Dimineaţa, iunie 1930 (Anul 26, nr. 8419-8448)
1930-06-01 / nr. 8419
Pagina 4-a ÎNGRIJIREA GURII CU ODOL e ca şi o binefacere. Microbii de putrezire in gură care încet, încet distrug dinţii, sunt împiedicaţi şi după fiecare clătire cu Octal, se produce în toată gura o împrospătare înviorătoare. Dacă mai curăţaţi dinţii şi cu pasta Odol, căpătaţi dinţi albi şi strălucitori. Maximum de Soliditate, Elecante şi Putere la Minimum de Preţ va oferă: vom MOTOCICLETA DRADA&tC. , MODEL 1930, Tip R9 500 cm3, 10-12 HP DELA Lei 52.000 IN SUS Reprezentanţa generală: „DELTA“, Bucureşti, Luterană 6 Sucursale: Autopare, Cluj, Reg. Maria $50 — Autocomerţ, Braşov, Str. Cărei 1. — „Ciat“ Ploeşti, Lascăr Catargiu 6. — Pro£. A. Heim jurr., Reşiţa. — Anton Katzky, Timişoara, Piaţa Unirii 10. — Motocar, Cernăuţi, G-zal Mircescu 3. — J. R. Albei, Râmnicu-Sărat. GRATIS Un ceas de aur in valoare de 8000 iei primeşte fiecare persoană care va comanda deja firma noastră I pendulă (ceas de perete) CUCUC mersul garantat pe 3 ani cu preţul de lei 195. (p. ambalaj şi porto 35 lei) şi totodată va trimite şi deslegarea problemei de mai jos ? Cum se va face deslegarea problemei? Se va pune diferite numere de la 1 până la 9 inclusiv în toate casetele acestui quadrat în astfel de orânduială că dacă se adună in toate liniile (orizontale, verticale și oblige) să iasă la adunare suma 15. Suma de 15 trebue să iasă la adunare cât mai mult posibil. 1) Deslegarea problemei trebue să fie făcută pe hârtie curată și iscălită de trimițator. 2) Distribuirea premiilor se va face nu după tragerea la sorţi, ci fiecare persoană care va trimite deslegarea exactă, va primi premiul. 3) In ziua de 15 iunie a. c. va apare în ziarul ..Dimineaţa deslegarea exactă a problemei precum şi numele tuturor persoanelor, cari au primit premiul. In aceiaşi zi vom trimite premiile tuturor câştigătorilor. 4) Câştigătorii au drept a primi în loc de ceasornicul de aur 8000 lei în numerar. 5) Lei 230 se plăteşte la primirea pachetului. Adresia: Depozitul de ceasoarnice „VULTUR", Cernăuţi, Regina Maria 16 FRAHZELA de ÂŞNOV HERDAN e DELICIOASA ÍDOÖÁ CIOCANE) EST El IAMA OSAKAS CU RENUME MOM 1) I ALI Pensiunea „TUSCULUM" BRAŞOV Pensiunea „EXCELSIOR* TIMIŞUL DE SUS Cel mai ideal loc de refugiu şi de recreare la oraş TOT ANUL DESCHISĂ Confort modern — Telefon Auto — Băi la ţară SE DESCHIDE LA 15 IUNIE Paradisul copiilor» Medic » Tenis Auto * Basmn de înotat * Telefon DE VANZARE PRETUTINDENI Poziţii sublime- Pensiunea complectă mai bine ca oriunde Preţuri convenabile şi foarte reduse în raport cu pensiunea excelentă-Adresa si in» DonpimoQ TIl^PIll ISM“ Bra$ov- Tel- 620 sau la formaţiuni la iCnSIUlicdul UduULUUfl Bucureşti, Telef. 30077 De închiriat Magazie ele zid 600 m. p. linie garaj Fabricele Române Unite Calea 13 Septembrie 113 VIZITAŢI Bogata expoziţie de MOBILA FINĂ MODERNA Dormitoare Sufragerii Birouri Fab. Dumitrescu Jelea Şos. MIHAI BRAVU No 264 Tramvai 2, 21. Telefon 344(18 CITII .JULEVERUL LITERAR“ MARE EXCURSIUNE IN STATELE UNITEI cu giganticul vapor LEVIATHAN al Companiei United States Lines 3 Iulie - 6 August 1930 Informaţiuni BANCA GERMANIA Bucureşti Victoriei, 88 Timişoara Brătianu, 4 cari sunt atât de fine în ţesătură şi culori, devin iar ca noui, şi strălucitoare, dacă le trataţi cu