Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)

1930-10-01 / nr. 8541

~. Boală lungă Dăunaţii de război au avut o nouă întrunire, în care cer plata în aur, pentru pagube ce nu li se plă­tesc nici pe valoarea nominală ca­re ar fi totuşi de patruzeci de ori mai mică decât dreptatea lor.­­ Căci bieţii păgubiţi de război au dreptate ; şi în toate ţările — chiar şiu în cele învinse, necum la învin­gători — au fost găsite modali­tăţi pentru repararea aproximativă a nedreptăţilor materiale. Şi în nici un caz problema cea mare a dăunaţilor nu a fost rezolvată în altă ţară pe norme variind de la individ la individ — adică de la bietul nenorocit până­ la persoana cu influenţă. Daunele nici nu pot avea un ca­­ract p­olitic partizănesc — despă­gubire,­ fiind o îndatorire de ajuto­rare socială şi de consolidare a ţă­rii. De consolidare, deşi reprezintă un sacrificiu cerut unui buget rui­nat. Dar o refacere a ţării nu o pu­tem aştepta decât de la cei ce au ştiut să facă jertfe pentru ţară.­­Trecutul acestora ar fi o garanţie pentru prosperitatea viitoare, dacă i-am putea readuce la posibilitatea de producţie. Dar fiecare guvern se fereşte să rezolve definitiv problema­­ şi a­­runcă cu generozitate speranţe tot mai mari cu cât cresc amânările. Făgăduelile atrăgătoare şi tot mai exagerate, sunt dobânda unui ca­pital ce nu se mai plăteşte. Cât mai păgubesc bieţii oameni din pier­derea de vreme a aşteptării, din tărăgăniri şi din demersuri inutile, la ce să mai preţuim ? Mare este nedreptatea — mare este însă şi răbdarea celor mulţi la număr, care de mai bine de zece ani tot aşteaptă ploaia de aur — din punga uscată a statului. In această îndelungată vreme, a­­veri noi au crescut, generaţii noi au d­­espăgubiri nu mai reprezintă de­­t a patruzecia parte dintr’un drept pe care toţi îl cer — şi prea pu­ţini izbutesc să-l capete. E drept însă că tocmai căpătatul celor puţini dă speranţă celor mulţi. Cum să nu obţin măcar a patru­­zecea parte din paguba gospodăriei făcute praf — când altul a luat daune pentru un canar din colivie — un preţ mai mare decât chiar dacă ar fi fost canalul de aur? Iată ce își zice ruinatul mai ales în criza care a crescut din an în an. Ve­chiul bon de rechiziție reprezintă o necontenită făgăduială pentru ilu­ziile celor ce pătimesc. Nu de patru­zeci de ori, — ci poate de patru sute de ori, fiecare și l’a speculat în gând — scontând plata iluziilor. Speranţa rămâne însă valuta du­rerilor. Poate fiecare ministru, neizbu­­­tind să învingă problema îşi zice : Cei care nu au putut să rabde în zece ani nedreptatea­­ au pierit. Cei care au răbdat zece ani, pot să rabde şi mai departe. Să dai omului nădejde cât tră­ieşte, e totuşi o faptă frumoasă. De ce nu am făgădui şi dobândă fru­moasă celor ce şi aşa nu încasează nimic? Dintr’un punct de vedere — s’ar părea că acest raţionament călău­zeşte pe guvernanţi. Dar paguba aşteptării — pierde­rea vremei a întrecut cu mult pa­guba războiului şi poate că această amânare e una din racilele crizei preschimbate în boală lungă. _______ I. PLĂEȘUL T­ u­ rfrea Antantă în caricatură: I­. .V. Titulescu, având la stânga sa pe d. Beneș și la dreapta pe d. Marin­kovici Husii 1I¥I - No. 8541 Vreji sa cunoaşteţi CRIROMANCIA şi GRAFOLOGIA? Citiţi broşura ce oferă ca supli­­ment excelenta revistă „Realitatea Mustrată“ la pagini, in 5 culori. Preţul 10 lei pagini Fondată in 1904 de CONST MILLER LER II Bucureşti, Str. Const, line 7-11 (Sirimur) |l Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54 , 