Dimineaţa, iunie 1930 (Anul 26, nr. 8419-8448)

1930-06-11 / nr. 8429

Anul XXVI. - Ho. 8428 12 pagini Cereţi la depozitarii de ziare C­ONCURSULUI DE FRUMUSEŢE Fortnat mare — hârtie velină —■ tipărit In colori — 300 llustraţiuni.n­iHiUE Fondată in 1904 de CONST. MXILE3 LEB ItlCh­resti'Str. Gonst. niîUe 7-11 (Sărindar) și librării ALBUMUL TELEF. I Centrala: 300 87. 32173, 340/79, 353/54 Direcţie: 357/72, A­dria 307/11 Provincia 310/60 Miercuri 11 Iunie 1930 Ochelarii de soare „PERSOL11 sunt cei mai buni. Se gă­­sesc cu preţul de LEI 50, perechea la «Carol Ri­nger Bucureşti, Str. Brezoianu No. 4 e , Carol I şi Carol II Istoria cunoaşte repetiri, cari sunt atât de asemănătoare, încât au fost istorici cari au crezut că se poate recunoaşte în ele o lege a filmurilor politice. Carol II proclamat eri rege, s’a întors în ţară, aproape în acelaş fel, în care întemeietorul dinastiei, a venit intr’însa, răspunzând la a­­pelul naţiunii, care-l chemase prin­­tr’un plebiscit. Din Miinich a luat Carol II avio­nul pentru a veni la Bucureşti. Din Miinich a luat şi Carol I trenul. Cu un paşaport împrumutat a venit Carol II, cu un paşaport împrumu­tat a venit şi Carol I. După ce a depus jurământul, Ca­rol II a rostit un discurs-program în care a arătat toate gândurile şi Intenţiile de cart­e însufleţit. La fel A făcut şi Carol I. Cititorii au luat cunoştinţă de­­discursul regelui Carol II. In acea m­emorabilă zi de 10 Mai 1866, Ca­rol I, după ce a depus jurământul a spus: „Vă aduc o inimă reală, intenţii pur şi o voinţă fermă de a face bi­nele, un devotament fără margini pentru Patrie şi acel respect ine­­branjabil al legilor, pe care l-am m­oştenit de la strămoşii mei“. Şi Carol I a terminat discursul Său, cu aceste cuvinte : „Numai Dumnezeu ştie ce rezer­vă viitorului Patriei noastre. Din parte-ne să ne mulţumim a ne face datoria“. Câteva zile mai târziu, la 24 Mai, Carol I primeşte o delegaţie de ofi­ţeri. Acestora le-a spus : „Jurământul obligă pe soldat la o supunere absolută. Nici actele şe­fului armatei, nici motivele cari le determină, nu trebue supuse criti­cei. Politica trebue să rămâe de­parte de el. Misiunea lui este de a-şi apăra suveranul şi patria, până la ultima suflare, împotriva oricărui inamic“. Şi termina astfel: „Nu uitaţi că am venit pentru a crea un viitor şi nu pentru a face dintr’un trecut, pe care nici nu vroi să-l cunosc, baza activităţii mele“. Eri Carol II spunea în discursul Său şi repeta în proclamaţia sa: „Astăzi, în mijlocul vostru, am­­venit cu inima plină de dragoste pentru toţi românii şi cu singurul gând de a strânge împrejurul Tro­nului pe toţi fiii patriei, dornici de m­uncă şi de adevăr. „In sufletul meu nu a rămas nici o umbră de resentiment faţă de a­­cei cari, în timpul pribegiei, au crezut să poată şterge, prin vor­bele lor, din inima acestui popor, în mijlocul căruia m’am născut şi am crescut, legătura sufletească ce ne-a unit“. Iar d. Iorga în discursul său de Urări pentru noul rege, a definit în alţi termeni, dar în acelaş fel ca şi regele Carol I, rolul armatei în stat. S. D. Iorga a mai prevenit pe toţi ca să nu făgăduiască, să nu-şi fă­­găduiască de la noul rege, mai mult decât o omeneşte posibil să se facă. Aceasta fiindcă, cum a observat, minuni nu se mai întâmplă. In acest sens trebue avut în ve­dere că urcarea pe tron a regelui Carol II este sfârâitul unei nedrep­tăţi, cum s’a spus, dar este abia începutul, condiţia prealabilă a ac­ţiunii ce se aşteaptă