Dimineaţa, noiembrie 1930 (Anul 26, nr. 8572-8601)

1930-11-26 / nr. 8597

Anul XXVI - No. 8597 Miercuri 26 Noem­brie 1980 1­2 pagini A Reportaje senzaţionale $1 poete 160 clişee fotografice în cu­lori, au apărut în excelenta revistă REALITATEA ILUSTRATĂ 28 pagini mari — 10 tel­e­i Fondată In 1904 de CONST. MILLE]1­3 Lel II București, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) TELEP.: Centrala : 306/67, 324/73, 3­46/79, 313/54 Direcţia: 357/72. Ad-­ia: 307/69. Provincia: 310/66 A APARUT ALMANACHUL SCOLARILOR pe 1931 Preţul 25 Lei PENTRU COPIL Din­ iniţiativa d-lui Qr. Trancu­­laşi s’a constituit un comitet pen­tru organizarea unei expoziţii copilului. Comitetul a ţinut deună­zi şedinţă. Preşedintele a fixat ca­drul expoziţiei, iar membrii comi­tetului au făcut diverse propuneri S’au luat hotărîri asupra lucrărilor pregătitoare. Animată de acelaş gând, primă­ria­­ Capitalei a conceput planul creării unor căminuri pentru copiii lucrătorilor. Copiii vor fi aduşi a­­colo dimineaţa, şi vor fi luaţi aca­să de părinţi seara. In cămin, co­piii vor face bac, hainele le vor fi reparate, lenturile spălate. Se va da atenţie sportului, muzicei şi u­­nei elementare instrucţiuni. Iar sub diriguirea unui personal de specia­litate vor fi educate fete de condi­ţie modestă, pentru profesiunea de îngrijitoare de copii. Aşteptăm ca acest plan să fie pus cât mai repe­de în aplicare. Constatăm cu acest prilej că di­ferite personalităţi şi instituţii au început să se îngrijească de copil , atât de părăsit şi de familie, şi de şcoală, şi de societate. Viaţa aprigă de după război, ca­re sileşte şi pe mamă să umble la lucru în fabrică sau la birouri, lasă pe copii de izbelişte. Educaţia co­piilor se face în bucătării şi pe maidane, — ca să nu mai vorbim de sănătatea lor, la discreţia tutu­ror maladiilor. Şcoala — ştim cum se îngrijeşte de copil. In clase suprapopulate, fără mobilier­­în unele şcoli prima­re, elevii îşi scriu temele pe ge­­nunchiu — în lipsă de pupitre), în­­tr’o severitate excesivă şi uneori absurdă a dascălilor. Am observat în Elveţia o camaraderie între e­­lev şi profesor. Şcolarii în recrea­ţii se joacă, ţipă şi cântă în faţa profesorului. Vin la dânsul fără sfi­ală, îl privesc ţintă în ochi şi-i vor­besc..deschis. Nu există teroarea belierească. Nu­-i stupiditatea pe­dagogilor de aici, cari din linişte elevului şi în recreaţii, chiar şi în sufragerie (Ne-aducem cu groază aminte de mesele făcute din inter­nate). Dar vorbele brutale ale pro­fesorilor, dar palmele şi pumnii lor­in această ordine de idei credem util să redăm un caz interesant, pe­trecut de curând şi anchetat de au­torităţile şcolare la Seminarul pe­dagogic din Cernăuţi. Directorul Seminarului a intro­dus în şcoală metodele nouă peda­gogice. Astfel, s-a înfiinţat în fie­care clasă câte un tribunal format de elevi pentru judecarea şi pedep­sirea infracţiunilor săvârşite de colegi. Tribunalele au judecători şi procurori aleşi în toată regula. La alegerea tribunalului din cla­sa întâia s-a petrecut un lucru ciu­dat. „Procurorul“ — un băieţel de unsprezece ani — a refuzat dem­nitatea... sub cuvânt că el n’a în­trunit­­ unanimitatea voturilor ca „judecătorii“, ci cu un vot mai pu­ţin — vot anulat în mod ostil. A­­tunci subdirectorul, care suprave­ghea operaţiile de alegere, s’a în­furiat. S’a răstit la „procurorul“ re­calcitrant, l-a înjurat ca la uşa cor­tului i-a tras patru perechi de pal­me (de l-a asurzit) şi l-a ameninţat cu dar­ea în