Dimineaţa, august 1930 (Anul 26, nr. 8480-8510)
1930-08-05 / nr. 8484
hm\ IUI Mo. . 848« ELEGANTE PRECISE pagini Fondată in 1904 de CONST. MILLEN 3 LEB [j Bucuresti,Str. Coast. Mills /-li csărmiarj jj TELEF.: Centrala: 306/87, 324/73, 346/79, 353/54 . Direcția : 357/72. Adiţia 307/69. Provincia 310'661 turcului ""interesează milioane de INŞI A fost o vreme pe care am apucat-o şi unii din noi, când tutunul se gindea cu drâmiul, cu litră şi cu ocaua, şi se plătea cu gologanul, cu leul vechiu, cu irmilici, firfirici, sfanţi, etc. Era vremea tutunului eftin şi bun nevoe mare. Pe aşijderea sta lucrul şi în Turcia, mai ales. La un moment dat însă bugetul stând şi acolo prost, din înţelepciunea şi cuminţenia conducătorilor statului, bineînţeles, — şi acolo ca şi pretutindeni la fel, — a fost nevoe să se înfiinţeze monopolul tutunului care, furnizând marfă proastă şi scumpă, urma să îndrepte niţel cel şontorog de budget. Faptul acesta a dat naştere la Stambul unui curios incident pe care ne propunem să-l relatăm aci şi să-l aplicăm, deşi deandoasele dar n’are a face, la ceva ce se semnalează astăzi la noi, cu durere, pagubă şi scârbă. Intr’unul din debitele cele noui se prezintă un turc de moda veche, cu hanger şi pistol la brâu, cerând tutun. I se serveşte un pachet dar închis, pecetluit, ca de la regie, cerându-i-se un preţ ridicat. Turcul ia pachetul, îl întoarce, îl suceşte, nu zice nimic, dar întorcându-se cu spatele pune câteva monede într’o hârtie, o lipeşte bine, apoi se întoarce şi o întinde negustorului. Acesta încercă s’o desfacă să vadă ce-i înăuntru, dar turcul cu pistolul întins: — Să n’o desfaci, că te împuşc. — Bine, effendi, zice negustorul umil şi înfricoşat, cum pot eu primi bani închiși ? — Da d-ta cum îmi dai marfă închisă ? Ce-a urmat nu mai interesează. Insă mult interesează povestea asta, de-andoaselea aplicată azi la noi, cu chibriturile, înainte vreme pentru doi lei — acum trei, adică 33.33 la sută urcare într’un an, dar nu mai șicanăm la preț, — ni se da o cutie cu 60 de bete, închisă cu o banderolă. Câte odată erau numai 55, chiar 50, din greşala dela regie. Nu s’a semnalat însă niciodată o greşală de 65 sau 70 de bete de pildă. Fie şi aşa. Un lucru însă era sigur: vânzătorul nu putea pune mâna în ele, căci banderola îl împiedica. Astăzi mi se semnalează, nu de o persoană sau două, ci de zecimi de inşi, cari au cumpărat dela nenumărate debite, cutii cu 30 de bete — una e dela 60 la 50 şi alta dela 45 la 30, întotdeauna. Nefiind banderolă, oricine poate dijmui cutiile, şi o face, aproape totdeauna. Ce-ar fi dacă, contrar turcului, dar în fond pentru motive analoage, consumatorul român ar zice vânzătorului oficial: -- Nu-mi da, jupâne, marfă deschisă, că te ard cu băţul! Chestie mică ? Hai! întrebaţi vă rog mai întâi pe milioanele cari cumpără chibrituri, 99 la sută oameni nevoiaşi, ş’apoi să faceţi pe indiferenţii. Puneţi-le banderolă, domnilor. Profit de ocazie spre a întreba : cu altă chestie mică, în deblocarea odioasă a ridicolei rente dată funcţionarilor, ce se face ? N’au oare d-nii guvernanţi nici ochi să vadă, nici urechi să audă ? I. TEODORESCU -•-*4 !tur '••‘î Creditele acordate de bănci agriculturii Ministerul de agricultură reaminteşte instituţiilor bancare de rugămintea ce le-a adresat de a-i înainta în cel mai scurt timp, situaţia exactă a creditelor ce a acordat până la 1 iulie a. c. agricultorilor noştri; cu acest prilej roagă toate instituţiile care din diferite motive n’au primit înştiinţări din partea ministerului, în legătură cu cererea de mai sus ca din propria iniţiativă sa înainteze ministerului o situaţie de creditele acordate pentru agricultură până la 1 iulie