Dimineaţa, iunie 1930 (Anul 26, nr. 8419-8448)
1930-06-11 / nr. 8429
Anul XXVI. - Ho. 8428 12 pagini Cereţi la depozitarii de ziare CONCURSULUI DE FRUMUSEŢE Fortnat mare — hârtie velină —■ tipărit In colori — 300 llustraţiuni.niHiUE Fondată in 1904 de CONST. MXILE3 LEB ItlChresti'Str. Gonst. niîUe 7-11 (Sărindar) și librării ALBUMUL TELEF. I Centrala: 300 87. 32173, 340/79, 353/54 Direcţie: 357/72, Adria 307/11 Provincia 310/60 Miercuri 11 Iunie 1930 Ochelarii de soare „PERSOL11 sunt cei mai buni. Se găsesc cu preţul de LEI 50, perechea la «Carol Ringer Bucureşti, Str. Brezoianu No. 4 e , Carol I şi Carol II Istoria cunoaşte repetiri, cari sunt atât de asemănătoare, încât au fost istorici cari au crezut că se poate recunoaşte în ele o lege a filmurilor politice. Carol II proclamat eri rege, s’a întors în ţară, aproape în acelaş fel, în care întemeietorul dinastiei, a venit intr’însa, răspunzând la apelul naţiunii, care-l chemase printr’un plebiscit. Din Miinich a luat Carol II avionul pentru a veni la Bucureşti. Din Miinich a luat şi Carol I trenul. Cu un paşaport împrumutat a venit Carol II, cu un paşaport împrumutat a venit şi Carol I. După ce a depus jurământul, Carol II a rostit un discurs-program în care a arătat toate gândurile şi Intenţiile de carte însufleţit. La fel A făcut şi Carol I. Cititorii au luat cunoştinţă dediscursul regelui Carol II. In acea memorabilă zi de 10 Mai 1866, Carol I, după ce a depus jurământul a spus: „Vă aduc o inimă reală, intenţii pur şi o voinţă fermă de a face binele, un devotament fără margini pentru Patrie şi acel respect inebranjabil al legilor, pe care l-am moştenit de la strămoşii mei“. Şi Carol I a terminat discursul Său, cu aceste cuvinte : „Numai Dumnezeu ştie ce rezervă viitorului Patriei noastre. Din parte-ne să ne mulţumim a ne face datoria“. Câteva zile mai târziu, la 24 Mai, Carol I primeşte o delegaţie de ofiţeri. Acestora le-a spus : „Jurământul obligă pe soldat la o supunere absolută. Nici actele şefului armatei, nici motivele cari le determină, nu trebue supuse criticei. Politica trebue să rămâe departe de el. Misiunea lui este de a-şi apăra suveranul şi patria, până la ultima suflare, împotriva oricărui inamic“. Şi termina astfel: „Nu uitaţi că am venit pentru a crea un viitor şi nu pentru a face dintr’un trecut, pe care nici nu vroi să-l cunosc, baza activităţii mele“. Eri Carol II spunea în discursul Său şi repeta în proclamaţia sa: „Astăzi, în mijlocul vostru, amvenit cu inima plină de dragoste pentru toţi românii şi cu singurul gând de a strânge împrejurul Tronului pe toţi fiii patriei, dornici de muncă şi de adevăr. „In sufletul meu nu a rămas nici o umbră de resentiment faţă de acei cari, în timpul pribegiei, au crezut să poată şterge, prin vorbele lor, din inima acestui popor, în mijlocul căruia m’am născut şi am crescut, legătura sufletească ce ne-a unit“. Iar d. Iorga în discursul său de Urări pentru noul rege, a definit în alţi termeni, dar în acelaş fel ca şi regele Carol I, rolul armatei în stat. S. D. Iorga a mai prevenit pe toţi ca să nu făgăduiască, să nu-şi făgăduiască de la noul rege, mai mult decât o omeneşte posibil să se facă. Aceasta fiindcă, cum a observat, minuni nu se mai întâmplă. In acest sens trebue avut în vedere că urcarea pe tron a regelui Carol II este sfârâitul unei nedreptăţi, cum s’a spus, dar este abia începutul, condiţia prealabilă a acţiunii ce se aşteaptă