Dimineaţa, iulie 1930 (Anul 26, nr. 8448-8479)
1930-07-01 / nr. 8448 (nr. 8449)
CAMERA Dezbaterile de la 28 Iunie Ştinţa de dispă amiază Şedinţa se dij.,de la ora 4.30, sub prezidenţia.ini. Gr. Perieţeanu. Pe banca rainicala d-nii fir. Ionian, Ion Mihalog, c. Angelescu, Pompiliu Ioniţescu PROECTUOTATE Se votează fărt agenţie proectul de lege, prin care f(iaţiu Vasiliu- Bolnavu, fiind asitatit cu aşezămintele Statului ,şi rotiţii de utilitate publică, este scutită de orice dare către Stat. Se ia în discuţie proectul de lege pentru refacerea părţilor metalice ale podurilor distruse în timpul războiului. Proectul este votat pe articole şi apoi în total cu bile. Se votează deasemenea fără discuţie proectul de lege pentru modificarea legii concordatului preventiv. EjHtajjMEqin -----------«wj> > iH 11 —----------------- Lege. Dobrogel Nom Nu vrem să se mai repete încurcăturile de altădată cu toate consecinţele lor nefaste. De aceia grăbesc comasarea, ca să ştim precis ce râmă ne statului, iar ceea ce se va cuveni statului, vom da nouilor colonişti. Aceasta-i situaţia. Şi pentru aceasta am adus proectul de lege. (Apl. puternice la întreaga Adunare). D. prof. N. IORGA : Toate acestea, domnule ministru, trebuia să le puneţi în expunerea de motive, pentru ca să fie cunoscute înainte de a fi vorbit şi latura tehnică a problemei, pe care o aflu abea acum. D. ministru GR. IUNIAN depune proectul ele lege pentru înfiinţar unei instituţini centrale, in vederea încurajării şi sistematizării exportului de cereale. Se admite urgenţa. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. î.SGFA VÂNZĂRILOR SILITE La redeschidere, d. preşedinte.TEFAN CICIOPOP roagă Adunarea , admită prelungirea şedinţei până la 9 luni, seara, iar azi, Duminicii, sfi se ţină trei şedinţe. D. O.OSTHL CEAUŞOGIU, lupist: Aduceţie atunci şi paturi, ca să dormim noi ! Aduceţi şi duşuri pentru majoritari, ca să-i trezească ! (Ilaritate). Se ia în discuţie proectul legii vânzărilor silite. 1. I. M. LRON (lupist) se ocupă de aspectul îngrijitor pe care l-a luat la noi in ţară şi în special în pătura nevoiaşă, criza economică, care se accentuiază din ce in ce mai tare. Toate făgăduinte făcute celor nevoiaşi, au rămas vorbe goale. Oratorul recunoaşte - • p i ministru d .justiţiei, d. Grigore Iunian s’a oprit Ir aspectele tragice ale acestei răcite şi s’n gândit să ia măsuri de îndreptare. Oratorul observă că proectul aşa cum este întocmit, nu rezolvă problema în întregul şi în adâncul ei, căci, din nefericire nu aduce decât unele slabe paliative situaținni critice care ar trebui radical și curagios remediate. Intrând în analiza procesului, oratorul cere ca vânzarea silită nu numai să fie Întârziată, dar păsuirea să fie astfel legiferată încât să ingădue creditorului să se achite. Critică a-Se continuă apoi dijţia proectului legii de organizam, Dobrogeifs'oui. D. I. BUZDUGAN (Inii), în continuare, spune că proet acesta (ic lege trebue retras, pent ca să nu riscăm să creăm în Dozgea o atmosferă, care mimai placă nu poate să fie. CUVÂNTAREA D-LUI ŞOF. N. ÎCIRGA D. prof. N. IORGA: Eu treb: (le vor avea acuta proectul asta? Lumea e sătulă ele noi. Ii -a ajuns cât am lucrat şi cât am tat. No doreşte lumen între ai noşi, la răcoare, — la răcoare iu bun înţeles al cuvântului. (Ilaritate). Hi bine, în aceste zile de căldură înăbuşitoare, d. ministru algrituiturii aduce unui ţinut prionict o egc respinsă de opinia public, dipt care d-sa — cu toate că mi asumăm să împiedicăm — stărue s’o treacă neapărat. •Noi am fost totdeauna oamenii cei mai prietenoşi faţă de bulgari. Şi dacă debitorul uită uneori