a. c., repartizarea acestui total pe credite contra garanţii ipotecare şi pe credite date în bază de creanţe chirografare. RAIDUL DIRIJABILULUI NR. 100 al Preşedintele Harding a fost asasinat de soţia sa? Aşa afirmă un fost detectiv din serviciul preşidenţiei Statelor-Unite O telegramă a anunţat, ca de obicei, la vreme, moartea subită a preşedintelui Statelor-Unite ale Americei, Waren Harding, la San Francisco. Bineînţeles că opinia publică s’a emoţionat şi oficialitatea a înregistrat evenimentul. Viaţa Statelor Unite ,ale Americei şi-a urmat în, linişte cursul, — succesori ai lui Harding fiind d-nii Coolidge şi Hoover. Iată însă că o carte recent apărută, stârneşte sensaţie şi aruncă bănueli grave asupra forţei preşedintelui. Bănuita e însăşi soţia lui Wren Harding. O CARTE REVELATOARE SAU LUCRARE DE SCANDAL ? Un fost agent al Siguranţei, un oarecare Gaston Means, — de altminteri, el însuşi eşti de curând din închisoare, în care intrase din cauza unei contrabande de alcool, (ceea ce, în America, a încetat să mai fie un păcat), —declară cu mâna pe conştiinţă, că d-na Harding şi-a asasinat soţul şi că el a fost acela care a primit spovedania. Această încredere extraordinară e explicabilă—prin faptul că Means a fost, in timpul dramei, în serviciul preşedinţiei. Lucrul a fost povestit de către Means unei scritoare din New-York. miss Mag Dixon Thacker, care scrise ceea ce s’ar numi „o moarte romanţată") REVELAŢIILE Intrio dimineaţă, în 1921, din ultimii zile ale lui Octombrie, Means, detectiv la ministerul de justiţie e chemat la Casa Albă. E primit de medicul preşedintelui, d-rul Sawyer, care-i destăinueşte că d-na Harding are obiceiul să se ducă la o ghicitoare „extralucidă“ şi că, acestei femei a avut imprudenţa să-i remită întrebări manuscrise, — întrebări privitoare la o sumedenie de lucruri banale dar și asupra problemelor diplomatice. Menirea lui Means era să intre în posesia acestor manuscrise pentru distrugerea lor. Detectivul se pune pe lucru. Descoperă ascunzătoarea documentelor. Prin diferite stratageme, intră în posesia hârtiilor buclucașe cari sunt remise d-nei Harding. Mulţumită acestui succes Means e ataşat pe lângă soţia preşedintelui devenindu-i — după cum afirmă el, — confesorul. AVENTURA DE DRAGOSTE A PREŞEDINTELUI Astfel, Means află de armonia ce domneşte între soţi şi de fericirea pe care o mărturiseşte, cu glas tare, d-na Harding. Detectivul se întreabă: „oare această soţie să fie singura care să nu ştie că preşedintele are câteva legături de cari a aflat întreaga lume Intr’o noapte, Means e chemat la telefon. I se ordină să se ducă, de urgenţă, într’un local de petrecere, unde preşedintele Harding ar fi aruncat o sticlă în capul unei dansatoare... Means se transportă în acel local şi trimise pe şeful statului acasă şi, de asemeni, la ea acasă, pe dansatoarea aproape leşinată... Dar zvonul a ajuns la urechile d-nei Harding. Noua misiune a detectivului era, de data aceasta, să lămurească, pentru informarea soţiei preşedintelui, raporturile ce existau intre preşedinte şi o oarecare Nan Brihttan şams, detywassji, Harding o cunoştea de când era foarte tânără şi pe care o ţinuse pe genuchi când era redactor la Marion Daily Star... REZULTATUL UNEI ANCHETE Means începe ancheta. Și află că un Britton se poate mândri de avea un copil de la șeful staUului. Detectivul închiriază un apartament vecin celui locuit de Nan Britton, angajează un violonist ca spion, — cumnatul la care locuia Nan Britton făcea parte dintr’o orchestră, îşi descoperă corespondenţa vinovată, aducând, astfel d-nei Harding, dovada crimei conjugale. Urmează o scenă în cursul căreia soţia declară că totul îl deţine de la poliţist. E o