Dimineaţa, septembrie 1930 (Anul 26, nr. 8511-8540)
1930-09-01 / nr. 8511
Until XXVI — Ro. 8511 XXL LA CIMWA C apitol cal mai amasant film francez, vorbitor şi sonor „Ziua Nunţii“ (Jour de Noces) Luni 1 Septembrie OS© O centură medicală nu vă poate confecţiona decât numai un bandagist-ortopedist. Deci adresaţi-vă la Carol Bitnijer Bucureşti I Strada Brezoianu No. 4. Fondată în 1904 de CONST. MILLE3 LEI jj București,Str. Const. 4103 T|{ csăriadarj jj TELEF.: Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcjia : 357/72. Adiția 307/69. Provincia 310/68 Tot primejdia şomajului Intr’o adunare ţinută la Timişoara, partidul social-democrat, ocupându-se de chestiunea şomajului, a făcut două constatări, amândouă egal de puţin îmbucurătoare. Prima, că numărul şomeurilor sporeşte în proporţii cu adevărat alarmante, iar a doua constatare, că autorităţile statului — guvern, judeţe, comune — nu fac mai nimic pentru stăvilirea acestei stări de lucruri. Relativ la prima constatare, s-a calculat că numai la Timişoara, Reşiţa, Anina şi alte trei, patru localităţi din Banat numărul muncitorilor fără lucru e de vreo 15 mii, sbătându-se ei şi familiile lor în cea mai cumplită mizerie. Dar şi noi, în „Dimineaţa", am arătat nu de mult barbaria ce s’a comis faţă de mii de muncitori din Valea Prahovei. Când, după ce au fost concediaţi dela lucru, au fost goniţi şi din locuinţele societăţilor, pe cari le ocupară cât timp munciau la schele. De sigur că de acele locuinţi societăţile petrolifere n’aveau nevoie şi le-ar fi putut lăsa un timp familiilor nenorociţilor şomeuri. In loc să se procedeze astfel, s’a recurs la un procedeu inuman care a avut drept rezultat refugiarea nenorocitelor familii prin păduri, de unde a trebuit apoi ca poliţia, prin razzii anume organizate, să le culeagă spre „a le trimite la urma lor“. Sindicatele muncitoreşti, fiind lipsite de fonduri, nu-i pot ajuta, iar ajutorul dat de stat, judeţe şi comune este cu totul neînsemnat. Pe de altă parte, cu apropierea toamnei, încetând multe lucrări, numărul şomeurilor va spori prin lipsa de lucru a muncitorilor de sezon. Dar ce poate face guvernul şi celelalte autorităţi publice pentru ca, pe de o parte, să oprească sporirea numarului de şomeuri, iar, pe de altă parte, să ajute în mod mai real pe muncitorii cari sunt în imposibilitate de a găsi de lucru ? Răspunsul la întrebarea aceasta este formulat de către cei adunaţi la Timişoara, într-un memoriu în care propunerile lor sunt lămurite în mai multe puncte. Cercetându-le, găsim că, «upă judecata noastră, sunt unele pentru a căror realizare se cere mai multă bunăvoinţă decât sacrificii materiale. De pildă, punctul prim, ca Regia autonomăa căilor ferate să nu mai dea comenzi la fabrici din alte ţări pentru lucrările ce ar putea fi executate la uzinele şi fabricile din ţară. Este o cerere justă, elementară şi chiar e de mirat că până acum ea n’a fost luată în vedere şi complect îndeplinită. Tot în funcţie de bunăvoinţă şi de dreptate stă şi satisfacerea propunerii prin care se cere exercitarea unui control asupra întrebuinţării fondurilor cari, deşi alocate cu destinaţia exclusivă de ajutorare a muncitorilor şomeuri, apucă uneori pe alte drumuri. In aceiaşi categorie intră şi cererea privitoare la respectarea strictă a celor opt ore de muncă, precum şi cererea ca şomeurilor să li se acorde păsuiri la plata impozitului global. Desigur, nu sunt tocmai lesne de satisfăcut propunerile din memoriul de care ne ocupăm, privitoare la începerea imediată de lucrări publice de stat, judeţ şi comună. Aci bunăvoinţa singură nu este deajuns. Se mai cer şi mijloace materiale şi tocmai de ele statul dispune mai puțin. SOLITAR întrecere maritimă anglo-germană BERLIN, 29. — „Lokalanzeiger" anunţă că întrecerea, care s’a dat între transatlanticul englez „Mauretania" şi între transatlanticul german ,,Europa“ s’a terminat cu un triumf al vaporului german. Amândouă au plecat dela Cherburg spre New-York, şi deşi vasul englez „Mauretania" plecase cu un sfert de oră înainte de „Europa" a sosit cu 7 ore mai târziu la New-York decât vaporul german. La sosirea vaporului german • la New-York i s’a făcut o entusiastă manifestaţie. •-----------------—11 CULESUL VIILOR Guvernul are o situaţie imposibilă .. ———■ NI numii.