Dimineaţa, august 1930 (Anul 26, nr. 8480-8510)

1930-08-01 / nr. 8480

Km 1 VIII. Ho. - 8480 pom. Km» ORB«. ZlssasaaeaN .....■»■híméi Reprezentant* §MStali utsca^mtsms & & Fondată In 1904 de CONST. MILLEfj 3 LEI NI incaresti, Sfr. Saust. MiHs T-H (Sariaaar) || TELEF.: Centrala: 306/67, 324/73, 346,79, 353/54 | Directia : 357/72. Ad-tia 307/69. Provincia 310/66 |0 pagini Vineri 1 Attrist 1980 LA MUNTE sau LA MARE puteți păstra, băutura timp de câte­va cile­­lie caldă sau rece, cumpă­­rând o­fticii ::: THERMOS::: de la depozitul de articole bighinice Carol Bünger București 1 Str. Brezoianu No. 1 ARDE TARA! S’ar părea că zeul focului s’a nă­pustit, cu toată urgia lui, împotri­­vă-ne. In fiecare zi, gazeta ne a­­nunţă un incendiu... In ultimele opt zile, iată câte in­cendii am avut: la Timişoara—pa­gube un milion ; la Focşani — pa­­buge două milioane ; la Galaţi—pa­gube douăzeci de milioane ; in ca­lea Călăraşi — pagube un milion ; fabrica Zimmer, pagube douăzeci de milioane ! Intr’o săptămână, focul a înghiţit o avere de patruzeci şi patru de milioane. Ici — un imobil. Dincolo— o fabrică. In altă parte, — un ate­lier. Un glumeţ spunea că aceste In­cendii s’ar împuţina pe dată, dacă societăţile de asigurare nu ar mai face asigurări împotriva incendiu­lui ! Dar, fireşte, aceasta este numai o glumă... Fapt cert însă, este că societăţile­­de asigurare străine fac mari difi­cultăţi în materie de reasigurări, spăimântate de imensul, neobişnui­tul număr de incendii din ţara noa­stră. După „valul de căldură“, s’ar pă­rea că avem şi un „val de incen­dii“... Oricum, o măsură de îndreptare s’ar putea lua. Dacă focul izbucne­şte cele mai adesea din neglijenţă, în schimb ia proporţii şi duce la pa­­gube atât de mari din cauza condi­ţiilor favorabile. O revizuire seri­oasă a construcţiilor — şi, în spe­cial, a construcţiilor în cari sunt fabrici, ateliere, etc., — o reorga­nizare a corpurilor de pompieri din provincie — sunt oraşe unde, din lipsă de fonduri, corpurile de pom­pieri nu au nici măcar uneltele ne­cesare, — toate acestea ar putea opri sinistrul joc al flăcărilor, care înghit în anul acesta averi fabu­loase. ...Şi nu suntem atât de bogaţi, în­cât să ne permitem luxul de­ a ne risipi ceea ce avem ! T. L. A­gitaţiile continuă Ce s’a petrecut la Tg. Bereşti acum o săptămână Secţiunea U. E. R. din Galaţi, prin preşedintele ei d. dr. I. David, după cercetările făcute în Tg. Bereşti, prin delegaţi speciali, referitor la cele în­tâmplate acolo cu prilejul marşului „gărzii de fier“, a înaintat prefectu­lui de Covurlui un memoriu, care a fost trimis în copie şi „Reprezentan­ţei U. E. R.“. Din acest memoriu re­zultă că, în zilele de Miercuri 23 şi Joi 24 Iulie, populaţiunea evreiască din acel orăşel a trecut prin mo­mente de groază. Şasszeci legionari ai „gărzii de fier“, sub comanda unui domn Ste­­lescu, în coloană de marş, echipaţi şi înarmaţi cu arme albe, barinate ,uifitare, sporiri de fier, au străbătut târgul cu strigate de „fiîtoui­ Us­­ida­nilor“. O văduvă de război, Maria Horn­stein, a fost scuipată, comerciantul Elaren Kramer, fost preşedinte al Comunităţii evreilor şi comerciantul Szul Klein au fost ameninţaţi cu moartea. S-a spus evreilor că legionarii vor da foc