o soluţie inofensivă şi curată de Lux. Lux nu poate fininlocuit cu nimic. LEVER BROTHERS LIMITE!) PORT SUNLIGHT, ANGLIA M-LX 132-0243 R I Cu. o okeitwiana iwmm «fotontal posesorvni vtmi MOTOCICLETE ad&ptcmd la bicicleta* rcnvurtitul moiw»x ADEVEHI DEPOZIT EN GROJ1«IENi-DETAIL X.FILCH HAN BUCURESTI I * STu LIPSCANI 104 u mara» La Gospodăria Vieneză Sfr. Aflîhai Vodă, 9 S’a primit un nou transport cu Rozentaluri originale prima calitate,, obiecte pentru cadouri, şi un bogat asortiment cu articole pentru menaj cu preţuri ce desfid orice concurentă. • .i .«j* As Itt Doctor H. KERN Fost Monitor al Clinicei Obstetricale Baudelocque din Paris FACERI - BOLI DE FEMEI Bulev. Maria 32. ® Consult. 3 7 Dr. FEUDIAN ELIAS Fost intern de spital specializat la Berlin. GENITQ-URINARE (bărbaţi femei), BOLI SEXUALE, PIELE ŞI SIFILIS. Tratamentul modern al glenoragiei acute, cronice şi complicaţiilor ei. Electroterapie. Impotenţa, onania, poluţii. Diaterita (uretrită, ciatită prostatita, metrita, cronică). Cisto-Urotroscopia. Diagnoza sifilisului prin Ultramicroscopie. Analize de laborator. Consult 11—2 și 5—9 seara STRADA ACADEMIEI 1 bis Alături hotelul Esplanade fost Bristol Telefon 348/78 , reintorcâindu-se din Paris unde a lucrat ca asistent si colaborator al Prof. Berillon la clinica de Psihoterapie şi Hypnoliogie (Paris) a reînceput consultaţiunile Vindecă IMPOTENŢA SW Newressteamia, Misteria Melancolia, fumtilitatea, Fobia Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de eip, NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI, palpitaţie, sughiţuri, poduri, vărsături, aerofagie. Tratamentul copiilor Întârziaţi, impulsivi, ONAMA, INCONTINENTA DE URINA — Metode Fizico-Electrice şi Psihice, HIPNOTISM, persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 3 a fost 47, Etaj II, casa Piascati. — Consultațiuni 9 — 11 și 2—7. Intrarea pe la Cinematograf, contra cfisSerel pârului, contra mâtpeteloi a totiEror alecflmnS-lor parului. Prescris «Se către corpul medical. De Vanzare la Farmaciile, Uro«m.rilac, ■»arfagnerille, Saloanele de Coafai, ele. -13l • BĂTĂTURI ? VR€I -JĂ LG-DIJTRUGl ? iNTReauiNTe^zĂ /p4)HUÎ'CitSZ GRTAN3A Lfl-DBOSUEHll ‘ Sl jjFAR MAC 11 ^ -jt Blenoragia vindecă fără durere radical, foarte repede prin medicamente noui și metode mod. D-rul T. Blanc, Calea Griviţei 63. — Complicaţiile la prostată, ovare, vesică, orchite, cedează în câteva zile. Duminicile gratis pentru săraci. DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism se vindecă numai prin Antinevralgie Dr. Nanu-Muscel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drognerii. Pentru Fabricanţi de ape gazoase La Constanţa găsiţi acid carbonic Cu preţul de lei 1.000 tubul de 20 kgr. franco orice gară. Adresaţi comenzile: Fabrica acid carbonic Dobrogea, str. Carol 113, Constanţa. iar® Reducere 1 Lei Mtr. 100 cm. foarte recomandabil pentru rufărie 4 Pânzarie. Stofe, tatăsuri,j1jandil vinde cel mai convenabil Furnizorul Curţii Regale Str. PANZA2ÎS No. 95 Bucureşti 1 HwwmHinţiiiiiiiHiiiiiiimiim ! Expediem în provinciei prin Poştă cu ramtburst GALAŢI Jurnale de Mode NOUTĂŢI pentru Dame, Bărbaţi şi Copii, precum şi modele pentru Pălării, Lingerie şi încălţăminte au sosit la depozitul de ziare, . & & S; EDELSTEIN D 9 NI INEATA SZ Doctorul H. MARTIN