recunoştinţa, creditorul n’o uită. Domnii noştri au stăpânit totdeauna şi peste Dobrogen. Turcii, când au luat Dobrogea, au luat-o dela noi, nu dela bulgari. RAPORTURILE ROMÂNO-BULCARE Toată istoria noastră, scrisă nu de noi, ci de alţii, — pentru că noi aveau obiceiul de a lăsa pe alţii să ne laude, căci au de ce — arată că noi am fost totdeauna fraţii mai mari ai bulgarilor, pe care îi ocroteam. Iar ei ne răspund cu insulte, — şi cei de aici şi cei de dincolo de Dunăre. N-o spun aceasta, pentru că aşi voi să creez vrajbă între noi şi ei. Nu. Departe de mine gândul acesta, dimpotrivă. Vreau să văd o apropiere cât mai călduroasă intre români și bulgari. Eu am propus săptămânile trecute la Academie alegerea unui membru corespondent bulgar. Dela ei, nu ne-a venit niciodată un asemenea gest. Mi-au venit în schimb pamflete in care un anume domn Mutavdeff mii împroaşcă cu injurii. Domnilor, cine v’a împins să aduceţi acest proect? Poporul bulgar muncitor din CadrilUîer ?u. O mână de bancheri, de politciani, ce intelectuali, tocmai acea Minoritate pot anumite restricţiuni de termen din poporul bulgar care tu ne iu-isi îngrădiri de procedură ale proectului, cari sunt în dauna debitorului.Ocupându-se pe larg de procedura expertizei, oratorul critică principiile cari o prezidează deoarece ea beste. . . Consiliul legislativ senr in raportul său că nu înțelege rotul proectului. Ei bine, dacă oanenii aceştia nu înţeleg un procet ca acesta, apoi ei vor înţelege şi mai fţin când ii, nu va avea alt efect decât îngreutate va pune în faţă un proect moarea procedurii şi apăsarea debitorugreu. Şi dacă sunt inefabili, se cu- i lui, vine să-i daţi afară. Şi oameni a-j Oratorul închee considerând proceştia ştiu ce vor cât declară că nu înţeleg piroectul ştiunci se cade să retrageţi proectul şi eu cred că aceasta trebuia să fa/1-Încheind, d. IorgN’mie ca în Dobrogea este o nemulţumită. Populaţia a(f/:l p macedoneană. Şi macedor11 5^11! sa folosească puşca. Ei lor nu trebue să provocăm o popv,e nemulţumită, care ştie să tragă I,uȘca. PA5?UNSUL D^1 MIHALACHE D. ministru țHALACHE spune că abea 1 sau 2s.u^a ^iri populaţia bobrogei are s-la Incertă. Proectul legiferează llru aceştia. Ce facem ctel 1000-1200 de inşi, cari fort au fost deposedaţi, dar de fapt Sistal,ani de vechi terenuri ? Acel e pnma întrebare pe care şi-o116 leSca- U mai trei, ministru GR. IUNIAN spune că ceni odată, cursul unei luni, pe nu va face un discurs, ci va da ndinaintea c115.161le comasare, câinele explicaţii. să-și valide^n nou drepturile?! Proectul are de scop să pună la De ce nrm *reca ? • dispoziția debitorului mijloace pen-Comasa' e ccTUtă de toată lutru a reintra în posesia bunurilor mobiliare. In prezent legiuirea nu este complectă ; se va veni însă cu o legiuire care să prevadă toate cazurile încă neligeferate. Dezideratele debitorilor au fost luate în considerare la alcătuirea pronunț. Lu/ 1111 11181 ara insă răbdarea săepte aai* cat trebue ■să durez !’°.ua măsurătoare. Și atunci , găsit un mijloc mai simplu: fis? declară, cu atestarea identityămUă de comună, proprietatea, A’ale O deține.