Dimineaţa, octombrie 1930 (Anul 26, nr. 8541-8571)
1930-10-01 / nr. 8541
~. Boală lungă Dăunaţii de război au avut o nouă întrunire, în care cer plata în aur, pentru pagube ce nu li se plătesc nici pe valoarea nominală care ar fi totuşi de patruzeci de ori mai mică decât dreptatea lor. Căci bieţii păgubiţi de război au dreptate ; şi în toate ţările — chiar şiu în cele învinse, necum la învingători — au fost găsite modalităţi pentru repararea aproximativă a nedreptăţilor materiale. Şi în nici un caz problema cea mare a dăunaţilor nu a fost rezolvată în altă ţară pe norme variind de la individ la individ — adică de la bietul nenorocit până la persoana cu influenţă. Daunele nici nu pot avea un caract politic partizănesc — despăgubire, fiind o îndatorire de ajutorare socială şi de consolidare a ţării. De consolidare, deşi reprezintă un sacrificiu cerut unui buget ruinat. Dar o refacere a ţării nu o putem aştepta decât de la cei ce au ştiut să facă jertfe pentru ţară.Trecutul acestora ar fi o garanţie pentru prosperitatea viitoare, dacă i-am putea readuce la posibilitatea de producţie. Dar fiecare guvern se fereşte să rezolve definitiv problema şi aruncă cu generozitate speranţe tot mai mari cu cât cresc amânările. Făgăduelile atrăgătoare şi tot mai exagerate, sunt dobânda unui capital ce nu se mai plăteşte. Cât mai păgubesc bieţii oameni din pierderea de vreme a aşteptării, din tărăgăniri şi din demersuri inutile, la ce să mai preţuim ? Mare este nedreptatea — mare este însă şi răbdarea celor mulţi la număr, care de mai bine de zece ani tot aşteaptă ploaia de aur — din punga uscată a statului. In această îndelungată vreme, averi noi au crescut, generaţii noi au despăgubiri nu mai reprezintă det a patruzecia parte dintr’un drept pe care toţi îl cer — şi prea puţini izbutesc să-l capete. E drept însă că tocmai căpătatul celor puţini dă speranţă celor mulţi. Cum să nu obţin măcar a patruzecea parte din paguba gospodăriei făcute praf — când altul a luat daune pentru un canar din colivie — un preţ mai mare decât chiar dacă ar fi fost canalul de aur? Iată ce își zice ruinatul mai ales în criza care a crescut din an în an. Vechiul bon de rechiziție reprezintă o necontenită făgăduială pentru iluziile celor ce pătimesc. Nu de patruzeci de ori, — ci poate de patru sute de ori, fiecare și l’a speculat în gând — scontând plata iluziilor. Speranţa rămâne însă valuta durerilor. Poate fiecare ministru, neizbutind să învingă problema îşi zice : Cei care nu au putut să rabde în zece ani nedreptatea au pierit. Cei care au răbdat zece ani, pot să rabde şi mai departe. Să dai omului nădejde cât trăieşte, e totuşi o faptă frumoasă. De ce nu am făgădui şi dobândă frumoasă celor ce şi aşa nu încasează nimic? Dintr’un punct de vedere — s’ar părea că acest raţionament călăuzeşte pe guvernanţi. Dar paguba aşteptării — pierderea vremei a întrecut cu mult paguba războiului şi poate că această amânare e una din racilele crizei preschimbate în boală lungă. _______ I. PLĂEȘUL T u rfrea Antantă în caricatură: I. .V. Titulescu, având la stânga sa pe d. Beneș și la dreapta pe d. Marinkovici Husii 1I¥I - No. 8541 Vreji sa cunoaşteţi CRIROMANCIA şi GRAFOLOGIA? Citiţi broşura ce oferă ca supliment excelenta revistă „Realitatea Mustrată“ la pagini, in 5 culori. Preţul 10 lei pagini Fondată in 1904 de CONST MILLER LER II Bucureşti, Str. Const, line 7-11 (Sirimur) |l Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54 , 357/72. Adiţia 