mracps t M7/?2^^b^7/III & i 324m, 340/78, 333/04 Provincia 310/00 JOI 1 Mai 1980 VARICELE București, Str. Brezoianu No. 4 Prospecta la carera Singurul tratament contra varic­acin la picioare este compresiunea ragu­­iată ?i uniformă a vinelor obţinut purtând CIORAPI ELASTICI SPE­CIALI ai casei CAROL BÜMGER Recolta nouă Nu e departe momentul când se va pune cu toată asprimea proble­ma nouii recolte. Timpul favorabil şi Întinderea suprafeţelor însămân­ţate îndreptăţesc până în momentul de faţă o recoltă de păioase foarte abundentă. Dar chiar dacă ar fi mijlocie, pre­ocuparea n’ar trebui să fie mai mi­că, în ce priveşte condiţ­unile de valorificare. Din datele oficiale rezultă că mai există în ţară cel puţin 200.000 va­goane disponibile pentru export. In împrejurările actuale ale pie­ţelor importatoare şi cu capacitatea redusă de transport şi manipulare, nu s-ar mai putea exporta până la apariţia nouii recolte decât cel mult 70—80 mii de vagoane. Condiţiunile de desfacere ale a­­cesteia se vor resimţi clar, pe lângă cunoscutele împrejurări nefavora­bile cari apasă asupra comerţului nostru de cereale şi de existenţa stocurilor din recolta trecută. Chiar dacă, între timp s’ar pro­duce o ameliorare pe piaţa interna­ţională şi încă ar fi destule motive pentru factorii răspunzători de si­­tuaţia ce s’ar putea crea. Pe lângă alte motive cari contri­­bue la congestionarea pieţei — şi deci la scăderea preţurilor — în pri­mele luni de după recoltarea cerea­lelor, va mai interveni de astă-dată și lipsa de mijloace de înmagazina­­re. Ancheta întreprinsă anul trecut cu privire la problema valorificării recoltei de cereale a arătat cât de mare este inconvenientul ce rezultă din lipsa de capacitate de înmaga­­zinare. Magaziile căilor ferate abia daci pot primi 15.000 vagoane, adică nici 5 la sută din disponibilul de export al recoltei dintr’un an, fără să mai socotim cerinţele de inmagazinare ale comerţului intern. Cât priveşte capacitatea de ,în­magazinare şi manipulare a silozu­rilor şi magaziilor din porturi, s’a putut vedea incă in toamna anului trecut, cât de puţin corespunzătoa­re este ea cantităţilor de cereale ce pot fi scurse la export la un mo­ment dat. Cu atât mai grea va fi situaţia in anul acesta, dacă vom avea o re­coltă abundentă. In puţinele luni care ne despart de noua recoltă s’ar putea totuş fa­ce câte ceva pentru preîntâmpina­rea dificultăţilor. Căile ferate ar putea prea bine rezerva o parte din fondurile lor de investiţiuni pentru construirea de magazii, fie chiar cât de rudimentare. La o asemenea lu­crare nu s’ar putea Invoca nici re­­stricţiunile planului de investiţiuni productive, căci taxele de magazl naj vor asigura fără îndoială o ren­tabilitate imediată, capitalului varit in nouile magazii. Lucrările din porturi, despre care se afirmă că s’ar fi ocupat In ulti­mele zile şi delegaţia economică a guvernului, ar trebui să fie Între­prinse Intr’un alt spirit decât cel care patronează aplicarea progra­mului de investiţiuni din planul de stabilizare. E nevoe de hotărire imediată şi de executare grabnică. In sfârşit, în legătură cu înmaga­­zinarea, ar fi să se realizeze şi ex­tinderea sistemului de garantare, prevăzută prin