Dimineaţa, iulie 1930 (Anul 26, nr. 8448-8479)
1930-07-22 / nr. 8470
Anni XXVnViF- 8470s pagitu GRADINA RESTAURANT AMBASADORI ALEA MITROPOLIEI 1 Local special pe familii Bufet bine asortat, grătar special şi vinuri alese ORCHESTRA CLASICA CONDUSA DE SIMPATICUL VIOLONIST COSTICA ILIESCU (Presneanu) Deschis până la ora 3 noaptea sunt cei mai buni. Se găsesc cu preţul de LEI 50 perechea la Carol Billiger Bucureşti I Str. Brezoianu No. X Fondată in 1904 de CONST. MILLE3 LEI | Bucureşti,Str. Const. Mills Ili (Sărindar) 11 TELEF.: Centrala: 306/87, 324/73, 346/79, 353/54 Direcţia : 357/72, Adiţia 307/69. Provincia 310/66 După trei ani Azi, 20 iulie, se împlinesc trei ani de când rămăşiţele pământeşti ale aceluia care a fost marele rege Ferdinand I au fost duse la locul de veşnică odihnă. La mormântul lui, străjuit de bolţile umbrite ale vechii ctitorii naţionale dela Curtea-de-Argeş, s’au dus să-şi unece genunchii într’un sentiment de pioasă reculegere, de adâncă veneraţie şi de neştearsă recunoştinţă membrii familiei sale, membrii guvernului şi alţi reprezentanţi ai oficialităţii. Iar cele mai înalte fete bisericeşti, în frunte cu Patriarhul, înălţau rugi pentru odihna sufletului regelui care nu poate fi uitat. Nu poate fi uitat, pentrucă în zilele cele mai dureroase ale neaLONDRA, 19 (Rador). — Toate cercetările făcute pentru aflarea avia torului englez Hook, pierdut In junglă in timpul sborului spre An ... stralia, au rămas până acum jr.huemului şi ale tarii el a dat dovada tucase. Aviatorul a fost căutat şi la morofii tUTira-f CSC'+1 /-»cs IvqKhq unei măreţii sufleteşti, ce trebue arătată drept pildă tuturor urmaşilor. Invingându-se pe sine însuşi, ceea ce este o biruinţă din cele mai greu de câştigat, bunul român şi întregitorul de ţară, care a fost regele Ferdinand, şi-a identificat soarta sa şi a familiei sale cu soarta naţiunii române. In direcţia aceasta, n’a şovăit, o clipă, n’a stat câtuşi de puţin să cântărească şansele. Din primul moment s’a simţit român şi numai român şi a împărtăşit cu un rar stoicism toate suferinţele şi amărăciunile poporului său. A simţit aceleaşi dureri şi a plâns aceleaşi lacrimi în zilele de restrişte. Fireşte, au venit pentru el şi pentru întregul popor zilele de bucu-. . iTealulSendaHornari prin Infâftuireachidere a expoziţiei in mai puţin de idealului national. Şi a venit rasi un sfert de oră, o cablogramă sosipiata in apoteoza încoronării dela hă de la Melbourne primarului Lon-Alba-Iulia. Adrei, anunţa deplinul succes al de-Dar atâta vreme cât se va trage împ°st^,atiei‘1- ... , . . . hrsTdn tn -«mancén .„».nr. Puţin mai târziu alte lumini ale , reo.pî!c°p0rUr ron!anesc expoziţiei din Melbourne au fost ana regelui Ferdinand va fi sfanta prinse din oraşele lor de primarii Şi va fi binecuvântată de toţi piu din Montreal (Canada) Willington gara de cuprinsul ţării... ioţi ffeştia nu pot uita ca cuvânt, cea dintâi promisiune de împărţire a pământului între cei cari îl muncesc cu braţele şi îl fac să rodească prin sudoarea lor, de la ce- a purces, din gura lui a eşit. Făgăduiala lui a fost adusă la îndeplinire, ca şi cealaltă mare făgăduială — aceea privitoare la acordarea votului obştesc, la prefacerea ţăranului în cetăţean liber stăpân pe destinele sale. Iată fapte pentru cari, cu cât va trece