307/69. Provincia 310/66| Miercuri 1 Ociombrie 1930 Din nici o casă nu trebue să lipsească ALBUMUL CONCURSULUI de FRUMUSEŢE Cea mai frumoasă podoabă. Pe hârtie velină, în culori. Preţul 80 lei Un accident la un raid de aviaţie LONDRA, 28. (Rador). — Aparatul pe care aviatorul negrez, căpitanul Mathews a trebuit să o facă la 160 dul Londra-Australia, — pentru a bate recordul deţinut de aviatorul australian Hinkler, a suferit avarii destul de însemnate, cu ocaziunea aterizării forțate pe care aviatorul Matheews a trebuit să o facă la 160 de kilometri de localitatea Dormuang, dupăplecarea sa din Rangoon. Avionul va putea fi reparat, însă aviatorulMathews nu mai poate să spere să bată recordul lui Hinkler, deoarece el ar trebui ca până la 1 Octombrie să mai parcurgă încă 2.600 de mile engleze, adică distanța ce-i separă ele Australia, lucru ce pare imposibil de realizat. Dezarmarea navală fraco-itană LONDRA, 29 (Daimb). —Ministrul de externe Henderson, a făcut linele declaraţii in legătură cu dezarmarea franco-italiană spunând că, în cursul negocierilor s’au obţinut rezultate remarcabile; aceste negocieri vor fi continuate. Peste puţin timp se întruneşte conferinţa preparatorie a dezarmărei şi este necesar să se atragă atenţia celor două guverne asupra utilităţii unei înţelegeri, dacă se ţine cont că, după o asemenea înţelegere, nimic nu sur opune convocărei conferinţei generale a dezarmării. •‚*"”λ• .y -ji'tre 'aceste declaraţii se arată foarte sceptic şi spune că chiar declaraţiile d-lui Henderson n’au alt scop decât să ascundă îngrijorarea lui în privinţa unui acord franco-italian. Nici Franţa, nici Italia nu s’au arătat surprinse de ruperea negocierilor, care era şi firească după rezultatul alegerilor din Germania, care dovedesc că atât Franţa cât şi Italia mai au nevoe de armamente. Moartea iMultimilionarului Guggenheim NEW-YORK, 29 (Danub). Multimilionarul Daniel Guggenheim, supranumit regele Aramei a murit ori la Washington, in vârstă de 74 de ani in urma unei apoplexii cardiace. El a lăsat mari sume de bani pentru spitale și pentru astronomie. Mare incendiu la Roubaix PARIS, 29 (Rador). La Roubaix s’a produs ori un incendiu foarte puternic, care a distrus in cea mai mare parte cinci mii de baloturi cu lână, aparţinând unei mari fabrici de ţesătorie. Pagubele se ridică la mai multe milioane franci. CERCETAREA — N’o să-l poată înmormânta». — De ce ?... — Asasinii când a dat cu cuțitu ’n ei, i-a tăiat carneta de contribuabil. IMPRESIONANTĂ DRAMĂ FAMILIARĂ LA PARIS Eroii sunt doi botoşăneni BOTOŞANI, 29. — O telegramă sosită ori din Paris anunţă că acolo s’a petrecut o dramă impresionantă, ai cărei eroi sunt doi botoşăneni. In urmă cu o lună de zile a avut loc aci căsătoria tânărului Jean Iacobsohn, originar din Botoşani dar devenit cetăţean francez, cu d-ra Betty Aronovici, fiica proprietarului hotelului „Basarabia“. Imediat după nuntă tânăra pereche a plecat la Paris. Dar de la sosirea în Capitala Franţei, ei trimiteau familiilor scrisori din ce în ce mai mâhnite, plângându-se că nu sunt deloc mulţumit unul de altul. D-na Iacobsohn povesti Intr'o scrisoare că soţul ei mai are o soţie la Paris, că este jucător la curse şi îi risipeşte zestrea, că a ajuns să nu mai aibă ce mânca, etc., etc. Jacobsohn, dimpotrivă, scria mamei şi prietenilor săi că tânăra soţie s’a împrietenit cu un ofiţer din armata franceză şi că de desperare îi vine să se sinucidă. Ultima scrisoare poartă data de 20 