Dimineaţa, august 1930 (Anul 26, nr. 8480-8510)

1930-08-05 / nr. 8484

hm\ IUI Mo.­ . 848« ELEGANTE PRECISE pagini Fondată in 1904 de CONST. MILLEN­ 3 LEB [j Bucuresti,Str. Coast. Mills /-li csărmiarj jj TELEF.: Centrala: 306/87, 324/73, 346/79, 353/54 . Direcția : 357/72. Adiţia 307/69. Provincia 310'661 turcului ""interesează milioane de INŞI A fost o vreme pe care am apu­­cat-o şi unii din noi, când tutunul se gin­dea cu drâmi­ul, cu litră şi cu o­­caua, şi se plătea cu gologanul, cu leul vechiu, cu irmilici, firfirici, sfanţi, etc. Era vremea tutunului ef­­tin şi bun nevoe mare. Pe aşijderea sta lucrul şi în Turcia, mai ales. La un moment dat însă bugetul stând şi acolo prost, din înţelepciu­nea şi cuminţenia conducătorilor statului, bine­înţeles, — şi acolo ca şi pretutindeni la fel, — a fost ne­voe să se înfiinţeze monopolul tu­tunului care, furnizând marfă proas­tă şi scumpă, urma să îndrepte niţel cel şontorog de budget. Faptul acesta a dat naştere la Stambul unui curios incident pe care ne propunem să-l relatăm aci şi să-l aplicăm, deşi deandoasele dar n’are a face, la ceva ce se semnalează astăzi la noi, cu durere, pagubă şi scârbă. Intr’unul din debitele cele noui se prezintă un turc de moda veche, cu hanger şi pistol la brâu, cerând tu­tun. I se serveşte un pachet dar în­chis, pecetluit, ca de la regie, cerân­­du-i-se un preţ ridicat. Turcul ia pa­chetul, îl întoarce, îl suceşte, nu zice nimic, dar întorcându-se cu spatele pune câteva monede într’o hârtie, o lipeşte bine, apoi se în­toarce şi o întinde negustorului. A­­cesta încercă s’o desfacă să vadă ce-i înăuntru, dar turcul cu pistolul întins: — Să n’o desfaci, că te împuşc. — Bine, effendi, zice negustorul umil şi înfricoşat, cum pot eu primi bani închiși ? — Da d-ta cum îmi dai marfă în­chisă ? Ce-a urmat nu mai interesează. Insă mult interesează povestea asta, de-andoaselea aplicată azi la noi, cu chibriturile, înainte vreme pentru doi lei — acum trei, adică 33.33 la sută urcare într’un an, dar nu mai șicanăm la preț, — ni se da o cutie cu 60 de bete, închisă cu o bande­rolă. Câte odată erau numai 55, chiar 50, din greşala dela regie. Nu s’a semnalat însă nici­odată o gre­­şală de 65 sau 70 de bete de pildă. Fie şi aşa. Un lucru însă era sigur: vânzătorul nu putea pune mâna în ele, căci banderola îl împiedica. Astăzi mi se semnalează, nu de o persoană sau două, ci de zecimi de inşi, cari au cumpărat dela nenumă­rate debite, cutii cu 30 de bete — una e dela 60 la 50 şi alta dela 45 la 30, întotdeauna. Nefiind bande­rolă, oricine poate dijmui cutiile, şi o face, aproape totdeauna. Ce-ar fi dacă, contrar turcului, dar în fond pentru motive analoage, consumatorul român ar zice vânză­torului oficial: -- Nu-mi da, jupâne, marfă des­chisă, că te ard cu băţul! Chestie mică ? Hai! întrebaţi vă rog mai întâi pe milioanele cari cumpără chibrituri, 99 la sută oa­meni nevoiaşi, ş’apoi să faceţi pe indiferenţii. Puneţi-le banderolă, domnilor. Profit de ocazie spre a întreba : cu altă chestie mică, în deblocarea o­­dioasă a ridicolei rente dată func­ţionarilor, ce se face ? N’au oare d-nii guvernanţi nici ochi să vadă, nici urechi să audă ? I. TEODORESCU -•-*4 !tur '••‘î Creditele acordate de bănci agriculturii Ministerul de agricultură reamin­teşte instituţiilor bancare de rugă­mintea ce le-a adresat de a-i înainta în cel mai scurt timp, situaţia exac­tă a creditelor ce a acordat până la 1 iulie a. c. agricultorilor no­ştri; cu acest prilej roagă toate in­stituţiile care din diferite motive n’au primit înştiinţări din partea ministerului, în legătură cu cererea de mai sus ca din propria iniţiativă sa înainteze ministerului o situaţie de creditele acordate pentru agricul­tură până la 1 iulie a. c., reparti­zarea