Dimineaţa, iulie 1930 (Anul 26, nr. 8448-8479)

1930-07-01 / nr. 8448 (nr. 8449)

CAMERA Dezbaterile de la 28 Iunie Ştinţa de dispă amiază Şedinţa se dij.,de la ora 4.30, sub prezidenţia.ini­­. Gr. Perie­­ţeanu. Pe banca rainicala d-nii fir. Io­nian, Ion Mihalog, c. Angelescu, Pompiliu Ioniţescu PROECTUOTATE Se votează fărt agenţie proectul de lege, prin care f(iaţiu Vasiliu- Bolnavu, fiind asitatit cu aşeză­­mintele Statului ,şi rot­iţii de utili­tate publică, este scutită de orice dare către Stat. Se ia în discuţie proectul de lege pentru refacerea părţilor metalice ale podurilor distruse în timpul răz­boiului. Proectul este votat pe articole şi apoi în total cu bile. Se votează deasem­enea fără dis­cuţie proectul de lege pentru modi­ficarea legii concordatului preven­tiv. EjHtajjMEqin -----------«wj> > iH 11 —-----------------­ Lege. Dobrogel Nom Nu vrem să se mai repete încurcă­turile de altădată cu toate consecin­ţele lor nefaste. De aceia grăbesc co­masarea, ca să ştim precis ce râmă ne statului, iar ceea ce se va cuveni statului, vom da nouilor colonişti. Aceasta-i situaţia. Şi pentru acea­sta am­ adus proectul de lege. (Apl. puternice la întreaga Adunare). D. prof. N. IORGA : Toate acestea, domnule ministru, trebuia să le pu­neţi în expunerea de motive, pentru ca să fie cunoscute înainte de a fi vorbit şi latura tehnică a problemei, pe care o aflu abea acum. D. ministru GR. IUNIAN depune proectul ele lege pentru înfiinţar unei ins­tituţ­ini centrale, in vederea­ încurajării şi sistematizării exportu­lui de cereale. Se admite urgenţa. Şedinţa se suspendă pentru 5 mi­nute. î.SG­FA VÂNZĂRILOR SILITE La redeschidere, d. preşedinte­­.TEFAN CICIO­POP roagă Adunarea , admită prelungirea şedinţei până la 9 luni, seara, iar azi, Dumi­nicii, sfi se ţină trei şedinţe. D. O.OSTHL CEAUŞOGI­U, lupist: Aduceţ­ie atunci şi paturi, ca să dormim n­oi ! Aduceţi şi duşuri pen­tru majoritari, ca să-i trezească ! (Ilaritate). Se ia în discuţie proectul legii vânzărilor silite. 1­. I. M. LRON (lupist) se ocupă de aspectul îngrijitor pe care l-a lu­at la noi in ţară şi în special în pă­tura nevoiaşă, criza economică, ca­re se accentuiază din ce in ce mai tare. Toate făgăduinte făcute celor ne­voiaşi, au rămas vorbe goale. Ora­torul recunoaşte - • p i ministru d­ .justiţiei, d. Grigore Iu­­nian s’a oprit Ir aspectele tragice ale acestei răcite şi s’n gândit să ia măsuri de îndreptare. Oratorul ob­servă că proectul aşa cum este în­tocmit, nu rezolvă problema în în­tregul şi în adâncul ei, căci, din ne­fericire nu aduce decât unele slabe paliative situaținni critice care ar trebui radical și curagios remediate. Intrând în analiza procesului, ora­torul cere ca vânzarea silită nu nu­mai să fie Întârziată, dar păsuirea să fie astfel legiferată încât să ingădue creditorului să se achite. Critică a-Se continuă apoi dijţia proectu­­lui legii de organizam, Dobrogei­­fs'oui. D. I. BUZDUGAN (Inii), în con­tinuare, spune că proe­t acesta (ic lege trebue retras, pent ca să nu riscăm să creăm în Do­zgea o at­mosferă, care mimai placă nu poa­te să fie. CUVÂNTAREA D-LUI ŞOF. N. ÎCIRGA D. prof. N. IORGA: Eu treb: (le vor avea acuta proectul asta? Lu­mea e sătulă ele noi. Ii -a ajuns cât am lucrat şi cât am tat. No doreşte lumen între ai noşi, la ră­coare, — la răcoare iu bun înţeles al cuvântului. (Ilaritate). Hi bine, în aceste zile de căldură înăbuşitoare, d. ministru al­­gritui­­turii aduce un­ui ţinut p­r­ionict o e­­gc respinsă de opinia public, di­pt­ care d-sa — cu toate că mi asu­măm să împiedicăm — stărue s’o treacă neapărat. •Noi am­ fost totdeauna oamenii cei mai­ prietenoşi faţă de bulgari. Şi dacă debitorul uită uneori