proectul de lege în­tocmit. Nu Îndrăznim să ne exprimăm dezideratul de a se organiza efectiv şi finanţarea recoltei, căci ştim că in această direcţie guvernul nu poate face mare lucru. Ceea ce stă insă în puterea sa ar trebui să fie neapărat făcut in timpul necesar. Altfel situaţia de după noua recoltă va fi mult mai gravă ca in anul tre­cut, iar preţurile se vor resimţi şi mai mult de pe urma aglomerării o­­fertelor din partea tuturor producă­­torilor. " 1 J. B. F. Noui documente importante în afacere­a Dreyfus Memoriile colonelului Schwarzkoppen Cu prilejul publicării diferitelor arhive germane, sau găsit docu­mente noui şi importante cu privire la afacerea Dreyfus. O piesă­­ de teatru care tratează tragedia căpi­tanului inocent a stârnit multe dis­cuţii mai ales în Franţa, unde cu­noscutul avocat Torres şi-a luat misiunea de a traduce piesa în lim­ba franceză şi de a lansa-o pe una din scenele Parisului. Acum se anunţă publicarea me­moriilor fostului colonel Schwartz­­koppen, unul din principalii martori ai afacerii Dreyfus. Colonelul Schwartzkoppen a fost ataşatul militar pe lângă ambasada germană din Paris şi, în coşul lui de hârtii s’ar fi găsit acel document care a servit pentru învinuirea că­pitanului Dreyfus. Colonelul Schwartzkoppen, care era în măsură să ştie că Dreyfus e nevinovat, mai mult decât atât, care ştia că Esterhazy este spion şi că acesta a montat afacerea Drey­fus, a fost oprit de către autorită­­ţile germane de a interveni in fa­voarea inocentului şi de a descope­ri pe trădător. Schwartzkoppen, care pare a fi fost un om cinstit, a suferit toată viaţa lui din cauză că a asistat cu mâinile încrucişate la condamnarea unui nevinovat. Singurul lucru ce­ i se poate reproşa e că n’a avut cu­rajul colonelului Picquart, de a rupe reţeaua de minciuni care îl sufoca şi de a-şi libera conştiinţa printr’un gest de insubordonare, dar impus de simţul onoarei şi omeniei. Schwartzkoppen — care, între timp, devenise general — a păstrat taina care l-a chinuit o viaţă întrea­gă. In ajunul morţii sale, la 8 ianua­rie 1917, pe patul de suferinţă, vorbit din nou despre „perioada cea mai tragică a vieţii sale“, ru­gând, înainte de a-şi da sfârşitul, pe soţia sa de a-i publica memoriile şi documentele relative la afacerea Dreyfus. Aceste memorii n’ar fi văzut însă niciodată lumina zilei dacă nu In­dacă, în ultimul timp, nu s’ar fi în­ceput, în Germania, publicarea do­cumentelor relative la această afa­cere. ★ Văduva generalului Schwarzkop­pen a încredinţat hârtiile rămase de la soţul ei, colonelului Schwertfe­­ger. Acesta a adunat tot materialul necesar şi, cel mult peste o lună, vor apare memoriile şi scrisorile lui Schwartzkoppen. In una din scrisori, adresată ata­şatului militar italian, Panizzardi, Schwartzkoppen scrie : „Sunt disperat că nu pot să fac mai mult pentru Dreyfus. Ce trage­die ! Ce asasinat al justiţie!!