Dimineaţa, septembrie 1930 (Anul 26, nr. 8511-8540)

1930-09-15 / nr. 8525

Anul flfl - Mo. 8528 CLEQARTE PRECISE 13 pgscpn! Fondată In 1904 de CONST. MILLE]­ 3 LEI I [București, Sir. Const. Mills T-Ji (Samtaan Lml Să Sspkmlgrle 19S0 DOMNII MEDICI TELEF.: Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcția : 357/72. Ad-t]a 307/69. Provincia 310/66 Partea de vină De câte ori i se aduce guvernului o învinuire ţi i se impută ceva ce n'are cura să fie tăgăduit, răspun­sul e stereotip: moştenirea trecuta lui Acestei moşteniri îi atribue el si­tuaţia precară a bugetului, criza fă­ră precedent cu efectele ei atât de ruinătoare pentru economia naţio­nală, necesitatea impozitelor zdro­bitoare puse de doi ani încoace, re­ducerile „sălbatice“, cum le-a cali­ficat un ministru, în bugetul anului ,viitor, etc. etc. In rezumat, orice rău e o moşte­nire a trecutului, pe când orice sfor­ţări spre bine şi spre îndreptare , sunt exclusiv opera guvernului ac­tual. Guvernele din trecut nu s’au priceput decât să strice, pe când guvernul de astăzi nu face decât să dreagă. In aceiaşi ordine de idei, în tre­cut era risipă şi nepricepere, as­­tăzi, adică de aproape doi ani de zile, domneşte economia şi chibzu­iala. Acest mod de apărare, constând în a încărca pe adversar cu toate păcatele, iar ţie atribuindu-ţi toate tneritele şi toate virtuţile, o fi el meşteşugit şi comod. Din nenoroci­ta insă pentru guvern, nu este şi Convingător. iată, pentru simplificarea discu- ției să ne permitem un gest de ge­nerozitate. Să zicem adică şi noi că In ce priveşte situaţia economică şi financiară a ţării guvernul de as­tăzi n’are vreo vină. Să punem deci în sarcina „moştenirii din trecut“ ne­voia în care s’a găsit guvernul de a veni cu noui impozite şi de a lua măsuri depe urma cărora suferim cu toţii. Dar de aci şi până a admite că tot răul e în trecut şi că tot ce se în prezent e bine făcut, este o distanţă pe care faptele şi izbitoa­rea evidentă ne împiedică să o par­curgem. De pildă, când vedem răsărind atâtea „Case autonome“ al căror rost, cel puţin până astăzi, a fost căpătuirea de partizani şi grevarea bugetului cu cheltueli destul de res­pectabile, când vedem înfiinţându­­se alte Instituţiuni, de cari nu se simţea o nevoe tocmai urgentă. Când vedem că în schimbul unor dactilografe sau al câtorva funcţio­­năraşi suprimaţi, se numesc, cu de­numirea de consilieri tehnici, con­trolori sau cum le mai spune, un număr îndoit de funcţionari şi se creiază, fără vreo utilitate reală, mulţime de subsecretariate de stat. Sau, în aceiaşi ordine de idei, Când vedem că nu se încetează cu sistemul misiunilor în străinătate şi al diverselor, dar numeroaselor co­­misiuni şi comitete. Tot aşa, când vedem că încercările de aplicare a nouei legi administrative costă su­me aşa de mari, dar că rezultatele sunt mai mult decât îndoelnice, o­ar când vedem toate acestea, ne sim­ţim puţin dispuşi să dăm guvernu­lui un certificat de economie şi de chibzuită întrebuinţare a banului public. Insă, vina cea mare a guvernului actual se evidenţiază şi mai bine în alte domenii. De pildă, se aştep­ta să fie un regim cu adevărat de­mocratic şi n’a fost. Lupenii, cele petrecute în Bucovina, în Basara­bia şi în alte regiuni ale ţării sunt tot atâtea pete cari întunecă pro­gramul său de revendicări demo­cratice.