Dimineaţa, iunie 1930 (Anul 26, nr. 8419-8448)

1930-06-01 / nr. 8419

Pagina 4-a ÎNGRIJIREA GURII CU ODOL e ca şi o binefacere. Microbii de putrezire in gură care încet, încet distrug dinţii, sunt împiedicaţi şi după fiecare clătire cu Octal, se produce în toată gura o împrospătare înviorătoare. Dacă mai curăţaţi dinţii şi cu pasta Odol, căpătaţi dinţi albi şi strălucitori. M­aximum de Soliditate, Ele­cante şi Putere la Minimum de Preţ va oferă: vom MOTOCICLETA D­RAD­­A&tC. , MODEL 1930, Tip R9 500 cm3, 10-12 HP DELA Lei 52.000­ IN SUS Reprezentanţa generală: „DELTA“, Bucureşti, Luterană 6 Sucursale: Au­topare, Cluj, Reg. Maria $50 — Autocomerţ, Braşov, Str. Cărei 1. — „Ciat“ Ploeşti, Lascăr Catargiu 6. — Pro£. A. Heim jurr., Reşiţa. — Anton Katzky, Timişoara, Piaţa­ Unirii 10. — Mo­­tocar, Cernăuţi, G-zal Mircescu 3. — J. R. Albei, Râmnicu-Sărat. GRATIS Un ceas de aur in valoare de 8000 iei primeşte fiecare persoană care va coman­da deja firma noastră I pendulă (ceas de perete) CU­CUC mersul garantat pe 3 ani cu preţul de lei 195. (p. ambalaj şi porto 35 lei) şi totodată va trimite şi deslegarea problemei de mai jos ? Cum se va face deslegarea problemei? Se va pune diferite numere de la 1 până la 9 inclusiv în toate casetele acestui quadrat în astfel de orânduială că dacă se adună in toate liniile (orizontale, verticale și oblige) să iasă la adunare suma 15. Suma de 15 trebue să iasă la adunare cât mai mult posibil. 1) Deslegarea problemei trebue să fie făcută pe hârtie curată și iscălită de trimițator. 2) Distribuirea premiilor se va face nu după tragerea la sorţi, ci fie­care persoană care va trimite deslegarea exactă, va primi premiul. 3) In ziua de 15 iunie a. c. va apare în ziarul ..Dimineaţa­ deslegarea exactă a problemei precum şi numele tuturor persoanelor, cari au primit premiul. In aceiaşi zi vom trimite premiile tuturor câştigătorilor. 4) Câştigătorii au drept a primi în loc de ceasornicul de aur 8000 lei în numerar. 5) Lei 230 se plăteşte la primirea pachetului.­­ Adresi­a: Depozitul de ceasoarnice „VULTUR", Cernăuţi, Regina Maria 16 FRAHZELA de ÂŞNOV HERDAN e DELICIOASA ÍDOÖÁ CIOCANE) EST El IAMA OSAKAS CU RENUME MOM 1) I ALI Pensiunea „TUSCULUM" BRAŞOV Pensiunea „EXCELSIOR* TIMIŞUL DE SUS Cel mai ideal loc de refugiu şi de recreare la oraş TOT ANUL DESCHISĂ Confort modern — Telefon Auto — Băi la ţară SE DESCHIDE LA 15 IUNIE Paradisul copiilor» Medic » Tenis Auto * Basmn de înotat * Telefon DE VANZARE PRETUTINDENI Poziţii sublime- Pensiunea complectă mai bine ca oriunde Preţuri convenabile şi foarte reduse în raport cu pensiunea excelentă-Adresa si in» DonpimoQ TIl^PIll ISM“ Bra$ov- Tel- 620 sau la formaţiuni la iCnSIUlicd­u­l UduULUUfl Bucureşti, Telef. 300­77 De închiriat Magazie ele zid 600 m. p. linie garaj Fabricele Române Unite Calea 13 Septembrie 113 VIZITAŢI Bogata expoziţie de MOBILA FINĂ MODERNA Dormitoare Sufragerii Birouri Fab. Dumitrescu Jelea Şos. MIHAI BRAVU No 264 Tramvai 2, 21. Telefon 344(18 CITII­ .JULEVERUL LITERAR“ MARE EXCURSIUNE IN STATELE UNITEI cu giganticul vapor LEVIATHAN al Compa­niei United States Lines­­ 3 Iulie - 6 August 1930 Informaţiuni BANCA GERMANI­A Bucureşti Victoriei, 88 Timişoara Brătianu, 4 cari sunt atât de fine în ţesătură şi culori, devin iar ca noui, şi strălucitoare, dacă le trataţi cu o soluţie inofen­sivă şi