“ Vorbind despre curajul lui Pic­quart pe care îl admiră, îl numeşte mereu : „mon pauvre camarade“. ★ Regrete sterile! Totuşi Schwartz­koppen s’a decis, cu toată interzice­rea din partea şefului de stat major german, să precizeze, într’o scri­soare adresată contelui Munster,— pe atunci ambasador al Germaniei la Paris — că a avut relaţiuni cu Esterhazy. Contele Munster a încu­­noştiinţat, în mod confidenţial, des­pre acest lucru, pe Delcassé și pe apărătorii lui Picquart și ai lui Dreyfus. Se crede că scrisoarea a­­ceasta a contribuit la revizuirea a­­facerii Dreyfus. ★ DECEPȚIE __Când am deschis restaurantul, credeam că o să ne înbogățim noi, când colo se procopsește doctorul... Cum se va sărbători 1 Mai ii ii - - - imeidBE» i­ întruniri şi serbări in toată ţara Partidul social-democrat şi sin­dicatele profesionale amsterda­­miste, vor sărbători anul acesta 1 Mai, în toată ţara, prin întru­niri şi serbări câmpeneşti. Comitetele centrale ale acestor organizaţii, ceruseră guvernului autorizaţie şi pentru demonstra­ţii de stradă cu placarde şi stea­guri roşii. Autorizaţia le-a fost însă refuzată. Li s’au acceptat nu­mai întrunirile şi serbările. In a­cest sens, ministerul de interne a trimis circulări în toată ţara. Deasemenea a fost autorizată — în conformitate cu legea colectă­rii de fonduri publice — vânza­rea insignelor de 1 Mai, editate de partidul social democrat. ŞICANE IN PROVINCIE Secretariatul partidului social democrat a fost însă înştiinţat că în provincie au început şica­nele. Astfel la Bacău, Buşteni şi Craiova organizaţiile muncito­reşti social-democrate au fost a­vizate de poliţiile locale că li se interzic întrunirile. D. Lotar Rădăceanu, secreta­rul partidului social-democrat, a protestat la ministerul de inter­ne contra acestor samavolnicii. Ministerul a dat ordine poliţiilor respective pentru reintrarea în legalitate. ÎNTRUNIRILE In toată ţara se vor ţine circa 100 întruniri publice de 1 Mai, dintre cari vreo 20 în vechiul re­gat. Astfel la Bucureşti, Ploeşti, Câmpina, Moreni, T.­Severin, Cra­iova, Caracal, Giurgiu, Brăila, Galaţi, Bacău, Iaşi, P .­Neamţ şi altele, întrunirea din Capitală va a­­vea loc dimineaţa la ora 10 in sala şi curtea „Casei Poporului“­­din str Isvor 37. Serbarea câmpenească începe la 2 d. a. în grădina „Gib“ din str. Isvor 112, iar în caz de ploaie în saloanele „Gib“-ului. La întrunirea din Capitală vor vorbi d-nii: Titel Petrescu, Uit Moscovici, Şerban Voinea, Const. Popovici şi alţii. In veder­ea Reuşitei acestei ma­nifestaţii, organizaţiile muncito­reşti fac mari pregătiri. Ordinea va fi ţinută de către oameni anu­me desemnaţi dintre membrii so­­cial-democraţi. Ultimele hotărîri se vor lua la edinţele de astă seară. La orele 1 jum. se întruneşte comisia lo­cală cu comitetele tuturor sindi­catelor din Capitală; la orele jum. comitetul sectorului de Gal­ben; iar la ora 9 comitetul regio­nal al vechiului regat. MARI FURTUNI LA BELGRAD - Telegramă particulară — Belgrad] 29.— In cursul zilei de eri şi astăzi de di­mineaţă a bântuit dea­­lungul Dunării un vânt de o intensitate extraor­dinară. Vaporul „Zagreb“ care face cursa între Pancevo şi Belgrad a fost aruncat pe un banc de in­­tervenea revoluţia din Germania sistă în apropiere de noul pod de la Pancevo. Vapo­rul a fost readus pe linia de plutire cu ajutorul a două remorchere. Deocamdată vapoarele au fost nevoite să între­rupă navigaţia pe Dună­re din cauza valurilor prea mari. Sosirea Reginei Maria în Capitală Primirea în halta Cotroceni