recuno­ştinţa, creditorul n’o uită. Domnii noştri au stăpânit totdeau­na şi peste Dobrogen. Turcii, când au luat Dobrogea, au luat-o dela noi, nu dela bulgari. RAPORTURILE ROMÂNO-BUL­­CARE Toată istoria noastră, scrisă nu de noi, ci de alţii, — pentru că noi a­­veau obiceiul de a lăsa pe alţii să ne laude, căci au d­e ce — arată că noi am fost totdeauna fraţii mai mari ai bulgarilor, pe care îi ocroteam. Iar ei ne răspund cu insulte, — şi cei de aici şi cei de dincolo de Dunăre. N-o spun aceasta, pentru că aşi voi să creez vrajbă între noi şi ei. Nu. Departe de mine gândul acesta, dim­potrivă. Vreau să văd o apropiere cât mai călduroasă intre români și bulgari. Eu am propus săptămânile trecute la Academie alegerea unui membru corespondent bulgar. Dela ei, nu ne-a venit niciodată un asemenea gest. Mi-au venit în schimb pamflete in care un anume dom­n Mutavd­eff mii împroaşcă cu injurii. Domnilor, cine v’a împins să adu­ceţi acest proect? Poporul bulgar muncitor din CadrilUîer ?­­u. O mâ­nă de bancheri, de politciani, ce intelectuali, tocmai acea Minoritate­­ pot anumite restricţiuni de termen din poporul bulgar care tu ne iu-isi îngrădiri de procedură ale proec­tului, cari sunt în dauna debitoru­lui.Ocupându-se pe larg de procedura expertizei, oratorul critică princi­piile cari o prezidează deoarece ea beste. . . Consiliul legislativ senr in rapor­tul său că nu înțelege rotul proec­­tului. Ei bine, dacă oanenii aceştia nu înţeleg un procet ca acesta, apoi ei vor înţelege şi mai fţin când ii, nu va avea alt efect decât îngreuta­te va pune în faţă un proect mo­a­rea procedurii şi apăsarea debitoru­­greu. Şi dacă sunt inefabili, se cu- i lui, vine să-i daţi afară. Şi oameni a-j Oratorul închee considerând pro­ceştia ştiu ce vor cât declară că nu înţeleg piroectul ştiunci se cade să retrageţi proectul şi eu cred că aceasta trebuia să fa/1-Încheind, d. IorgN’mie ca în Dobrogea este o nemulţu­mită. Populaţia a(f/:l p macedo­neană. Şi macedor11 5^11! sa folo­sească puşca. Ei lor nu trebue să provocăm o popv,e nemulţumită, care ştie să tragă I,uȘca. PA5?UNSUL D^1 MIHALACHE D. ministru ț­HALACHE spune că abea 1 sau 2s.u^a ^iri populaţia bobrogei are s­-la Incertă. Proec­tul legiferează llru aceştia. Ce facem ctel 1000-1200 de inşi, cari fort au fost deposedaţi, dar de fapt Sistal,ani de vechi te­renuri ? Acel e pnma întrebare pe care şi-o116 leSca- U mai tre­i, ministru GR. IUNIAN spune că ceni odată, cur­sul unei luni, pe nu va face un discurs, ci va da n­­d­inaintea c115.161­­le comasare, câinele explicaţii. să-și valide^­n nou drepturile?! Proectul are de scop să pună la De ce nrm­ *­reca ? • dispoziția debitorului mijloace pen-Comasa' e ccTUtă de toată lu­­tru a reintra în posesia bunurilor mobiliare. In prezent legiuirea nu este com­plectă ; se va veni însă cu o legiuire care să prevadă toate cazurile încă neligeferate. Dezideratele debitorilor au fost lu­ate în considerare la alcătuirea pro­nunț. Lu/ 1111 11181 ara insă răb­darea săepte aai* cat trebue ■să durez !’°.ua măsurătoare. Și a­­tunci , găsit un mijloc mai sim­plu: fis? declară, cu atestarea i­dentityămUă de comună, proprie­tatea, A’ale O deține.^ ^ .ue U1 tjujisujei al­e la aicuimi ca fnte81 postni e sa se termine ectului, care răspunde cerințelor. pedM comasarea, colonistul sa in timpul liber până la toain reped fie p*n posesia lotului lui, iar au­­tolFfi să rărr­âe odată stăpân li­­inVfc bucata de pământ, pe care i-0' î legea. A h­otărit să delimităm bine pă­­mânt care se cuvine colonizării. Spim să mai putem gratie acestei Jef,să împroprietărim încă 5-6000 fjfoionișîi macedoneni. Iar pe a­­poi coloniști nu-i vom mai lăsa în v/a soartei. Vom trimite oameni m­­­i­ntea nouilor colonişti şi-i vom apartiza pe fiecare la rostul lui : pe fusar la plugul său, pe păstor la istoria lui. , Declară că va vota proectul. EXPLICAŢIILE D-LUI GR.