Dimineaţa, august 1930 (Anul 26, nr. 8480-8510)
1930-08-01 / nr. 8480
Km 1 VIII. Ho. - 8480 pom. Km» ORB«. ZlssasaaeaN .....■»■híméi Reprezentant* §MStali utsca^mtsms & & Fondată In 1904 de CONST. MILLEfj 3 LEI NI incaresti, Sfr. Saust. MiHs T-H (Sariaaar) || TELEF.: Centrala: 306/67, 324/73, 346,79, 353/54 | Directia : 357/72. Ad-tia 307/69. Provincia 310/66 |0 pagini Vineri 1 Attrist 1980 LA MUNTE sau LA MARE puteți păstra, băutura timp de câteva cilelie caldă sau rece, cumpărând ofticii ::: THERMOS::: de la depozitul de articole bighinice Carol Bünger București 1 Str. Brezoianu No. 1 ARDE TARA! S’ar părea că zeul focului s’a năpustit, cu toată urgia lui, împotrivă-ne. In fiecare zi, gazeta ne anunţă un incendiu... In ultimele opt zile, iată câte incendii am avut: la Timişoara—pagube un milion ; la Focşani — pabuge două milioane ; la Galaţi—pagube douăzeci de milioane ; in calea Călăraşi — pagube un milion ; fabrica Zimmer, pagube douăzeci de milioane ! Intr’o săptămână, focul a înghiţit o avere de patruzeci şi patru de milioane. Ici — un imobil. Dincolo— o fabrică. In altă parte, — un atelier. Un glumeţ spunea că aceste Incendii s’ar împuţina pe dată, dacă societăţile de asigurare nu ar mai face asigurări împotriva incendiului ! Dar, fireşte, aceasta este numai o glumă... Fapt cert însă, este că societăţilede asigurare străine fac mari dificultăţi în materie de reasigurări, spăimântate de imensul, neobişnuitul număr de incendii din ţara noastră. După „valul de căldură“, s’ar părea că avem şi un „val de incendii“... Oricum, o măsură de îndreptare s’ar putea lua. Dacă focul izbucneşte cele mai adesea din neglijenţă, în schimb ia proporţii şi duce la pagube atât de mari din cauza condiţiilor favorabile. O revizuire serioasă a construcţiilor — şi, în special, a construcţiilor în cari sunt fabrici, ateliere, etc., — o reorganizare a corpurilor de pompieri din provincie — sunt oraşe unde, din lipsă de fonduri, corpurile de pompieri nu au nici măcar uneltele necesare, — toate acestea ar putea opri sinistrul joc al flăcărilor, care înghit în anul acesta averi fabuloase. ...Şi nu suntem atât de bogaţi, încât să ne permitem luxul de a ne risipi ceea ce avem ! T. L. Agitaţiile continuă Ce s’a petrecut la Tg. Bereşti acum o săptămână Secţiunea U. E. R. din Galaţi, prin preşedintele ei d. dr. I. David, după cercetările făcute în Tg. Bereşti, prin delegaţi speciali, referitor la cele întâmplate acolo cu prilejul marşului „gărzii de fier“, a înaintat prefectului de Covurlui un memoriu, care a fost trimis în copie şi „Reprezentanţei U. E. R.“. Din acest memoriu rezultă că, în zilele de Miercuri 23 şi Joi 24 Iulie, populaţiunea evreiască din acel orăşel a trecut prin momente de groază. Şasszeci legionari ai „gărzii de fier“, sub comanda unui domn Stelescu, în coloană de marş, echipaţi şi înarmaţi cu arme albe, barinate ,uifitare, sporiri de fier, au străbătut târgul cu strigate de „fiîtoui Usidanilor“. O văduvă de război, Maria Hornstein, a fost scuipată, comerciantul Elaren Kramer, fost preşedinte al Comunităţii evreilor şi comerciantul Szul Klein au fost ameninţaţi cu moartea. S-a spus evreilor că legionarii vor da foc târgului. Joi seară la ora 9, după câteva exerciţii militare, „garda de fier“ a simulat un atac, năvălind în centrul Bereştilor în strigăte de luptă şi fluerături şi strigând „Moarte jidanilor“ şi „Trăiască Majestatea sa Garmeliu Codreanu“. D. pretor Petrică a găsit de cuviinţă să dea o circulară confidenţială telefonică comunelor Găneşti, Cavadineşti, Tudor Vladimirescu şiRogojeni, pe unde aveau să treacă „gardiştii de nar“ în continuarea marşului, să prepare hrană şi cantonament pentru legionari, cerând totodată fruntaşilor satului să-i întâmpine la marginea comunelor. Reprezentanţa U. E. R. a comunicat Ministerului de Interne copie de pe acest raport. Temeri de grevă generală la căile ferate grece ATENA, 30 (Danub). — De un timp dăinuieşte intre guvernul grec •V)i .