curată de Lux. Lux nu poate fininlocuit cu nimic. LEVER BROTHERS LIMITE!) PORT SUNLIGHT, ANGLIA M-LX 132-0243 R I Cu. o okeitwiana iwm­m «fotontal posesorvni vtmi MOTOCICLETE ad&ptcmd la bicicleta* rcnvurtitul moi­w»­x ADEVEH­I DEPOZIT EN­ GROJ1«I­ENi-DETAIL X.FILCH H­AN BUCURESTI I * STu LIPSCANI 104 u mara» La Gospodăria Vieneză Sfr. Aflîhai Vodă, 9 S’a primit un nou transport cu Rozentaluri originale prima cali­tate,, obiecte pentru cadouri, şi un bogat asortiment cu articole pentru menaj cu preţuri ce desfid orice concurentă. • .i .«j* As Itt Doctor H. KERN Fost Monitor al Clinicei Obstetricale Baudelocque din Paris FACERI - BOLI DE FEMEI Bu­lev. Maria 32. ® Consult. 3­ 7 Dr. FEUDIAN ELIAS Fost intern de spital specializat la Berlin. GENITQ-URINARE (bărbaţi femei), BOLI SEXUALE, PIELE ŞI SIFILIS. Tratamentul modern al glenoragiei acute, cronice şi com­­plicaţiilor ei. Electroterapie. Impo­tenţa, onania, poluţii. Diaterita (uretrită, ciatită prostatita, metrita, cronică). Cisto-Urotroscopia. Diag­noza sifilisului prin Ultramicrosco­­pie. Analize de laborator. Consult 11—2 și 5—9 seara STRADA ACADEMIEI 1 bis Alături hotelul Esplanade fost Bristol Telefon 348/78 ,­ reintorcâindu-se din Paris unde a lucrat ca asistent si colaborator al Prof. Beril­­lon la clinica de Psihoterapie şi Hyp­­noliogie (Paris) a reînceput consultaţiu­­nile Vindecă IMPOTENŢA SW Newressteam­ia, Misteri­a Melancolia, fumtilitatea, Fobia Paralisia, nevralgia, contracturi, tre­­murături, reumatism, insomnie, somno­lenţă, dureri de ei­p, NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI, palpitaţie, sughi­ţuri, poduri, vărsături, aerofagie. Trata­mentul copiilor Întârziaţi, impulsivi, ONAM­A, INCONTINENTA DE URINA — Metode Fizico-Electrice şi Psihice, HIPNOTISM, persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 3 a fost 47, Etaj II, casa Piascati. — Consultațiuni 9 — 11 și 2—7. Intrarea pe la Cinematograf, contra cfisSerel pârului, contra mâtpetel­oi a totiEror alecflmnS-­lor parului. Prescris «Se către corpul medical. De Vanzare la­­ Farmaciile, Uro«m­.rilac, ■»arfagnerille, Saloanele de Coafai, ele. -13l • BĂTĂTURI ? VR€I -JĂ LG-DIJTRUGl ? iNTReauiNTe^zĂ /p4)HUÎ'CitSZ GRTAN3A Lfl-DBOSUEHll ‘ Sl jjFAR MAC 11 ^ -jt Blenoragia vindecă fără durere radical, foarte repede prin medicamente noui și me­tode mod. D-rul T. Blanc, Calea Gri­­viţei 63. — Complicaţiile la prostată, ovare, vesică, orchite, cedează în câ­teva zile. Duminicile gratis pentru săraci. DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism se vindecă numai prin Antinevralgie Dr. Nanu-Muscel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drognerii. Pentru Fabricanţi de ape gazoase La Constanţa găsiţi acid carbonic Cu preţul de lei 1.000 tubul de 20 kgr. franco orice gară. Adresaţi co­menzile: Fabrica acid carbonic Do­­brogea, str. Carol 113, Constanţa. iar® Reducere 1 Lei Mtr. 100 cm.