Dimineaţa, iulie 1930 (Anul 26, nr. 8448-8479)

1930-07-22 / nr. 8470

Anni XXVnViF- 8470s pagitu GRADINA RESTAURANT AMBASADORI ALEA MITROPOLIEI 1 Local special pe familii Bufet bine asortat, grătar special şi vinuri alese ORCHESTRA CLASICA CONDUSA DE SIMPATICUL VIOLONIST COSTICA ILIESCU (Presneanu) Deschis până la ora 3 noaptea sunt cei mai buni. Se gă­sesc cu preţul de LEI 50 perechea la Carol Billiger Bucureşti I Str. Brezoianu No. X Fondată in 1904 de CONST. MILLE3 LEI |­ Bucureşti,Str. Const. Mills I­li (Sărindar) 11 TELEF.: Centrala: 306/87, 324/73, 346/79, 353/54 Direcţia : 357/72, Adiţia 307/69. Provincia 310/66 După trei ani Azi, 20 iulie, se împlinesc trei ani de când rămăşiţele pământeşti ale aceluia care a fost marele rege Ferdinand I au fost duse la locul de veşnică odihnă. La mormântul lui, străjuit de bol­ţile umbrite ale vechii ctitorii na­ţionale dela Curtea-de-Argeş, s’au dus să-şi unece genunchii într’un sentiment de pioasă reculegere, de adâncă veneraţie şi de neştearsă recunoştinţă membrii familiei sale, membrii guvernului şi alţi repre­zentanţi ai oficialităţii. Iar cele mai înalte fete bisericeşti, în frunte cu Patriar­hul, înălţau rugi pentru o­­dihna sufletului regelui care nu poate fi uitat. Nu poate fi uitat, pentrucă în zi­lele cele mai dureroase ale nea­LONDRA, 19 (Rador). — Toate cer­cetările făcute pentru aflarea avia torului englez Hook, pierdut In junglă in timpul sborului spre An ... stralia, au rămas până acum jr.h­ue­mului şi ale tarii el a dat dovada tucase. Aviatorul a fost căutat şi la morofii tUTira-f CSC'+1 /-»cs IvqKhq unei măreţii sufleteşti, ce trebue a­­rătată drept pildă tuturor urmaşi­lor. Invingându-se pe sine însuşi, ceea ce este o biruinţă din cele mai greu de câştigat, bunul român şi în­tregitorul de ţară, care a fost re­gele Ferdinand, şi-a identificat soarta sa şi a familiei sale cu soar­ta naţiunii române. In­ direcţia aceasta, n’a şovăit, o clipă, n’a stat câtuşi de puţin să cântărească şansele. Din primul moment s’a simţit român şi numai român şi a împărtăşit cu un rar stoicism toate suferinţele şi amără­ciunile poporului său. A simţit aceleaşi dureri şi a plâns aceleaşi lacrimi în zilele de res­trişte. Fireşte, au venit pentru el şi pen­tru întregul popor zilele de bucu-. . iTealulS­endaHornari prin Infâf­tuirea­­chidere a expoziţiei­ in mai puţin de idealului national. Şi a venit ras­­i un sfert de oră, o cablogramă sosi­piata in apoteoza încoronării dela hă de la Melbourne primarului Lon-Alba-Iulia. Adrei, anunţa deplinul succes al de-Dar atâta vreme cât se va trage împ°st^,atiei‘1- ... , . . . hrsTdn tn -«mancén .„».nr. Puţin mai târziu alte lumini ale , reo.pî!c°p0rUr ron!anesc­ expoziţiei din Melbourne au fost a­na regelui Ferdinand va fi sfanta prinse din oraşele lor de primarii Şi va fi binecuvântată de toţi piu­ din Montreal (Canada) Willington gara de cuprinsul ţării... i­oţi ffeştia nu pot uita­ ca­­ cuvânt, cea dintâi promisiune de împărţire a pământului între cei cari îl muncesc cu braţele şi îl fac să rodească prin sudoarea lor, de la ce- a purces, din gura lui a eşit. Făgăduiala lui a fost adusă la în­deplinire, ca şi cealaltă mare făgă­­duială — aceea privitoare la acor­darea votului obştesc, la preface­rea ţăranului în cetăţean liber stăpân pe destinele sale. Iată fapte pentru cari, cu cât va trece vremea, cu