­IU­­MAN ectul de faţă ca un început care are nevoie de perfecţionare. Declară că votează proectul. D. PAMFIL ŞEICARU observă că una din plăgile cari bântue ţara, este camăta. Dacă într’un timp, această problemă, n’a format preocuparea guvernanţilor, era şi din cauza opti­mismului exagerat al d-lui Vintilă Brătianu. D-sa crede că legea în discuţie e foarte bine inspirată şi declară c’o va vota. D. G. OSIANU expune unele lacu­ne ale legii, izvorite din faptul că înn Ardeal legile de procedură sunt in­suficiente, timpul liber până la toamnă, problema va fi examinată în com­plexul său, legea de acum nefiind de­cât un început. Proectul este luat în considerare și votat pe articole. ■ir Ședința se ridică la ora 10 seara. Citiți IMRU­L UK­MS” S­ENATUL Şedinţa de la 28 Iunie 1930 D. preşedinte Uralu deschide şe­dinţa la ora 4.30, în prezena d-lor Madgearu şi Crişan. D. ZAHARIA arată că a fst rău tratat de d. secretar general d mini­sterului armatei, care între atele i-a spus: „ Parlamentar eşti în parlament, în cabinetul m­eu eşti un ziro. (e procură ai să te amesteci în aceasta chestiune? .. . ) Zaharia intervenise tot o che­stiune de terenuri. D. MADGEARU a depus proectul pentru organizarea exportului de ce­reale şi contractul Stewart. Şedinţa se suspendă. CONCESIONAR­EA TELEFOANELOR Lh. redeschidere d. IORGOTCI ci­teşte raportul proect­ului pentru con­cesionarea telefoanelor. D. APOSTOL POPA a arătat­ nece­sitatea ca telefonul să pătrundă în toate satele şi să se faca baie lega­­uri cu porturile, de care mi­­a ţinut seama, în circuitele stabilit prin contract. Nu văd Brăila şi salaţi în aceste circuite. CUVÂNTATE A D-LUI G­­RIŞAN D. subsecretar de stat­­FURAN: Voi aminti numai că obiecțiunile a­­d­use contractului nu sunt fondate deoarece concesiunea este frma cea mai bună a exploatării. Lgia au­tonomă ar cere 5 miliard­ pentru investiţiuni. Beneficiile actuale se exilră prin faptul că nu se înlocuiesc aparatele vechi. Statul şi-a rezervat .Utopii de răs­cumpărare, cota de combuisaţie de 15 la sută, scade anual, dur 29 ani. După ce arată rostul fadului de depreciere şi de rezervă, demonstrea­ză că interesele statului sunt asigu­rate, mintea omenească dă uşor ar­gumente de combatere, chiar a celei mai perfecte opere. , Acest proect însă asigură un pas înainte ţării, p­e calea civilizaţiei, prin îmbunătăţirea comunicaţiilor telefo­nice. D. Ii KN­ER­AL LUPESCU cere lă­muriri în legătură cu propunerile Marelui Stat major-D. PAVEL BR­ATAŞ­ANU, întreabil dacă taxele vor fi scăzute. D. CRIŞAN răspunde că sau luat toate măsurile, pentru ca interesele o norării naţionale şi ale publicului să fie asigurate. CUVÂNTAREA D-LUT MADGEARU D. MADGEARU arată că sin­gură casa I. T. T. a admis’ aproape toate condiţiile statului major,, care s'a declarat mulţumit. După 5 ane 20 la sută din personal, va fi român. Însăşi interesele apărării na­ţionale, ne-a­ţi făcut să încheem acest contract căci fără bune transmisiuni telefonice, apărarea ar fi fost ştirbi­tă. Timp de 12 ani n'am­ putut, refac, prin mijloacele noastre, telefoanele Trebuia, să luăm o măsură, acum, în ceasul al 11-lea. Legea s'a votat cu 79 albe, 1 nea­gra. ORGANIZAREA EXPORTULUI D. IORGOVICI citeşte raportul prefectului pentru organizarea expor­tului. Proectul s'a votat fără discuţie. Tot d-sa a citit raportul contractu­lui Stewart, proect care sa votat cu 70 albe, 1 neagră. S-a votat apoi modificarea codice­­lu­i silvic. STOCKHOLM.