provizie de furie şi ură ce se abate asupra soţului şi urmarea fu că, telefonic, Means a destituit din funcţiunea sa, după cererea telefonică a preşedintelui către ministrul de justiţie. Dar, a doua zi, Means primeşte, în chip misterios, o valiză conţinând documentele pe care d-na Harding i le încredinţează. Are grije ca imediat să plece la New-York ca să le depună, în loc sigur, la un prieten al său colonelul Felder. Dar, la întoarcere, e chemat, telefonic, de către preşedinte care îl roagă să uite „diferendul“ şi-l însărcinează să supravegheze pe colonelul Darwin, bănuit că ar fi informat presa. Soţii Harding pleacă într-o călătorie prin Alaska, în timpul căreia au loc violente scene de gelozie, mai ales pe când d-na Harding surprinsese, chiar la Casa Albă, pe Nan Britton şi de când preşedintele Harding îi mărturisise că se gândeşte la despărţire voind să trăiască alături de copilul său şi de mama acestui copil. Şi vine apoi vestea: Waren Harding moare subit la San-Francisco. Numai soţia sa era lângă el în clipa morţii. Şi detectivul adaugă: l-A DAT SA BEA O OTRAVA ! DESTĂINUIRI ACUZATOARE Staigs rjp.9£ţ«9£$ discuţia pe care a avut-o cu d-na Harding, o jumătate de oră după aducerea corpului neînsufleţit al preşedintelui. D-na Harding cheamă pe detectiv în casa unui prieten declarându-i că „nu regretă nimic, că a interceptat o scrisoare trimisă de Harding lui Van Britten şi că socoate că l-a scăpat pe preşedinte de sub influenţa nefastă a „bandei“ (din care făcea parte şeful bootlegerilor) şi ca:?-l ţinea prizonier". Venise să-i ceară sfatul ca să imiedice facerea autopsiei şi să-l roge să vină la Casa Albă pentru auzi sicriul de apropierea vreunor omeni de ştiinţă prea curioşi. * Aceasta e mărturisirea senzaţională a poliţistului Means, culeasă şi dramatizată de miss Mary Dixon Takker. Azi, d-na Harding a murit. A murit şi şeful bootlegerilor Daugherty — care, lucru straniu, era şi procuror general pe lângă înalta Curte de Justiţie, calitate la adăpostul căreia putea trafica fără grijă. Mort e şi colonelul Felder. Toţi martorii au murit, afară de Means. Care-i adevărul ? Cartea stârneşte senzaţie şi are un succes de librărie nemaiîntâlnit. E deci sigur că opinia publică americană se va sezisa. Şi, desigur că, foarte curând, se va putea şti dacă Means a lămurit un capitol de istorie sau nu a fost decât un vulgar calomniator, în goană după sensaţionalul aducător de bănet. DIRIJABILUL „RICO“ ÎNAINTE DE PLECARE WAREN HARDING fost preşedinte al Statelor Unite ale Americei Inspectarea şoselelor Căsătoria directorului general al Casei drumurilor ! D. ing. N. Hoisescu, directorul general al Casei drumurilor de Stat, a inspectat zilele acestea şoseaua naţională Bucureşti-Ploeşti-Mizil-Focşani-Galaţi spre a-şi da seama de mersul întreţinerii ei. D-sa a luat dispoziţii să se Întocmească un proect pentru acordarea unui supliment de pietriş pe porţiunea Ploeşti-Mizil, pe care a găsit o într’o stare foarte rea. Până în toamnă această şosea va fi pusă în stare normală de funcţionare. LA GALAŢI Dela Galaţi, d. ing. N. Hoisescu a vizitat noua şosea ce se construeşte între acest oraş şi Reni, peste Prut. Judecând după cum se lucrează în momentul de faţă, şoseaua aceasta va putea fi dată circulaţiei în luna octombrie a. c., podul metalic însă, care va lega pele două oraşe despărţite de apa Prutului, nu va putea fi gata decât într’un an. Actualmente se lucrează la fundaţiile lui. PODURILE PESTE PRUT D. Hoisescu a inspectat apoi cel d’al doilea pod peste Prut, care se lucrează în dreptul comunei Oancea,le. către i. ing. Sebescu şi uzinele Reşiţa. Acest pod va fi gata în primăvară. A vizitat după aceea lucrările celui d’al