-.tir» ibrlî nfî'Ticoifîi-'î/ în urma refuzului guvernului de a satisface doleanţele muncitorilor. Sindicatul muncitorilor dela căile ferate va ţine azi o întrunire pentru a decide asupra atitudinei ce trebuie luată. Proclamarea grevei generale nu este exclusă. Zborul dirijabilului „R. 100“ LONDRA, 30 (Danub). — Dirijabilul „R. 100“ care a întreprins shorul spre Canada se găsea azi noapte la ora 1 per 53 grade latitudine nordică și 10 grade longitudine vestică. Totul este normal pe bord. PE PfciUA TOATE MERG PROST — Merge prost. Unde dăm lovitură la noapte?» — Eu aş zice să aşteptăm conferinţa economică de la Sinaia, poate se curmă criza... Grânele noastre pe pieţele europene Scăderi de 5000 de lei la vagonul de oarze.Plasament de grâne româneşti în Franţa Ce urmăreşte Rusia prin concurenţa ei BRĂILA, 30. — Pe la începutul săptămânii trecute, un reviriment îmbucurător se produsese în situaţia cerealelor noastre. Porumburile şi oarzele erau cerute la preţuri tot mai urcate. Toată lumea spera că înviorarea se va menţine. D'n nefericire, însă, tendinţa spre urcare n’a putut rezista decât foarte puţin timp. In locul caracterului ferm, s’a produs o scădere de preţuri ce se accentuiază dela o zi la alta. Oarzele şi porumburile au suferit noui diminuări de valoare, în proporţie de 1000-1569 lei la vagon. Precum se vede, urcarea de deunăzi a fost cât se poate de superficială, căci nu a fost determinată de considerente solide. SCĂDERI DE 5000 LEI LA OARZE Săptămâna trecută oarzele erau cerute la 5.60 fiorini. Ori, pe piaţa internă nu se plătea decât 4.80 fiorini orzul pentru continent, marfă flotantă, încărcată ori unde se găsea. Diferenţa aceasta, în minus, raportată la valoarea per vagon, înseamnă o scădere de 5.000 lei. E probabil totuşi că pentru tranzacţiile cu predarea în August, Septembrie, se va putea obţine 5 fiorini. FURAJERELE IN GERMANIA S-AU AMELIORAT După cum se ştie, una dintre cauzele principale care au provocat începutul unei tendinţe ferme în preţurile furajerelor, a fost şi ştirea că Germania îşi are recolta compromisă din pricina lipsei de ploaie. In zilele din urmă, acest motiv a încetat deoarece ploi căzute la vreme şi din abundenţă au făcut ca starea furajerelor în republica Reich-ului german să se amelioreze serios. Bineînţeles că acest simplu fapt a făcut ca din Germania cererile pentru produsele agricole româneşti să se împuţineze, deoarece prin salvarea recoltei proprii cumpărătorii germani’, nu mai simt aşa mare nevoe de a achiziţiona măfuri din străinătate. FRANŢA ACHIZIŢIONEAZĂ GRÂU ROMÂNESC In ceia ce priveşte grâul, situaţia lui e neschimbată, fiind tranşate operaţîuni la 50-51.000 lei vagonul bordo, marfă de 80-81 kgr, cu 3 la sută corpuri străine şi la 48-49.009 lei grâul de 77-78 gr. la bl., cu 3 la sută negre şi 5 la sută secară. La toate staţiunile dunărene sosesc actualmente 40-50 vagoane grâu, zilnic, care se cumpără imediat. « voaMuUm« » cumpărător serios de grâu românesc, în urma recoltei sale deficitare. Pe de altă parte, guvernul francez a permis întreprinderilor de morărit să macine un procentaj de 3% grâu de provenienţă străină. Era vorba chiar să se acorde o scădere a taxelor de import. S’a renunţat însă la acest proect, dar s-a majorat în schimb toleranţa faţă de grânele străine, de la 3% la 10%, pentru morile franceze. CONCURENŢA AMERICEI O situaţie exactă sau aproape exactă a disponibilităţilor americane pentru export pe pieţile europene, nu se cunoaşte încă în momentul de faţă. Calculele ce se fac acum, trebuesc primite cu oarecari rezerve căci s’a dovedit adeseori că ele nu respectă riguros regulile preciziunii. Totuşi, se ştie că grâul american marchează o scădere. In schimb, porumbul se menţine neschimbat. Cu toate acestea, diferenţa dintre preţul grâului şi cel al porumbului, de provenienţă transoceanică, nu este deloc impresionantă ci, dimpotrivă, e insignifiantă.. In ce grad va fi concurenţa americană pe pieţile europene, nu se poate şti până acum. RUSIA NE PREPARĂ SURPRIZE? Se