acestui total pe credite contra garanţii ipotecare şi pe credite date în bază de creanţe chirografare. RAIDUL DIRIJABILULUI NR. 100 al Preşedintele Harding a fost asasinat de soţia sa? Aşa afirmă un fost detectiv din serviciul preşidenţiei Statelor-Unite O telegramă a anunţat, ca de obi­cei, la vreme, moartea subită a preşe­dintelui Statelor-Unite ale Americei, Waren Harding, la San­ Francisco. Bineînţeles că opinia publică s’a emoţionat şi oficialitatea a înregis­trat evenimentul. Viaţa Statelor­ Uni­te ,ale­ Americei şi-a urmat în, linişte cursul, — succesori ai lui Harding fiind d-nii Coolidge şi Hoover. Iată însă că o carte recent apăru­tă, stârneşte sensaţie şi aruncă bă­nueli grave asupra forţei preşedin­telui. Bănuita e însăşi soţia lui W­­­ren Harding. O CARTE REVELATOARE SAU­­ LUCRARE DE SCANDAL ? Un fost agent al Siguranţei, un oa­recare Gaston Means, — de altmin­teri, el însuşi eşti de curând din în­chisoare, în care intrase din cauza unei contrabande de alcool, (ceea ce, în­ America, a încetat să mai fie un păcat), —declară cu mâna pe con­ştiinţă, că d-na Harding şi-a asasi­nat soţul şi că el a fost acela care a primit spovedania. Această încrede­re extraordinară e explicabilă—prin faptul că Means a fost, in timpul dra­mei, în serviciul preşedinţiei. Lucrul a fost povestit de către Means unei scritoare din New-York. miss Mag Dixon Thacker, care scri­se ceea ce s’ar numi „o moarte ro­manţată") REVELAŢIILE Intrio dimineaţă, în 1921, din ulti­mii­ zile ale lui Octombrie, Means, detectiv la ministerul de justiţie e chemat la Casa Albă. E primit de medicul preşedintelui, d-rul Sawyer, care-i destăinueşte că d-na Harding are obiceiul să se ducă la o ghici­toare „extralucidă“ şi că, acestei fe­mei a avut imprudenţa să-i remită întrebări manuscrise, — întrebări privitoare la o sumedenie de lucruri banale dar și asupra problemelor diplomatice. Menirea lui Means era să intre în posesia acestor manu­scrise pentru distrugerea lor. Detectivul se pune pe lucru. Des­coperă ascunzătoarea documentelor. Prin diferite stratageme, intră în po­sesia hârtiilor buclucașe cari sunt remise d-nei Harding. Mulţumită acestui succes Means e ataşat pe lângă soţia preşedintelui devenin­­du-i­ — după cum afirmă el, — con­fesorul. AVENTURA DE DRAGOSTE A PREŞEDINTELUI Astfel, Means află de armonia ce domneşte între soţi şi de fericirea pe care o mărturiseşte, cu glas tare, d-na Harding. Detectivul se întrea­bă: „oare această soţie să fie singu­ra care să nu ştie că preşedintele are câteva legături de cari a aflat întreaga lume Intr’o noapte, Means e chemat la telefon. I se ordină să se ducă, de urgenţă, într’un local de petrecere, unde preşedintele Harding ar fi a­­runcat o sticlă în capul unei dansa­toare... Means se transportă în acel local şi trimise pe şeful statului acasă şi, de asemeni, la ea acasă, pe dansatoarea aproape leşinată... Dar zvonul a ajuns la urechile d-nei Harding. Noua misiune a de­tectivului era, de data aceasta, să lă­murească, pentru informarea soţiei preşedintelui, raporturile ce existau intre preşedinte şi o oarecare Nan Brihttan şa­ms, detywassji, Har­ding o cunoştea de când era foarte tânără şi pe care o ţinuse pe genuchi când era redactor la Marion Daily Star... REZULTATUL UNEI ANCHETE Means începe ancheta. Și află că un Britton se poate mândri de a­vea un copil de la șeful staUu­lui. Detectivul închiriază un apar­tament vecin celui locuit de Nan Britton, angajează un violonist ca spion, — cumnatul la care locuia Nan Britton făcea parte dintr’o or­chestră, î­şi descoperă corespon­denţa vinovată, aducând, astfel d-nei Harding, dovada crimei­ conjugale. Urmează o scenă în cursul căreia soţia declară că totul îl deţine de la poliţist. E o provizie de furie