dela tânărul suveran, în care mulţimea acestui popor, copleşit de grijile şi dificul­tăţile clipei de faţă, îşi pune o spe­ranţa, pentru îndeplinirea călreia, cum bine a remarcat regele, sfor­ţarea comună a tuturor forţelor vii ale naţiunii, abia este suficientă. Dar orice s’ar spune şi oricum ar întoarce cineva lucrurile, sforţa­rea aceasta comună nu este posibi­lă decât pe baza Constituţiei şi a legilor edictate după prescripţiile ei. Nu pentru a eşi din legalitate, ci pentru ca să se poată reintra în ea, dorinţa naţiunii a fost ca prinţul Carol să fie urcat pe tronul Româ­niei. In cuvântarea sa, regele a spus că jurământul pe care l-a de­pus depăşeşte zidurile lăcaşului is­toric în care a fost prestat şi de­vine un legământ sfânt între rege şi popor. E o făgăduială solemnă, de care naţiunea a luat cunoştinţă cu bucurie şi pe care o va înscrie în cel mai frumos culţ al inimei sale. E o făgăduială care e cu to­tul în tradiţia strămoşilor regelui Carol II, în spiritul făgăduielii pri­me a întemeietorului dinastiei: „Vă aduc acel respect inebranjabil al legilor“. In acest spirit Carol I a fost un păzitor zelos al Constituţiei pe ca­re jurase şi se poate spune, că în tot timpul domniei sale, cele mai e­­senţiale libertăţi garantate de dân­sa, în primul rând cea a presei, au fost pe deplin respectate. In clipa urcării sale pe tron, Ca­rol I a spus că nu putem şti ce re­zervă Providenţa viitorului ţării, dar că fiecare trebue să-şi facă da­toria pentru a asigura acest viitor. Carol II însă a arătat calea pe care trebue să-şi facă toţi datoria­ prin muncă. Zilele de sărbătoare au ridicat o clipă poporul deasupra grijilor de toate zilele, de toată clipa, foarte acute astăzi. Dar nu e vreme de pierdut. Nevoile momentului ne chiamă. Pentru a face faţă , înainte spre muncă. II. Mulţimea pe străzi aşteptând întoarcerea cortegiului regal spre Palas Ridicarea pedepselor militare Din ordinul regelui Ca­rol al ll-lea pe ziua de 3 Iunie c., au fost ridicate toate pedepsele militare în curs de executare până la numita zi. CRIZA VA DURA PE MIERCURI Criza politică este deschisă. A­­seară a fost consultat d. N. Iorga­ După amiază vor continua consul­tările. Se speră că,­ până Miercuri dimineaţă, noul guvern va fi cons­tituit. Din toate ştirile cari ne parvin din sferele hotărâtoare, se desem­nează câteva puncte cardinale, cari dau aspectul precis al acestei crize politice. ★ Astfel, în primul loc, este absolut cert că regele Carol nu se gândeşte la dizolvarea parlamentului. P­oliticeşte lucrul e şi foarte just. Noul alegeri n’ar putea da un par­lament, care să fie un partizan mai cald al noului rege decât cel de astăzi. Scenele fără precedent, pe­trecute ori, au învederat o aseme­nea stare sufletească, încât regele Carol ştie bine că se poate bizui pe actualele Camere. In al doilea loc, este iarăş clar, oricât unii ar încerca să susţie contrarul, că regele ţine să aibă concursul partidului naţional-ţărănesc. In momen­tul, în care liberalii adoptă a­­titudinea lor ştiută, este ex­clus ca regele să nesocoteas­că forţa naţional-ţărănistă. Fireşte. In aceste momente de răsturnare a multor raporturi, au intrat în acţiune şi unele elemente cari cred — graţie situaţiei lor ex­cepţional de favorabile de moment — că pot încerca o lovitură contra d-lor Maniu şi Madgearu. Sunt în­să, toate indiciile că d. Mihalache face imense sforţări pentru a redu­ce influenţa acestor elemente şi în­lăturând fricţiunile şi