ştie că pe pieţele de pe continent, considerate ca bune debuşeuri pentru desfacerea produselor noastre agricole, am avut de întâmpinat, în vremea din urmă, o acerbă concurenţă din partea Rusiei. Urmărind efecte politice, Sovietele inundau pieţele de desfacere cu oferte foarte ademenitoare, prin preţurile reduse şi prin condiţiunile avantajoase de plată. Pentru moment nu se cunosc încă intenţiile Uniunii republicelor sovietice, deoarece nu se ştie precis la ce cantitate se pot evalua excedentele nouei recolte. Pe statisicile ce prezintă, nu se poate pune prea mare temeiu, întrucât ca să impresioneze, ei nu se dau în lături de a mistifica cifrele. Cu toate acestea nu este exclus ca Rusia sovietică să ne rezerve surprize. OPTIMISM Deşi aceasta este situaţia şi cu toate că în cercurile cerealiştilor brăileni să mai aştepte scăderi în cotaţiunile produselor noastre agricole, totuşi optimismul predomină pe piaţa internă. Se prevede pentru lunile de toamnă o intensă campanie de export. Fireşte că plasarea cerealelor noatre trebue înlesnită şi prin facilităţile pe care guvernul trebue să le acorde sub toate formele ce-i sunt posibile. Pe de altă parte, producătorul trebue să se ferească de a cădea iarăşi în vechea greşală a aşteptării unor preţuri mai urcate, eroare care a acesiunea publicităţii. Societatea gen contuat atât de mult criza noastră economică. E un îndemn pe care îl adresează toţi oamenii sinceri şi cinstiţi şi, ar fi păcat să nu fie urmat acum, după ce s-au făcut destule experienţe triste prin abţinerea vânzătorilor de a-şi plasa produsele. I —»I » iHm ■ —1 »g iMUBIi -«gfr •-•■■■r- ; ram» J. LONDRA, 30. (Rador). — In şedinţa de aseară a Camerei Comunelor, în cursul desbaterei asupra budgetului ministerului de externe, deputatul conservator Rodd a făcut aluzie la primejdiile de războiu în Europa orientală. Deputatul Rodd a acuzat Rusia Sovietelor că forţând exportul, la preţuri intenţionat scăzute sub preţul mondial, pentru a înfrânge orice conexportului la cumpărare de material de război. D. Dalton, sub-secretar de stat la externe, a răspuns că oricine se ocupă de politica externă, nu poate ignora primejdia de război în Europa orientală. Guvernul britanic, călăuzit de această consideraţie ,după ce a semnat pactul Ligei Naţiunilor, pactul Kellogg, şi tratatul naval, este Hotărât să facă totul pentru a întări graniţele de pace. C. ZILIŞTEANU Primejdii de război în Europa Orientală Nenorocirea dela minele din Vulcan Un lucrător omorit şi şase grav răniţi PETROŞANI, 30. — Eri seara pe la ora 6 s’a întâmplat o nenorocire în mina Vest din Vulcani. Pe la ora aceasta, o echipă de mineri a încărcat cu dinamită opt găuri, pentru a provoca o explozie, în stratul de cărbuni. Dând foc fitilului, explozia s-a produs mult mai repede decât era calculat de artificier. Cei şeapte lucrători din echipă, care se găseau în mină, au fost surprinşi de explozie. Unul din ei a fost omorât pe loc, iar ceilalţi şease grav răniţi. Inspectoratul minier a deschis o anchetă. In jurul conferinţei de la Sinaia Vizitele delegaţiei iugoslave Eridim, la orele 9 juni, membrii delegaţiunei iugoslave, însoţiţi de d-ni:: Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti, Cesar Popescu, secretar general ad-interim la ministerul de industrie şi comerţ, colonel Klobackar, ataşatul militar iugoslav etc. au fost în parcul Carol, unde au depus o frumoasă coroană de trandafiri pe mormântul „Eroului necunoscut“, o coroană pe ale cărei panglici cu culorile naţionale iugoslave : roşu, alb, albastru, se află inscripţia în franţuzeşte: „Guvernul iugoslav. — Soldatului necunoscut român“. Au urmat două minute de pioasă reculegere LA MUZEUL MILITAR După aceea distinşii oaspeţi au vizitat Muzeul Militar, unde au fost întâmpinate, de către d. maior Minescu, directorul Muzeului, care i-a condus pretutindeni, dându-le toate explicaţiunile necesare. La plecare, membrii delegaţiunii — după ce au admirat modul cum e organizat Muzeul - V au semnat în