Duminică 25 Mai 1339 Garnizoana im Sifjena — Roman colectiv de reportaj — (33) de MARKOV S TZ-RODI OM Deocamdată e frumos că dispoziţia este atât de paşnică. Este remarcabil că se joacă operete noi, este avantagios că se discută chestiuni copilăreşti de politică internă, este îmbucurător că baronul Ambrozi a devenit guard al Coroanei. D. Gross citea gazeta, celălalt locotenent ordinea de zi, de răsunau luminătoarele deschise, prin cari se asvârlea fără milă gerul iernii siberiene. A avut dreptate șeful de gară din Blagovjestemsk. Acum nu mai trebuia să poarte de grije, dacă o să fie iarnă! Intr’adevăr a cam întârziat în acest an, dar acuma bântuie cu furie. Nu era frig ca acasă. Deosebirea era cam aşa, ca într’o cravată şi între funia dela spânzurătoare. Fireşte, fireşte. Amândouă se înfăşură în jurul gâtului. Nici acasă frigul nu este uniform. Câte oidată e plăcut, uscat, altă dată e ■umed. Câteodată frigul e atât de plăcut, încât aproape simţi că te încălzeşte. Aici e altfel, nu este ger ca acasă. Unul dintre ei spunea că gerul are importanţă numai până la 35 de gr. Organismul omului simte frigul, numai până la 35 de grade. De la această limită încolo, e tot una. Aşa este şi cu apa. E important până la 100 de grade. Dincolo de 100 de grade este absolut indiferent. Apa nu-şi bate capul cu căldura decât până la 100 de grade. Apoi se transformă în vapori. E tot una, dacă temperatura este 101 sau de 1.000. Şi spuneam că acuma trecuseră de 35 de grade sub zero, şi că prin urmare nu mai avea nici un motiv să-şi bată capul cu frigul... Frigul năvălea în nori groşi pe ferestruică, pe ferestruica specială pentru aerisire. In câteva clipe odaia era rece. După trei minute strigau deja cu toţii să închidă ventilaţia. Aerisirea n‘a ţinut nici cinci minute, dar a fost îndeajuns să dispară toată căldura. S‘au îngrămădit cu toţii, dârdâind, lângă sobele impunătoare. A mai trecut o noapte siberiană, împreună cu programul obişnuit. De dimineaţă, l’a salutat gol până la brâu pe colonelul rus, s‘a îmbrăcat şi s‘a dus în sfârşit în celălalt pavilion, la soldaţii de trupă, ca să facă cunoştinţă cu această lume separată. Zăpada imaculată strălucea de albeaţă în curte. Trecătoarea dela un pavilion la altul era ca o tranşee albă. In zăpadă erau tăiate şanţuri frumoase, drepte, cari acopereau tocmai statura unui om. Duşmanul nu putea să mai zărească oamenii cari, erau apăraţi de troenele de zăpadă. In pavilionul de jos, în odaia ordonanţelor, era o etajeră enormă, cu trei rânduri de rafturi - unele peste altele. Aşa dormeau soldaţii şi aici locuiau, în cele trei rafturi, aşezate unul peste altul. Vizita neobişnuită îi jena pe ordonanţele cari se spălau şi se Îmbrăca. Dintre ofiţeri numai de locotenent Rares avea obiceiul să vie aici, comandantul lor. El venea în fiecare dimineaţă, primea raportul, asculta referatul subcomandantului. Kares se ocupa de oamenii de trupă. A început să întrebe zăpăcit şi indirect, era o situaţie piezişă. Propriu zis nu a avut nici o ţintă, când a venit aici. Aici nu era o tabără de soldaţi, ci căminul ordonanţelor. Era miros greu, dar era ordina şi curăţenie relativă. Aceştia aveau haine, aveau ce mânca, primeau leafă; aceştia nu puteau să ştie mai multe despre suferinţele celor de afară, decât ştia el. Câte ceva