357/72. Adiţia 307/69. Provincia 310/66| Miercuri 1 Ociomb­rie 1930 Din nici o casă nu trebue să lipsească ALBUMUL CONCURSULUI de FRUMUSEŢE Cea mai frumoasă podoabă. Pe hârtie velină, în culori. Preţul 80 lei Un accident la un raid de aviaţie LONDRA, 28. (Rador). — Aparatul pe care aviatorul negrez, căpitanul Mathews a trebuit să o facă la 160 dul Londra-Australia, — pentru a bate recordul deţinut de aviatorul australian Hinkler, a suferit avarii destul de însemnate, cu ocaziunea aterizării forțate pe care aviatorul Matheews a trebuit să o facă la 160 de kilometri de localitatea Dor­­muang, după­­plecarea sa din Ran­goon. Avionul va putea fi reparat, însă aviatorul­­Mathews nu mai poate să spere să bată recordul lui Hinkler, deoarece el ar trebui ca până la 1 Octombrie să mai parcurgă încă 2.600 de mile engleze, adică distan­ța ce-i separă ele Australia, lucru ce pare imposibil de realizat. Dezarmarea navală fraco-it­ană LONDRA, 29 (Daim­b). —Ministrul de externe Henderson, a făcut linele declaraţii in legătură cu dezarmarea franco-italiană spunând că, în cursul negocierilor s’au obţinut rezultate re­marcabile; aceste negocieri vor fi continuate. Peste puţin timp se întru­neşte conferinţa preparatorie a de­­zarmărei şi este necesar să se atragă atenţia celor două guverne asupra utilităţii unei înţelegeri, dacă se ţine cont că, după o asemenea înţelegere, nimic nu sur opune convocăr­ei con­ferinţei generale a dezarmării. •‚*"”λ• .y -­ji'tre 'aceste declaraţii se arată foarte scep­tic şi spune că chiar declaraţiile d-lui Henderson n’au alt scop decât să ascundă îngrijorarea lui în privin­ţa unui acord franco-italian. Nici Franţa, nici Italia nu s’au arătat sur­prinse de ruperea negocierilor, care era şi firească după rezultatul alege­rilor din Germania, care dovedesc că atât Franţa cât şi Italia mai au nevoe de armamente. Moartea iMultimiliona­­rului Guggenheim NEW-YORK, 29 (Danub).­­ Mul­timilionarul Daniel Guggenheim, su­pranumit regele Aramei a murit ori la Washington, in vârstă de 74 de ani in urma unei apoplexii cardiace. El a lăsat mari sume de bani pentru spitale și pentru astronomie. Mare incendiu la Roubaix PARIS, 29 (Rador).­­ La Roubaix s’a produs ori un incendiu foarte pu­ternic, care a distrus in cea mai mare parte cinci mii de baloturi cu lână, aparţinând unei mari fabrici de ţesătorie. Pagubele se ridică la mai multe milioane franci. CERCETAREA — N’o să-l poată înmormânta». — De ce ?... — Asasinii când a dat cu cuțitu ’n ei, i-a tăiat carneta de contribuabil. IMPRESIONANTĂ DRAMĂ FAMILIARĂ LA PARIS Eroii sunt doi botoşăneni BOTOŞANI, 29. — O telegramă so­sită ori din Paris anunţă că acolo s’a petrecut o dramă impresionantă, ai cărei eroi sunt doi botoşăneni. In urmă cu o lună de zile a avut loc aci căsătoria tânărului Jean Ia­­cobsohn, originar din Botoşani dar devenit cetăţean francez, cu d-ra Betty Aronovici, fiica proprietaru­lui hotelului „Basarabia“. Imediat după nuntă tânăra pere­che a plecat la Paris. Dar de la sosirea în Capitala Fran­ţei, ei trimiteau familiilor scris­ori din ce în ce mai mâhnite, plângân­­du-se că nu sunt deloc mulţum­it unul de altul. D-na Iacobsohn povesti Intr'o scri­soare că soţul ei mai are o soţie la Paris, că este jucător la curse şi îi risipeşte zestrea, că a ajuns să nu mai aibă ce mânca, etc., etc. Jacobsohn, dimpotrivă, scria ma­mei şi prietenilor săi că tânăra so­ţie s’a împrietenit cu un ofiţer din armata franceză şi că de desperare îi vine să se sinucidă. Ultima scri­soare poartă data de 20 