cartea de aur a muzeului. Părăsind parcul Carol, delegaţ’unea s’a dus la preşidenţia consiliului de miniştri, unde la orele 10 dim. a fost primită în audienţă de către d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului. AUDIENŢA LA REGE La orele 11 jum. a. m. delegaţiunea a fost primită în audienţă de rege la palatul regal din calea Victoriei. ★ D. Virgil Madgearu, ministru de industrie şi comerţ, a oferit ori la ora 1 după amiază la restaurantul „Cina“ un dejun în cinstea delegaţiei iugoslave de la conferinţa economică. Dejunul a fost presidat de d. prim ministru Iuliu Maniu. Delegaţia iugoslavă — formată din patru miniştri şi patru experţi — care ia parte la conferinţa de uniune vamală ce se descide astăzi la Sinaia, a fost primită ori la 10 dim. de d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, asistat de d. I. Luşoşianu, subsecretar de stat la preşidenţie, întrevederea post cordială, d. Iuliu Maniu recunoscând printre miniştri iugoslavi tovarăşi de luptă din timpul monarhiei austro-ungare. S’a manifestat de o parte şi da alta dorinţa vie a unei sincere şi temeinice înţelegeri. PLECAREA LA SINAIA La orele 2.55 după amiază, delegaţiunea iugoslavă împreună cu membrii delegaţiunii române, au părăsit Dél-Itala cu acceleratul de Viena — la care au fost ataşate două vagoane-salon — spre a se duce la Sinaia, unde astă seară la orele 7, are loc deschiderea conferinţei, în sala de recepţie a hotelului Palace, conferinţă ce va dura şi mâine joi şi Vineri când va fi şedinţa de închidere. După conferinţă distinşii oaspeţi vor rămâne să viziteze Sinaia, de unde vor pleca să viziteze de asemeni porturile dunărene, urmând ca apoi Duminică să părăsească ţara noastră spre a se înapoia la Belgrad. O apropiere economică româno-ungară Un interview al d-lui Titulescu BUDAPESTA, 30 (Rador). — Ziarul „Pesti Napló“ publică o convorbire a corespondentului său din Geneva cu d. ministru Titulescu. Vorbind despre conferinţa economică româno-iugoslavă, care se întruneşte astăzi la Sinaia, d. Titulescu şi-a exprimat credinţa că rezultatul acestei conferinţe va duce şi la o apropiere economică între Mica înţelegere şi Ungaria. Desigur că o apropiere economică va constitui şi o pregătire spre o apropiere politică, a adăugat d. Titulescu. Despre desbaterile care vor avea loc în Septembrie asupra memorandumului Briand, d. Titulescu a declarat că toate naţiunile, prin răspunsurile date acestui memorandum şi-au exprimat dorinţa unei apropieri. Va fi rolul adunării de la Geneva să găsească baza comună pentru realizarea înţelegerii. D. ministru Titulescu a mai declarat că va vizita în curând Budapesta. I ANGLIA ŞI PROBLEMALOR Ce se va discuta la conferinţa „Mesei Rotunde“ LONDRA, 30 (Rador). — In Camera Comunelor a avut loc aseară o desbatere asupra alcătuirii delegaţiunii britanice la conferinţa aşa zisă a „Mesei Rotunde“, care va examina problema statutului constituţional al Indiei. D. MacDonald a anunţat că guvernul invită partidele din opoziţie, conservator şi liberal, să-şi desemneze reprezentanţi la această conferinţă, la care vor participa şi reprezentanţii poporului indian. Propunerile conferinţei nu au un caracter obligator. Ele urmează să fie supuse ulterior spre aprobare Parlamentului. Guvernul doreşte să-şi păstreze toată libertatea. El va face propuneri, numai după ce va fi avut un schimb de vederi în acest scop cu vice-regele Indiei. D-nii Baldwin şi Lloyd George aţi întrebat dacă şi comisiunea Simon, care a studiat situaţia din India va fi reprezentată la conferinţă. D. MacDonald a răspuns că invitarea comisiunii Simon ar fi o profundă eroare. D. MacDonald a propus ca fiecare partid să delege trei sau patru reprezentanţi la conferinţă. Toată presa acordă un interes deosebit acestei conferinţe, de la activitatea căreia se aşteaptă normalizarea relaţiilor dintre Anglia şi India. VI . Prăbușirea unui avion CAIRO, 30 (Radar). — Un avion poștal britanic a căzut în deșert, aproape de Cairo. Victime nu sunt.