târgului. Joi seară la ora 9, după câteva e­­xerciţii militare, „garda de fier“ a simulat un atac, năvălind în centrul Bereştilor în strigăte de luptă şi flue­­rături şi strigând „Moarte jidanilor“ şi „Trăiască Majestatea sa Garmeliu Codreanu“. D. pretor Petrică a găsit de cu­viinţă să dea o circulară confiden­ţială telefonică comunelor Găneşti, Cavadineşti, Tudor Vladimirescu şi­­Rogojeni, pe unde aveau să treacă „gardiştii de n­ar“ în continuarea marşului, să prepare hrană şi can­tonament pentru legionari, cerând totodată fruntaşilor satului să-i în­tâmpine la marginea comunelor. Reprezentanţa U. E. R. a comuni­cat Ministerului de Interne copie de pe acest raport. Temeri de grevă generală la căile ferate grece ATENA, 30 (Danub). — De un timp dăinuieşte intre guvernul grec •V)i .-.tir» ibrlî nfî'T­i­coif­îi-'î/ în urma refuzului guvernului de a satisface doleanţele muncitori­lor. Sindicatul muncitorilor dela căile ferate va ţine azi o întrunire pen­tru a decide asupra atitudinei ce trebuie luată. Proclamarea grevei generale nu este exclusă. Zborul dirijabilu­lui „R. 100“ LONDRA, 30 (Danub). — Dirija­bilul „R. 100“ care a întreprins sho­rul spre Canada se găsea azi noapte la ora 1 per 53 grade latitudine nordică și 10 grade longitudine vestică. Totul este normal pe bord. PE PfciUA TOATE MERG PROST — Merge prost. Unde dăm lovitură la noapte?» — Eu aş zice să aşteptăm conferinţa economică de la Sinaia, poate se curmă criza... Grânele noastre pe pieţele europene Scăderi de 5000 de lei la vagonul de oarze.­Plasament de grâne româneşti în Franţa Ce urmăreşte Rusia prin concurenţa ei BRĂILA, 30. — Pe la începutul săptămânii trecute, un reviriment îmbucurător se produsese în situa­ţia cerealelor noastre. Porumburile şi oarzele erau ce­rute la preţuri tot mai urcate. Toa­tă lumea spera că înviorarea se va menţine. D'­n nefericire, însă, tendinţa spre urcare n’a putut rezista decât foarte puţin timp. In locul caracterului ferm, s’a pro­dus o scădere de preţuri ce se ac­­centuiază dela o zi la alta. Oarzele şi porumburile au suferit noui diminuări de valoare, în pro­porţie de 1000-1569 lei la vagon. Precum se vede, urcarea de deu­năzi a fost cât se poate de super­ficială, căci nu a fost determinată de considerente solide. SCĂDERI DE 5000 LEI LA OARZE Săptămâna trecută oarzele erau cerute la 5.60 fiorini. Ori, pe piaţa internă nu se plătea decât 4.80 fio­rini orzul pentru continent, marfă flotantă, încărcată ori unde se gă­sea. Diferenţa aceasta, în minus, ra­portată la valoarea per vagon, în­seamnă o scădere de 5.000 lei. E probabil totuşi că pentru tran­zacţiile cu predarea în August, Sep­tembrie, se va putea obţine 5 fiorini. FURAJERELE IN GERMANIA S-AU AMELIORAT După cum se ştie, una dintre cau­zele principale care au provocat în­ceputul unei tendinţe ferme în pre­ţurile furajerelor, a fost şi şti­rea că Germania îşi are recolta com­promisă din pricina lipsei de ploaie. In zilele din urmă, acest motiv a încetat deoarece ploi căzute la vre­me şi din abundenţă au făcut ca starea furajerelor în republica Reich-ului german să se amelioreze serios. Bineînţeles că acest simplu fapt a făcut ca din Germania cererile pentru produsele agricole româneşti să se împuţineze, deoarece