şi ură ce se abate asupra soţului şi urma­rea fu că, telefonic, Means a desti­tuit din funcţiunea sa, după cererea telefonică a preşedintelui către mi­nistrul de justiţie. Dar, a doua zi, Means primeşte, în chip misterios, o valiză conţinând documentele pe care d-na Harding i le încredinţează. Are grije ca ime­diat să plece la New-York ca să le de­pună, în loc sigur, la un prieten al său colonelul Felder. Dar, la întoar­cere, e chemat, telefonic, de către preşedinte care îl roagă să uite „di­ferendul“ şi-l însărcinează să supra­vegheze pe colonelul Darwin, bănuit că ar fi informat presa. Soţii Harding pleacă într-o călă­torie prin Alaska, în timpul căreia au loc violente scene de gelozie, mai ales pe când d-na Harding surprin­sese, chiar la Casa Albă, pe Nan Britton şi de când preşedintele Har­ding îi mărturisise că se gândeşte la despărţire voind să trăiască ală­turi de copilul său şi de mama aces­tui copil. Şi vine apoi vestea: Waren Har­ding moare subit la San-Francisco. Numai soţia sa era lângă el în clipa morţii. Şi detectivul adaugă: l-A DAT SA BEA O OTRAVA ! DESTĂINUIRI ACUZATOARE Staigs rjp.9£ţ«9£$ discuţia pe care a avut-o cu d-na Harding, o jumă­tate de oră după aducerea corpului neînsufleţit al preşedintelui. D-na Harding cheamă pe detectiv în casa unui prieten declarându-i că „nu regretă nimic, că a interceptat o scrisoare trimisă de Harding lui Van Britten şi că socoate că­ l-a scăpat pe preşedinte de sub influen­ţa nefastă a „bandei“ (din care fă­­cea parte şeful bootlegerilor) şi ca­­:?-l ţinea prizonier". Venise să-i ceară sfatul ca să im­­iedice facerea autopsiei şi să-l rog­­e să vină la Casa Albă pentru a­uzi sicriul de apropierea vreunor­­ omeni de ştiinţă prea curioşi. * Aceasta e mărturisirea senzaţio­nală a poliţistului Means, culeasă şi dramatizată de miss Mary Dixon Takker. Azi, d-na Harding a murit. A mu­rit şi şeful bootlegerilor Daugherty — care, lucru straniu, era şi procu­ror general pe lângă înalta Curte de Justiţie, calitate la adăpostul căreia putea trafica fără grijă. Mort e şi colonelul Felder. Toţi martorii au murit,­­ afară de Means. Care-i adevărul ? Cartea stârneşte senzaţie şi are un succes de librărie ne­mai­întâlnit. E deci sigur că opi­nia publică americană se va sezisa. Şi, desigur că, foarte curând, se va putea şti dacă Means a lămurit un capitol de istorie sau nu a fost decât un vulgar calomniator, în goană du­pă sensaţionalul aducător de bănet. DIRI­JABILUL „R­­ICO“ ÎNAINTE DE PLECARE WAREN HARDING fost preşedinte al Statelor­ Unite ale Americei Inspectarea şoselelor Căsătoria directorului general al Casei drumurilor ! D. ing. N. Hoisescu, directorul ge­­­­neral al Casei drumurilor de Stat, a­­ inspectat zilele acestea şoseaua na­ţională Bucureşti-Ploeşti-Mizil-Foc­ş­ani-Galaţi spre a-şi da seama de mersul întreţinerii ei. D-sa a luat dispoziţii să se Întocmească un pro­ect pentru acordarea unui supli­ment de pietriş pe porţiunea Plo­­eşti-Mizil, pe care a găsit o într’o stare foarte rea. Până în toamnă a­­ceastă şosea va fi pusă în stare normală de funcţionare. LA GALAŢI Dela Galaţi, d. ing. N. Hoisescu a vizitat noua şosea ce se construeşte între acest oraş şi Reni, peste Prut. Judecând după cum se lucrează în momentul de faţă, şoseaua aceasta va putea fi dată circulaţiei în luna octombrie a. c., podul metalic însă, care va lega pele două oraşe des­părţite de apa Prutului, nu va pu­tea fi gata decât într’un an. Actual­mente se lucrează la fundaţiile lui. PODURILE PESTE PRUT D. Hoisescu a inspectat apoi cel d­’al doilea pod peste Prut, care se lucrează în dreptul­ comunei Oancea,­­le. către i. ing. Sebescu şi uzinele Reşiţa.­­ Acest pod va fi gata în primăvară. A vizitat după aceea lucrările ce­lui d’al treilea pod peste Prut, de la Albiţa, jud. Fălciu, care se execută de către d.