­­Se aştepta să asigure ordinea şi liniştea printrun tratament drept şi nepărtinitor aplicat tuturor cetă­ţenilor — şi n’a asigurat-o. Se aştepta să stârpească abuzu­rile şi să inaugureze o eră un ade­văr nouă — şi n'a izbutit nici în di­recţia aceasta. De aceea, scuza cu „moştenirea trecutului” prinde din ce în ce mai puţin. N. Batzaria ■Miniştri fără voia lor DOUĂ PROTESTĂRI LONDRA. — Se anunţă din Muk­den ziarului „Times“ următoarea ştire, a cărei transmisiune a fost în­târziată cu câteva zile : Tehang- Hsue-Liang a telegrafiat lui Yen-Hsi Chan, pentru a-l întreba, cum se face că s’a uzat de numele lui fără auto­rizaţia sa, cu prilejul alcătuirii nou­lui guvern din Peking. Amiralul Shen a întrebat dease­­menea de ce s-a făcut din el un mi­nistru al marinei. România recoltează succese la Acţiunea statelor agrariene urmărită cu interes.­Ungaria caută o apropiere de statele succesorale­ ­. Virgil Madgearu a fost ales vice-preşedinte al comisiei a doua care se ocupă de problemele econo­mice. Acesta este un nou succes al României. In şedinţa de Marti­d-sa va lua cuvântul în numele celor opt state agricole europene. Discursul acesta este aşteptat cu mare in­teres. PROBLEMA AGRARĂ Deocamdată continuă discuţiile dintre reprezentanţii statelor agrare pentru a-şi fixa o atitudine unitară în problemele agrare. Toate aceste state se grupează în jurul României soco­tind-o drept conducătoare a mişcării. Contele Bethlen a declarat ziariş­tilor că atitudinea României faţă de Ungaria, a întrecut toate aşteptările acesteia. Tratativele urmate până a­­cum deşi nu au avut caracter oficial, totuşi sunt de mare însemnătate. Primul ministru maghiar a accen­tuat că astăzi chestiunile politice sunt strâns legate de cele economice, încât nu mai pot fi separate unele de altele. Apropierea româno-magh­iară Trimisul nostru special ne mai informează în legătură cu apropie­rea româno-maghiară că delegatul economic al Ungariei, contele Niki a discutat cu d. Madgearu asupra celor patru puncte în litigiu din tratatul comercial româno-maghiar. Acest tratat este deocamdată nu­mai parafat, urmând ca în cursul sesiunii de la Geneva să se rezolve ultimele patru puncte în discuţie. Se crede că se va ajunge la bun rezultat şi că tratatul va fi ratificat. ★ Se comentează foarte mult atitu­dinea amicală a Ungariei faţă de statele Micei Antante. Un moment s’a pus la îndoială sinceritatea atitudinei prevenitoare a contelui Bethlen şi se comenta defavorabil lunga întrevedere pe care a avut-o acesta cu d. Curtius. Dar apoi s’a aflat că în această în­trevedere a fost vorba numai de chestiunea minorităţilor. toate, când se va discuta în adu­nare problema minorităţilor, va fi din nou pusă pe tapet şi chestiunea revizuirii tratatelor. Se crede că d. Bethlen doreşte, în adevăr, o apropiere între Unga­ria şi statele succesoare. Aceasta din cauza intereselor economice ale marilor proprietari unguri cari poartă un deosebit interes soluţio­nării chestiunii agrare. Aşa se ex­plică de ce contele Bethlen do­reşte să dea mâna cu statele Micei Antante şi a făcut chiar vizite per­sonale d-Ior Madgearu şi Marinco­­vici. El pare dispus să facă conce­siuni politice restrângând campa­nia revizionistă, căci aşa cer inte­resele economice. Altfel magnaţii maghiari l’ar părăsi şi el ar fi silit să demisioneze. O RECEPŢIE A D-LUI N. TITULESCU — Vor fi 1200 de invitaţi — Marţi 23 Septembrie d. Titulescu va oferi o mare recepţie la hote­lul său invitând 1200 de persoane între cam­ 400 de ziarişti. ★ Miercurea viitoare d. Titulescu va fi sărbătorit de ziariştii din Mica Antantă. Vor participa şi cei trei miniştri de externe ai Micii Antante. ★, D. G. G. Mironescu a avut o lungă întrevedere cu d. Mihalakopoulos mnistrul de externe al Greciei în chestia convenţiei comerciale dintre cele două