Regina Maria s-a i­oplat ori In Capitală dela Balcic, unde a petre­cut o săptămână după întoarcerea din Egipt. Trenul regal a sosit in halta Co­troceni la ora 7 dimineaţa, iar su­verana a descins din vagon la ora 9. Pe peron a fost întâmpinată de prin­cipele regent Nicolae, principesa ma­mă Elena, exsuveranii Greciei, prin­cipesa Olga şi principele Paul al Iu­goslaviei, patriarhul dr. Miron Cris­­tea şi d. Const. Sărăţeanu, membri ai regenţei, apoi d-nii miniştri Al. Vaida-Voevod, Virgil Madgearu, ge­neral Condeescu, Mironescu, I. Miha­­lache, Costăchescu, Răducanu, Mir­­to, Voicu Niţescu şi subsecretarii de stat Gafencu şi Potârcă, general Ni­­coleanu, prefectul poliţiei, Bossie, se­cretarul general al regenţei, d-nii Ma­­mulea şi Krainic. Din partea palatului erau de faţă d-nii generali Atanasescu şi Balif, coloneii Svidenec, Drosu şi Ionescu- Munte, lt-coloneii Manolescu şi Ra­du, comandori Păiş şi Fundăţeanu, maiori Dumitrescu, Stârcea şi Mo­­cioni D-na Sărăţeanu a oferilt reginei Maria un buchet de flori. In salonul de recepţii suverana a făcut apoi cerc câteva minute cu cei prezenţi, după care a plecat cu auto­­mobilul la palat Amintirile d-lui C. Stere Am arătat dăunăzi sen­sul şi ţelul urmărit prin publicarea „ Amitirilor “ d-lui C. Stere. Am arătat cum se vor desfăşura însemnările din prima serie, adică epoca de la 1904 până la 1920. Seria a doua, mai de ac­tualitate şi mai apropiată cunoştinţelor generaţiei mai tinere porneşte din momentul „ închegării partidului ţărănesc". In articolul VIII se expun condiţiile in care s’a în­chegat acest partid, cum s’a determinat ideologia lui sub forma de program şi care a fost ţinta celor ce i-au dat factura de a­­tunci. Urmează apoi „Fuziu­nea“, cu analiza împreju­rărilor obiective şi a ro­lul­ui jucat de elementele şi apoi ce s’a petrecut şi pe pragul puterii“. Toate aceste cercetări şi documentări vor fi citi­te cu cel mai viu interes, chiar de către acei, cari se credeau bine documen­taţi, în toate chestiile pri­vitoare la aceste impor­tante acte politice. Temeri de nou i Mirări in Palestina Şi evreii şi arabii se înarmează In „Morning Post“ de la 16 Aprilie a apărut un articol, datorit unui co­respondent special al ziarului, In care se vorbeşte de situaţia din Pa­lestina. Se spune că evreii, arabii şi en­glezii se tem de tribunări noul, toţi sunt de acord că astfel de tribunări sunt sigure. Cea mai răspândită pă­rere este că luna iunie va fi critică. La sfârşitul lul Mal, se va fi termi­nat ca recoltele de iarnă şi timpul cel rău va fi trecut. Populaţia se va ocupa iar de chestii politice. Opinia unanimă in Palestina, scria corespondentul, este că numai dato­rită garnizoanei englezeşti s’a putut menţine oricinea şi pacea în ultimile luni. Contrabanda de arme, mai spune corespondentul, se practică pe o scară foarte întinsă. Atât arabii cât şi evreii au arme, evreii pistoale au­tomatice şi arabii puşti. Arabii pri­mesc armele din Transiordania. Au­torităţile englezeşti nu sunt in stare să reprime sau să împiedice contra­banda aceasta. Fraudele cu pădurile Statului din Ciuc Ascultarea d-lui Aurel Dobrescu şi a altor informatori Dela arestarea lui Tiberiu Vornic şi dela confirmarea