—Tn cuiul acestei veri se vor ţine numero® congrese internaţionale în capitala Suediei. Dela 611 Iulie vor ava loc lu­crările congresului interatri­nal al sindicatelor amsterdamii, unde de­legaţii cari vor lua cuintul repre­zintă aproape 15 milioan lucratori sindicalizaţi din toată urnea. Dis­cursurile vor fi tradusei limba en­gleză, franceză şi germ­ă. ■ t'„ i„ uuta-.t»”*. .•*■»«■ ioc. dez­baterile congresului intenţional al federaţiei farmaceutice. In acest congres se vor abili unii metode pentru garantarea reduselor farmaceutice. ML. CANEA ANTI.ALCOLICA In zilele de 19-20 Iulie­­ va ţine congresul internaţional al ordinului „Bunilor Templieri" — I.­­ G. T. — care luptă pentru combatea alcoo­lismului în toată lumea. Acst ordin numără 220.00 de membriDesbate­­rile congresului vor avea lc în lo­calul parlamentului suedez La congres vor lua part 3000 de persoane printre cari 100­ delegaţi din toate ţările Europei şi le Ame­­ricei de Nord şi Sud. Guvernul suedez a dat şi dă în mod energic concursul său acestei mişcări, — în Suedia există mono­polul alcoolului — iar rapoartele ofi­ciale arată, căte milioane cheltueşte anual Suedia cu propaganda anti­­alcoolică. MIŞCAREA ARTISTICA SI SPOR­TIVA In ziua de 6 iulie va avea loc un mare festival naţional de muzică sue­deză cu concursul a 9000 de cântă­reţi. La acest festival vor lua parte toa­te delegaţiatiile străine venite fie să ia parte la diferitele congrese inter­naţionale, fie pentru a vizita marea expoziţie de arte manuale şi indus­triale. Până azi expoziţia de arte deco­rative a fost vizitată de 1.143.766 de persoane. Printre delegaţiile străine venite la expoziţie se citează grupul arhi­tecţilor din ţările Scandinave, criti­cii de artă din Franţa, Anglia, Ger­mania, Polonia, Cehoslovacia şi Iu­goslavia şi un numeros grup de zia­rişti şi scriitori din toate ţările Eu­ropei. DIMINEAȚA Şedinţa consil­i­u­ general al cooperaţiei Ziua cooperaţiei.­Glorificarea produselor agricole Consiliul general al cooperţiei s'a reunit, în dimineaţa zilei de 17 cm­­sub preşidenţia d-lui Vasile Ghenzul. După propunerea d-lui I. Hăucanu fost m­inistri al muncii si Coperaţi­­ei s’a decis ca, sub îngrijirea Oficiu­lui Naţional al Cooperaţiei, em­ente tinere şi destoinice din mişcaea coo­perativă, să fie trimise la Brăila spre a face practică la firmee mari de cereale, aceasta în legătură cu problema valorizării producţii agri­cole prin cooperaţie. Deocamdată vor pleca 2 absolvenţi ai Academ­ei de studii cooperatiste. S-a discutat programul zilei coope­raţiei (Duminică 6 Iulie a. c) hotă­­rându-se ca domnii consilieri să pre­zideze festivităţile ce vor avea loc, cu acest prilej, în centrele importante ale ţării. VALORIFICAREA produc­­ŢIEI AGRICOLE D, vice-preşedinte Vasile Ghenzul a dat citire referatului dsale, a­­supra valorizării producţiei agricole prin cooperaţie. S-au discutat cu a­­cest prilej modalităţile şi măsurile cel mai nimerite pentru a asigura o­­peraţiunilor de vânzare în comun a recoltei săteşti prin cooperaţie un mers cât mai normal, ţinând seama de dificultăţile zilei de astăzi. Totdeodată consiliul general sesi­­zându-se atât din constatările făcute de d-nii consilieri, cât şi din rapoar­tele organelor de control ale Oficiu­lui Naţional al Cooperaţiei asupra gravei crize produsă de scăderea preţurilor la cereale, a decis delega­rea din sânul său a unei comisiuni care să solicite o audienţă d-lui pre­şedinte al consiliului de miniştri. Această comisiune formată din­­ driţii Vasile Ghenzul, părintele Ca- I­nonic St. Ro­şianu şi G. Zane, depu­­­­tat, va interveni pentru luarea ime­diată a următoarelor măsuri în ve­derea ameliorări stării de astăzi: a) suprimarea imediată a taxelor de export asupra