Septembrie şi este adresată mamei sale, care ţine un depozit de lemne în str. Mihai Viteazu. El o anunţă că în aceiaşi zi se va sinucide, şi-şi exprimă mulţumirea că înainte de plecare a cedat surorii lui partea ce i se cuvenea din moştenirea părintească. In adevăr, eri s’a primit o telegramă foarte laconică, prin care se anunţă moartea lui Jacobsohn, dar nu prin sinucidere : el a fost împuşcat de o femeie. ÎNSURAT CU O MULATRA S’a putut afla că Jacobsohn a mai fost în adevăr însurat odată, acum patru ani când mai fusese în Franţa, cu o mulatră pe care a lăsat-o la Paris cu doi copii, iar el s-a întors în România, unde a contractat a doua căsătorie. Plecând acum din nou la Paris, a regăsit pe mulatră şi n'a avut curajul să-i mărturisească că se însurase din nou. Hărţuit între d-na Jacobsohn şi între mulatra care-1 iubea foarte mult, deprimat de această situaţie, Jacobsohn nutrea în adevăr gândul sinuciderii. Intr’o bună zi, el i-a mărturisit totul mulatrei. Aceasta n'a stat să mai chibzuiască mult, ci a scos un revolver şi a descărcat asupra soţului infidel trei gloanţe, doborându-l la pământ. Asasina a fost arestată de justiţia franceză. VIAŢA UNUI AVENTURIER Cercetând cine este victima, justiţia franceză a aflat că are la activul său unele fapte infamante, pentru care a fost condamnat la trei ani închisoare. După ispăşirea, pedepsei s’a înrolat în armata franceză din Algeria. In timpul războiului a fost rănit la o mână şi de atunci primea din partea statului francez o mică pensie. Cercetările autorităţilor franceze urmează să facă lumină complectă asupra acestei afaceri, care pasionează opinia publică din orașul nostru. HEMWEHRUL SATISFĂCUT DE CURSUL CRIZEI POLITICE DIN AUSTRIA VIENA, 28 (Rador). — In şedinţa de ori a comitetului de conducere al Heimnwehr-ului austriac, s’a discutat asupra situaţiei creiate în urma retragerii guvernului Schober, adoptându-se apoi în unanimitate următoarea moţiune : „Comitetul de conducere al Heimwehr-ului, salută cu satisfacţie însărcinarea vice-cancelarului Vauguin cu formarea noului guvern, deoarece de la d-sa, pe baza activităţii sale antimarxiste de până acum, se aşteaptă continuarea unei campanii înverşunate împotriva marxismului. „Heimwehr-ul cere tuturor partidelor anti-marxiste ca, făcând abstracţie de interesele personale sau de partid să contribue la formarea unui front unic anti-marxist şi deci la constituirea unui guvern al majorităţior, pe baza nouilor alegeri. „Heimwehr-ul austriac înţelege să-şi păstreze cea mai deplină libertate de acţiune, până la nouile alegeri“. „Frankfurter Zeitung“ despre lordul Rothermere BERLIN, 29. (Rador). — Lordul Rothermere a publicat într-unul dintre numeroasele sale ziare, „Daily Mail“, un articol în care priveşte victoria naţional-socialiştilor germani ca un început de renaştere a Germaniei. „Frankfurter Zeitung“ scrie următoarele, la adresa acestui articol: „Lordul Rothermere, care, cum se ştie, este unul dintre cei mai mari proprietari de ziare şi unul dintre cei mai mici ziarişti din lume, pare să aibă ambiţia de a muta scena năzbâtiilor sale din Ungaria în Germania. „Cum îl cunoaştem, va fi în stare să-şi învingă sentimentele reacţionare şi să ceară revizuirea tratatelor de pace. Orice om, care ţine la asanarea politicei de după război, trebue să refuze categoric o asemenea alianţă. „Propaganda lui n’a servit nici Ungariei. Ar fi adus chiar pagube acestei ţări mult încercate, dacă englezii ar cunoaşte Ungaria