ţări, să colaboreze in mod intim cu So­cietatea Naţiunilor. A constatat însă că in loc să sca­dă, armamentele cresc mereu, cu toate sforţările depuse de Sociata­­tea Naţiunilor-D. Ferrera, primul delegat al sta­tului Cuba, examinând propunerea Briand, a subliniat perspectivele noui de colaborare pe care le dă la iveală proectul Pan-Europei. Tendin­ţa de organizare a Europei este ue bine pentru comunitatea internaţio­nală, întocmai ca şi pan-americanis­­mul. Prosperitatea Europei intere­sează întreaga lume, plaja pustie. Se deschide problema revizuirii tratatelor? Este urjobAbfi «A fj&fonatu vil­’ A­M­A­I­A psppipjjpțpviliștit*VJU '-MițlJWI“* Kfirîi orfA-••••. ; i . • - fiii . ■ ••jel •'''•' . -i. • • • vv .« -S , - ■ ;^.i ;.:V • ’ M . ’ ■ . V î ' W*-*--- 1 -v :.f ■;; X& #: mmmm*­Ifeț- 'V-A,-si.'y. 4/'?, • ::: ea: piPt Intre Franţa şi Italia Tratativele dintre Franţa şi Ita­lia stau deocamdată pe loc până la înapoierea d-lui Grandi. D-sa se va întoarce însă cu siguranţă pentru a asista la şedinţa de Luni când va vorbi d. Marincovici atingând între altele şi chestia tenziunii dintre Iugoslavia şi Italia. Tot Luni sau Marti va vorbi de Curtius pentru a arăta atitudinea Germaniei faţă de problemele in discuţie. ir­a­nii Curtius şi Briand au apro­bat raportul in chestia Saar-ului. In consecinţă raportul a fost apro­bat în unanimitate de consiliul So­cietăţii Naţiunilor. Prin acest raport se arată că comisiunea guvernului regiunii Saar isi asumă răspunde­rea securităţii transportului şi tran­zitului, in cazul când Societatea Na­ţiunilor ar suprima trupele de a­­părare. Problema Pan-Europei Consiliul Ligii Naţiunilor a con­tinuat să se ocupe în şedinţa de eri după amiazi de problema Pan-Eu­­ro­pei. A vorbit d. Hymans ministrul de externe al Belgiei care de fapt nu s’a ocupat atât de planul Briand cât de criza economică generală. A mai vorbit d. Van Brookland delegatul olandei, spunând că Olan­da este recunoscătoare d-lui Briand pentru faptul că a adus această ches­­tiu»« multai­­m, XAtodati şi-a exprimat dorinţa ca Societatea Naţiunilor să renunţe şi la naţiona­lismul economic. D. Münch, delegatul Danemarcei, a invitat toate ţările membre ale Li­gii să recunoască jurisdicţia obliga­torie a Curţii de Justiţie şi să adere la pactul general de arbitraj. Dea­­semeni şi-a exprimat speranţa că în curând comisia pregătitoare a dezar­mării îşi va termina lucrările şi va găsi un criteriu pentru reducerea ar­mamentelor. Mai departe a cerut în numele O­­landei, Suediei, Norvegiei, Elveţiei, Estoniei, Letoniei, Finlandei şi Da­nemarcei, ca Societatea Naţiunilor să pună în studiu problema clauzei naţiunii celei mai favorizate. PĂRERILE STATELOR EXTRA­­EUROPENE Au luat cuvântul şi delegaţi­a­ ţă­rilor extra-europene. Astfel delegatul lui Haiti examinând proectul Briand a spus că ideea conducătoare a ace­stui proect are un caracter mondial Apoi a descris situaţia Americei faţă de Statele­ Unite, insistând asupra necesităţii de a se organiza solida­ritatea economică internaţională. Delegatul statului Faraguai a pro­pus convocarea unei noui conferinţe economice internaţionale, în cursul anului viitor, pentru a se discuta problemele economice ale tuturor continentelor. Generalul Hertzog, delegatul Ai­i­­m 0* »JMr. « HXStiM Oft M­BlMrfAU Tratativele in culise In acelaş timp tratativele con­tinuă şi între culise. Delegaţii en­glezi şi francezi se preocupă de alcătuirea unui comitet de studii care să se ocupe­­de marele pro­ect. Anglia a cerut ca din acest comitet să facă parte şi repre­zentanţi ai statelor