Septembrie şi este adresată mamei sale, care ţine un depozit de lemne în str. Mihai Viteazu. El o anunţă că în aceiaşi zi se va sinucide, şi-şi exprimă mul­ţumirea că înainte de plecare a ce­dat surorii lui partea ce i se cuve­nea din moştenirea părintească. In adevăr, eri s’a primit o tele­gramă foarte laconică, prin care se anunţă moartea lui Jacobsohn, dar nu prin sinucidere : el a fost îm­puşcat de o femeie. ÎNSURAT CU O MULATRA S’a putut afla că Jacobsohn a mai fost în adevăr însurat odată, acum patru ani când mai fusese în Fran­ţa, cu o mulatră pe care a lăsat-o la Paris cu doi copii, iar e­l s-a în­tors în România, unde a contractat a doua căsătorie. Plecând acum din nou la Paris, a regăsit pe mulatră şi n'a avut cu­rajul să-i mărturisească că se însu­rase din nou. Hărţuit între d-na Jacobsohn şi între mulatra care-1 iubea foarte mult, deprimat de a­­ceastă situaţie, Jacobsohn nutrea în adevăr gândul sinuciderii. Intr’o bună zi, el i-a mărturisit totul mu­latrei. Aceasta n'a stat să mai chib­­zuiască mult, ci a scos un revolver şi a descărcat asupra soţului infidel trei gloanţe, doborându-l la pământ. Asasina a fost arestată de justiţia franceză. VIAŢA UNUI AVENTURIER Cercetând cine este victima, justi­ţia franceză a aflat că are la acti­vul său unele fapte infamante, pen­tru care a fost condamnat la trei ani închisoare. După ispăşirea, pe­depsei s’a înrolat în armata fran­ceză din Algeria. In timpul războiu­lui a fost rănit la o mână şi de a­­tunci primea din partea statului francez o mică pensie. Cercetările autorităţilor franceze urmează să facă lumină complectă asupra acestei afaceri, care pasio­nează opinia publică din orașul no­stru. HEMWEHRUL SATISFĂCUT DE CURSUL CRIZEI POLITICE DIN AUSTRIA VIENA, 28 (Rador). — In şedinţa de ori a comitetului de conducere al Heimnwehr-ului austriac, s’a dis­cutat asupra situaţiei creiate în urma retragerii guvernului Scho­ber, adoptându-se apoi în unanimi­tate următoarea moţiune : „Comitetul de conducere al Heim­­wehr-ului, salută cu satisfacţie în­sărcinarea vice-cancelarului Vau­­guin cu formarea noului guvern, de­oarece de la d-sa, pe baza activităţii sale antimarxiste de până acum, se aşteaptă continuarea unei campanii înverşunate împotriva marxismului. „Heimwehr-ul cere tuturor parti­delor anti-marxiste ca, făcând ab­stracţie de interesele personale sau de partid să contribue la formarea unui front unic anti-marxist şi deci la constituirea unui guvern al majo­­rităţior, pe baza nouilor alegeri. „Heimwehr-ul austriac înţelege să-şi păstreze cea mai deplină li­bertate de acţiune, până la nouile alegeri“. „Frankfurter Zeitung“ despre lordul Rothermere BERLIN, 29. (Rador). — Lordul Rothermere a publicat într-unul dintre numeroasele sale ziare, „Daily Mail“, un articol în care priveşte victoria na­­ţional-socialiştilor germani ca un înce­put de renaştere a Germaniei. „Frankfurter Zeitung“ scrie urmă­toarele, la adresa acestui articol: „Lordul Rothermere, care, cum se ştie, este unul dintre cei mai mari pro­prietari de ziare şi unul dintre cei mai m­ici ziarişti din lume, pare să aibă ambiţia de a muta scena năzbâtiilor sale din Ungaria în Germania. „Cum îl cunoaştem, va fi în stare să-şi învingă sentimentele reacţionare şi să ceară revizuirea tratatelor de pace. Orice om, care ţine la asanarea politicei de după război, trebue să re­fuze categoric o asemenea alianţă. „Propaganda lui n’a servit nici Un­gariei. Ar fi adus chiar pagube acestei ţări mult încercate, dacă englezii ar cunoaşte Ungaria