­­ing. Barbareu şi d. ing. Tiberiu Eremita. Actualmente se lu­crează la turnarea betonului la bolţi, aşa că în octombrie a. c., întreaga lucrare va fi gata. Va fi cel dintâi pod definitiv care va lega Basara­bia de restul ţării. . Câte­ şi trele aceste poduri vor costa 65 milioane lei şi vor fi plă­tite din creditul de 501­ milioane lei acordat pentru refacerea drumuri­lor din împrumutul de stabilizare. Ele nu vor fi, însă, singurele. Cuisa autonomă a drumurilor a angajat cu casa Laura din Polonia pentru partea materială şi cu „Edilitatea“ din România p­entru partea de be­ton, alte patru poduri definitive peste Prut: la Sculeni, la Ungheni, la Rădăuţi şi la Lipcani, la care se a adaugă repararea, podului metalic de la Jucica, în faţa Cernăuţilor, ast­fel că legătura dintre Basarabia şi restul ţării se va face în cel mult un an­ de zile prin opt poduri definiti­ve. Ultimul va fii dat circulaţiei in Septembrie a. c. ÎNTREŢINEREA ŞOSELELOR IN MOLDOVA Dela Prut d ing. Hoisescu s’a în­dreptat spre mijlocul­ Moldovei, spre a-şi­ da seama de lucrările de între­ţinere a şoselelor naţionale din ju­deţele Iaşi, Roman, Bacău şi Neamţ, urmând itinerariul Iaşi-Tg. Frumoş­ii Roman-Bacău,Tg. Ocna-Palanca. In judeţul Neamţ, d-sa a dat dispoziţii pentru accelerarea lucrărilor de re­parare a stricăciunilor pricinuite de revărsările Trotuşului. Trecând în Ardeal, a­ vizitat lu­crările de şoseluire e­ drumurilor naţionale din jud. Mercurea Ciucu­­lui, Trei Scaune şi Braşov, consta­tând că lucrările se execută în mod normal. Nenorocire la o stână CAMPU­LUNG, 2. — La o târlă din muntele Lerescu, in timpul nop­ţii de joi, s’a petrecut o crimă din imprudenţă, în următoarele împre­jurări : Ciobanul Traian Gheorghe Ceapă, de fel din comuna Poiana Mărului, jud. Braşov, aproape de miezul nop­ţii a auzit câinii dându-se la un urs, care adulmeca prin apropiere. Cum, pentru orice ocazie, avea în coliba sa, In permanenţă, un pistol mare,, vechiu.. sistem turcesc, a­ pus­ mâna pe el şi a dat să iasă afară. Impiedicându-se,­ în grabă, de pra­gul colibei, a căzut cu faţa la pă­mânt, atingând cocoşul pistolului car’3 s’a descărcat, rănind pe . tova­răşul său Pavel Surzeanu de fel din Corbii Mari, Brașov. In,stare gravă, victima, a fost tri­misă la spitalul din­ Făgăraş. Cri­minalul a fost arestat și înaintat p­acehetului da Muscel. *' •&. Isprăvile automobiliștilor O mașină dărâmă vitrinele pe Calea Victoriei D. Enghel H. Maximilian, co­merciant, domicilat în str. Doam­nei 19, a scăpat ori la amiază ca prin minune dintr’un accident pro­vocat de automobilul pe care îl con­ducea singur. ][)_ Enghel vene** său No. 4786 pe calea Victoriei. Când în dreptul casei cu No. 76 a exploadat un cauciuc, fiind în vite­ză maşina s’a urcat pe trotuar, dar in zmucitură i s’a rupt bara de di­recție. Automobilistul ne mai fiind stăpân pe volan a asistat cu groază cum automobilul a sfărâmat vitri­nele magazinelor „Rally“, „Cris­tian“ şi „Milker“. D. Lnghel a scăpat ca prin far­mec neatins şi a putut frâna înainte de a se întâmpla vre-un accident cu urmări grave. D-sa s-a prezentat la prefectura poliţiei şi a relatat cele întâmplate oferindu-se să despăgubească pe proprietarii magazinelor ale căror vitrine au suferit stricăciuni. Serviciul circulaţiei a dispus sus­­pendarea permisului de conducere. S’au ciocnit două auto­mobile In goana după clienţi două auto­mobile s’au ciocnit ori dimineaţă în piaţa teatrului Naţional. Conducătorii celor două vehicule au scăpat ca prin minune, numai unul din ei având răni uşoare pa faţă. Automobilul 12.267 mergea pe str. Regală şi voia să coboare în viteză pe str. Câmpineanu. In momentul când traversa calea Victoriei