extra-euro­pene interesante. Dar Franţa este contra. Se crede că s’a ajuns la compromisul ca statele extra­­europene să trimeată în comitet numai membri observatori. In cursul săptămânii viitoare d. Briand va ţine un nou discurs în chestia Pan-Europei. ERUPŢIA VULCANULUI STROMBOLI Erupţia vul­canului Stromboli a cauzat imen­se pagube şi a făcut nu­meroase victime ome­neşti. De data aceasta e­­rupţia a fost însoţită de un fenomen curios: prin crater a izbucnit un to­rent de nisip fierbinte care a pornit la vale pe un front de 60 de metri, dis­trugând tot ce întâlnea în Sunt rugaţi sa utilizeze pentru or­ce reparaţiuni de instrumente, reni­chelări reemailări etc. etc. serviciile fabricei şi depozitului Carol Rünger Bucureşti I Brezoianu 4 ­8 economice germane indispuse împotriva României Telegrama corespondentului nostru BERLIN, 12. — Ziarele apărute azi dimineaţă în Berlin publică două ştiri, cari indispun cercurile intere­sate în România­ Prima ştire este acea publicată de ziarul „Berliner Tageblatt", care anunţă din Bucu­reşti, că prin tratatul comercial din­tre România şi Cehoslovacia s’a a­­cordat acesteia din urmă taxe vamale preferenţiale, care nu se acordă nici unuia din statele care se bucură de clauza naţiune! celei mai favorizate prin aceasta importul german in Ro­mânia ar fi lovit In modul cel mai simţitor. A doua ştire, este aceea publicată de ziaru­l „Bersen-Courier“, care a­­nunţă din Viena, că noile propuneri făcute de d. Răducanu cu privire la lichidarea împrumuturilor antebeli­ce ale comunei Bucureşti, au fost res­pinse din nou de către creditori, ca fiind insuficiente. In urma acestui fapt, delegaţia ro­mânească a plecat la Bucureşti, pen­tru a lua noui instrucţiuni. CÂND D. VAIDA FACE „SCHI III Şi se arată ingrijat de interesele ţăranilor Eri, terminam cu întrebarea : de ce comunicatul Ministerului de do­menii, vorbind despre ordinul de suspendare al executării „schimbu­lui“ de moşii, nu pomeneşte nimic despre motivarea acestui ordin. D. Argetoianu n’a putut suspenda exe­cutarea unei hotărîri fără să arate de ce ia această măsură. Comunicatul, nevrând să aducă la cunoştinţa opiniei publice, pe care susţine că doreşte s’o lumi­neze, lasă să se înţeleagă că d. Ar­getoianu a făcut un act de răsbu­nare contra unui adversar politic. Aşa să fie ? In examinarea „schimbului“ Vai­da nu sunt posibile decât două ipoteze : sau el este favorabil sta­tului şi-şi are sorgintea în iniţiativa mir.i ’.-"-f " de d.­menii. este - după cum am dovedit­-în paguba statului şi se datoreşte iniţiativei d-lui Vaida. In prima ipoteză, ce rost are răsbunarea d-lui Argetoianu ? Dacă „schimbul“ era avantajos pentru stat, contra cui se răsbuna fostul ministru de domenii care orice s’ar zice, este un om inteli­gent — mai inteligent decât d Vaida. Dar dacă „schimbul“ era numai în folosul acestuia ? — ceeace, re­petăm — am dovedit. Atunci lucru­rile se explică şi cu şi fără senti­mentul de răsbunare. D. Argetoianu n’a vrut să aducă o pagubă statu­lui şi în acelaş timp a urmărit să-i facă un rău d-lui Vaida, lipsindu-i de posibilitatea unei îmbogăţiri in­corecte. Şi bine a făcut. Cu elementele ce ne furnizează comunicatul asupra acestei laturi a chestiunii, numai una din aceste două ipoteze este posibilă și ne în­­trebăm încă odată: de ce redacto­rul comunicatului, care ar trebui să-i fie prieten d-lui Vaida, caută să-l înfunde ? DIPLOMAŢIA D-LUI VAIDA Dar toate acestea s’au petrecut la 10 Iunie 1927. Să citim mai de­parte comunicatul, care spune : La 18 Decembrie 1927 — a­­dică după 6 luni — d. dr. Al. Vai­da cere ministerului a­cbsta dela executarea hotărîrii comitetului agrar, cât timp ţăranii din Năi­bad nu vor fi satisfăcuţi“. Ce înseamnă asta? Ministerul de domenii hotărăşte, la 10 iunie, suspendarea executării. Apoi, comunicatul nu ne spune că s’ar mai fi petrecut ceva în această chestiune, care a fost părăsită. De ce, după 6 luni, intervine d. Vaida ca ministerul să se abţină de la exe­cutare? Doar ministerul nici nu se gândea să execute. A. d. Vaida nu este o inteligenţă deosebită, asta o ştie oricine în ţara românească, dar d-sa se crede f. f. şiret. Când a văzut — după 10 Iunie — că pianul său a căzut în baltă, când şi-a dat seama că trebue să-şi ia adio dela moşia arhiducească s’a gândit că n’ar îi rău să existe la dosar un act emanat de la d-sa, din care să rezulte că nu e atât de ahtiat după acest „schimb“. Cum însă o renunţare formală la el nu voia să facă — poate mai târziu vi­ne la guvern şi-şi împlineşte visul — şi cum, pe de altă parte, ţăranii din partea locului erau revoltaţi că d-sa vine să se instaleze în drep­tec ta niaaminteîi&& ministerului „a absta“ dela executa­rea hotărîrii comitetului agrar, ca și cum ministerul n’ar fi luat aceas­tă măsură cu 6 luni mai înainte!... Fin diplomat d. Vaida. Păcat că e la interne. Ah, dacă ar avea d-sa locul d-lui Mironescu, cum ar mai juca pe degete pe şmeche­rii diplomaţi ai Europei !... * Şi admiraţi sentimentele demo­cratice ale rafinatului nostru con­ducător al treburilor din lăuntru. Ce puternice şi democratice resor­turi are inteligenţa lui subtilă! „Cât timp ţăranii din Nădbad nu vor fi satisfăcuţi“. Dar ce se întâmplase? Noi am relatat faptul. Ţăranii din localita­te, aflând de intenţiile... democratice ale d-lui Vaida, şi-au manifestat nemulţumi­rea, care a luat, apoi, forme precise de revoltă şi ameninţare la adresa poftitorului de „schimb“. D. Vaida s-a intimidat. (De pe a­­tunci s’ar fi putut prevedea că d. Vaida va intra pe o dosnică uşiţă a Ministerului de Interne, după aten­tatul lui Beza). Şi iată-l, deodată, grijuliu pentru interesele ţăranilor. Ministerul să „absteze“ dela execu­tare, cât timp ţăranii nu vor fi sa­tisfăcuţi. D. Vaida, care are viziunea clară a lucrurilor în viitor şi-a zis: trebue să aştept până voi veni la guvern — atunci voi aranja lucrurile mai uşor. Şi, în adevăr, s’a pus să aştepte, iar acum, la guvern fiind, s’a pus să... le aranjeze. Cum? Comunicatul nu spune de­cât de un aviz al consiliului de avo­caţi. Dar noi vom lămuri chestiu­nea ca s-o înţeleagă şi opinia publi­că. Iar întrucât priveşte „avizul consiliului de avocaţi ai ministeru­lui de domenii“, vom vedea ce moft este şi el şi vom cerceta cum de este posibil ca un asemenea „consiliu de avocaţi“ să comită o e­­roare atât de grosolană. Manifestaţii anti-itiene la Praga CINCI PARTIDE POLITICE PRO­TESTEAZĂ CONTRA EXECUŢII­LOR DE LA TRIEST PRAGA, 13 (Danub). — Cinci partide politice au organizat pentru aseară o manifestaţie de protest contra sentinţei tribunalului din Triest. Manifestaţia a fost interzisă de autorităţi. Totuşi o mare m­assă de oameni s’a adunat ori pe piaţa Venceslas, manifestând sgomotos împotriva regimului fascist. Poliţia a interve­nit şi a risipit mulţimea. Un depu­tat a fost arestat, dar pus în liber­tate după ce s’a legitimat. Ministrul Italiei a declarat că nu va întreprinde nici un demers în urma acestei manifestaţii, ea fiind de prea mică importanţă. Un funcţionar al ministerului de externe cehoslovac s-a prezentat în cursul serii la Legaţia italiană, pentru a prezenta scuzele guvernu­lui său.

Next