totuşi i-au spus: i-au arătat cărţi poştale, primite de la oamenii cu cari porniseră. Ei, fericiţi, cari au scăpat la umbra ofiţerilor. Era vorba de o linie ferată în Murinania, în aceste scrisori. Oamenii se îmbolnăviseră de scorbut, le cădeau dinţii pe rând, li se înegreau picioarele, li se uscau extremităţile membrelor, se descompuneau de vii. Scrie sărmanei mele soţii, că poate n-a primit scrisoarea mea... Pe mine să nu mă mai aştepte acasă, o să crăp aici, aici trebue să mor... Noi aici nu vedem soarele, nici pâine; suntem îngropaţi de vii... Mâncăm un fel de turtă nea,gră, necoaptă, de orz, n-o mai putem duce... îngropăm în fiecare zi, când începe să se topească zăpada,— iarna nu putem îngropa, o adunăm pe morţii noştri scumpi şi abia atunci îi coborîm în pământ... E bine de voi, nu cunoaşteţi cnutul decât din nume, dar la noi în fiecare zi sunt bătuţi câţiva oameni, şi nu scapă nici unul... Un şuet strident răsună în camera ordonanţelor. S’a auzit apoi un sunet de clopoţel şi atât fluerul cât şi sunarea eraţi aşa ca în gările mici de provincie, când sună şeful de tren pentru urcare. A rămas un moment înmărmurit, se mira de jocul înşelător al simţurilor sale; simţea cum îi bate inima tot mai sus în grumaz. Deodată răsună un glas puternic, strigând: Poftiţi domnilor, pleacă trenul spre Irkuţk-Moscova-Lemberg, Budapesta-Debreţin-Cluj, Soroksar-Miscolt-Cinci Biserici... pe linia doua... A urmat apoi un urlet îngrozitor, gălăgie asurzitoare şi toţi se repeziseră să-şi împacheteze lucrurile. Soldaţii se înghesuiau plângând şi cântând pe rafturi, se împingeau unul pe altul, aruncau lucrurile. S'a auzit din nou un sunet fantomatic de clopoţel... Larma a devenit şi mai violentă şi gesturile şi mai înfrigurate. S’a sunat din nou, a răsunat fluerul şi se auzi pufăitul leneş şi încet al unei locomotive din apropiere, plecarea, uruitul ritmic şi zgomotul pe care îl face când trece pesta, 92 un macaz. Pufăitul deveni tot ma des, iar uruitul se auzi tot mai în mini cet... ■ Soldaţii au sărit de pe rafturi şi se înghesuiseră cu legăturile în spinare, într’o mulţime înfierbântată... Dar trenul se auzia tot mai departe şi sunetele mureau... S’au oprit în mijlocul camerei şi îngânau sărmanii, cu disperare : — Iar am pierdut trenul.. ...Jocul acesta sfâşietor il jucau soldaţii în fiecare dimineaţă... ■** CAPITOLUL XXXVI Sunt multe feluri de suferinţe- Sunt categorii şi în suferinţele prizonierilor de război. Este în afară de orice îndoială că suferă şi ofiţerii. Din cauza captivităţii, a nesiguranţei, a depărtării. Şi suferă şi din cauza hranei. De pildă, ce mâncare de lux este acasă morunul. Incercaţi însă vă rog să mâncaţi în fiecare zi morun prăjit, afumat, trecut prin sită, conserve, tocană, veşnic morun Indat nu ar mai fi morunul mâncare de luf în restaurantele de clasa I. Amuri şi Uşurul grui de moruni şi deunăzi şeful popotei a aranjat un prânz de gală cu specialităţi. A servit la prânz costiţă de purcel. Nu le-a mâncat nimeni, aveau gust de peştie. Şi costiţa de purcel avea gust iile peşte- In guvernământul Amurului şi porcii se hrănesc cu morun- Clu morun îi îngraşă şi degepia nu poţi să mănânci o costiţă. Au încercat şi cu păsări, dar aici şi gâştele şi puii trăesc cu morun. E mai eftin morunul abia, decât acasă tărâţele. Probabil