judecată.... înaintea tri­­buna':'lui şcolăresc, pentru nesu­punere. Iar, în cancelarie, conflictul a mai avut un act. A venit părintele copilului să ceară socoteală subdi­rectorului, care — luându-l cu noui­­le metode pedagogice! — a primit înapoi de la tată, sudalmele date copilului... plus alte graţiozităţi, ca: trântirea cu capul de păreţi, şi al­tele ! Iată la ce se reduce uneori cea mai bună iniţiativă. Nouile metode trebuesc aplicate de oameni noui — în orice caz, de oameni cu altă mentalitate. In mediul profesoral trebue să intre blândeţe şi delicatele manie­re. Altfel ,­ orice teorie nu face doi bani. După o astfel de educaţie în fa­milie şi în şcoală,­­ copilul îşi com­­­plectează creşterea în societate, în atmosfera pe care o cunoaştem a­­tât de bine. De­ aceea, unii părinţi distinşi se trezesc uneori cu nişte copii com­plect străini sufleteşte de dânşii, copii cari nu pun odată mâna pe o carte din bibliotecă — decât doar pentru a o vinde... Cum generaţia matură este plină de păcate — cel puţin copiii să fie feriţi pe cât posibil de ele... pentru ca primul lor gest de student să nu fie luarea pietrei de jos, ci deschi­derea unei cărţi ■ Al. SEYANTOS Sentinţa în procesul Bassanesi LUGANO, 22. — Astăzi s-a pro­nunţat sentinţa în procesul anti­fascistului Bassanesi, acuzat că a aruncat din avion manifeste anti­-fasciste la Milano. Bassanesi a fost condamnat la 4 luni închi­soare. Procurorul a cerut şi extră­darea lui. Tribunalul a respins a­­ceastă cerere. Ceilalţi acuzaţi au fost achitaţi. In sentinţ­ă se arată că în pe­deapsa de 4 luni se cuprinde şi timpul cât Bassanesi a stat­ în în­chisoare. Urmează clar ca în ziua de 2 Decembrie Bassanesi să fie liber. Primul ministru spaniol ameninţă cu dictatura Ziarul „Sol“ răspunde că Spania nu va mai suferi o a doua dictatură VIENA.­­ Corespondentul din Madrid al lui „Neue Freie Presse“ telegrafiază. Miercuri noaptea stră­zile şi pieţele din Madrid mai im­portante din punct de vedere strate­gic, au fost ocupate de numeroase detaşamente de poliţie şi jandar­merie. Vorbind ziariştilor despre acest fapt, generalul Berenguer a declarat următoarele : măsurile de om­ n’au fost pricinuite de posibilitatea unei răscoale militare. S’a dispus paza severă a oraşului numai pentru mo­tivul ca fiecare să vadă, că guver­nul dispune de suficiente forţe poli­ţieneşti pentru a opri un prim a­­salt. Actuala stare de nelinişte nu poate fi suportată un moment mai mult. întreaga ţară se află in agi­taţie. Peseta scade iarăşi şi Spania se blamează în faţa lumii. Provocatorii de desordini, a con­tinuat generalul Berenguer, ar tre­bui să chibzuiască bine, ceiace fac, altmintrelea s’ar putea întâmpla toc­mai contrariul de ceiace intenţio­nează dânşii, căci s’ar putea ca buna mea voinţă, de a guverna în­tocmai conform legilor, să nu mai poată fi posibil. Poate curând, poa­te mâine chiar, se va vedea ce se poate intâmpla. Nici un minut mai mult nu trebue să continue starea actuală, şi ea nu va continua. Aceste declaraţiuni ale primului ministru au provocat senzaţie, de­oarece se crede că el a vrut să indice posibilitatea unei noui dictaturi, sau chiar că o nouă dictatură a şi fost hotărită. In legătură cu aceasta ziarul „Sol“ scrie: „La cuvintele neinţelepte ale şefului guvernului, trebue să se de­­clare: Spania nu va mai suferi o a doua dictatură, căci poporul spaniol nu este atât de deplorabil, încât să poată suporta vecinic brutalizarea elgilor şi pintenii pretorienilor“. Ziaru