dela tânărul suveran, în care mulţimea acestui popor, copleşit de grijile şi dificultăţile clipei de faţă, îşi pune o speranţa, pentru îndeplinirea călreia, cum bine a remarcat regele, sforţarea comună a tuturor forţelor vii ale naţiunii, abia este suficientă. Dar orice s’ar spune şi oricum ar întoarce cineva lucrurile, sforţarea aceasta comună nu este posibilă decât pe baza Constituţiei şi a legilor edictate după prescripţiile ei. Nu pentru a eşi din legalitate, ci pentru ca să se poată reintra în ea, dorinţa naţiunii a fost ca prinţul Carol să fie urcat pe tronul României. In cuvântarea sa, regele a spus că jurământul pe care l-a depus depăşeşte zidurile lăcaşului istoric în care a fost prestat şi devine un legământ sfânt între rege şi popor. E o făgăduială solemnă, de care naţiunea a luat cunoştinţă cu bucurie şi pe care o va înscrie în cel mai frumos culţ al inimei sale. E o făgăduială care e cu totul în tradiţia strămoşilor regelui Carol II, în spiritul făgăduielii prime a întemeietorului dinastiei: „Vă aduc acel respect inebranjabil al legilor“. In acest spirit Carol I a fost un păzitor zelos al Constituţiei pe care jurase şi se poate spune, că în tot timpul domniei sale, cele mai esenţiale libertăţi garantate de dânsa, în primul rând cea a presei, au fost pe deplin respectate. In clipa urcării sale pe tron, Carol I a spus că nu putem şti ce rezervă Providenţa viitorului ţării, dar că fiecare trebue să-şi facă datoria pentru a asigura acest viitor. Carol II însă a arătat calea pe care trebue să-şi facă toţi datoria prin muncă. Zilele de sărbătoare au ridicat o clipă poporul deasupra grijilor de toate zilele, de toată clipa, foarte acute astăzi. Dar nu e vreme de pierdut. Nevoile momentului ne chiamă. Pentru a face faţă , înainte spre muncă. II. Mulţimea pe străzi aşteptând întoarcerea cortegiului regal spre Palas Ridicarea pedepselor militare Din ordinul regelui Carol al ll-lea pe ziua de 3 Iunie c., au fost ridicate toate pedepsele militare în curs de executare până la numita zi. CRIZA VA DURA PE MIERCURI Criza politică este deschisă. Aseară a fost consultat d. N. Iorga După amiază vor continua consultările. Se speră că, până Miercuri dimineaţă, noul guvern va fi constituit. Din toate ştirile cari ne parvin din sferele hotărâtoare, se desemnează câteva puncte cardinale, cari dau aspectul precis al acestei crize politice. ★ Astfel, în primul loc, este absolut cert că regele Carol nu se gândeşte la dizolvarea parlamentului. Politiceşte lucrul e şi foarte just. Noul alegeri n’ar putea da un parlament, care să fie un partizan mai cald al noului rege decât cel de astăzi. Scenele fără precedent, petrecute ori, au învederat o asemenea stare sufletească, încât regele Carol ştie bine că se poate bizui pe actualele Camere. In al doilea loc, este iarăş clar, oricât unii ar încerca să susţie contrarul, că regele ţine să aibă concursul partidului naţional-ţărănesc. In momentul, în care liberalii adoptă atitudinea lor ştiută, este exclus ca regele să nesocotească forţa naţional-ţărănistă. Fireşte. In aceste momente de răsturnare a multor raporturi, au intrat în acţiune şi unele elemente cari cred — graţie situaţiei lor excepţional de favorabile de moment — că pot încerca o lovitură contra d-lor Maniu şi Madgearu. Sunt însă, toate indiciile că d. Mihalache face imense sforţări pentru a reduce influenţa acestor elemente şi înlăturând fricţiunile şi