^ ^ .ue U1 tjujisujei ale la aicuimi ca fnte81 postni e sa se termine ectului, care răspunde cerințelor. pedM comasarea, colonistul sa in timpul liber până la toain reped fie p*n posesia lotului lui, iar autolFfi să rărrâe odată stăpân liinVfc bucata de pământ, pe care i-0' î legea. A hotărit să delimităm bine pământ care se cuvine colonizării. Spim să mai putem gratie acestei Jef,să împroprietărim încă 5-6000 fjfoionișîi macedoneni. Iar pe apoi coloniști nu-i vom mai lăsa în v/a soartei. Vom trimite oameni mintea nouilor colonişti şi-i vom apartiza pe fiecare la rostul lui : pe fusar la plugul său, pe păstor la istoria lui. , Declară că va vota proectul. EXPLICAŢIILE D-LUI GR.IUMAN ectul de faţă ca un început care are nevoie de perfecţionare. Declară că votează proectul. D. PAMFIL ŞEICARU observă că una din plăgile cari bântue ţara, este camăta. Dacă într’un timp, această problemă, n’a format preocuparea guvernanţilor, era şi din cauza optimismului exagerat al d-lui Vintilă Brătianu. D-sa crede că legea în discuţie e foarte bine inspirată şi declară c’o va vota. D. G. OSIANU expune unele lacune ale legii, izvorite din faptul că înn Ardeal legile de procedură sunt insuficiente, timpul liber până la toamnă, problema va fi examinată în complexul său, legea de acum nefiind decât un început. Proectul este luat în considerare și votat pe articole. ■ir Ședința se ridică la ora 10 seara. Citiți IMRUL UKMS” SENATUL Şedinţa de la 28 Iunie 1930 D. preşedinte Uralu deschide şedinţa la ora 4.30, în prezena d-lor Madgearu şi Crişan. D. ZAHARIA arată că a fst rău tratat de d. secretar general d ministerului armatei, care între atele i-a spus: „ Parlamentar eşti în parlament, în cabinetul meu eşti un ziro. (e procură ai să te amesteci în aceasta chestiune? .. . ) Zaharia intervenise tot o chestiune de terenuri. D. MADGEARU a depus proectul pentru organizarea exportului de cereale şi contractul Stewart. Şedinţa se suspendă. CONCESIONAREA TELEFOANELOR Lh. redeschidere d. IORGOTCI citeşte raportul proectului pentru concesionarea telefoanelor. D. APOSTOL POPA a arătat necesitatea ca telefonul să pătrundă în toate satele şi să se faca baie legauri cu porturile, de care mia ţinut seama, în circuitele stabilit prin contract. Nu văd Brăila şi salaţi în aceste circuite. CUVÂNTATE A D-LUI GRIŞAN D. subsecretar de statFURAN: Voi aminti numai că obiecțiunile aduse contractului nu sunt fondate deoarece concesiunea este frma cea mai bună a exploatării. Lgia autonomă ar cere 5 miliard pentru investiţiuni. Beneficiile actuale se exilră prin faptul că nu se înlocuiesc aparatele vechi. Statul şi-a rezervat .Utopii de răscumpărare, cota de combuisaţie de 15 la sută, scade anual, dur 29 ani. După ce arată rostul fadului de depreciere şi de rezervă, demonstrează că interesele statului sunt asigurate, mintea omenească dă uşor argumente de combatere, chiar a celei mai perfecte opere. , Acest proect însă asigură un pas înainte ţării, pe calea civilizaţiei, prin îmbunătăţirea comunicaţiilor telefonice. D. Ii KNERAL LUPESCU cere lămuriri în legătură cu propunerile Marelui Stat major-D. PAVEL BRATAŞANU, întreabil dacă taxele vor fi scăzute. D. CRIŞAN răspunde că sau luat toate măsurile, pentru ca interesele o norării naţionale şi ale publicului să fie asigurate. CUVÂNTAREA D-LUT MADGEARU D. MADGEARU arată că singură casa I. T. T. a admis’ aproape toate condiţiile statului major,, care s'a declarat mulţumit. După 5 ane 20 la sută din personal, va fi român. Însăşi interesele apărării naţionale, ne-aţi făcut să încheem acest contract căci fără bune transmisiuni telefonice, apărarea ar fi fost ştirbită. Timp de 12 ani n'am putut, refac, prin mijloacele noastre, telefoanele Trebuia, să luăm o măsură, acum, în ceasul al 11-lea. Legea s'a votat cu 79 albe, 1 neagra. ORGANIZAREA EXPORTULUI D. IORGOVICI citeşte raportul prefectului pentru organizarea exportului. Proectul s'a votat fără discuţie. Tot d-sa a citit raportul contractului Stewart, proect care sa votat cu 70 albe, 1 neagră. S-a votat apoi modificarea codicelui silvic. STOCKHOLM.