cerealelor precum și a tuturor taxelor accesorii; b) o scă­dere a tarifelor pe C. F. R. pentru transportul cerealelor, aplicându-se un tarif degresiv; c) credit eftin pen­tru începerea campaniei de valori­zare a producţiei agricole prin coo­peraţie. După rezolvarea lucrărilor curente, consiliul general a decis să se reu­nească din nou în ziua de 15 iulie a. col., orele 9 a. m. Spania a răspuns la proectul: |^02ll!t3t6l@ tfe bOX dS Sân A OT s-tui Brisno ! _____ Pladner a învins pe Stamate prin knock-out PARIS, 23. — Primul stat euro-­ psan, care a răspuns la circulara] . d-lui Brianți în chestiunea federali-! Kehi Oprescu învinge in a u­ a re­­zării statelor europene, a fost Spa-’, priză pe C. lonescu prin k. o. nia, Av­basadorul francez de la Ma­j Teiţanu dispune de Milea pun­k. tîrid a primit astăzi o notă a mini-1 o., tot în a b-a repriza, şirului de esterne spaniol în care se­­tulea scoate din Iuţită pe france­­spune că guvernul urmăreşte cu cole­zul David în repriza a patra, mai mare interes picoolul federali­; Spakow învinge pe Compere In­zării statelor europeae, fără a negii­.' repriza a doua prin k. o. ia insă şi dificultăţile care ar puteai Lom­pere e expediat afara din ring să stea în calea realizării lui.­­Şi e readus cu ajutor strain. După Spania speră însă că totuşi Proec, cateva knock downin­e definitiv­­ul d-lui Briaad va culca fi realizat,­­ trimis la pământ. Guvernul SFnniol este dispus să par­f In faţa lui Pladner, Stamate este ticips In confarinţa ce se va ţine că-; mult mai timid ca de obice­u şi in­tre sfârşitul acestui an asupra ace-i îşi dă întreaga măsura a valorii, stei cheating ! Francezul, foarte rutinat caută­­lupta în corp, în care excelează, şi Pladner, deşi în a cincea Stamate e . . mai curagios ca înainte. Cele trei reprize următoare revin detaşat lui Pladner. Stamate nu ara­tă nici pe departe forma adevărată. E drept că adversarul îi este supe­rior, dar campionul nostru nu reu­şeşte să-şi adune toate energiile de care e capabil. In a opta repriză Pladner îşi mă­reşte avantajul. Stamate se rezumă să încaseze cu stoicism. A noua e a lui Pladner. În a zecea, Stamate e trimis la pă­mânt pentru o secundă şi comite greşala să se ridice imediat. Din nou la pământ pentru 9 se­cunde, își revine, pentru a ceda în cele din urmă prin knock out, în ur­ma unui crochet de dreapta. Pladner acceptă provocarea lan­sată de Lucian Popescu, campion al Europei la greutatea muscă. a. v. Cronica muzio CONCERT VOCAL Foştii ,şi actualii elevi, ai d-lui A. Eliade, profesor de cânt, la con­ser-­ vator, au ţinut să sărbătorească, pe­­ acel care i-a iniţiat în arta cântului, j printr’o audiţiune, care a avut loc la Ateneu. Cu această ocazie, prin gra­iul d-lui M. Vulpescu, profesor la a­­ceiaşi instituţie şi fostelor, organiza­torii aceste manifestaţii şi-au expri­mat sentimentele lor de recunoştin­ţă, la care prof. Eliade a răspuns, a­­■ atind satisfacţia de a fi contribuit la formarea acestei pleiade de cân­tăreţi, cari îl sărbătoresc astăzi u­­rându-le, ca la rândul lor, să facă şi ei pentru alţii, ce a făcut dânsul pen­tru ei. După aceea a urmat partea muzicală, lt. prof. M. Vulpescu in­tonat un fragment dintr’o cantată de Bach, recunoscându-i maniera ..dein „Schola“, de interpretare. „Ai sal­câm", l'a cântat într’un spirit auten­tic popular. D. V. Cristescu, întors de curând din Italia, ne-a demonstrat, în câteva bucăţi italieneşti, simţitoa­rele progrese realizate acolo. Vocea C. NOU­ AP­A Chestiuni de şcoală Aptitudinea sau silinţa? îmi aduc aminte că, învăţând pe vremuri la liceul Matei­ Basarab din Bucureşti, aveam un coleg, Agura Nikita, care era unul dintre puţini elevi din cla°' "*, care se