aspiraţiunile să dea totuşi întăetate, în viitorul guvern, partidului naţional-ţărănesc. * La Cameră se puneau, Duminică următoarele nume, în vederea formării unui nou guvern de concentrare. D-nii general Presam, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, general Averescu şi Niculae Titulescu. In ce priveşte pe d. general Presan sunt indicii că d-sa ezită şi că în cele din urmă, va declina onoarea acestei misiuni. D. Iorga, indicând pe d. general Presan, indirect a recunoscut că nu este în măsură de a realiza, o formaţiune ministerială sprijinită de actualul parlament. De altfel, rezoluţiile adoptate de comitetul de conducere al partidului d-lui Iorga duc categoric la aceste concluziuni. D . general Averescu este adversar hotărît al unui guvern de concentrare. Deci nu va încerca să-l formeze şi, în caz de va putea fi realizat, va da deslegarea cuvenită unor reprezentanţi ai partidului poporului. Se şi citează nume. In fond d. general Averescu tine să constituie rezerva de mâine, pentru momentul când guvernul de concentrare se va dovedi neputincios să facă faţă împrejurărilor. Rămân dar d-nii Maniu şi Titulescu. In cazul Titulescu, noua ordine de lucruri ar câştiga desigur foarte mult. In străinătate şi în special în aceste momente, un guvern prezidat de d. Titulescu ar face o impresie bună. Este de văzut, însă, dacă ministrul nostru de la Londra va putea, în timp util, prelua însărcinarea aceasta şi dacă ar putea obţine concursul parlamentului. Rămâne d. Maniu. Din chiar cercurile palatiste pleacă informaţiuni demne de încredere că şeful partidului naţional-ţărănesc va fi însărcinat cu formarea guvernului, dându-i-se mandat de a lărgi cadrul, introducând şi pe unii adepţi ai noului regim, cu toate că ei fac parte din alte partide. E de văzut în ce măsură d. Maniu va fi dispus să satisfacă această dorinţă regală. Pe lângă unele dificultăţi de or- Ediţiile speciale ale „Dimineţii“ Şi cu ocazia evenimentelor de em, ziarele noastre au arătat că încrederea pe care le-o manifestă cititorii, este pe deplin îndreptăţită. Ziarul „Dimineaţa“ a apărut Duminică în afară de ediţia obişnuită în două ediţiuni speciale. Prima la orele 2 d. a. în momentul când publicul îngrămădit pe străzile principale aştepta trecerea cortegiului regal. Această ediţie a cuprins darea de seamă complectă minut cu minut a dezbaterilor Adunării Naţionale, şi declaraţiile reprezentanţilor partidelor în întregime. Publicul a fost profund impresionat de exactitatea şi repeziciunea serviciului nostru de reportaj şi de superioritatea mijloacelor noastre technice. A doua ediţie a apărut la ora 5 d. a. de îndată ce regele a citit proclamaţia. In momentul când cortegiul regal trecea spre palat, a doua ediţie specială a „Dimineţii“ era pe stradă cu discursul şi proclamaţia regelui In extenso, 1. . Retragerea Guvernului de o zi Stepele consulta pe şefii de partide şi-a fixat atitudinea Partidul liberal D. prim ministru G. G. Mironescu s-a prezentat Duminică d. a., la ora 5, în audienţă la regele Carol, la palatul din calea Victoriei, şi i-a prezentat demisia cabinetului. Demisia a fost primită dar regele l-a rugat pe d. Mironescu să continue conducerea cabinetului până la formarea noului guvern. Regele i-a mulţumit apoi pentru că şi-a luat sarcina de a dirija evenimentele din ultimele 24 de ore cum şi pentru felul cum le-a dirijat. O DECLARAŢIE A D-LUI MIRONESCU ieşind dela palat