vremea, cu atâta măreaţa figură a regelui Ferdinand se va desprinde mai luminoasă, mai impunătoare. Şi, desigur, sufletul său curat şi nobil a tresărit de bucurie un mormânt simţind că ieri îngenunchia pentru întâia oară fiul său mai mare, fiul său iubit căruia îi ducea aşa de mult dorul şi care astăzi stă în scaunul, în care el a stat cu atâta vrednicie. Colo, în sferele senine cereşti, sufletul marelui suveran este astăzi pe deplin împăcat şi liniştit. Şi nu cred să fi fost o ceremonie jandarmi, tristă, cum a fost parastasul de la Curtea de Argeş, la care să nu fi luat parte sufleteşte unanimitatea poporului şi să nu fi resimţit aceleaşi emoţiuni şi aceiaşi pioasă veneraţie. N. BATZARIA Cine e aviatorul pierdut d in locul unde a căzut cu aeroplanul și în împrejurimi, fără însă a i se putea da de urmă. Aproba Summit la mii de kilometri LONDRA. 19. (Rador). — Sir Willian Waterflow, lordul primar al Londrei, a deschis azi dimineaţă la Londra expoziţia de radio din Melbourne prin apăsarea unui buton electric instalat in Mansion House. Comunicaţia directă s-a stabilit imediat cu Primăria din Melbourne şi la semnalul dat de lordul primar al Londrei, toate luminile din expoziţia de la Melbourne situată la 11.000 semn de des- Jandarmi ucişi de tâlhari TOPLIŢA, 19. — Şeful postului din Bistrău, Rusu Ioan, pe când pasitrula cu doi jandarmi, a surprins la un canion un individ mamat. Parându-i-se suspect, i-a arestat. Individul a declarat că se numeşte Dregoi şi e de fel din comuna Corond. Pe când şeful postului conducea împreună cu cei doi jandarmi pe Dregoi spre oraş, in dreptul pădurii Liban a fost atacat cu mai multe salve de focuri de către şase indivizi, probabil tovarăşi ai celui arestat. S’a încins o luptă violentă între bandiţi şi jandarmi. In cele din urmă, bandiţii fiind mai numeroşi, au ucis pe cei doi soldaţi. Pentru prinderea bandiţilor a fost concentrată o companie de CONSILIILE IN TREN şi Bolaniu BOR — E adevărat, că trenu. In care s’a ţinut consiliul de misiştri, nu mai pleacă din gara de Nord — Apoi au vorbit miniştrii toţi, şi de trei zile se aşteaptă sa vorbească Marti 22 Iulie 1880 Ochelarii de soare „PERSOL“ SPIONI SOVIETICI ARESTAT! LÂNGĂ UNA Unnii din ei e un sătean din jud. Ilfov TLGHINA, 19. — Noaptea trecută o patrulă de grăniceri a surprins In dreptul bălților din comuna Talmaz, jud. Tighina, o luntre care traversase Nistrul. Din ea debarcară pe teritoriul nostru, trei indivizi. Somaţi de grăniceri, aceştia au răcnit nemi nimiri de armă şi manate. La detunăturile armelor a venit în ajutor o altă patrulă şi după un schimb de focuri două indivizi au fost prinşi. Profitând de Întuneric, cel de al treilea a izbutit să se strecoare şi să dispară în păpurişul bălţilor. Autorităţile dela graniţă au luat toate măsurile pentru ca acesta să fie prins. CINE SUNT ARESTAŢII Unii din cei doi indivizi prinşi care, — după cercetările făcute, s’au dovedit a fi curieri sovietici,—e săteanul Alexandru Niţă, originar din comuna Bolin Unul din Vale, jud. Ilfov. El a trecut în Rusia în 1917 şi de atunci a făcut spionaj în serviciul Sovietelor. Alexandru Niţă afirmă că a trecut Nistrul de nenumărate ori şi că, datorită numai unei imprudenţe, a fost prins acum. Cel de al doilea, Hodorogea Talmazeanu, este un gospodar din comuna Talmaz, cu