adevărată. „Ei cunosc situaţia noastră politică. Fiecare vorbă pe care Rothermere o va pronunţa împotriva situaţiei ce ni s’a impus în tratatul de pace, nu va putea decât să ne fie dăunătoare şi nu pentru că ar fi în favoarea naţional­­socialiştilor, ci fiindcă o pronunţă Ro­thermere. Faptul că d. Lloyd George şi-a tuns acum pe curând vestita lui coamă căruntă, este de mai mare im­portanţă pentru politică, decât un ar­ticol al d-lui Rothermere. Epidemie de gripă infec­­ţioasă la copii MADRID, 28. (Rador). — In loca­litatea Beloncio, s’a ivit o puterni­că epidemie de gripă infecţioasă in­fantilă, cu un caracter foarte grav. Până acum s’au declarat peste 60 de cazuri, producându-se şi câteva decese. Executări de comunişti in China HANKOW 29 (Rador). In lo­calitatea Wuchang au fost execu­taţi 44 condamnaţi, dintre cari cea mai mare parte au fost acuzaţi de comunism. Toţi condamnaţii erau de abea trecuţi de 20 anli. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE C. F. R. VA FI DIZOLVAT Se va marea şi legea autonomiei cailor ferate Din cercurile ministerului de co­municaţii aflăm că în curând titula­rul acestui departament, d. ministru Manoilescu, va cere dizolvarea ac­tualului consiliu de administraţie al căilor ferate, în fruntea căruia se află, după cum se ştie, d. ing. St. Pretorian. De asemeni se mai afirmă că ac­tualul ministru de comunicaţii nu prea este mulţumit de roadele pe care Ie-a dat, de la aplicare şi până l azi, legea pentru organizarea pe baze de Regie autonomă a adminis­traţiei căilor ferate. Ar urma astfel ca odată cu mo­dificarea acestei legi să se dizolve, in mod legal şi consiliul drumului de fer. Ultimele divergenţe, dintre d. mi­nistru Manoilescu şi conducătorii căilor ferate au lăsat să se între­vadă acest rezultat. Amenajarea modernă a portului Constanţa Un nou siloz de cereale.­Uscătoria de porumb D. ing. Toma Gâlcă, preşedintele consiliului de adminstraţie al por­turilor şi căilor de comunicaţie pe apă, a adus ori la cunoştinţa minis­­terului de comunicaţii şi lucrări pu­­blice că silozul No. 3, din portul Constanţa, a fost pus în funcţiune Sâmbătă 27 Septembrie, putând înmagazina jumătate din capacita­tea lui totală, adică 3660 vagoane. Amenajarea definitivă a intregului siloz va fi gata cat mai târziu la începutul lunei Decembrie 1939). Lucrările, a căror valoare totală se ridică la suma de 120 milioana lei. se execută de marea casă M. I A. G. USCATORIA DE PORUMfc * Putem anunța, r i ac6!­«­­rilej, că­ci Iurtăr ile pent) ..u. construirea ,­n. £«sirfer.|K p«că‘**r!e! pornir.b, di.* primul rostru\ pori ia mare, progre­sează in mod mulțumitor. Clădirea aceasta, care va avea ce­va din aspectul­­,zgârie norilor“ a­­mericani, numărând 14 etaje, va fi ţoală din fier. Arhitectura ei conţi­ne linia cea mai pură a stilului mo­dern, care este adaptat, în Germania, la asemenea construcţii. Uscătoria va fi situată între silo­zul al doilea şi al treilea, trecând cu mult de nivelul lor. Ea va fi pusă în funcţiune, cel mai târziu, la începutul lunei ianua­rie 1931, putând usca 60 tone de po­rumb pe oră. Această lucrare, de care poate fi, pe drept cuvânt, mândră Regia por­turilor noastre, î­ntrucât este prima din Europa, costă aproximativ 45 milioane lei. SILOZURI DE OUĂ ȘI BANANE D. ing. Toma Gâlcă va face d-lui ministru Madgearu, imediat după înapoerea sa de la Geneva, un deta­liat raport asupra călătoriei de stu­dii întreprinsă, în cursul acestei veri în Germania, Olanda şi Anglia. Preşedintele Regiei autonome a porturilor a vizitat marile silozuri de la Bremen, Rotterdam şi Londra, reţinând unele lucruri, cari se pot aplica şi la noi. . .