­ foarte recomandabil pentru rufărie 4 Pânzarie. Stofe, tatăsuri,j1jandil vinde cel mai convenabil Furnizorul Curţii Regale Str. PANZA2ÎS No. 9­5 Bucureşti 1 HwwmHinţiiiiiiiHiiiiiiimiim ! Expediem în provinciei prin Poştă cu ram­tburst GALAŢI Jurnale de Mode NOUTĂŢI pentru Dame, Bărbaţi şi Copii, pre­cum şi modele pentru Pălării, Lin­gerie şi încălţăminte au sosit la de­pozitul de ziare, . & & S; EDELSTEIN D 9 NI INEATA ­SZ Doctorul H. MARTIN Duminică 25 Mai 1339 Garnizoana im Sifjena — Roman colectiv de reportaj — (33) de MARKOV S TZ-RODI OM Deocamdată e frumos că dispozi­ţia este atât de paşnică. Este remar­cabil că se joacă operete noi, este avantagios că se discută chestiuni copilăreşti de politică internă, este îmbucurător că baronul Ambrozi a devenit guard al Coroanei. D. Gross citea gazeta, celălalt loco­tenent ordinea de zi, de răsunau lu­minătoarele deschise, prin cari se as­­vârlea fără milă gerul iernii sibe­riene. A avut dreptate șeful de gară din Blagovjestemsk. Acum nu mai tre­buia să poarte de grije, dacă o să fie iarnă! Intr’adevăr a cam întâr­­ziat în acest an, d­ar acuma bântuie cu furie. Nu era frig ca acasă. Deo­sebirea era cam aşa, ca într’o cra­vată şi între funia dela spânzură­toare. Fireşte, fireşte. Amândouă se înfăşură în jurul gâtului. Nici aca­să frigul nu este uniform. Câte oi­­dată e plăcut, uscat, altă dată e ■umed. Câte­odată frigul e atât de plăcut, încât aproape simţi că te în­călzeşte. Aici e altfel, nu este ger ca acasă. Unul dintre ei spunea că gerul are importanţă numai până la 35 de gr. Organismul omului simte frigul, nu­­mai până la 35 de grade. De la aceas­tă limită încolo, e tot una. Aşa este şi cu apa. E important până la 100 de grade. Dincolo de 100 de grade este absolut indiferent. Apa nu-şi bate capul cu căldura decât până la 100 de grade. Apoi se trans­formă în vapori. E tot una, d­acă temperatura este 101 sau de 1.000. Şi spuneam că acuma trecuseră de 35 de grade sub zero, şi că prin ur­mare nu mai avea nici un motiv să-şi bată capul cu frigul... Frigul năvălea în nori groşi pe fe­restruică, pe ferestruica specială pentru aerisire. In câteva clipe odaia era rece. După trei minute strigau deja cu toţii să închidă ventilaţia. Aerisirea n‘a ţinut nici cinci minute, dar a fost îndeajuns să dispară toată căldura. S‘au îngrămădit cu toţii, dârdâind, lângă sobele impunătoare. A mai trecut o noapte siberiană, împreună cu programul obişnuit. De dimineaţă, l’a salutat gol până la brâu pe colonelul rus, s‘a îmbrăcat şi s‘a dus în sfârşit în celălalt pavi­lion, la soldaţii de trupă, ca să facă cunoştinţă cu această lume separată. Zăpada imaculată strălucea de al­beaţă în curte. Trecătoarea dela un pavilion la altul era ca o tranşee al­bă. In zăpadă erau tăiate şanţuri frumoase, drepte, cari acopereau toc­mai statura unui om. Duşmanul nu putea să mai zărească oamenii cari, erau apăraţi de troenele de zăpadă. In pavilionul de jos, în odaia or­donanţelor, era o etajeră enormă, cu trei rânduri de rafturi - unele peste altele. Aşa dormeau soldaţii şi aici locuiau, în cele trei rafturi, aşezate unul peste altul. Vizita neobişnuită îi jena pe ordonanţele cari se spălau şi se Îmbrăca. Dintre ofiţeri numai de locotenent Rares avea obiceiul să vie aici, comandantul lor. El venea în fiecare dimineaţă, primea rapor­tul, asculta referatul subcomandan­­tului. Kares se ocupa de oamenii de trupă. A început să întrebe zăpăcit şi in­direct, era o situaţie piezişă. Propriu zis nu a avut nici o ţintă, când a venit aici. Aici nu era o ta­bără de soldaţi, ci căminul ordonan­ţelor. Era miros greu, dar era ordina şi curăţenie relativă. Aceştia aveau haine, aveau ce mânca, primeau lea­fă; aceştia nu puteau să ştie mai multe despre suferinţele celor de a­­fară, decât ştia el. Câte ceva totuşi