d. G. G. Mironescu a declarat ziariştilor că-şi socoate datoria împlinită către ţară şi tron şi de-aceia şi-a prezentat demisia. D. Mironescu a mai spus că se simte fericit că toate formele s’au putut împlini într’un timp relativ scurt şi fără nici o dificultate. CONSULTĂRILE REGELUI Regele Carol a început imediat obişnuitele consultări în vederea formării noului guvern. D. IORGA PROPUNE PE D. GENERAL PRESAN Cel dintâi a fost primit d. N. Iorga, şeful partidului național, la ora 6 jumătate. D. Iorga a spus că noul guvern nu poate fi prezidat decât de d. general Preşan. A sosit acum vremea unor noui formule, deci nici d. Maniu, nici d. Mihalache nu pot fi chemaţi să formeze noul guvern. Revoluţia ce s’a produs face absolut necesare forţe noui. Nici guvern de clasă, nici guvern de partid şi nici formula unui guvern Titulescu. D. Iorga s’a declarat gata să dea sprijin unei formaţiuni Presan intrând chiar în guvern. După câte se afirmă, d-sa a făcut o singură rezervă : nu vrea să ia loc pe banca ministerială alături de d. Oct. Goga. REGELE A SUSPENDAT CONSULTĂRILE Audienţa s’a terminat la ora 7, când urma să se prezinte la palat d. Iuliu Maniu. Regele simţindu-se însă obosit, a suspendat consultările, amânând audienţa d-lui Maniu pentru Luni după amiază, din lăuntric de partid — şi nu tocmai din cele mai mici — d. Maniu are în faţa sa o grea problemă sufletească. Şi dacă i s’ar cere numai decât anumite colaborări, cari nu corespund trecutului d-sale de luptă în Ardeal şi atitudinii d-sale de la război încoace, va prefera să lase altora răspunderea, fie din afară de partid, fie dinlăuntrul partidului. ★ Cum am spus, cu toate că sunt mari dificultăţi în legătură cu soluția problemei, un lucru e sigur: oricare va fi guvernul de mâine, el va trebui să ceară imediat Corpurilor legiuitoare, votarea acelor legi economice și financiare, rămase în pană, din cauza evenimentelor, dar cari sunt absolut şi imediat necesare. Fără ele, este greu ca guvernul de mâine să poată face faţă situaţiei financiare şi bugetare. Noul rege a şi fost şi va mai fi pus în măsură de a cunoaşte — printr’un detaliat raport — cât de imperioasă este votarea acestor legi. Bineînţeles că, în cadrul acestor legi nu intră nici legea sanitară, nici legea corpului de avocaţi şi altele, cu cari, în mod inutil, au fost împovorate lucrările parlamentului. Aseară la orele 7 Regele Carol s’a dus la Palatul Regal dela şosea, după ce fuseseră acolo Principele Nicolae şi Regina Elisabeta a Greciei care vestiseră această întâlnire. Principesa mamă încă de dimimineaţă declarase d-lui N. Iorga că e hotărâtă să urmeze în ce priveşte pe Domnitorul Mihai voinţa Regelui Carol. Deasemeni s’a hotărât de comun acord să nu se ceară anularea divorţului. Aclamat de mulţime, Regele Carol însoţit de Voevodul Mihai au sosit într’o maşină deschisă la Palatul din Calea Victoriei. Mulţimea ovaţiona entusiasmată, maşina era oprită necontenit de poporul care prin aclamaţii şi urale saluta apariţia lor. Deosebit de impresionantă a fost întâlnirea dintre Tatăl Râsge şi fiul Voevod. M. S. Regele Carol şi-a luat copilul pe genunchi şi strângându-l în braţe il mângâia necontenit vorbind cu el şi desmerdându-l. Voevodul Mihai îşi va lua reşedinţa oficială în Palatul de la Cotroceni. Citiţi la Ultima Oră Atitudinea liberalilor CAROL AL ll-lea ŞI VOEVODUL MIHAI Regele şi Principele Nicole întorcându-se de la şedinţa Adunării Naţionale