atâta măreaţa fi­gură a regelui Ferdinand se va des­prinde mai luminoasă, mai impună­toare. Şi, de­sigur, sufletul său curat şi nobil a tresărit de bucurie un mor­mânt simţind că ieri îngenunchia pentru întâia oară fiul său mai mare, fiul său iubit căruia îi ducea aşa de mult dorul şi care astăzi stă în scaunul, în care el a stat cu a­­tâta vrednicie. Colo, în sferele senine cereşti, su­fletul marelui suveran este astăzi pe deplin împăcat şi liniştit. Şi nu cred să fi fost o ceremonie jandarmi, tristă, cum a fost parastasul de la Curtea de Argeş, la care să nu fi luat parte sufleteşte unanimitatea poporului şi să nu fi resimţit ace­leaşi emoţiuni şi aceiaşi pioasă ve­neraţie. N. BATZARIA Cine e aviatorul pierdut d in locul unde a căzut cu aeroplanul și în împrejurimi, fără însă a i se pu­tea da de urmă. Aprob­a Summ­it la mii de kilometri LONDRA. 19. (Rador). — Sir Wil­li­an Waterflow, lordul primar al Londrei, a deschis azi dimineaţă la Londra expoziţia de radio din Mel­bourne prin apăsarea unui buton e­­lectric instalat in Mansion House. Comunicaţia directă s-a stabilit i­­mediat cu Primăria din Melbourne şi la semnalul dat de lordul primar al Londrei, toate luminile din expo­ziţia de la Melbourne situată la 11.000 semn de des- Jandarmi ucişi de tâlhari TOPLIŢA, 19. — Şeful postului din Bistrău, Rusu Ioan, pe când pa­si­­­trula cu doi jandarmi, a surprins la un canion un individ m­amat. Pa­­rându-i-se suspect, i-a arestat. Individul a declarat că se nume­şte Dregoi şi e de fel din comuna Corond. Pe când şeful postului conducea împreună cu cei doi jandarmi pe Dregoi spre oraş, in dreptul pădu­rii Liban a fost atacat cu mai multe salve de focuri de către şase indi­vizi, probabil tovarăşi ai celui a­­restat. S’a încins o luptă violentă între bandiţi şi jandarmi. In cele din urmă, bandiţii fiind mai nume­roşi, au ucis pe cei doi soldaţi. Pentru prinderea bandiţilor a fost concentrată o companie de CONSILIILE IN TREN şi Bolaniu BOR — E adevărat, că trenu. In care s’a ţinut consiliul de mis­iştri, nu mai pleacă din gara de Nord — Apoi au vorbit miniştrii toţi, şi de trei zile se aşteaptă sa vorbească Marti 22 Iulie 1880 Ochelarii de soare „PERSOL“ SPIONI SOVIETICI ARESTAT! LÂNGĂ UNA Unnii din ei e un sătean din jud. Ilfov TLGHINA, 19. — Noaptea trecută o patrulă de grăniceri a surprins In dreptul bălților din comuna Talmaz, jud. Tighina, o luntre care traver­sase Nistrul. Din ea debarcară pe teritoriul nostru, trei indivizi. Somaţi de grăniceri, aceştia au răcnit ne­mi nimiri de armă şi m­ana­­te. La detunăturile armelor a venit în ajutor o altă patrulă şi după un schimb de focuri două indivizi au fost prinşi. Profitând de Întuneric, cel de al treilea a izbutit să se stre­coare şi să dispară în păpurişul bălţilor. Autorităţile dela graniţă au luat toate măsurile pentru ca acesta să fie prins. CINE SUNT ARESTAŢII Un­ii din cei doi indivizi prinşi care, — după cercetările făcute, s’au dovedit a fi curieri sovietici,—­e să­teanul Alexandru Niţă, originar din comuna Bolin Unul din Vale, jud. Il­fov. El a trecut în Rusia în 1917 şi de atunci a făcut spionaj în servi­ciul Sovietelor. Alexandru Niţă afir­mă că a trecut Nistrul de nenumă­rate ori şi că, datorită numai unei imprudenţe, a fost prins acum. Cel de al doilea, Hodorogea Tal­­mazeanu, este un gospodar din co­muna Talmaz, cu oarecare