i-au spus: i-au arătat cărţi poştale, primite de la oamenii cu cari porni­seră. Ei, fericiţi, cari au scăpat la umbra ofiţerilor. Era vorba de o linie ferată în Murinania, în aceste scrisori. Oame­nii se îmbolnăviseră de scorbut, le cădeau dinţii pe rând, li se îne­­greau picioarele, li se uscau extre­mităţile membrelor, se descompu­neau de vii. Scrie sărmanei mele soţii, că poate n-a primit scrisoarea mea... Pe mine să nu mă mai aş­tepte acasă, o să crăp aici, aici tre­bue să mor... Noi aici nu vedem soarele, nici pâine; suntem îngropaţi de vii... Mâncăm un fel de turtă nea­,­gră, necoaptă, de orz, n-o mai putem duce... îngropăm în fiecare zi, când începe să se topească zăpada,­­— iarna nu putem îngropa, o adunăm pe morţii noştri scumpi şi abia a­­tunci îi coborîm în pământ... E bine de voi, nu cunoaşteţi cnutul decât din nume, dar la noi în fiecare zi sunt bătuţi câţiva oameni, şi nu scapă nici unul... Un şuet strident răsună în camera ordonanţelor. S’a auzit apoi un sunet de clopo­ţel şi atât fluerul cât şi sunarea eraţi aşa ca în gările mici de provincie, când sună şeful de tren pentru ur­care. A rămas un moment înmărmu­rit, se mira de jocul înşelător al sim­ţurilor sale; simţea cum îi bate ini­ma tot mai sus în grumaz. Deodată răsună un glas puternic, strigând: Poftiţi domnilor, pleacă trenul spre Irkuţk-Moscova-Lemberg, Bu­­dapesta-Debreţin-Cluj, Soroksar-Mis­­colt-Cinci Biserici... pe linia doua... A urmat apoi un urlet îngrozitor, gălăgie asurzitoare şi toţi se repezi­­seră să-şi împacheteze lucrurile. Sol­daţii se înghesuiau plângând şi cân­tând pe rafturi, se împingeau unul pe altul, aruncau lucrurile. S'a auzit din nou un sunet fan­tomatic de clopoţel... Larma a devenit şi mai violentă şi gesturile şi mai înfrigurate. S’a sunat din nou, a răsunat flue­rul şi se auzi pufăitul leneş şi în­cet al unei locomotive din apropiere, plecarea, uruitul ritmic şi zgomo­tul­­ pe care îl face când trece pesta, 92 un macaz. Pufăitul deveni tot ma­­ des, iar uruitul se auzi tot mai în m­ini cet...­­ ■ Soldaţii au sărit de pe rafturi şi se înghesuiseră cu legăturile în spinare, într’o mulţime înfierbân­tată... Dar trenul se auzia tot mai de­parte şi sunetele mureau... S’au oprit în mijlocul camerei şi îngânau sărmanii, cu disperare : — Iar am pierdut trenul.­. ...Jocul acesta sfâşietor il jucau soldaţii în fiecare dimineaţă... ■*­­* CAPITOLUL XXXVI Sunt multe feluri de suferinţe- Sunt categorii şi în suferinţele pri­zonierilor de război. Este în afară de orice îndoială că suferă şi ofiţerii. Din cauza captivităţii, a nesigu­ranţei, a depărtării. Şi suferă şi din cauza hranei. De pildă, ce mâncare de lux este acasă morunul. Incercaţi însă vă rog să mâncaţi în fiecare zi morun prăj­­it, afumat, trecut prin sită, conser­ve, tocană, veşnic morun­ Indat­­ nu ar mai fi morunul mâncare de lu­f în restaurantele de clasa I. Amuri­­ şi Uşurul grui de moruni şi deunăzi şeful popotei a aranjat un prânz de gală cu specialităţi. A servit la prânz costiţă de purcel. Nu le-a mâncat nimeni, aveau gust de peştie. Şi costiţa de purcel avea gust iile peşte- In guvernământul Amurului şi porcii se hrănesc cu morun- Clu morun îi îngraşă şi de­­gepia nu poţi să mănânci o costiţă. Au încercat şi cu păsări, dar aici şi gâştele şi puii trăesc cu morun. E mai eftin morunul ab­ia, decât acasă