oarecare trecere in satul lui. El declară că de trei ani face spionaj şi că în schimbul acestor servicii este foarte bine remunerat. Nici Alexandru Niţă, nici Hodorogea Talmazeanu, n’au vrut să declare nimic despre al treilea tovarăş, amândoi afirmând că nu-l cunosc şi că l-au văzut întâia oară cu prilejul capturării lor. La percheziţia făcută, s’au găsit asupra lor arme, revolvere, granate, etc. Nu s’a găsit nici o urmă de documente sau alte Indicii. In timpul luptei dintre grăniceri şi spioni, unul din soldaţi a fost rănit de o granată. El a fost transportat la spitalul din Talmaz. Spionii, sub o puternică escortă, au fost înaintați Siguranței din Cetatea-Albă, care face cercetări. Consiliul de miniştri din tren El a început la plecare şi a continuat la întoarcere Membrii guvernului ducându-se la Curtea de Argeş, au ţinut în tren un consiliu de miniştri. Consiliul a continuat şi la înapoiere. La Bucureşti s-a dat ziariştilor următorul comunicat: D. Ion Mihalache ministrul agriculturii a făcut consiliului un amănunţit raport în chestiunea silozurilor. D. Mihalache a raportat de asemeni consiliului despre chestiunea combustibilului lichid folosit în agricultură şi morărit. D. Mihalache a expus apoi stadiul problemei colonizărilor şi al comasării. Consiliul a studiat apoi chestiuni curente. Viitorul consiliu de miniştri va a«’(••» 'iJCr’JîrtPj,! ££ Túlié álírlcif •** *■ Din altă sursă aflăm că d. Mihalache vorbind într’un consiliu de miniştri despre chestiunea colonizării şi a comasării a arătat că această operă necesită fonduri mari. Consiliul a hotărât să acopere cheltuelile ce se vor ivi din economiile rezultate la fiecare minister. In privința problemei combustibilului lichid folosit în agricultură, consiliul a însărcinat pe d. ministru Madgearu să studieze problema reducerii taxelor către stat şi a taxei de producţie care se percep la benzină şi motorină. Această reducere ar înlesni desvoltarea motoculturii. COLONIZĂRILE Parastasul dela Curtea de Argeş Cum a decurs pioasa solemnitate ................... .., parastasul da trei ani dela moartea regelui Ferdinand. Solemnitatea s'a desfăşurat într’un cadru restrâns, evucarea marelui rege s’a făcut simplu şi impresionat. Cu un tren special au plecat din Bucureşti la ora 6 dimineaţa membrii guvernului. Au lipsit d-nii miniştri Mironescu şi Manoilescu care sunt în străinătate şi d. subsecretar de stat Anghelescu, rămas în Capitală în legătură cu evenimentele din nordul ţării. Cu acelaş tren au mai sosit mareşalul Preşan şi d. Const. Sărăţeanu fost regent. Din acelaş tren au mai coborât mitropolitul Bălan al Ardealului, episcopii Iacob al Huşilor, Lucian al Romanului, Nicolae Ghenadie Stroe al armatei, Cosma, Ilarie-Constanţa. Trenul minsterial a sosit în gara locală la ora 10 şi un sfert. Patriarhul Miron Crisma a sosit în cursul dimineţii cu maşina de la Dragoslavele. Miniştrii şi invitaţii au pornit imediat de la gară într-un cortegiu spre mănăstire. „ SOSIREA FAMILIEI REGALE Suveranul şi ceilalţi membri ai familiei regale au sosit cu un tren re, un vagon, până la ora 10.45 când au descins pe peronul gării unde li s’a făcut o primire oficială. Cu trenul regal au mai venit d-nii general Ilasievici, general Balif, d-nele de onoare Poenaru și Plagino d-nii colonel Condeescu, C. Dumitrescu