—Tn cuiul acestei veri se vor ţine numero® congrese internaţionale în capitala Suediei. Dela 611 Iulie vor ava loc lucrările congresului interatrinal al sindicatelor amsterdamii, unde delegaţii cari vor lua cuintul reprezintă aproape 15 milioan lucratori sindicalizaţi din toată urnea. Discursurile vor fi tradusei limba engleză, franceză şi germă. ■ t'„ i„ uuta-.t»”*. .•*■»«■ ioc. dezbaterile congresului intenţional al federaţiei farmaceutice. In acest congres se vor abili unii metode pentru garantarea reduselor farmaceutice. ML. CANEA ANTI.ALCOLICA In zilele de 19-20 Iulie va ţine congresul internaţional al ordinului „Bunilor Templieri" — I. G. T. — care luptă pentru combatea alcoolismului în toată lumea. Acst ordin numără 220.00 de membriDesbaterile congresului vor avea lc în localul parlamentului suedez La congres vor lua part 3000 de persoane printre cari 100 delegaţi din toate ţările Europei şi le Americei de Nord şi Sud. Guvernul suedez a dat şi dă în mod energic concursul său acestei mişcări, — în Suedia există monopolul alcoolului — iar rapoartele oficiale arată, căte milioane cheltueşte anual Suedia cu propaganda antialcoolică. MIŞCAREA ARTISTICA SI SPORTIVA In ziua de 6 iulie va avea loc un mare festival naţional de muzică suedeză cu concursul a 9000 de cântăreţi. La acest festival vor lua parte toate delegaţiatiile străine venite fie să ia parte la diferitele congrese internaţionale, fie pentru a vizita marea expoziţie de arte manuale şi industriale. Până azi expoziţia de arte decorative a fost vizitată de 1.143.766 de persoane. Printre delegaţiile străine venite la expoziţie se citează grupul arhitecţilor din ţările Scandinave, criticii de artă din Franţa, Anglia, Germania, Polonia, Cehoslovacia şi Iugoslavia şi un numeros grup de ziarişti şi scriitori din toate ţările Europei. DIMINEAȚA Şedinţa consiliu general al cooperaţiei Ziua cooperaţiei.Glorificarea produselor agricole Consiliul general al cooperţiei s'a reunit, în dimineaţa zilei de 17 cmsub preşidenţia d-lui Vasile Ghenzul. După propunerea d-lui I. Hăucanu fost ministri al muncii si Coperaţiei s’a decis ca, sub îngrijirea Oficiului Naţional al Cooperaţiei, emente tinere şi destoinice din mişcaea cooperativă, să fie trimise la Brăila spre a face practică la firmee mari de cereale, aceasta în legătură cu problema valorizării producţii agricole prin cooperaţie. Deocamdată vor pleca 2 absolvenţi ai Academei de studii cooperatiste. S-a discutat programul zilei cooperaţiei (Duminică 6 Iulie a. c) hotărându-se ca domnii consilieri să prezideze festivităţile ce vor avea loc, cu acest prilej, în centrele importante ale ţării. VALORIFICAREA producŢIEI AGRICOLE D, vice-preşedinte Vasile Ghenzul a dat citire referatului dsale, asupra valorizării producţiei agricole prin cooperaţie. S-au discutat cu acest prilej modalităţile şi măsurile cel mai nimerite pentru a asigura operaţiunilor de vânzare în comun a recoltei săteşti prin cooperaţie un mers cât mai normal, ţinând seama de dificultăţile zilei de astăzi. Totdeodată consiliul general sesizându-se atât din constatările făcute de d-nii consilieri, cât şi din rapoartele organelor de control ale Oficiului Naţional al Cooperaţiei asupra gravei crize produsă de scăderea preţurilor la cereale, a decis delegarea din sânul său a unei comisiuni care să solicite o audienţă d-lui preşedinte al consiliului de miniştri. Această comisiune formată din driţii Vasile Ghenzul, părintele Ca- Inonic St. Roşianu şi G. Zane, deputat, va interveni pentru luarea imediată a următoarelor măsuri în vederea ameliorări stării de astăzi: a) suprimarea imediată a taxelor de export asupra cerealelor precum și a tuturor