pricepea mai mult la matematici. El însă era departe de a străluci la celelalte stu­dii. Ce puţin notele, în afară de­ ce­le obţinute la matematici, îl arătau ca pe un elev mediocru. Aşa şi acum. — Uitându-mă la no­tele însemnate în cataloagele de cla­să, — nu odată mi-a fost dat să ob­serv, că unii elevi, notaţi ca medio­cri şi clar ca submediocri la mai toate materiile, dobândesc note mari şi chiar foarte mari la matematici. Şi cred, că la orice liceu­ se poate observa acest lucru, — atât cu pri­desigur a câştigat în dulceaţă, căldu-1 v­re |„ ora]( dar mai ales In înscris, ră şi bine susţinută, cântă emiţând, ş; de ce mai ares ta înscris ? cu uşurinţă, stilizând artistic. S’a ! Pentru ca la înscris de obieciu se mai produs un element pe care îl au-j dau (je rezolvat probleme. Cu alte zeani pentru prima oară, găsindu-1 excelent. Bariterul Alexiu, cu un tim­bru de voce de ca­ntate, metalic, am­plu, ne-a dat o redare remarcabilă, teatrală, a prologului din opera „Pa­­gliacci“ de Leoncavallo. In cântecul popular „Cine aude cântul cucului“, şi-a apropiat maniera spirituală şi vocală a lui Bo­escu. Dintre pianiştii impaniatori, d. Filionescu s’a dis­tins, cuvinte, la înscris se pune la încer­care nu atât silinţa la învăţătură a elevului, cât mai ales aptitudinea lui de a descurca o problemă ne mai rezolvată până atunci. Bineînţeles, că făcând această afir­mare, nu­ pierd din vedere, că­ şi la rezolvarea problemelor te ajută mult cunoaşterea teoremelor şi a raţiona­mentelor făcute mai înainte şi învă­ţate lecţie cu lecţie. De aceea, am şi avut grija să spun, că la descurca­rea unei probleme se face plină la un punct apel şi la silinţa la învăţă­tură a elevului. Nu se poate însă tă­gădui, că la rezolvarea unei proble­me, te ajută mult mai mult aptitudi­nea pentru matematici, decât silinţa la învăţătură. Fireşte, că nici aptitudinea nu te scuteşte de a studia mai întâi teore­mele şi raţionamentele. Are însă, la matematici, elevul înzestrat cu acea­stă aptitudine o mare şi vădită su­perioritatea asupra camaradului său, care deşi nu deobşte mai silitor şi mai stăruitor, nu posedă acea pre­dispoziţie, acea firească înclinare pentru matematici. Căci, aptitudinea lui este şi nici nu poate fi altceva decât o firească predispoziţie pentru o anumită ştiin­ţă sau îndeletnicire. Aşa stând lucrurile, este drept, cred eu, să ne întrebăm: Nu greşesc oare profesorii de matematici, când la oral şi mai ales la înscris îi no­tează pe elevi, orientându-se numai după această firească dispoziţiune? Şi îmi iau voia să le pun această întrebare cu atât mai mult, cu cât ştiut este, că actualului liceu unitar nu i se poate nici decum atribui me­nirea de a fi o şcoală de specializare. Dealtfel, liceul nu ar putea fi o şcoa­­lă de specializare, chiar şi dacă i s’ar reda bifurcarea de mai ’nain­te. .Căci, şi desfiinţatul liceu bifur­cat a lui Spini Haret avea tipă­rită în fruntea programelor sale analitice următoarea foarte deslu­şită declarafilme: „Liceul nu este o şcoală de specializare”. In orice caz, chiar şi dacă liceul ar reveni la forma lui de acum trei ani,­­ tot nu i s ar putea recunoaşte profesorului de matematici decât dreptul de a-i nota după aptitudine, doar pe elevii ce şi-ar alege secţia reală. Pe toţi ceilalţi elevi, drept ar fi, ca şi profesorul de matematici să-i aprecieze şi să-i clasifice mai mult după silinţa lor la învăţătură. Aşa fiind, nici la oral şi nici măcar la înscris, la matematici nu s-ar cu­veni ca profesorul să dea note celor din cursul inferior precum şi celor neînscri­şi în secţia reală, orientân­du-se mai mult după aptitudinea sau după lipsa lor de aptitudine pen­tru a rezolva probleme­le­mai în­văţate