secretarul particular al regelui, colonel Drosu, prefectul palatului adjutanţii Grigorescu şi maior Mardare, colonel Radu, dr. Gotcu, dr. Maniulea, căpitan Caton Georgescu. La descinderea suveranului din tren nu se aflau pe peron decât domnul prim ministru Iuliu Maniu, d. I. Cămărăşescu director ministerial al Munteniei, generalii Scărişoreanui şi Todirescu, casa regală şi o companie cu muzică. Deasemeni d-nii Ionel Rădulescu prefectul judeţului, colonel Nicolau comandantul garnizoanei, Armand Călinescu secretar general la domenii şi M. Gheorghiu primarul oraşului Curtea de Argeş. Primirea a fost simplă: întâi a coborât din tren regina Maria, îmbrăcată în negru, purtând un văl negru cu alb. Apoi a descins regele Carol, îmbrăcat în uniforma cea nouă de aviaţie. In urmă, Maiestatea Sa Elena, principesa Ileana şi principele Nicolae. Regele a trecut în revistă compania de onoare ş’ s’a întreţinut câteva momente cu cei prezenţi, apoi s'a format cortegiul, care s'a îndreptat spre mănăstire In primul automobil au luat loc regina Maria şi regele iar în automobilul următor, Majestatea Sa Elena, principesa Ileana şi principele Nicolae. LA MĂNĂSTIREA CURTEA DE argeş La mănăstire au fost aşteptaţi de ceilalţi membri ai guvernului, de patriarhul Miron Cristea şi de mitropolitul Ardealului. Regele a sărutat evanghelia apoi regina şi ceilalţi membri ai familiei regale au făcut acelaş lucru. Mormântul regelui Ferdinand era acoperit de flori. Se observă coroanele depuse de suveran, de regină, de Majestatea sa Elena și de Partidul liberal al d-lui George Brătianu. Deasemeni erau împodobite cu flori mormântul regelui Carol și al reginei Elisabeta. Suveranul a luat loc în strana din dreapta împreună cu principele Nicolae. In faţa lui s-au aşezat membrii guvernului. In strana din stânga au luat loc regina, Majestatea sa Elena şi principesa Ileana. SERVICIUL DIVIN Parastasul a fost oficiat de către patriarhul Miron Cristea, mitropoliţii Bălan şi Gurie, episcopii Gherontie, Stroe, Lucian, Iacob, Cosma, Grigorie, Smedrea, protosinghelul Teofil Ionescu, arhimandritul Filaret Ion şi mai mulţi preoţi. Răspunsurile au fost date de către corul episcopiei de Argeş. Regele şi familia regală urmaţi de IoanSftáliff “regeihr^T’ tfdinán'n. fA fost un moment impresionant. Regina Maria, Majestatea Sa Elena şi principesa Ileana au îngenunchiat la mormânt. Regele şi principele Nicolae au rămas în picioare. Reculegerea a durat câteva minute. Regele şi principele Nicolae plângeau. De la mormântul regelui Ferdinand, familia regală a trecut la mormintele regelui Carol I și al reginei Elisabeta care se află în patria dreaptă a bisericei. Regele a făcut danie episcopului de Argeș o candelă lucrată artistic care va sta vecinie aprinsă la căpătâiul regelui Ferdinand. După serviciul religios, familia regală a trecut în palatul regal din curtea episcopiei unde a rămas o jumătate ele oră. După oficierea parastasului s’a oferit un praznic pentru cinci sute de persoane. Dela gară la catedrală şi înapoi regele şi familia regala au fost îndelung ovaţionaţi de o mare mulţime care aştepta trecerea cortegiului. ÎNAPOIEREA Trenul ministerial în care au luat loc membrii guvernului şi înalţii prelaţi şi ziariştii a plecat de la Curtea de Argeş la ora 12 şi un sfert. Trenul regal a plecat