treilea pod peste Prut, de la Albiţa, jud. Fălciu, care se execută de către d.ing. Barbareu şi d. ing. Tiberiu Eremita. Actualmente se lucrează la turnarea betonului la bolţi, aşa că în octombrie a. c., întreaga lucrare va fi gata. Va fi cel dintâi pod definitiv care va lega Basarabia de restul ţării. . Câte şi trele aceste poduri vor costa 65 milioane lei şi vor fi plătite din creditul de 501 milioane lei acordat pentru refacerea drumurilor din împrumutul de stabilizare. Ele nu vor fi, însă, singurele. Cuisa autonomă a drumurilor a angajat cu casa Laura din Polonia pentru partea materială şi cu „Edilitatea“ din România pentru partea de beton, alte patru poduri definitive peste Prut: la Sculeni, la Ungheni, la Rădăuţi şi la Lipcani, la care se a adaugă repararea, podului metalic de la Jucica, în faţa Cernăuţilor, astfel că legătura dintre Basarabia şi restul ţării se va face în cel mult un an de zile prin opt poduri definitive. Ultimul va fii dat circulaţiei in Septembrie a. c. ÎNTREŢINEREA ŞOSELELOR IN MOLDOVA Dela Prut d ing. Hoisescu s’a îndreptat spre mijlocul Moldovei, spre a-şi da seama de lucrările de întreţinere a şoselelor naţionale din judeţele Iaşi, Roman, Bacău şi Neamţ, urmând itinerariul Iaşi-Tg. Frumoşii Roman-Bacău,Tg. Ocna-Palanca. In judeţul Neamţ, d-sa a dat dispoziţii pentru accelerarea lucrărilor de reparare a stricăciunilor pricinuite de revărsările Trotuşului. Trecând în Ardeal, a vizitat lucrările de şoseluire e drumurilor naţionale din jud. Mercurea Ciucului, Trei Scaune şi Braşov, constatând că lucrările se execută în mod normal. Nenorocire la o stână CAMPULUNG, 2. — La o târlă din muntele Lerescu, in timpul nopţii de joi, s’a petrecut o crimă din imprudenţă, în următoarele împrejurări : Ciobanul Traian Gheorghe Ceapă, de fel din comuna Poiana Mărului, jud. Braşov, aproape de miezul nopţii a auzit câinii dându-se la un urs, care adulmeca prin apropiere. Cum, pentru orice ocazie, avea în coliba sa, In permanenţă, un pistol mare,, vechiu.. sistem turcesc, a pus mâna pe el şi a dat să iasă afară. Impiedicându-se, în grabă, de pragul colibei, a căzut cu faţa la pământ, atingând cocoşul pistolului car’3 s’a descărcat, rănind pe . tovarăşul său Pavel Surzeanu de fel din Corbii Mari, Brașov. In,stare gravă, victima, a fost trimisă la spitalul din Făgăraş. Criminalul a fost arestat și înaintat pacehetului da Muscel. *' •&. Isprăvile automobiliștilor O mașină dărâmă vitrinele pe Calea Victoriei D. Enghel H. Maximilian, comerciant, domicilat în str. Doamnei 19, a scăpat ori la amiază ca prin minune dintr’un accident provocat de automobilul pe care îl conducea singur. ][)_ Enghel vene** său No. 4786 pe calea Victoriei. Când în dreptul casei cu No. 76 a exploadat un cauciuc, fiind în viteză maşina s’a urcat pe trotuar, dar in zmucitură i s’a rupt bara de direcție. Automobilistul ne mai fiind stăpân pe volan a asistat cu groază cum automobilul a sfărâmat vitrinele magazinelor „Rally“, „Cristian“ şi „Milker“. D. Lnghel a scăpat ca prin farmec neatins şi a putut frâna înainte de a se întâmpla vre-un accident cu urmări grave. D-sa s-a prezentat la prefectura poliţiei şi a relatat cele întâmplate oferindu-se să despăgubească pe proprietarii magazinelor ale căror vitrine au suferit stricăciuni. Serviciul circulaţiei a dispus suspendarea permisului de conducere. S’au ciocnit două automobile In goana după clienţi două automobile s’au ciocnit ori dimineaţă în piaţa teatrului Naţional. Conducătorii celor două vehicule au scăpat ca prin minune, numai unul din ei având răni uşoare pa faţă. Automobilul 12.267 mergea pe str. Regală şi voia să coboare în viteză pe str. Câmpineanu. In momentul când traversa calea