adevărată. „Ei cunosc situaţia noastră politică. Fiecare vorbă pe care Rothermere o va pronunţa împotriva situaţiei ce ni s’a impus în tratatul de pace, nu va putea decât să ne fie dăunătoare şi nu pentru că ar fi în favoarea naţionalsocialiştilor, ci fiindcă o pronunţă Rothermere. Faptul că d. Lloyd George şi-a tuns acum pe curând vestita lui coamă căruntă, este de mai mare importanţă pentru politică, decât un articol al d-lui Rothermere. Epidemie de gripă infecţioasă la copii MADRID, 28. (Rador). — In localitatea Beloncio, s’a ivit o puternică epidemie de gripă infecţioasă infantilă, cu un caracter foarte grav. Până acum s’au declarat peste 60 de cazuri, producându-se şi câteva decese. Executări de comunişti in China HANKOW 29 (Rador). In localitatea Wuchang au fost executaţi 44 condamnaţi, dintre cari cea mai mare parte au fost acuzaţi de comunism. Toţi condamnaţii erau de abea trecuţi de 20 anli. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE C. F. R. VA FI DIZOLVAT Se va marea şi legea autonomiei cailor ferate Din cercurile ministerului de comunicaţii aflăm că în curând titularul acestui departament, d. ministru Manoilescu, va cere dizolvarea actualului consiliu de administraţie al căilor ferate, în fruntea căruia se află, după cum se ştie, d. ing. St. Pretorian. De asemeni se mai afirmă că actualul ministru de comunicaţii nu prea este mulţumit de roadele pe care Ie-a dat, de la aplicare şi până l azi, legea pentru organizarea pe baze de Regie autonomă a administraţiei căilor ferate. Ar urma astfel ca odată cu modificarea acestei legi să se dizolve, in mod legal şi consiliul drumului de fer. Ultimele divergenţe, dintre d. ministru Manoilescu şi conducătorii căilor ferate au lăsat să se întrevadă acest rezultat. Amenajarea modernă a portului Constanţa Un nou siloz de cereale.Uscătoria de porumb D. ing. Toma Gâlcă, preşedintele consiliului de adminstraţie al porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă, a adus ori la cunoştinţa ministerului de comunicaţii şi lucrări publice că silozul No. 3, din portul Constanţa, a fost pus în funcţiune Sâmbătă 27 Septembrie, putând înmagazina jumătate din capacitatea lui totală, adică 3660 vagoane. Amenajarea definitivă a intregului siloz va fi gata cat mai târziu la începutul lunei Decembrie 1939). Lucrările, a căror valoare totală se ridică la suma de 120 milioana lei. se execută de marea casă M. I A. G. USCATORIA DE PORUMfc * Putem anunța, r i ac6!«rilej, căci Iurtăr ile pent) ..u. construirea ,n. £«sirfer.|K p«că‘**r!e! pornir.b, di.* primul rostru\ pori ia mare, progresează in mod mulțumitor. Clădirea aceasta, care va avea ceva din aspectul,zgârie norilor“ americani, numărând 14 etaje, va fi ţoală din fier. Arhitectura ei conţine linia cea mai pură a stilului modern, care este adaptat, în Germania, la asemenea construcţii. Uscătoria va fi situată între silozul al doilea şi al treilea, trecând cu mult de nivelul lor. Ea va fi pusă în funcţiune, cel mai târziu, la începutul lunei ianuarie 1931, putând usca 60 tone de porumb pe oră. Această lucrare, de care poate fi, pe drept cuvânt, mândră Regia porturilor noastre, întrucât este prima din Europa, costă aproximativ 45 milioane lei. SILOZURI DE OUĂ ȘI BANANE D. ing. Toma Gâlcă va face d-lui ministru Madgearu, imediat după înapoerea sa de la Geneva, un detaliat raport asupra călătoriei de studii întreprinsă, în cursul acestei veri în Germania, Olanda şi Anglia. Preşedintele Regiei autonome a porturilor a vizitat marile silozuri de la Bremen, Rotterdam şi Londra, reţinând unele lucruri, cari se pot aplica şi la noi. . .