trecere in satul lui. El declară că de trei ani face spionaj şi că în schimbul aces­tor servicii este foarte bine remune­rat. Nici Alexandru Niţă, nici Hodoro­gea Talmazeanu, n’au vrut să de­clare nimic despre al treilea tovarăş, amândoi afirmând că nu-l cunosc şi că l-au văzut întâia oară cu prilejul capturării lor. La percheziţia făcută, s’au găsit asupra lor arme, revolvere, granate, etc. Nu s’a găsit nici o urmă de do­cumente sau alte Indicii. In timpul luptei dintre grăniceri şi spioni, unul din soldaţi a fost ră­nit de o granată. El a fost transpor­tat la spitalul din Talmaz. Spionii, sub o puternică escortă, au fost înaintați Siguranței din Ce­­tatea-Albă, care face cercetări. Consiliul de miniştri din tren El a început la plecare şi a continuat la întoarcere Membrii guvernului ducându-se la Curtea de Argeş, au ţinut în tren un consiliu de miniştri. Consiliul a continuat şi la înapoiere. La Bucureşti s-a dat ziariştilor următorul comunicat: D. Ion Mihalache ministrul agri­culturii a făcut consiliului un amă­nunţit raport în chestiunea silozuri­lor. D. Mihalache a raportat de asemeni consiliului despre chestiunea com­bustibilului lichid folosit în agricul­tură şi morărit. D. Mihalache a expus apoi stadiul problemei colonizărilor şi al coma­sării. Consiliul a studiat apoi chestiuni curente. Viitorul consiliu de miniştri va a­«’(••» 'iJCr’JîrtPj,! ££ Túlié álírlcif •** *■ Din altă sursă aflăm că d. Miha­lache vorbind într’un consiliu de mi­niştri despre chestiunea colonizării şi a comasării a arătat că această operă necesită fonduri mari. Consi­liul a hotărât să acopere cheltuelile ce se vor ivi din economiile rezulta­te la fiecare minister. In privința problemei combustibi­lului lichid folosit în agricultură, consiliul a însărcinat pe d. ministru Madgearu să studieze problema re­ducerii taxelor către stat şi a taxei de producţie care se percep la ben­zină şi motorină. Această reducere ar înlesni desvoltarea motoculturii. COLONIZĂRILE Parastasul dela Curtea de Argeş Cum a decurs pioasa solemnitate ................... .., parastasul da trei ani dela moartea regelui Ferdinand. Solemnitatea s'a desfăşurat într’un cadru restrâns, e­­vucarea marelui rege s’a­ făcut sim­plu şi impresionat. Cu un tren special au plecat din Bucureşti la ora 6 dimineaţa mem­brii guvernului. Au lipsit d-nii mi­niştri Mironescu şi Manoilescu care sunt în străinătate şi d. subsecretar de stat Anghelescu, rămas în Capi­tală în legătură cu evenimentele din nordul ţării. Cu acelaş tren au mai sosit mare­şalul Preşan şi d. Const. Sărăţeanu fost regent. Din acelaş tren au mai coborât mitropolitul Bălan al Ar­­dealului, episcopii Iacob al Huşilor, Lucian al Romanului, Nicolae Ghe­­nadie Stroe al armatei, Cosma, Ila­­rie-Constanţa. Trenul minsterial a sosit în gara locală la ora 10 şi un sfert. Patri­arhul Miron Crism­a a sosit în cursul dimineţii cu maşina de la Dragosla­­vele. Miniştrii şi invitaţii au pornit i­­mediat de la gară într-un cortegiu spre mănăstire. „ SOSIREA FAMILIEI REGALE Suveranul şi ceilalţi membri ai fa­miliei regale au sosit cu un tren re, un vagon, până la ora 10.45 când a­u descins pe peronul gării unde li s’a făcut o primire oficială. Cu trenul regal au mai venit d-nii general Ilasievici, general Balif, d-nele de onoare Poenaru și Plagino d-nii colonel Condeescu, C. Dumitre­­scu