prin sal­varea recoltei proprii cumpărătorii germani’, nu mai simt aşa mare ne­­voe de a achiziţiona măfuri din străinătate. FRANŢA ACHIZIŢIONEAZĂ GRÂU ROMÂNESC In ceia ce priveşte grâul, situaţia lui e neschimbată, fiind tranşate o­­peraţîuni la 50-51.000 lei vagonul bordo, marfă de 80-81 kgr, cu 3 la sută corpuri străine şi la 48-49.009 lei grâul de 77-78 gr. la bl., cu 3 la sută negre şi 5 la sută secară. La toate staţiunile dunărene so­sesc actualmente 40-50 vagoane grâu, zilnic, care se cumpără imediat. « voaMuUm« » cumpărător serios de grâu româ­nesc, în urma recoltei sale defici­tare. Pe de altă parte, guvernul francez a permis întreprinderilor de moră­­rit să macine un procentaj de 3% grâu de provenienţă străină. Era vorba chiar să se acorde o scădere a taxelor de import. S’a renunţat însă la acest proect, dar s-a majorat în schimb toleranţa faţă de grânele străine, de la 3% la 10%, pentru mo­rile franceze. CONCURENŢA AMERICEI O situaţie exactă sau aproape exactă a disponibilităţilor america­ne pentru export pe pieţile europe­ne, nu se cunoaşte încă în momen­tul de faţă. Calculele ce se fac acum, trebuesc primite cu oarecari rezerve căci s’a dovedit adeseori că ele nu respectă riguros regulile preciziunii. Totuşi, se ştie că grâul american marchează o scădere. In schimb, po­­rumbul se menţine neschimbat. Cu toate acestea, diferenţa­­ dintre preţul grâului şi cel al porumbului, de provenienţă transoceanică, nu este deloc impresionantă ci, dimpo­trivă, e insignifiantă.. In ce grad va fi concurenţa ame­ricană pe pieţile europene, nu se poate şti până acum. RUSIA NE PREPARĂ SURPRIZE? Se ştie că pe pieţele de pe conti­nent, considerate ca bune debuşeuri pentru desfacerea produselor noastre agricole, am avut de întâmpinat, în vremea din urmă, o acerbă concu­renţă din partea Rusiei. Urmărind efecte politice, Sovietele inundau pieţele de desfacere cu oferte foarte ademenitoare, prin preţurile reduse şi prin condiţiunile avantajoase de plată. Pentru moment nu se cunosc încă intenţiile Uniunii republicelor sovie­tice, deoarece nu se ştie precis la ce cantitate se pot evalua excedentele nouei recolte. Pe statisicile ce pre­zintă, nu se poate pune prea mare temeiu, întrucât ca să impresioneze, ei nu se dau în lături de a mistifica cifrele. Cu toate acestea nu este exclus ca Rusia sovietică să ne rezerve sur­prize. OPTIMISM Deşi aceasta este situaţia şi cu toate că în cercurile cerealiştilor brăileni să mai aştepte scăderi în co­­taţiunile produselor noastre agri­cole, totuşi optimismul predomină pe piaţa internă. Se prevede pentru lunile de toamnă o intensă campanie de export. Fireşte că plasarea cerealelor noa­­tre trebue înlesnită şi prin facilită­ţile pe care guvernul trebue să le acorde sub toate formele ce-i sunt posibile. Pe de altă parte, producătorul tre­bue să se ferească de a cădea iarăşi în vechea greşală a aşteptării unor preţuri mai urcate, eroare care a ac­­esiunea publicităţii. Societatea gen contuat atât de mult criza no­astră economică. E un îndemn pe­­ care îl adresează toţi oamenii sinceri şi cinstiţi şi, ar fi păcat să nu fie ur­mat acum, după ce s-au făcut destu­le experienţe triste prin abţinerea vânzătorilor de a-şi plasa produsele. I —»I » iHm ■ —1 »g iMUBIi -«gfr •-•■■■r- ; ram» J. LONDRA, 30. (Rador). — In şedinţa de aseară a Camerei Comunelor, în cursul desbate­­rei asupra budgetului minis­terului de externe, deputatul conservator Rodd a făcut alu­zie la primejdiile de războiu în Europa orientală. Deputatul Rodd a acuzat Ru­sia Sovietelor că forţând ex­portul, la preţuri intenţionat scăzute sub preţul mondial, pentru a înfrânge orice con­exportului la cumpărare de material de război. D. Dalton, sub-secretar de stat la externe, a răspuns că oricine se ocupă de politica externă, nu poate ignora pri­mejdia de război în Europa o­­rientală. Guvernul britanic, călăuzit de această considera­ţie ,după ce a semnat pactul Ligei Naţiunilor, pactul Kel­logg, şi tratatul naval, este Ho­tărât să facă totul pentru a întări graniţele de pace. C. ZILIŞTEANU Primejdii de război în Europa Orientală Nenorocirea dela minele din Vulcan Un lucrător omorit şi şase grav răniţi PETROŞANI, 30. — Eri seara pe la ora 6 s’a în­tâmplat o nenorocire în mina Vest din Vulcani. Pe la ora aceasta, o echipă de mineri a încărcat cu di­namită opt găuri, pentru a provoca o explozie, în stratul de cărbuni. Dând foc fitilului, ex­plozia s-a produs mult mai repede decât era calculat de artificier. Cei şeapte lucrători din echipă, care se găseau în mină, au fost surprinşi de explozie. Unul din ei a fost omorât pe loc, iar ceilalţi şease grav răniţi. Inspec­toratul minier a deschis o anchetă. In juru­l conferinţei de la Sinaia Vizitele delegaţiei iugoslave Eri­dim, la orele 9 juni, membrii delegaţiunei iugoslave, însoţiţi de d-ni:: Ciolac Antici, ministrul Iu­goslaviei la Bucureşti, Cesar Popes­­cu, secretar general ad-interim la ministerul de industrie şi comerţ, colonel Klobackar, ataşatul militar iugoslav etc. au fost în parcul Ca­rol, unde au depus o frumoasă co­roană de trandafiri pe mormântul „Eroului nec­unoscut“, o coroană pe ale cărei panglici cu culorile naţionale iugoslave : roşu, alb, al­bastru, se află inscripţia în franţu­zeşte: „Guvernul iugoslav. — Soldatului necunoscut român“. Au urmat două minute de pioasă reculegere LA MUZEUL MILITAR După aceea distinşii oaspeţi au vizitat Muzeul Militar, unde au fost întâmpinate, de către d. maior Mi­­nescu, directorul Muzeului, care i-a condus pretutindeni, dându-le toate exp­licaţiunile necesare. La plecare, membrii delegaţiunii — după ce au admirat modul cum e organizat Muzeul - V au semnat în cartea de aur a muzeului. Părăsind parcul Carol, delegaţ­’u­­nea s’a dus la preşidenţia consiliu­lui de miniştri, unde la orele 10 dim. a fost primită în audienţă de către d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului. AUDIENŢA LA REGE La orele 11 jum. a. m. delegaţiu­­nea a fost primită în audienţă de rege la palatul regal din calea Vic­toriei. ★ D. Virgil Madgearu, ministru de industrie şi comerţ, a oferit ori la ora 1 după amiază la restaurantul „Cina“ un dejun în cinstea delega­ţiei­ iugoslave de la conferinţa eco­nomică. Dejunul a fost presidat de d. prim ministru Iuliu Maniu. Delegaţia iugoslavă — formată din patru miniştri şi patru experţi — care ia parte la conferinţa de uniu­ne vamală ce se descide astăzi la Sinaia, a fost primită ori la 10 dim. de d. Iuliu Maniu, preşedintele