— D. MmManiu simte nevoia unei clarificări.-Dacă nu i se redă autoritatea 9 actualii cabinet nu Camerele Zvonurile cari circulă perzistent dela o vreme, despre schimbarea, guvernului, au creat în jurul actualului regim o situaţie extrem de defavorabilă. Se spune că zilele guvernului sunt numărate. Se şoptește — din sfere ce pretind a fi bine informate că soarta guvernului actual e pecetluită. Că el nu va mai dura decât o lună. Că nu se vor deschide Corpurile legiuitoare cu actualul minister, ci cu un guvern de concentrare. Cei mai largi în aprecieri arată — pretinzând a fi bine informaţi — că acest guvern, în actuala lui formaţiune, în cel mai bun caz, va deschide Camerele, va vota bugetul, va prezida încoronarea regelui şi apoi va pleca. Aceste zvonuri au creat, cum am spus, cabinetului Maniu o astfel de situaţie că, de fapt, el nu mai poate guverna, fiind lipsit de prestigiul necesar. Intr’adevar, zvonurile acestea — cari dau actualului guvern un caracter de provizorat — sunt de natură a face ca el să fie lipsit de autoritatea necesară faţă de evenimentele, destul de îngrijitoare înăuntru, destul de serioase și de importante în afară. Se știe doar, că la noi, când se simte că un guvern este pe sfârșite, tot aparatul de stat, dacă nu sabotează opera de guvernare, dar, în cel mai bun caz, nu-i dă concursul necesar fără de care orice măsură, orice act, oricât de bun, nu poate aduce rezultatele urmărite. De asemenea, în străinătate,— de unde guvernul aşteaptă colaborări preţioase pentru remediarea sau ameliorarea gravei crize economice şi financiare în care se sbate ţara— nu se poate aştepta la nimic serios, câtă vreme în jurul guvernului domneşte această atmosferă de criză de autoritate şi de prestigiu. " ★ In această situatiu de ce va face guvernul ? Vă accepta d. Iuliu Maniu diminuarea prestigiului ministerului său ? Va primi d-sa să deschidă Corpurile legiuitoare şi să încerce o guvernare în această atmosferă de provizorat ? Credem că nu. Căci, chiar dacă ar încerca, va vedea în curând că sforţările sale sunt inutile, întrucât iată de ce înclinăm a crede că însuşi d. Iuliu Maniu va căuta, să clarifice situaţia politică. Şi suntem îndreptăţiţi a presupune că, în cazul când nu va reuşi să risipească atmosfera imposibilă ce s’a creat în jurul guvernului d-saie, primul ministru crede că nici nu trebue să se prezinte cu actualul guvern în faţa Corpurilor legiuitoare. D. Maniustal crede deesemenea că un alt guvern decât cel prezidat de d-sa şi care n’ar avea complectul său asentiment, n’ar putea colabora decât foarte puţin timp sau chiar de loc cu actualele Corpuri legiuitoare. Aşa dar situaţia politică de astăzi, care nu mai poate dura, va trebui clarificată. Socotim că suntem bine informaţi afirmând că această clarificare se va produce; ea trebue să se producă înainte de deschiderea sesiunii ordinare a Corpurilor legiuitoare. E greu să se prevadă cum se vor desfășura evenimentele. Va rămâne guvernul Maniu ? Vom avea alt guvern agreat de d. Maniu ? Vom avea un guvern de concentrare ? Se va produce dizolvarea actualului Parlament ? Ar fi hazardată orice precizare cu privire la una din aceste ipoteze. Un singur lucru credem că putem afirma. Şi anume : Sau guvernul Maniu îşi recapătă autoritatea şi prestigiul de care are absolută nevoie spre a guverna, iar dacă nu reuşeşte să obţie aceasta, atunci sesiunea de toamnă a Parlamentului nu va fi deschisă de actualul cabinet. In cursul lunii Septembrie situaţia politică va fi neapărat clarificată. ALMIN I. D. IULIU MANIU rezultatele unei asemenea guvernări nu pot fi decât sterpe. 1 Grav accident de aviaţie in Franţa PARIS, 30 (Rador).