Victoriei s’a ciocnit violent cu automobilul 16.670, care venea spre teatru tot în goană nebună. Unul din automobile s’a rostogolit de trei ori şi a rămas pe trotuar, celălalt fiind aruncat în josul str. Câmpineanu. La acea oră, pe la 5 dimineaţa, nu exista sergent în post, astfel că şoferii, cu toată spaima prin care au trecut, s’au certat multă vreme în mijlocul străzii. In, cele din urmă ei au părăsit maşinile în calea Victoriei şi s’au dus la poliţie. D. inspector Gh. Botez, şeful circulaţiei, a făcut ancheta, stabilind vina amândorora. Nu numai cei doi şoferi, ci aproara,. .,wlOX l.~. ..................! _ pu iwyx, uimia toatei llUcplCct pe străzi în goana după clienţi, făcând serviciu câte 24 ore fără întrerupere. Şoferii celor două automobile ciocnite erau somnoroşi la acea oră, după o noapte de nesomn, unul din ei făcuse aproape 36 ore la volan, astfel că erau prea extenuaţi ca să poată opri la timp şi să evite accidentul. Deocamdată li s’au retras permisele de circulație. MANEVRELE AERIEN DIN CEHOSLOVACIA Instrucţiuni oficiale către populaţie VIENA.—Corespondentul din Praga al lui „Neue Freie Press“ telegrafiază: In legătură cu manevrele aeriene cari se vor desfăşura în zilele de 3—6 August, în regiunea cuprinsă între Pardubitz şi Olmütz, s’a publicat în oraşele cuprinse în raza acestei regiuni: Olmütz, Prossnitz, Prerau, Littau şi Mährisch-Trabau, un comunicat oficial în card se anunţă că, pentru prima dată la aceste maile, se va încerca o conlucrare a trupelor cu jandarmeria, autorităţile căilor ferate şi cu populaţia. Comandamentul militar roagă ca în oraşe să se organizeze un serviciu de alarmă şi ca în timpul atacurilor nocturne toate luminile să fie stinse sau cel puţin reduse. In timpul atacurilor circulaţia pe străzi trebue să fie suspendată. Autorităţile oraşelor trebue să explice la timp populaţiei, cum să se comporte cu prilejul atacurilor, în toate aceste oraşe vor fi organizate comisiuni technice din care vor face parte reprezentanţi ai diverselor corporaţiuni şi în social pompierii, societăţile sportive, etc. La începutul atacului detaşamente din aceste corporaţiuni vor eşi în stradă, pentru a supraveghia stricta executare a tuturor ordonanţelor. De asemenea îngrijitorii tuturor caselor, sunt invitaţi să supravegheze stingerea tuturor luminilor. La uzinele de electricitate curentul electric va fi controlat. La aceste manevre aviatice participă patru regimente de aviaţie. De remarcat este sfârşitul apelului oficial către adunările de informaţiuni. Sespune acolo: Situaţia internaţională actuală şi interesul siguranţei interne a cetăţenilor cer o colaborare a întregei populaţiuni la aceste mari exerciţii aviatice. ____ K ¥ * -?■ ... M iii ‘ -I- IN LUPTA CU VALURILE MarfS Affinst 1930 BONETE DE BAIE TUratimenteţi 200 modele începând dela 30 lei găsiţi la cel mai asortat depozit Carol Binocter Bucureşti 1 Str. Brezoianu No. 4 Avariile lui „R. 100“ , MONTREAL. 2. — In urma defectării lui „R. 100“, comandantul aeronavei s-a văzut obligat să renunţe pentru moment la voiajul proiectat la Ottawa şi la alte oraşe canadiene. Se crede totuşi că defectele constatate vor putea fi reparate în câteva zile. Construcţia dirijabilului s a dovedit foarte bună în timpul raidului, efectuat în condițiuni uneori foarte grele. Accidentul artiștii Ergy Pechly BUDAPESTA, 2. — Actrița bine cunoscută Ergy Pechly a suferit azi un grav accident de automobili, în urma căruia s’a ales cu ambele picioare fracturate. Starea ei esta foarte gravă. Acidentul a provocat o vie impresie în publicul budapestean care simpatizează foarte mult pe d-ra Pechly. Ea mai este și cunoscută ca fiind prietena prințului Felix de Bourbon.