taxelor accesorii; b) o scădere a tarifelor pe C. F. R. pentru transportul cerealelor, aplicându-se un tarif degresiv; c) credit eftin pentru începerea campaniei de valorizare a producţiei agricole prin cooperaţie. După rezolvarea lucrărilor curente, consiliul general a decis să se reunească din nou în ziua de 15 iulie a. col., orele 9 a. m. Spania a răspuns la proectul: |^02ll!t3t6l@ tfe bOX dS Sân A OT s-tui Brisno ! _____ Pladner a învins pe Stamate prin knock-out PARIS, 23. — Primul stat euro- psan, care a răspuns la circulara] . d-lui Brianți în chestiunea federali-! Kehi Oprescu învinge in a u a rezării statelor europene, a fost Spa-’, priză pe C. lonescu prin k. o. nia, Avbasadorul francez de la Maj Teiţanu dispune de Milea punk. tîrid a primit astăzi o notă a mini-1 o., tot în a b-a repriza, şirului de esterne spaniol în care setulea scoate din Iuţită pe francespune că guvernul urmăreşte cu colezul David în repriza a patra, mai mare interes picoolul federali; Spakow învinge pe Compere Inzării statelor europeae, fără a negii.' repriza a doua prin k. o. ia insă şi dificultăţile care ar puteai Lompere e expediat afara din ring să stea în calea realizării lui.Şi e readus cu ajutor strain. După Spania speră însă că totuşi Proec, cateva knock downine definitivul d-lui Briaad va culca fi realizat, trimis la pământ. Guvernul SFnniol este dispus să parf In faţa lui Pladner, Stamate este ticips In confarinţa ce se va ţine că-; mult mai timid ca de obiceu şi intre sfârşitul acestui an asupra ace-i îşi dă întreaga măsura a valorii, stei cheating ! Francezul, foarte rutinat cautălupta în corp, în care excelează, şi Pladner, deşi în a cincea Stamate e . . mai curagios ca înainte. Cele trei reprize următoare revin detaşat lui Pladner. Stamate nu arată nici pe departe forma adevărată. E drept că adversarul îi este superior, dar campionul nostru nu reuşeşte să-şi adune toate energiile de care e capabil. In a opta repriză Pladner îşi măreşte avantajul. Stamate se rezumă să încaseze cu stoicism. A noua e a lui Pladner. În a zecea, Stamate e trimis la pământ pentru o secundă şi comite greşala să se ridice imediat. Din nou la pământ pentru 9 secunde, își revine, pentru a ceda în cele din urmă prin knock out, în urma unui crochet de dreapta. Pladner acceptă provocarea lansată de Lucian Popescu, campion al Europei la greutatea muscă. a. v. Cronica muzio CONCERT VOCAL Foştii ,şi actualii elevi, ai d-lui A. Eliade, profesor de cânt, la conser- vator, au ţinut să sărbătorească, pe acel care i-a iniţiat în arta cântului, j printr’o audiţiune, care a avut loc la Ateneu. Cu această ocazie, prin graiul d-lui M. Vulpescu, profesor la aceiaşi instituţie şi fostelor, organizatorii aceste manifestaţii şi-au exprimat sentimentele lor de recunoştinţă, la care prof. Eliade a răspuns, a■ atind satisfacţia de a fi contribuit la formarea acestei pleiade de cântăreţi, cari îl sărbătoresc astăzi urându-le, ca la rândul lor, să facă şi ei pentru alţii, ce a făcut dânsul pentru ei. După aceea a urmat partea muzicală, lt. prof. M. Vulpescu intonat un fragment dintr’o cantată de Bach, recunoscându-i maniera ..dein „Schola“, de interpretare. „Ai salcâm", l'a cântat într’un spirit autentic popular. D. V. Cristescu, întors de curând din Italia, ne-a demonstrat, în câteva bucăţi italieneşti, simţitoarele progrese realizate acolo. Vocea C. NOU APA Chestiuni de şcoală Aptitudinea sau silinţa? îmi aduc aminte că, învăţând pe vremuri la liceul Matei Basarab din Bucureşti, aveam un coleg, Agura Nikita, care era unul dintre puţini elevi din cla°' "*, care se pricepea mai mult la matematici. El