până atunci. Şi poate că aceste observări i-ar privi şi pe unii din profesorii de limba română. Căci şi pe unii din aceştia îi vezi, că mai ales la înscris îşi notează elevii, nu după silinţa lor la învăţătură, ci mai numai după da­rul de a face compuneri frumoase, după talentul lor de a zugrăvi în cuvinte nemerite, sau colţuri din na­tură, sau stări sufleteşti. Este dar şi la limba română uneori ţinută în seamă, nu bunăvoinţa elevului de a învăţa şi de a scrie corect şi grama­tical,­— ci mai numai acea­­născută antitudine de a scrie. Ba încă apre­cierile compunerilor de limba ro­mână, putând uneori varia dela pro­­-pr la profesor, nu dau nici mă­­car ’ -'ţărilor unor proble­me ac mateu.^ In orice caz, nu este, că noile dispoziţiuni regien, care au avut toată grija de a ne ar.­că in li­ceul unitar elevii nu ti­ne să fie notaţi şi clasificaţi după anumite aptitudini şi talente. Num­i» 'sa se poate explica faptul, că dup noul regulament maeştrii de desemn, m­­nastică, muzică şi lucru manual nu mai pot da elevilor obişnuitele note, ci numai calificativele atent şi ne­atent. Cu un cuvânt în liceul nostru, şi mai ales in actualul liceu unitar, nici­unui profesor nu ar trebui să i se ingădue să răsplătească mai ales la înscris mai mult darurile şi dispo­­ziţiunile fireşti ale elevilor, decât bunăvoinţa, stăruinţa şi silinţa lor la învăţătură. Aceasta, bineînţeles, dacă şi aci nu urmează să se aplice tot vorba Românului: Vodă vrea şi Hâncu ba. M. MIHAILEANU Profesor, Piteşti Examenele de admite­re în liceele miliare Examenul de admitere în cursul d. Popescu Petre, profesor din ca­drele liceului militar Chișinău; membri: locotenent-colonel Apostole­­scu C., directorul de studii al liceu­lui; d. Bude Valentin,­ profesor de lim­ba română din cadrele liceului; d. Claudian Al., profesor de limba franceză din cadrele liceului; d. Hu­diță Ioan, profesor de istorie din ca­drele liceului; d. Constantinescu I., profesor de geografie din cadrele li­ceului; d. Menciu Constantin, profe­sor de matematici din cadrele liceu­lui, secretar: Obadă Grigore, secre­tarul liceului. Liceul militar „Mihai Viteazul Tg.-Mureş. — Preşedinte: colonel Manolescu Chiraculea, comandantul liceului; delegat M. A., maior Panu Petre, din cadrele direcţiei învăţă­mântului militar; membri: maiorul Urziceanu Gheorghe, directorul de studii al liceului; d. Demetescu Mi­hail, profesor de limba română din cadrele liceului; d. Stăngescu Ema­­noil, profesor de limba franceză din cadrele liceului; d. Florea George, profesor de istorie din cadrele li­ceului; d. Janet George, profesor de geografie din cadrele liceului; d- Nagy Ştefan, profesor de matema­tici cadrele liceului; d. Popescu Aurel, secretarul liceului. Liceul militar „Ştefan-cel-Mare“. Cernăuţi. — Preşedinte: colonel ”*• eseu, comandantul liceului; delegi, M. A.; d. Gheorghiade Ştefan profe­­s°r tle^ istorie al liceului militar Chișinău; membri: locotenent-colonel Petrovici D-tru, directorul de studii al liceului; d. Vasiliu Aurel, profe­sor de limba română din cadrele liceului; d. Sauciuc Vasile, profesor de limba franceză din cadrele liceu­lui; d. Mătrescu Dumitru, profesor de geografie din cadrele liceului; d. Schmidt Ervin, profesor de mate­matici din cadrele liceului; secretar; d. Vasilovici Gheorghe, secretarul liceului. Liceul militar „Regele Ferdinand Chișinău. — Președinte: colonel Stancov Gheorghe, comandantul li­ceului; delegat M. A.; d. Prasa Ioan, profesor de limba franceză la liceul militar Iaşi; membri : locotenent-co­­lonel Gădineanu Virgil, directorul de studii al liceului; d. Obreja Gh Iaşi, profesor de limba română din cadrele liceului; d. Dăscălescu Cris­­tea, profesor de istorie din cadrele liceului; d. Raşcu Gheorghe, profe­sor de geografie din cadrele liceului; 6. Parno Ioan, profesor de matema­tici din cadrele liceului. superior se va tine la crnteele milita­re, atât în sesiunea I­lRe” cât și în sesiunea Septembrie p30, înaintea comisiunilor de mai js : Liceul militar „D. A. Sturdza Craiova. — Președinte: colonel Ge­­rota Ioan, comandantul liceului; de­legat M. A.: colonel Demetrescu S.