secretarul particular al regelui, colonel Drosu, prefectul palatului ad­jutanţii Grigorescu şi maior Marda­­re, colonel Radu, dr. Gotcu, dr. Ma­ni­ulea, căpitan Caton Georgescu. La descinderea suveranului din tren nu se aflau pe peron decât dom­nul prim ministru Iuliu Maniu, d. I. Cămărăşescu director ministerial al Munteniei, generalii Scărişoreanui şi Todirescu, casa regală şi o com­panie cu muzică. Deasemeni d-nii Ionel Rădulescu prefectul judeţului, colonel Nicolau comandantul garni­zoanei, Armand Călinescu secretar general la domenii şi M. Gheorghiu primarul oraşului Curtea de Argeş. Primirea a fost simplă: întâi a coborât din tren regina Maria, îmbrăcată în negru, purtând un văl negru cu alb. Apoi a descins regele Carol, îmbrăcat în uniforma cea nouă de aviaţie. In urmă, Ma­iestatea Sa Elena, principesa Ileana şi principele Nicolae. Regele a trecut în revistă compa­nia de onoare ş’­ s’a întreţinut câte­va momente cu cei prezenţi, apoi s'a format cortegiul, care s'a îndrep­tat spre mănăstire In primul au­tomobil au luat loc regina Maria şi regele iar în automobilul următor, Majestatea Sa Elena, principesa­ Ileana şi principele Nicolae. LA MĂNĂSTIREA CURTEA DE argeş La mănăstire au fost aşteptaţi de ceilalţi membri ai guvernului, de patriarhul Miron Cristea şi de mi­tropolitul Ardealului. Regele a să­rutat evanghelia apoi regina şi cei­lalţi membri ai familiei regale au făcut acelaş lucru. Mormântul regelui Ferdinand era acoperit de flori. Se observă coroanele depuse de suveran, de regină, de Majestatea sa Elena și de Partidul liberal al d-lui George Brătianu. Deasemeni erau împodobite cu flori mormântul regelui Carol și al re­ginei Elisabeta. Suveranul a luat loc în strana din dreapta împreună cu principele Nicolae. In faţa lui s-au aşezat membrii guvernului. In strana din stânga au luat loc regina, Majesta­tea sa Elena şi principesa Ileana. SERVICIUL DIVIN Parastasul a fost oficiat de către patriarhul Miron Cristea, mitropoli­­ţii Bălan şi Gurie, episcopii Gheron­­tie, Stroe, Lucian, Iacob, Cosma, Gri­gorie, Smedrea, protosinghelul Teo­­fil Ionescu, arhimandritul Filaret Ion şi mai mulţi preoţi. Răspunsu­rile au fost date de către corul epis­copiei de Argeş. Regele şi familia regală urmaţi de IoanSftáliff “regeihr^T’ tfdinán'n. fA fost un moment impresionant. Regi­na Maria, Majestatea Sa Elena şi principesa Ileana au îngenunchiat la mormânt. Regele şi principele Nicolae au ră­mas în picioare. Reculegerea a du­rat câteva minute. Regele şi princi­pele Nicolae plângeau. De la mormântul regelui Ferdi­nand, familia regală a trecut la mormintele regelui Carol I și al regi­nei Elisabeta care se află în patria dreaptă a bisericei. Regele a făcut danie episcopului de Argeș o cande­lă lucrată artistic care va sta veci­nie aprinsă la căpătâiul regelui Fer­dinand. După serviciul religios, familia re­gală a trecut în palatul regal din curtea episcopiei unde a rămas o jumătate ele oră. După oficierea parastasului s’a o­­ferit un praznic pentru cinci sute de persoane. Dela gară la catedrală şi înapoi regele şi familia­ regala au fost în­delung ovaţionaţi de o mare mulţi­me care aştepta trecerea cortegiului. ÎNAPOIEREA Trenul ministerial în care au luat loc membrii guvernului şi înalţii prelaţi şi ziariştii a plecat de la­ Curtea de Argeş la ora 12 şi un sfert. Trenul regal a plecat peste o