însă era departe de a străluci la celelalte studii. Ce puţin notele, în afară de cele obţinute la matematici, îl arătau ca pe un elev mediocru. Aşa şi acum. — Uitându-mă la notele însemnate în cataloagele de clasă, — nu odată mi-a fost dat să observ, că unii elevi, notaţi ca mediocri şi clar ca submediocri la mai toate materiile, dobândesc note mari şi chiar foarte mari la matematici. Şi cred, că la orice liceu se poate observa acest lucru, — atât cu pridesigur a câştigat în dulceaţă, căldu-1 vre |„ ora]( dar mai ales In înscris, ră şi bine susţinută, cântă emiţând, ş; de ce mai ares ta înscris ? cu uşurinţă, stilizând artistic. S’a ! Pentru ca la înscris de obieciu se mai produs un element pe care îl au-j dau (je rezolvat probleme. Cu alte zeani pentru prima oară, găsindu-1 excelent. Bariterul Alexiu, cu un timbru de voce de cantate, metalic, amplu, ne-a dat o redare remarcabilă, teatrală, a prologului din opera „Pagliacci“ de Leoncavallo. In cântecul popular „Cine aude cântul cucului“, şi-a apropiat maniera spirituală şi vocală a lui Boescu. Dintre pianiştii impaniatori, d. Filionescu s’a distins, cuvinte, la înscris se pune la încercare nu atât silinţa la învăţătură a elevului, cât mai ales aptitudinea lui de a descurca o problemă ne mai rezolvată până atunci. Bineînţeles, că făcând această afirmare, nu pierd din vedere, că şi la rezolvarea problemelor te ajută mult cunoaşterea teoremelor şi a raţionamentelor făcute mai înainte şi învăţate lecţie cu lecţie. De aceea, am şi avut grija să spun, că la descurcarea unei probleme se face plină la un punct apel şi la silinţa la învăţătură a elevului. Nu se poate însă tăgădui, că la rezolvarea unei probleme, te ajută mult mai mult aptitudinea pentru matematici, decât silinţa la învăţătură. Fireşte, că nici aptitudinea nu te scuteşte de a studia mai întâi teoremele şi raţionamentele. Are însă, la matematici, elevul înzestrat cu această aptitudine o mare şi vădită superioritatea asupra camaradului său, care deşi nu deobşte mai silitor şi mai stăruitor, nu posedă acea predispoziţie, acea firească înclinare pentru matematici. Căci, aptitudinea lui este şi nici nu poate fi altceva decât o firească predispoziţie pentru o anumită ştiinţă sau îndeletnicire. Aşa stând lucrurile, este drept, cred eu, să ne întrebăm: Nu greşesc oare profesorii de matematici, când la oral şi mai ales la înscris îi notează pe elevi, orientându-se numai după această firească dispoziţiune? Şi îmi iau voia să le pun această întrebare cu atât mai mult, cu cât ştiut este, că actualului liceu unitar nu i se poate nici decum atribui menirea de a fi o şcoală de specializare. Dealtfel, liceul nu ar putea fi o şcoală de specializare, chiar şi dacă i s’ar reda bifurcarea de mai ’nainte. .Căci, şi desfiinţatul liceu bifurcat a lui Spini Haret avea tipărită în fruntea programelor sale analitice următoarea foarte desluşită declarafilme: „Liceul nu este o şcoală de specializare”. In orice caz, chiar şi dacă liceul ar reveni la forma lui de acum trei ani, tot nu i s ar putea recunoaşte profesorului de matematici decât dreptul de a-i nota după aptitudine, doar pe elevii ce şi-ar alege secţia reală. Pe toţi ceilalţi elevi, drept ar fi, ca şi profesorul de matematici să-i aprecieze şi să-i clasifice mai mult după silinţa lor la învăţătură. Aşa fiind, nici la oral şi nici măcar la înscris, la matematici nu s-ar cuveni ca profesorul să dea note celor din cursul inferior precum şi celor neînscrişi în secţia reală, orientându-se mai mult după aptitudinea sau după lipsa lor de aptitudine pentru a rezolva problemelemai învăţate până atunci. Şi