— Un grav accident de aviaţie s’a produs aseară la Rochefort. Un avion al şcoalei de aviaţie civilă s-a aprins pe când sbura deasupra oraşului. Pilotul, un tânăr de 10 ani, a sărit cu paraşuta, dar aceasta nefiind bine fixată, aviatorul în cădere a murit. Avionul a căzut deasupra unei case, al cărei proprietar a fost decapitat de helice. Soţia şi copilul lui au fost grav răniţi. Motorul avionului făcând explozie, a incendiat casa pe care căzuse. Citiți în pag. 11 la începutul noului nostru roman RĂZBUNATOAREA Şoseaua Calais - Constantinopole sau Calais-Constanţa? Guvernul roaua trstată intervie Ziarele din Londra au vorbit în ultimele zile de un proect care este de natură să ne intereseze de aproape. Asociaţiunea automobilistă engleză a propus congresului „Alianţei internaţionale a turismului“ care a avut loc de curând la Constantinopol ca toate organizaţiile aderente să lucreze pentru a obţine construirea unei şosele de la Calais la Constantinopol. Propunerea a fost primită şi, după cum spun ziarele englezeşti, s-au şi primit în scurt timp atâtea aprobări şi făgădueli de concursuri, încât este aproape sigur că proectul va intra în curând în faza de realizare. Scopul ultim al Asociaţiunii automobiliste engleze este ca să lege Calais cu India, adică, după ce se va construi drumul Calais-Constantinopol, să se complecteze şoseaua cu una care să taie Asia Mică şi dincolo până în Indii Pentru moment, însă, Asociaţia vrea să-şi concentreze sforţările asupra şoselei Calais-Constantinopol. Dar chestiunea care s’a pus este: va trebui şoseaua să continue după Budapesta până la Bucureşti şi de aci la Constanţa sau să plece de la Budapesta la Belgrad şi Sofia şi de aci la Constantinopol ? Deocamdată proectul, după cum arata ziarele englezeşti, este întocmit în vederea şoselei Budapesta-Belgrad- Sofia-Constantinopol. Dar o decizie definitivă n’a fost încă luată. Şoseaua trans-europeană va trebui să aibă o lărgime suficientă pentru un mare trafic de automobile de o parte şi de alta, hoteluri moderne, gagii, etc. ISstesaisţeles că ţările pe unde va ferece şoseaua vor trage foloase imense, foloase cari se vor însuţi atunci când drumul va fi prelungit până în Indii. Turismul european se va desvolta atunci în proporţii extraordinare. Englezii, americanii şi, în general, toţi aceia cari au mijloace şi chiar aceia cari nu au decât mijloace modeste, vor căuta să utilizeze noul drum, pentru a voiaja şi a vedea continentul. Asociaţia engleză prevede o cheltuială de 2 milioane lire sterline pentru transformarea şi modernizarea şoselelor, cum şi pentru construirea de drumuri noul Lungimea şoselei va fi de 1.800 de mile. După proectul Calais-Constantinopol, şoseaua trans-europeană va utiliza în Franţa 32 de mile de drum; în Belgia 220 de mile; în Germania 420 de mile; în Austria 215; în Ungaria 245; în Iugoslavia 370; în Bulgaria 225 şi restul în Turcia. Ziarele englezeşti spun că, dacă guvernul turcesc nu va suprima dificultăţile pe care le face acum voiajurilor cu automobilul, şoseaua se va construi pe ruta Budapesta-Bucureşti-Constanţa. Cheltuelile vor fi acoperite de guvernele ţărilor pe care le va străbate şoseaua. Drumul ce s’a ales va trece prin poziţiile cele mai pitoreşti ale Europei Chestiunea este acum dacă guvernul român n’ar trebui să facă sforţări pentru a obţine să se adopte roata Budapesta. Baucaresta - Constanţa. Amitetim vorba regelui Carol I, când Ion Brătianu a venit să-i ofere coroana : luând o hartă, el spuse că drumul spre Enefii trece prin România. Drumul Budapesta-Bucureşti-Constanţa-Constantinopole al șoselei trans-europene ar face să se realizeze această vorbă. AVIATORI ROMÂN! RĂTĂCIT! IN GERMANIA MERLIN, 20. — Aviatorii români, maiorul Murduroiu şi căpitanul Iacobescu, au fost aruncaţi astăzi de vânturi protivnice pe tovuri german, deşi se «/ 'semn în drum de la Varşovia spre Bucureşti. Aviatorii au fost forţaţi să ateriseze la Gleiwitz. In urma intervenţiei d-lui ministru Taşcă la ministerul de externe german, li s-a dat aviatorilor autorizaţia de a-şi continua drumul spre Bucureşti. Atentat politic la Varşovia VARŞOVIA, 30 (Danuler). — Vice-mareşalul Sejurului, d. Dombski, preşedintele partidului ţărănist radical, a fost atacat ori într’o suburbie a Varşoviei de patru necunoscuţi îmbrăcaţi în uniforme militare. D. Dombski a fost rănit, iar agresorii au reuşit să fugă. Festivităţile cercetăşeşti de la Piatra ifeamţs Un grup de cercetaşi, oaspeţi streini