tărâţele. Probabil că şi porcii s-au plictisit de icre negre şi de car­nea delicată a morunului, pe care îl păstrează în băcăniile de lux sub glob de sticlă. Ne-a ieşit şi ananasul pe gât. Din magazinele­ de la Habo­rowsk se trimit aproape exclusiv conserve de ananas, aşa încât de ani de zile nu am gustat o prună- Şi nu poţi să trăeşti veşnic cu ananas... Prin urmare şi asta e şuierânţă. De altfel nici ordonanţele nu joa­că degeaba jocul sfâşietor al plecării acasă­, Locuesc în rafturi, ca, pro­dusele asortate de război. Aerul este împuţit, sunt înghesuiţi unul într’al­­tul, şi cei cari acasă alunecau pe vreimea aceasta în pădure cu sania după lemne, sau se trudiau să aşeze fânul în glugă, acum­ coş petece, ţes ciorapi şi spală rufe murdare. Dar se vede că există şi desmoşteniţi în sistemul de castă al prizonierilor de război. Acei cari sunt dealungul li­niei ferate d­e la Murman, cărora le pică dinţii de scorbut... Cei care utilizează câte un narco­tic, fiecare caută să se înşele pe sine însuşi şi să se adoarmă cu ceva De aceia ciopleşte Danpek cravaşele de călărie, vioara din 7 mii de bucă­ţele, pentru asta le trebue „Gazeta de Siberia“, pentru asta serveşte stenografia, maşina de fiert spirt şi limba franceză. Şi noua procedură civilă, pe care o învăţau cu mare sârguinţă un grup întreg, probabil că nu serveşte decât pentru asta. Dacă ai putea să te duci să pescueşti dacă ar putea omul să câştige pâine pentru familie, astfel ar fi mai puţin numeroşi cei cari ar în­văţa scrierea chineză dintr’un abe­cedar chinez, în care literele sunt îmbrăcate în hârtie sugătoare. Pe această hârtie trebue să încerci de­senul literelor, dar n’a învăţat încă nimeni să scrie chinezeşte de atâţia ani de zile. In anii fără sfârşit şi In serile lungi, când zumzetul bonelor are ceva mistic, înviază amintiri de a­­casă şi din război, se făuresc pla­nuri de fugă, se ţes convorbiri fan­tastice cum şi în ce fel vor fi­­lucru­rile după război; oare primi-va fie­care prima de demobilizare?... Dacă o mai ţine captivitatea un an sau doi, o să primească bani groşi, atâţia ca să poată trăi din ve­nitul lor. Matematicienii mai buni abia răzbeau cu socoteala, cât i se ■cuvine fiecăruia, cât are puşi deo­parte fiecare acasă, suplimente de răzoi, ajutoare pentru familie şi câte toate... Numai vizitele în lagărele vecine, senzaţiile adunării ofiţereşti şi şti­rile ziarelor ruseşti mai aduceau puţină vioiciune; altfel nervii erau măcinaţi de o oboseală de moarte şi se ţineau trezi numai cu ştirile false. In timpul acela se încheia pacea pe fronturi în medie de câte trei ori pe săptămână, iar în celelalte patru zile er­au înfrângeri atât de îngrozi­toare, încât fără îndoială aduceau o hotărîre asupra soartei războiu­lui. Dar fiecare îşi făcea punctual da­toria; aproape le era ruşine când îi prindeau că în ziua aceia n'au învă­ţat, n‘a cioplit mai departe la cine ştie ce cutie sculptată, a neglijat desenul, n‘a citit continuarea roma­nului Lady Hamilton, nu şi-a îmbo­găţit cunoştinţele lim­bei franceze cu vreo nouă regulă de gramatică, n’a rezolvat nici o ecuaţie, n’a făcut noua baladă. Scriitorii scriau sâr­­guincioşi, pentru că dacă nu se du­ceau într’o zi regulat la redacţie, dacă neglijau într’o zi literatura, se auzeau deja reproşuri din boxa ve­cină. N’o să iasă din '­ acesta nicio­dată roman... (Va urma).

Next