peste o jumătate de oră. II. toate gările o mare mulţime aştepta trecerea regelui. In gara Piteşti suveranul a fost salutat de prefectul judeţului, parlamentarii şi oficialităţii®. D. I. Cămăreşescu directorul ministerial al Munteniei a fost invitat să ia masa în tren cu regele. La acest dejun au luat parte şi regina Maria, Majestatea Sa Elena care a luat loc la masă lângă rege, principesa Tha -'i , v rripeif^ Tp««L».', 4 TRENUL REGAL SURPRINS DE FURTUNĂ După plecarea trenului regal din Pitești s’a produs o puternică furtună însoţită de grindină. Pomii au fost scoşi din rădăcini, holdele au suferit avarii serioase. Salcâmii din marginea liniei ferate au fost răsturnaţi de furtună. A fost nevoie să se oprească trenul de câteva ori pentru a se ridica pomii căzuţi pe linie. De aceia trenul regal a sosit în gara Bucureşti cu o întârziere de un ceas şi jumătate. Solemnitatea de la Patriarhie Eri, cu prilejul parastasului de 3 ani, de la moartea regelui Ferdinand, în afară de solemnitatea principală de la Curtea de Argeş, a avut loc la orele 11 a. m. la Patriarhie un serviciu divin pentru odihna sufletului defunctului suveran. Tedeumul a fost oficiat de arhiereul Platon Diosu, vicarul Patriarhiei. Au asistat la această slujbă religioasă d-nii: Angelescu, subsecretar de Stat; Mladoveanu şi Miclescu, consilieri la Casaţie; Vidrighin, dr. Gomoiu, Hamat ,Chiriţă Vasilescu, etc. De asemeni au fost de faţă d-nii generali: Mărdărescu, Samsonovici, Cihosky, Rudeanu; amiral Scodrea, Nicoleanu, Ştefănescu Amza, Razu, Sinescu, Dumitrescu Toma, Stângaciu Schmidt, Economu, Paplica, Negoescu, Ţenescu, dr. Butoianu şi Gafencu, colonel Marinescu prefectul poliţiei, colonel Ilcuş, lt.-col. Iacovache, etc. Slujba de la mănăstirea Sinaia SINAIA, 18. — Astăzi, la ora 11 dimineaţă, s’a oficiat, la mănăstirea din localitate, parastasul pentru odihna sufletului defunctului rege Ferdinand I. Slujba a fost oficiată de către arhimandritul Serafim Georgescu, înconjurat de tot clerul. Răspunsurile au fost date de corul condus de d-ra Anca Negoiţă. La solemnitate au luat parte: consilierii comunali, în frunte cu d. Vasile Ionescu, primarul oraşului, colonel Bolintineanu comandantul brigăzii I Vânători de munte, tot corpul ofiţeresc din garnizoana şi reprezentanţii autorităţilor locale. După slujbă, autorităţile sau prezentat la palatul Pelişor, unde au semnat în registru. INSTANTANEU DE LA PARASTASUL DIN CURTEA DE ARGEŞ Familia regală la solemnitatea de la Curtea de Argeș Bătaie la porţia din Galaţi GALAŢI. 18 — Lustragiul Tănase Gheorghiu din strada Cazărmii fiind chemat la poliţie pentru a fi interogat într’o chestiune, a fost bătut în mod barbar de către subcomisarul Marin Dumitriu. In stare gravă lustragiul a fost, transportat la spital. Epidemia de paralizie infantilă STRASBOURG, 19 (Rador). _ O epidemie de paralizie infantilă s’a ivit în departamentul Bas Rhin. Epidemia face progrese, cu toate silințele depuse de organele sanitare pentru a o îngrădi. Numărul copiilor bolnavi era azi de 153. Confederaţia muncii din Franţa şi congresul din Stockholm PARIS, 19. (Rador). Confederaţia generală a muncii, a aprobat voturile date şi poziţiunea luată de delegafia Confederaţiei la Congresul internaţional dela Stockholm. D. IULIU MANIU LA PARASTASUL DELA CURTEA DE ARGEŞ