ju­mătate de oră. II. toate gările o mare mulţime aş­tepta trecerea regelui. In gara Piteşti suveranul a fost salutat de prefectul judeţului, par­lamentarii şi oficialităţii®. D. I. Cămăreşescu directorul minis­terial al Munteniei a fost invitat să ia masa în tren cu regele. La acest dejun au luat parte şi regina Ma­ria, Majestatea Sa Elena care a luat loc la masă lângă rege, principesa Th­a -'i , v rripeif^ Tp««L».', 4 TRENUL REGAL SURPRINS DE FURTUNĂ După plecarea trenului regal din Pitești s’a produs o puternică furtu­nă însoţită de grindină. Pomii au fost scoşi din rădăcini, holdele au su­ferit avarii serioase. Salcâmii din marginea liniei fe­rate au fost răsturnaţi de furtună. A fost nevoie să se oprească tre­nul de câteva ori pentru a se ridica pomii căzuţi pe linie. De aceia trenul regal a sosit în gara Bucureşti cu o întârziere de un ceas şi jumătate. Solemnitatea de la Patriarhie Eri, cu prilejul parastasului de 3 ani, de la moartea regelui Ferdi­nand, în afară de solemnitatea prin­cipală de la Curtea de Argeş, a avut loc la orele 11 a. m. la Patriarhie un serviciu divin pentru odihna su­fletului defunctului suveran. Tedeu­mul a fost oficiat de arhiereul Pla­ton Diosu, vicarul Patriarhiei. Au asistat la această slujbă reli­gioasă d-nii: Angelescu, subsecre­tar de Stat; Mladoveanu şi Micles­­cu, consilieri la Casaţie; Vidrighin, dr. Gomoiu, Hamat ,Chir­iţă Vasiles­­cu, etc. De asemeni au fost de faţă d-nii generali: Mărdărescu, Samsonovici, Cihosky, Rudeanu; amiral Scodrea, Nicoleanu, Ştefănescu Amza, Razu, Sinescu, Dumitrescu Toma, Stânga­­ciu Schmidt, Economu, Paplica, Ne­­goescu, Ţenescu, dr. Butoianu şi Ga­­fencu, colonel Marinescu prefectul poliţiei, colonel Ilcuş, lt.-col. Iacova­­che, etc. Slujba de la mănăstirea Sinaia SINAIA, 18. — Astăzi, la ora 11 di­mineaţă, s’a oficiat, la mănăstirea din localitate, parastasul pentru o­­dihna sufletului defunctului rege Ferdinand I. Slujba a fost oficiată de către arhimandritul Serafim Geor­gescu, înconjurat de tot clerul. Răspunsurile au fost date de corul condus de d-ra Anca Negoiţă. La so­lemnitate au luat parte: consilierii comunali, în frunte cu d. Vasile Io­­nescu, primarul oraşului, colonel Bo­­lintineanu comandantul brigăzii I Vânători de munte, tot corpul ofiţe­resc din garnizoana şi reprezentanţii autorităţilor locale. După slujbă, au­torităţile sau prezentat la palatul Peli­şor, unde au semnat în registru. INSTANTANEU DE LA PARASTA­SUL DIN CURTEA DE ARGEŞ Familia regală la solemnitatea de la Curtea de Argeș Bătaie la porţia din Galaţi GALAŢI. 18 — Lustragiul Tănase Gheorghiu din strada Cazărmii fi­ind chemat la poliţie pentru a fi in­terogat într’o chestiune, a fost bătut în mod barbar de către subcomisa­rul Marin Dumitriu. In stare gravă lustragiul a fost, transportat la spi­tal. Epidemia de paralizie infantilă STRASBOURG, 19 (Rador). _ O epidemie de paralizie infantilă s’a ivit în departamentul Bas Rhin. E­­pidemia face progrese, cu toate si­lințele depuse de organele sanitare pentru a o îngrădi. Numărul copiilor bolnavi era azi de 153. Confederaţia muncii din Franţa şi congresul din Stockholm PARIS, 19. (Rador). Confedera­ţia generală a muncii, a aprobat vo­turile date şi poziţiunea luată de de­legafia Confederaţiei la Congresul in­ternaţional dela Stockholm. D. IULIU MANIU LA PARASTA­SUL DELA CURTEA DE ARGEŞ

Next