con­siliului, asistat de d. I. Luşoşianu, subsecretar de stat la preşidenţie, întrevederea p­­ost cordială, d. Iuliu Maniu recunoscând printre miniştri iugoslavi tovarăşi de luptă din timpul monarhiei austro-ungare. S’a manifestat de o parte şi da alta dorinţa vie a unei sincere şi temeinice înţelegeri. PLECAREA LA SINAIA La orele 2.55 după amiază, dele­­gaţiunea iugoslavă împreună cu membrii delegaţiunii române, au pă­răsit Dél-Itala cu acceleratul de Vie­­na — la care au fost ataşate două vagoane-salon — spre a se duce la Sinaia, unde astă seară la orele 7, are loc deschiderea conferinţei, în sala de recepţie a hotelului Palace, conferinţă ce va dura şi mâine joi şi Vineri când va fi şedinţa de în­chidere. După conferinţă distinşii oaspeţi vor rămâne să viziteze Sinaia, de unde vor pleca să viziteze de ase­meni porturile dunărene, urmând ca apoi Duminică să părăsească ţara noastră spre a se înapoia la Bel­grad. O apropiere economică româno-ungară Un interview al d-lui Titulescu BUDAPESTA, 30 (Rador). — Zia­rul „Pesti Napló“ publică o convor­bire a corespondentului său din Ge­neva cu d. ministru Titulescu. Vorbind despre conferinţa econo­mică româno-iugoslavă, care se în­truneşte astăzi la Sinaia, d. Titules­­cu şi-a exprimat credinţa că rezul­tatul acestei conferinţe va duce şi la o apropiere economică între Mica înţelegere şi Ungaria. Desigur că o apropiere economică va constitui şi o pregătire spre o apropiere politică, a adăugat d. Titulescu. Despre desbaterile care vor avea loc în Septembrie asupra memoran­­dum­ului Briand, d. Titulescu a de­clarat că toate naţiunile, prin răs­punsurile date acestui memorandum şi-au exprimat dorinţa unei apro­pieri. Va fi rolul adunării de la Ge­neva să găsească baza comună pen­tru realizarea înţelegerii. D. ministru Titulescu a mai decla­rat că va vizita în curând Buda­pesta. I ANGLIA ŞI PROBLEMA­­LOR Ce se va discuta la conferinţa „Mesei Rotunde“ LONDRA, 30 (Rador). — In Ca­mera Comunelor a avut loc aseară o desbatere asupra alcătuirii dele­gaţiunii britanice la conferinţa aşa zisă a „Mesei Rotunde“, care va examina problema statutului consti­tuţional al Indiei. D. MacDonald a anunţat că gu­vernul invită partidele din opoziţie, conservator şi liberal, să-şi desem­neze reprezentanţi la această con­ferinţă, la care vor participa şi re­prezentanţii poporului indian. Pro­punerile conferinţei nu au un ca­racter obligator. Ele urmează să fie supuse ulterior spre aprobare Par­lamentului. Guvernul doreşte să-şi păstreze toată libertatea. El va face propu­neri, numai după ce va fi avut un schimb de vederi în acest scop cu vice-regele Indiei. D-nii Baldwin şi Lloyd George aţi întrebat dacă şi comisiunea Si­mon, care a studiat situaţia din In­­dia va fi reprezentată la conferinţă. D. MacDonald a răspuns că invita­rea comisiunii Simon ar fi o pro­fundă eroare. D. MacDonald a propus ca fiecare partid să delege trei sau patru re­prezentanţi la conferinţă. Toată presa acordă un interes deosebit acestei conferinţe, de la ac­tivitatea căreia se aşteaptă norma­lizarea relaţiilor dintre Anglia şi India. VI . Prăbușirea unui avion CAIRO, 30 (Radar). — Un avion poștal britanic a căzut în deșert, a­­proape de Cairo. Victime nu sunt.

Next