poate că aceste observări i-ar privi şi pe unii din profesorii de limba română. Căci şi pe unii din aceştia îi vezi, că mai ales la înscris îşi notează elevii, nu după silinţa lor la învăţătură, ci mai numai după darul de a face compuneri frumoase, după talentul lor de a zugrăvi în cuvinte nemerite, sau colţuri din natură, sau stări sufleteşti. Este dar şi la limba română uneori ţinută în seamă, nu bunăvoinţa elevului de a învăţa şi de a scrie corect şi gramatical,— ci mai numai aceanăscută antitudine de a scrie. Ba încă aprecierile compunerilor de limba română, putând uneori varia dela pro-pr la profesor, nu dau nici măcar ’ -'ţărilor unor probleme ac mateu.^ In orice caz, nu este, că noile dispoziţiuni regien, care au avut toată grija de a ne ar.că in liceul unitar elevii nu tine să fie notaţi şi clasificaţi după anumite aptitudini şi talente. Numi» 'sa se poate explica faptul, că dup noul regulament maeştrii de desemn, mnastică, muzică şi lucru manual nu mai pot da elevilor obişnuitele note, ci numai calificativele atent şi neatent. Cu un cuvânt în liceul nostru, şi mai ales in actualul liceu unitar, niciunui profesor nu ar trebui să i se ingădue să răsplătească mai ales la înscris mai mult darurile şi dispoziţiunile fireşti ale elevilor, decât bunăvoinţa, stăruinţa şi silinţa lor la învăţătură. Aceasta, bineînţeles, dacă şi aci nu urmează să se aplice tot vorba Românului: Vodă vrea şi Hâncu ba. M. MIHAILEANU Profesor, Piteşti Examenele de admitere în liceele miliare Examenul de admitere în cursul d. Popescu Petre, profesor din cadrele liceului militar Chișinău; membri: locotenent-colonel Apostolescu C., directorul de studii al liceului; d. Bude Valentin, profesor de limba română din cadrele liceului; d. Claudian Al., profesor de limba franceză din cadrele liceului; d. Hudiță Ioan, profesor de istorie din cadrele liceului; d. Constantinescu I., profesor de geografie din cadrele liceului; d. Menciu Constantin, profesor de matematici din cadrele liceului, secretar: Obadă Grigore, secretarul liceului. Liceul militar „Mihai Viteazul Tg.-Mureş. — Preşedinte: colonel Manolescu Chiraculea, comandantul liceului; delegat M. A., maior Panu Petre, din cadrele direcţiei învăţământului militar; membri: maiorul Urziceanu Gheorghe, directorul de studii al liceului; d. Demetescu Mihail, profesor de limba română din cadrele liceului; d. Stăngescu Emanoil, profesor de limba franceză din cadrele liceului; d. Florea George, profesor de istorie din cadrele liceului; d. Janet George, profesor de geografie din cadrele liceului; d- Nagy Ştefan, profesor de matematici cadrele liceului; d. Popescu Aurel, secretarul liceului. Liceul militar „Ştefan-cel-Mare“. Cernăuţi. — Preşedinte: colonel ”*• eseu, comandantul liceului; delegi, M. A.; d. Gheorghiade Ştefan profes°r tle^ istorie al liceului militar Chișinău; membri: locotenent-colonel Petrovici D-tru, directorul de studii al liceului; d. Vasiliu Aurel, profesor de limba română din cadrele liceului; d. Sauciuc Vasile, profesor de limba franceză din cadrele liceului; d. Mătrescu Dumitru, profesor de geografie din cadrele liceului; d. Schmidt Ervin, profesor de matematici din cadrele liceului; secretar; d. Vasilovici Gheorghe, secretarul liceului. Liceul militar „Regele Ferdinand Chișinău. — Președinte: colonel Stancov Gheorghe, comandantul liceului; delegat M. A.; d. Prasa Ioan, profesor de limba franceză la liceul militar Iaşi; membri : locotenent-colonel Gădineanu Virgil, directorul de studii al liceului; d. Obreja Gh Iaşi, profesor de limba română din cadrele liceului; d. Dăscălescu Cristea, profesor de istorie din