­__ 0_ par­ iH.KjupSipv deosebia prepe­­zintă în­ special silozurile de banane şi ouă din Rotterdam. In acestea din urmă se antrepo­­zitează mari cantităţi de ouă, aduse cu vapoarele din China şi care se desfac apoi pe pieţele din Europa. Cât priveşte bananele, ele sunt a­­duse din Indiile Olandeze, se depo­zitează în silozurile din Rotterdam şi apoi, în trenuri frigorifere, spe­cial amenajate, se expediază în toate părţile continentului. G. M. Un discurs al lui Venizelos ne-a înfăptuit până acum ATENA, 28 (Rador). — La banche­tul oferit aseară în onoarea sa de partidul liberal, d. Venizelos a ţi­nut un lung discurs în care a ară­tat opera îndeplinită în curs de doi ani de guvernul său subliniind fap­tul că, a redus impozitele cu 257 de milioane, fără să tulbure echilibrul budgetar, graţie excelentului sistem de percepere a impozitelor întrebu­inţat Ameliorarea condiţiunilor sanita­re, datorită în primul rând comisiu­­nei de higiena trimise de Societatea Naţiunilor, şi şi cărei program s’a pus în a­plicare, este de asemenea una din marile opere săvârşite de guvernul actual. Represiunea brigandajului, con­struirea a 2500 de şcoli noui prin crearea de credite budgetare şi prin­­tr’un împrumut, special, construirea de drumuri şi de lucrări de canaliza­re în Macedonia lucrări ce se vor termina în 1933, legile muncitoreşti şi de asigurare socială, construirea a 84608 clădiri noui pentru refugiaţi, îmbunătăţirea culturii de tutun şi grâu, crearea Băncii Agricole şi a învăţământului agricol, sunt tot atâ­tea realizări ale guvernului d-lui Ve­nizelos. Condiţiunile economice a spus d. Venizelos, s’au ameliorat în aşa grad, încât Grecia poate rece prin actuala criză economică mondială cu r­e­­lativ — foarte puţine pierderi. Grecia are indicele de viaţă mai bun decât 15 state din 17, cuprinse în tabloul Societăţii­ Naţiunilor. Vorbind despre politica externă, d. Venizelos a menţionat încheerea pac­­turilor cu Italia şi Iagoslavia şi re­glementarea problemelor economice create prin convenţia pent­ru schim­bul de populaţie între Grecia şi Tur­cia. A anunţat apoi încheerea în cel mai scurt timp a unui tract de ami­ciţie între Grecia­­şi Turcia şi a con­venţiilor respective, pact, ce va tre­bui să inaugureze o nouă perioadă istorică în relaţiile dintre Grecia şi Turcia, în cusul căreia nu se vor servi nu­mai interesele vitale ale ce­lor două ţări, dar se va consolida pa­cea în Orientul Europei. ATENA. 27 (Rador). — D. Veni­zelos, vorbind delegaţiei legionari­lor americani, s’a exprimat cu foarte mult optimism asupra viitorului Greciei. * Explozie la un cinemato­graf din Suceava PANICĂ PRINTRE SPECTATORI SUCEAVA, 29.­­ Din cauza unei mânuiri greșite, în cabina o­­peratorului a luat foc la cinemato­graful „Dom Polski“ Ulmul „Ana Karenina“. Panica între spectatori a fost cu atât mai mare, cu cât imediat du­pă declararea incendiului s'a pro­dus explozia aparatului. Toate ferestrele clădirii au fost sparte. Nimeni însă n’a fost rănit A mai ars­­ un film ştiințific des­pre tuberculoză. Pagubele prici­nuite patronului sălii sunt destul de mari. Situaţia încordată în Argentina NEW-YORK, 29 (Danub). — Şti­rile venite din Montevideo anunţă că situaţia este foarte încordată in Ar­gentina din cauza campaniei electo­rale. Poliţia din Montevideo a primit numeroase întăriri şi muniţii. Auto­rităţile au luat măsuri întinse pentru menţinerea ordinei.

Next