s’a ciocnit violent cu au­tomobilul 16.670, care venea spre teatru tot în goană nebună. Unul din automobile s’a rostogo­lit de trei ori şi a rămas pe trotuar, celălalt fiind aruncat în josul str. Câmpineanu. La acea oră, pe la 5 dimineaţa, nu exista sergent în post, astfel că­ şofe­rii, cu toată spaima prin care au trecut, s’au certat multă vreme în mijlocul străzii. In, cele din urmă ei au părăsit maşinile în calea Victoriei şi s’au dus la poliţie. D. inspector Gh. Botez, şeful cir­culaţiei, a făcut ancheta, stabilind vina amândorora. Nu numai cei doi şoferi, ci aproa­ra,­. .,wlOX l.~. ..................! _ pu iwyx, uim­ia toatei llUc­plCct pe străzi în goana după clienţi, făcând serviciu câte 24 ore fără întreru­pere. Şoferii celor două automobile cioc­nite erau somnoroşi la acea oră, du­pă o noapte de nesomn, unul din ei făcuse aproape 36 ore la volan, astfel că erau prea extenuaţi ca să poată opri la timp şi să evite acci­dentul. Deocamdată li s’au retras permise­le de circulație. MANEVRELE AERIEN DIN CEHOSLOVACIA Instrucţiuni oficiale către populaţie VIENA.—Corespondentul din Pra­ga al lui „Neue Freie Press“ tele­­grafiază: In legătură cu manevrele aeriene cari se vor desfăşura în zilele de 3—6 August, în regiunea cuprinsă între Pardubitz şi Olmütz, s’a publi­cat în oraşele cuprinse în raza a­­cestei regiuni: Olmütz, Prossnitz, Pre­rau, Littau şi Mährisch-Trabau, un comunicat oficial în card se anunţă că, pentru prima dată la aceste ma­ile, se va încerca o conlucrare a trupelor cu jandarmeria, autorităţile căilor ferate şi cu populaţia. Coman­damentul militar roagă ca în oraşe să se organizeze un serviciu de a­­larmă şi ca în timpul atacurilor noc­turne toate luminile să fie stinse sau cel puţin reduse. In timpul atacurilor circulaţia pe străzi trebue să fie sus­pendată. Autorităţile oraşelor trebue să explice la timp populaţiei, cum să se comporte cu prilejul atacurilor, în toate aceste oraşe vor fi organizate comisiuni technice din care vor face parte reprezentanţi ai diverselor cor­­poraţiuni şi în social pompierii, so­cietăţile sportive, etc. La începutul a­­tacului detaşamente din aceste cor­­poraţiuni vor eşi în stradă, pentru a supraveghia stricta executare a tutu­ror ordonanţelor. De asemenea îngri­jitorii tuturor caselor, sunt invitaţi să supravegheze stingerea tuturor lu­minilor. La uzinele de electricitate curentul electric va fi controlat. La aceste manevre aviatice partici­pă patru regimente de aviaţie. De remarcat este sfârşitul apelului oficial către adunările de informaţiu­­ni. Se­­spune acolo: Situaţia interna­­ţională actuală şi interesul siguran­ţei interne a­ cetăţenilor cer o colabo­rare a întregei populaţiuni la aceste mari exerciţii aviatice. ____ K ¥ * -?■ ..­­. M iii ‘ -I- IN LUPTA CU VALURILE MarfS­­ Affinst 1930 BONETE DE BAIE TUratim­enteţi 200 modele începând dela 30 lei găsiţi la cel mai asortat depozit Carol Bin­octer Bucureşti 1 Str. Brezoianu No. 4 Avariile lui „R. 100“ , MONTREAL. 2. — In urma defec­tării lui „R. 1­00“, comandantul aero­navei s-a văzut obligat să renunţe pentru moment la voiajul proiectat la Ottawa şi la alte oraşe canadie­ne. Se crede totuşi că defectele con­statate vor putea fi reparate în câ­teva zile. Construcţia dirijabilului s a dovedit foarte bună în timpul raidului, efectuat în condițiuni une­ori foarte grele. Accidentul artiștii Ergy Pechly BUDAPESTA, 2. — Actrița bine cunoscută Ergy Pechly a suferit azi un grav accident de automobili, în urma căruia s’a ales cu ambele pi­cioare fracturate. Starea ei esta foarte gravă. Acidentul a provocat o vie impresie în publicul budapes­­tean care simpatizează foarte mult pe d-ra Pechly. Ea mai este și cu­noscută ca fiind prietena prințului Felix de Bourbon.

Next