cadrele liceului; d. Raşcu Gheorghe, profesor de geografie din cadrele liceului; 6. Parno Ioan, profesor de matematici din cadrele liceului. superior se va tine la crnteele militare, atât în sesiunea IlRe” cât și în sesiunea Septembrie p30, înaintea comisiunilor de mai js : Liceul militar „D. A. Sturdza Craiova. — Președinte: colonel Gerota Ioan, comandantul liceului; delegat M. A.: colonel Demetrescu S. Ioan, subdirectorul învățământului militar; membri: maior Gelep Vasile, directorul de studii al liceului militar; d. Popescu Teodor, profesor de limba română din catedrele liceului; d. Nicolaescu Grigore, profesor de limba franceză din cadrele liceului; d. Dinculescu N., profesor de istorie și geografie din cadrele liceului; d. Georgescu Nicolae, profesor de matematici din cadrele liceului ; secretar: d. Scurtulescu C., secretarul liceului. Liceul militar „Nicolae Filipescu"\ M-rea Dealului. — Președinte: colonel Pascu C-tin comandantul liceului; delegat M. A.; d. Rădulescu C., profesor dela liceul Craiova; membri: maior Teodorescu Nicolae, ajutorul directorului de studii al liceului; d. Gregorian Mihail, profesor de limba română la liceul militar Craiova; d. Climer loan, profesor de limba franceză, din cadrele liceului; d. Demetrescu V. Mihail, profesor de istorie la liceul militar Craiova; d. Pavelescu loan, profesor de geografie din cadrele liceului; Mihăilescu Tiberiu, profesor de matematici din cadrele liceului; secretar: d. Butcă Ioan, secretarul liceului. Liceul militar „General de divizie Gh. V. Makarovitsch‘, Iaşi. — Preşedinte: colonel Davidescu Ştefan, comandantul liceului, delegat M. A: Arestarea unor muncitori la Ploeşti Muncitorii au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului, care i-a depus în penitenciarul local. Astăzi dimineaţă tribunalul a confirmat mandatele de arestare lansate împotriva a 4 dintre comunişti. Ei au fost depuşi în arestul preventiv PLOEŞTI. 23. La chestura poliţiei municipiului nostru s’au primit ştiri că^un grup de muncitori intenţionează să răspândească prin fabrici şi ateliere, în rândurile muncitorilor, manifeste conţinând îndemnuri la răzvrătire împotriva nonei ordine în stat. S’au luat imediat măsuri pentru împiedicarea răspândirii manifestelor In cursul nopţii trecute, d. Const. Vasilescu, chestorul poliţiei, însoţit de d-nii Al. Popescu şeful siguranţei, Andrei Ionescu şeful biroului judi- GENEVA, 28. (Rador). — Consiliul cl ar şi numeroşi ofiţeri şi agenţi de de administraţie al Biroului interna-poliţie, au făcut descinderi la locuinţele comuniştilor : Grigore Ivaschevici, Valeriu Vlasie, Paraschiva Pronza, Dumitru Pronza, Sergiu Golovachin şi Ion Spilari. La locuinţele acestora s-au găsit mari cantităţi de manifeste tipărite şi circulări sapiografiate, cari au fost confiscate. Munca noapte a femeilor in industrii ţional al Muncii a ţinut şedinţa de închiderea seziunii.* Consiliul a decis cu 12 voturi contra 10, că este locul a se proceda la revizuirea convențiunii din Washington, iscălită în anul 1919, privitoare la munca de noapte a femeilor din industrie, în sensul propunerii făcută de guvernul britanic. Şcoală de aeronautică in Franţa PARIS 28 (Rador). — D. Laurent Eynac, ministrul Aerului a pus azi după amiază, prima piatră fundamentală, la Şcoala de Aeronautică. Pag. 3- ŞCOLARE Direcţiunea Inst. „Pompilian” din Calea Rahovei No. 56, înştiinţează elevele promovate cursul primar şi statizat că rezervarea locurilor se face numai până la finele luni pentru reînscriere sau retragerea actelor. înscrieri de eleve noi se primesc la Clasele I primară, secm lură statizat și curs francez.