că şi porcii s-au plictisit de icre negre şi de carnea delicată a morunului, pe care îl păstrează în băcăniile de lux sub glob de sticlă. Ne-a ieşit şi ananasul pe gât. Din magazinele de la Haborowsk se trimit aproape exclusiv conserve de ananas, aşa încât de ani de zile nu am gustat o prună- Şi nu poţi să trăeşti veşnic cu ananas... Prin urmare şi asta e şuierânţă. De altfel nici ordonanţele nu joacă degeaba jocul sfâşietor al plecării acasă, Locuesc în rafturi, ca, produsele asortate de război. Aerul este împuţit, sunt înghesuiţi unul într’altul, şi cei cari acasă alunecau pe vreimea aceasta în pădure cu sania după lemne, sau se trudiau să aşeze fânul în glugă, acum coş petece, ţes ciorapi şi spală rufe murdare. Dar se vede că există şi desmoşteniţi în sistemul de castă al prizonierilor de război. Acei cari sunt dealungul liniei ferate de la Murman, cărora le pică dinţii de scorbut... Cei care utilizează câte un narcotic, fiecare caută să se înşele pe sine însuşi şi să se adoarmă cu ceva De aceia ciopleşte Danpek cravaşele de călărie, vioara din 7 mii de bucăţele, pentru asta le trebue „Gazeta de Siberia“, pentru asta serveşte stenografia, maşina de fiert spirt şi limba franceză. Şi noua procedură civilă, pe care o învăţau cu mare sârguinţă un grup întreg, probabil că nu serveşte decât pentru asta. Dacă ai putea să te duci să pescueşti dacă ar putea omul să câştige pâine pentru familie, astfel ar fi mai puţin numeroşi cei cari ar învăţa scrierea chineză dintr’un abecedar chinez, în care literele sunt îmbrăcate în hârtie sugătoare. Pe această hârtie trebue să încerci desenul literelor, dar n’a învăţat încă nimeni să scrie chinezeşte de atâţia ani de zile. In anii fără sfârşit şi In serile lungi, când zumzetul bonelor are ceva mistic, înviază amintiri de acasă şi din război, se făuresc planuri de fugă, se ţes convorbiri fantastice cum şi în ce fel vor filucrurile după război; oare primi-va fiecare prima de demobilizare?... Dacă o mai ţine captivitatea un an sau doi, o să primească bani groşi, atâţia ca să poată trăi din venitul lor. Matematicienii mai buni abia răzbeau cu socoteala, cât i se ■cuvine fiecăruia, cât are puşi deoparte fiecare acasă, suplimente de răzoi, ajutoare pentru familie şi câte toate... Numai vizitele în lagărele vecine, senzaţiile adunării ofiţereşti şi ştirile ziarelor ruseşti mai aduceau puţină vioiciune; altfel nervii erau măcinaţi de o oboseală de moarte şi se ţineau trezi numai cu ştirile false. In timpul acela se încheia pacea pe fronturi în medie de câte trei ori pe săptămână, iar în celelalte patru zile erau înfrângeri atât de îngrozitoare, încât fără îndoială aduceau o hotărîre asupra soartei războiului. Dar fiecare îşi făcea punctual datoria; aproape le era ruşine când îi prindeau că în ziua aceia n'au învăţat, n‘a cioplit mai departe la cine ştie ce cutie sculptată, a neglijat desenul, n‘a citit continuarea romanului Lady Hamilton, nu şi-a îmbogăţit cunoştinţele limbei franceze cu vreo nouă regulă de gramatică, n’a rezolvat nici o ecuaţie, n’a făcut noua baladă. Scriitorii scriau sârguincioşi, pentru că dacă nu se duceau într’o zi regulat la redacţie, dacă neglijau într’o zi literatura, se auzeau deja reproşuri din boxa vecină. N’o să iasă din ' acesta niciodată roman... (Va urma).