aspiraţiunile să dea totuşi întăetate, în viitorul guvern, partidului naţional-ţără­­nesc. * La Cameră se puneau, Dumi­nică următoarele nume, în vede­rea formării unui nou guvern de concentrare. D-nii general Presam, Iu­­liu Maniu, Nicolae Iorga, general Averescu şi Nicu­­lae Titulescu. In ce priveşte pe d. general Pre­­san sunt indicii că d-sa ezită şi că în cele din urmă, va declina onoa­rea acestei misiuni. D. Iorga, indicând pe d. general Presan, indirect a recunoscut că nu este în măsură de a realiza, o for­maţiune ministerială sprijinită de actualul parlament. De altfel, rezo­luţiile adoptate de comitetul de con­ducere al partidului d-lui Iorga duc categoric la aceste concluziuni. D . general Averescu este adver­sar hotărît al unui guvern de con­centrare. Deci nu va încerca să-l formeze şi, în caz de va putea fi realizat, va da deslegarea cuvenită unor reprezentanţi ai partidului po­porului. Se şi citează nume. In fond d. general Averescu tine să consti­tuie rezerva de mâine, pentru mo­mentul când guvernul de concen­trare se va dovedi neputincios să facă faţă împrejurărilor. Rămân dar d-nii Maniu şi Titu­lescu. In cazul Titulescu, noua ordine de lucruri ar câştiga desigur foarte mult. In străinătate şi în special în aceste momente, un guvern prezi­dat de d. Titulescu ar face o impre­sie bună. Este de văzut, însă, dacă ministrul nostru de la Londra va putea, în timp util, prelua însărci­narea aceasta şi dacă ar putea ob­ţine concursul parlamentului. R­ămâne d. Maniu. Din chiar cer­curile palatiste pleacă informaţiuni demne de încredere că şeful parti­dului naţional-ţărănesc va fi însăr­cinat cu formarea guvernului, dân­­du-i-se mandat de a lărgi cadrul, introducând şi pe unii adepţi ai noului regim, cu toate că ei fac par­te din alte partide. E de văzut în ce măsură d. Ma­niu va fi dispus să satisfacă acea­stă dorinţă regală. Pe lângă unele dificultăţi de or- Ediţiile speciale ale „Dimineţii“ Şi cu ocazia evenimentelor de em­, ziarele noastre au ară­tat că încrederea pe care le-o manifestă cititorii, este pe de­plin îndreptăţită. Ziarul „Dimineaţa“ a apărut Duminică în afară de ediţia obişnuită în două ediţiuni speciale. Prima la orele 2 d. a. în mo­mentul când publicul îngră­mădit pe străzile principale aştepta trecerea cortegiului regal. Această ediţie a cuprins darea de seamă complectă minut cu minut a dezbateri­lor Adunării Naţionale, şi de­claraţiile reprezentanţilor par­tidelor în întregime. Publicul a fost profund impresionat de exactitatea şi repeziciunea serviciului nostru de reportaj şi de superioritatea mijloace­lor noastre technice. A doua ediţie a apărut la ora 5 d. a. de îndată ce regele a ci­tit proclamaţia. In momentul când cortegiul regal trecea spre palat, a doua ediţie specială a „Dimineţii“ era pe stradă cu discursul şi proclamaţia rege­lui In extenso, 1. .­ Retragerea Guvernului de o zi S­tepele consulta pe şefii de par­tide şi-a fixat atitudinea Partidul liberal D. prim ministru G. G. Mirones­­cu s-a prezentat Duminică d. a., la ora 5, în audienţă la regele Ca­rol, la palatul din calea Victoriei, şi i-a prezentat demisia cabinetului. Demisia a fost primită dar rege­le l-a rugat pe d. Mironescu să con­tinue conducerea cabinetului până la formarea noului guvern. Regele i-a mulţumit apoi pentru că şi-a luat sarcina de a dirija eve­nimentele din ultimele 24 de ore cum şi pentru felul cum le-a dirijat. O DECLARAŢIE A D-LUI MIRONESCU ieşind dela palat d. G. G. Miro­nescu