­­ Ioan, subdirectorul învățământului militar; membri: maior Gelep Va­­sile, directorul de studii al liceului militar; d. Popescu Teodor, profesor de limba română din catedrele li­ceului; d. Nicolaescu Grigore, profe­sor de limba franceză din cadrele liceului; d. Dinculescu N., profesor de istorie și geografie din cadrele liceului; d. Georgescu Nicolae, pro­fesor de matematici din cadrele li­ceului ; secretar: d. Scurtulescu C., secretarul liceului. Liceul militar „Nicolae Filipescu"\ M-rea Dealului. — Președinte: colo­nel Pascu C-tin comandantul liceu­lui; delegat M. A.; d. Rădulescu C., profesor dela liceul Craiova; mem­bri: maior Teodorescu Nicolae, aju­torul directorului de studii al liceu­lui; d. Gregorian Mihail, profesor de limba română la liceul militar Cra­iova; d. Climer loan, profesor de limba franceză, din cadrele liceului; d. Demetrescu V. Mihail, profesor de istorie la liceul militar Craiova; d. Pavelescu loan, profesor de geo­grafie din cadrele liceului; Mihăi­­lescu Tiberiu, profesor de matema­tici din cadrele liceului; secretar: d. Butcă Ioan, secretarul liceului. Liceul militar „General de divizie Gh. V. Makarovitsch‘, Iaşi. — Pre­şedinte: colonel Davidescu Ştefan, comandantul liceului, delegat M. A­: Arestarea unor m­uncitori la Ploeşti Muncitorii au fost arestaţi şi îna­intaţi parchetului, care i-a depus în penitenciarul local. Astăzi dimineaţă tribunalul a con­firmat mandatele de arestare lansate împotriva a 4 dintre comunişti. Ei au fost depuşi în arestul preventiv PLOEŞTI. 23.­­ La chestura poli­ţiei municipiului nostru s’au primit ştiri că^un grup de muncitori inten­ţionează să răspândească prin fa­brici şi ateliere, în rândurile mun­citorilor, manifeste conţinând în­demnuri la răzvrătire împotriva nonei ordine în stat. S’au luat imediat măsuri pentru împiedicarea răspândirii manifeste­lor­ In cursul nopţii trecute, d. Const. Vasilescu, chestorul poliţiei, însoţit de d-nii Al. Popescu şeful siguranţei, Andrei Ionescu şeful biroului judi- GENEVA, 28. (Rador). — Consiliul cl ar şi numeroşi ofiţeri şi agenţi de de administraţie al Biroului interna-poliţie, au făcut descinderi la locu­inţele comuniştilor : Grigore Ivas­­chevici, Valeriu Vlasie, Paraschiva Pronza, Dumitru Pronza, Sergiu Go­­lovachin şi Ion Spilari. La locuinţele acestora s-au găsit mari cantităţi de manifeste tipărite şi circulări sapiografiate, cari au fost confiscate. Munca­­ noapte a feme­ilor in industrii ţional al Muncii a ţinut şedinţa de închiderea seziunii.* Consiliul a decis cu 12 voturi con­tra 10, că este locul a se proceda la revizuirea­­ convențiunii din Wa­shington, iscălită în anul 1919, pri­vitoare la munca de noapte a femei­­lor din industrie, în sensul propune­rii făcută de guvernul britanic. Şcoală de aeronautică in Franţa PARIS 28 (Rador). — D. Laurent Eynac, ministrul Aerului a pus azi după amiază, prima piatră funda­mentală, la Şcoala de Aeronautică. Pag. 3- ŞCOLARE Direcţiunea Inst. „Pompilian” din Calea Rahovei No. 56, înştiinţează elevele promovate cursul primar şi statizat că rezervarea locurilor se face numai până la finele luni pen­tru reînscriere sau retragerea acte­lor. înscrieri de eleve noi se primesc la Clasele I primară, secm­ lură sta­­tizat și curs francez.

Next