__ 0_ par iH.KjupSipv deosebia prepezintă în special silozurile de banane şi ouă din Rotterdam. In acestea din urmă se antrepozitează mari cantităţi de ouă, aduse cu vapoarele din China şi care se desfac apoi pe pieţele din Europa. Cât priveşte bananele, ele sunt aduse din Indiile Olandeze, se depozitează în silozurile din Rotterdam şi apoi, în trenuri frigorifere, special amenajate, se expediază în toate părţile continentului. G. M. Un discurs al lui Venizelos ne-a înfăptuit până acum ATENA, 28 (Rador). — La banchetul oferit aseară în onoarea sa de partidul liberal, d. Venizelos a ţinut un lung discurs în care a arătat opera îndeplinită în curs de doi ani de guvernul său subliniind faptul că, a redus impozitele cu 257 de milioane, fără să tulbure echilibrul budgetar, graţie excelentului sistem de percepere a impozitelor întrebuinţat Ameliorarea condiţiunilor sanitare, datorită în primul rând comisiunei de higiena trimise de Societatea Naţiunilor, şi şi cărei program s’a pus în aplicare, este de asemenea una din marile opere săvârşite de guvernul actual. Represiunea brigandajului, construirea a 2500 de şcoli noui prin crearea de credite budgetare şi printr’un împrumut, special, construirea de drumuri şi de lucrări de canalizare în Macedonia lucrări ce se vor termina în 1933, legile muncitoreşti şi de asigurare socială, construirea a 84608 clădiri noui pentru refugiaţi, îmbunătăţirea culturii de tutun şi grâu, crearea Băncii Agricole şi a învăţământului agricol, sunt tot atâtea realizări ale guvernului d-lui Venizelos. Condiţiunile economice a spus d. Venizelos, s’au ameliorat în aşa grad, încât Grecia poate rece prin actuala criză economică mondială cu relativ — foarte puţine pierderi. Grecia are indicele de viaţă mai bun decât 15 state din 17, cuprinse în tabloul Societăţii Naţiunilor. Vorbind despre politica externă, d. Venizelos a menţionat încheerea pacturilor cu Italia şi Iagoslavia şi reglementarea problemelor economice create prin convenţia pentru schimbul de populaţie între Grecia şi Turcia. A anunţat apoi încheerea în cel mai scurt timp a unui tract de amiciţie între Greciaşi Turcia şi a convenţiilor respective, pact, ce va trebui să inaugureze o nouă perioadă istorică în relaţiile dintre Grecia şi Turcia, în cusul căreia nu se vor servi numai interesele vitale ale celor două ţări, dar se va consolida pacea în Orientul Europei. ATENA. 27 (Rador). — D. Venizelos, vorbind delegaţiei legionarilor americani, s’a exprimat cu foarte mult optimism asupra viitorului Greciei. * Explozie la un cinematograf din Suceava PANICĂ PRINTRE SPECTATORI SUCEAVA, 29. Din cauza unei mânuiri greșite, în cabina operatorului a luat foc la cinematograful „Dom Polski“ Ulmul „Ana Karenina“. Panica între spectatori a fost cu atât mai mare, cu cât imediat după declararea incendiului s'a produs explozia aparatului. Toate ferestrele clădirii au fost sparte. Nimeni însă n’a fost rănit A mai ars un film ştiințific despre tuberculoză. Pagubele pricinuite patronului sălii sunt destul de mari. Situaţia încordată în Argentina NEW-YORK, 29 (Danub). — Ştirile venite din Montevideo anunţă că situaţia este foarte încordată in Argentina din cauza campaniei electorale. Poliţia din Montevideo a primit numeroase întăriri şi muniţii. Autorităţile au luat măsuri întinse pentru menţinerea ordinei.