a declarat ziariştilor că-şi so­­coate datoria împlinită către ţară şi­­ tron şi de-aceia şi-a prezentat de­misia. D. Mironescu a mai spus că se simte fericit că toate formele s’au putut împlini într’un timp relativ scurt şi fără nici o dificultate. CONSULTĂRILE REGELUI Regele Carol a început imediat obişnuitele consultări în vederea formării noului guvern. D. IORGA PROPUNE PE D. GENERAL PRESAN Cel dintâi a fost primit d. N. Ior­ga, şeful partidului național, la ora 6 jumătate. D. Iorga a spus că noul guvern nu poate fi prezidat decât de d. ge­neral Preşan. A sosit acum vremea unor noui formule, deci nici d. Ma­niu, nici d. Mihalache nu pot fi che­maţi să formeze noul guvern. Re­voluţia ce s’a produs face absolut necesare forţe noui. Nici guvern de clasă, nici guvern de partid şi nici formula unui guvern Titulescu. D. Iorga s’a declarat gata să dea sprijin unei formaţiuni Presan in­trând chiar în guvern. După câte se afirmă, d-sa a făcut o singură rezervă : nu vrea să ia loc pe ban­ca ministerială alături de d. Oct. Goga. REGELE A SUSPENDAT CONSULTĂRILE Audienţa s’a terminat la ora 7, când urma să se prezinte la palat d. Iuliu Maniu. Regele simţindu-se însă obosit, a suspendat consultă­rile, amânând audienţa d-lui Ma­niu pentru Luni după amiază, din lăuntric de partid — şi nu toc­mai din cele mai mici — d. Maniu are în faţa sa o grea problemă su­fletească. Şi dacă i s’ar cere numai decât anumite colaborări, cari nu corespund trecutului d-sale de lup­tă în Ardeal şi atitudinii d-sale de la război încoace, va prefera să lase altora răspunderea, fie din a­­fară de partid, fie dinlăuntrul parti­dului. ★ Cum am spus, cu toate că sunt mari dificultăţi în legătură cu soluția pro­blemei, un lucru e sigur: oricare va fi guvernul de mâine, el va trebui să ceară imediat Corpurilor legiuitoare, votarea ace­lor legi economice și fi­nanciare, rămase în pană, din cauza evenimentelor, dar cari sunt absolut şi imediat necesare. Fără ele, este greu ca guvernul de mâine să poată face faţă situaţiei financiare şi bugetare. Noul rege a şi fost şi va mai fi pus în măsură de a cunoaşte — printr’un de­taliat raport — cât de im­perioasă este votarea a­­cestor legi. Bine­înţeles că, în cadrul acestor legi nu intră nici legea sanitară, nici legea corpului de avocaţi şi al­tele, cu cari, în mod inutil, au fost împovorate lucrările parlamentului. Aseară la orele 7 Regele Carol s’a dus la Palatul Regal dela şosea,­­ după ce fuseseră acolo Principele Nicolae şi Regina Elisabeta a Gre­ciei care vestiseră această întâlnire. Principesa mamă încă de dimi­­mineaţă declarase d-lui N. Iorga că e hotărâtă să urmeze în ce priveşte pe Domnitorul Mihai voinţa Regelui Carol. Deasemeni s’a hotărât de co­mun acord să nu se ceară anularea divorţului. Aclamat de mulţime, Regele Carol însoţit de Voevodul Mihai au sosit într’o maşină deschisă la Palatul din Calea Victoriei. Mulţimea ovaţiona entusiasmată, maşina era oprită necontenit de po­porul care prin aclamaţii şi urale saluta apariţia lor. Deosebit de impresionantă a fost întâlnirea dintre Tatăl­ Râsge şi fiul Voevod. M. S. Regele Carol şi-a luat copilul pe genunchi şi strângându-l în bra­ţe il mângâia necontenit vorbind cu el şi desmerdându-l. Voevodul Mihai îşi va lua reşedin­ţa oficială în Palatul de la Cotroceni. Citiţi la Ultima Oră Atitudinea liberalilor CAROL AL ll-lea ŞI VOEVODUL MIHAI Regele şi Principele Nico­le întorcându-se de la şe­dinţa Adunării Naţionale

Next