mandatului său de arestare, instrucţia a făcut o pauză, din pricina vacanţei de Paşti, până cri, când cercetările au fost reluate. D. judecător de instrucţie Florin Foişoreanu a ascultat îndelung pe d. dr. Aurel Dobrescu, fostul subse­cretar de stat, la domenii, în sarcina căruia Tiberiu Vornic, cu prilejul interogatorului public luat de tri­bunal, aruncase o sumă de invinuiri. EXPLICAŢIILE D-LUI AUREL DOBRESCU Audierea d-lui Dobrescu a durat aproape 4 ore, in cursul cărora, pe de o parte a înlăturat punct cu punct Învinuirile imputate, iar pe de altă parte a dat desluşiri amănunţite asupra chipului cum s’au săvârşit fraudele de către „banda de falsifi­catori“ — cum se exprimă d-sa. Căci fostul subsecretar pretinde că falsurile — cu ale lor urmări imodntpaip­­­p’-au fost numai o­­pera personală a lui Vornic, ci că ele au fost făptuite cu unele concur­suri, in dovedirea cărora d-sa a ci­tat câteva nume, indicând în acelaș timp aproximativ chipul cum au procedat membrii bandei, cari a­­cum au încercat punerea la cale a unei maşinaţiuni Împotriva d-sale. Magistratul instructor a luat act de amplele declaraţiuni ale informa­torului, consemnându-le, pentru ca să Ie verifice ulterior prin cercetă­rile de cuviinţă. CONFRUNTAREA NU S’A FĂCUT D. Dobrescu a părăsit cabinetul de instrucţie pe la orele 5, fără să fi fost confruntat cu Tiberiu Vornic ,care a avut o dezamăgire, fiindcă se aşteaptă să fie pus faţă în faţă cu fostul subsecretar de stat­. Confrun­tarea, dacă va fi găsită necesară, se va face şi mai târziu. ASCULTAREA INTERMEDIA­RILOR Au fost apoi ascultaţi d-nii Beta Rosenfeld, Sigismund Lupu şi Molnár, — intermediari cari obţinuseră de la Tiberiu Vornic, aprobări, — din cari unele false — în schimbul sumelor de bani, numărate acestuia. Un alt informator interesant, a fost d. Dumitrescu, fostul consi­lier din Ciuc, — care a dat bani lui Vornic, spre a fi readus la Ciuc de unde fusese mutat — la un moment dat. Ca şi ceilalţi, d-sa a declarat că nu l-a cunoscut de­cât pe Tiberiu Vornic şi cu el au tratat; lui i-au dat banii. A ţinut insă să facă o rectifi­care: nu o sută de mii de lei i-a dat lui Vornic ci numai treizeci de mii. Și se miră de ce o fi spu­nând acesta că a fost o sută de mii. , , - -Este adevărat, — a adaogat d. Dumitrescu — că Vornic (care-i fusese recomandat de un oarecare Bănuț) — li spusese că jumătate din sumă trebue s’o dea d-lui Au­rel Dobrescu. Credința d-sale a fost Insă — că Vornic n’a spus adevărul şi că toţi banii i-a încasat acesta, iar d. Dobrescu i-a satisfăcut cererea din prietenie. Că doar nu este de admis că un ministru să ia 15.000 lei ! Confruntaţi — Vornic cu d. Dumitrescu — fiecare a menţi­nut cifra arătată. In fine a mai fost ascultat preo­tul Elie Cămpeanu, de la parohia greco-catolică din Tg.-Mureş. Cercetările vor continua de acum în fiecare zi. Şase locuinţe distruse de incendiu la Botoşani BOTOŞANI, 29.­­ Astă­­noapte a izbucnit în cen­trul oraşului un incendiu care a luat mari propor­ţii. Au fost distruse lo­cuinţele d-lor Orenstein, Schwartz, Edelstein şi Wassermann, cum şi mai multe ateliere de tâmpla­ri­e, toate de pe str. Freneş I Sosirea reginei Maria Ş££IW IN GARA COTROCENI

Next