radical de stânga „Heraldo" din Madrid, a fost interzis pentru cinci zile, pentru că a protestat îm­potriva excesivelor măsuri de pază nocturne din Madrid şi a declarat, între altele, că o grevă generală de 8 zile in întreaga Spanie, ar răs­­turna până și cel mai tare guvern. Autorul articolului a fost arestat. Ciocniri intre monarh­isti si republicani in Spania MADRID, 21. (Rador). — Aseară, după banchetul dat in cinstea scrii­torului Fernando Solar, s’a produs o violentă ciocnire intre monarhi**! si republicani. Portie a restabilit ordinea. DUPĂ ÎNTRUNIRE — Fă ce-i face, doctore, și scaită-mă... bătut cap de satia benoricii. — Soba ?... — Nu discursurile Măsuri pentru menţinerea preţului grâului în America WASHINGTON, 23. (Rador). — După cifre neoficiale publicate, Farm Board a cumpărat 110 milioane bus­hel grâu, reprezentând o zecime din totalul disponibil in Statele Unite. Tranzacţiunile Farm Boardului, sunt confidenţiale, dar se asigură că cifrele provin din isvoare demne de toată încrederea. Cumpărăturile cari au menţinut preţurile deasupra parităţii canadie­ne şi engleze, continuă Pe de altă parte, propaganda pen­tru reducerea insămănţărilor pare a fi mai bune rezultate. Este probabil că întreaga această cantitate, va fi întrebuinţată ca nutreţ pentru vite, ea nefiind destinată exportului. Preţurile se menţin cu tendinţa spre urcare. Până acum Farm Boar­­dul a întrebuinţat numai 25 milioane dollari, reprezentând diferenţa din­tre costul grâului mmpărat, ti­p­ , k­rawmsk­imiaaaa „SFÂRŞITUL LUMII“ Ce va aduce războiul de mâine. — Dela corespondentul nostru din Paris De la o vreme o sumă de Ieremii s’au instalat în diferite centre ale planetei şi varsă lacrimi abundente asupra ruinelor viitoare ale Ierusa­limului — Ierusalimul fiind pentru dânşii civilizaţia modernă. Ei văd civilizaţia şi splendorile ei ameninţate de fel de fel de primej­dii, dar nu dau în general atenţie decât uneia dintre acestea: războ­iului. Cele 15—20 milioane de şo­­meuri cari mor aproape de foame alături de munţi de grâu şi de mij­loace de producţie indefinite — de natură să îndestuleze cu de toate întreaga omenire — nu-l impresio­nează cine știe ce. Nici procesul de continuă pauperizare a clasei de mijloc europene, aruncată pe dru­muri, in urma economiilor până la sânge ale întreprinderilor particu­lare și ale statului, nu-i atinge gro­zav. In orânduirea de azi, suferinţele masselor sunt considerate ca ceva normal şi firesc, iar zvârlirea afară a acelora cari trebuesc bugetarmen­­te suprimaţi e privită ca o jertfă sa­lutară. Sacrificatorul, de la guvern care împlântă cuţitul în carne vie , întrebuinţăm termenii în uz pen­tru asemenea operaţiuni d­e sărbă­torit ca un om de stat energic, ca­pabil şi însufleţit de înalte simţi­­minte patriotice. EXTERMINAREA SEMINŢIEI UMANE t eremul nostri neglijează toate a­­cestea cari sunt la temelia stărilor ce fac războaiele posibile şi fatate. Mizeriile sociale ii interesează pu­ţin. Ei nu se gândesc decât la ce va fi atunci când va fi să avem război. Se vor petrece lucruri înfiorătoare, anunţă ei, gazele vor nimici oraşele şi împreună cu acestea, întreaga ci­vilizaţie. Subiectul începe să devie tot mai discutat şi e pe cale să dea naştere unei adevărate literaturi. Am citit până acum în privinţa aceasta ne­numărate articole, dar unul care poate fi luat drept model al genului este cel apărut în „La Volonte“ de la 14 Noembrie. Titlul articolului „Sfârşitul lumii“ este la înălţimea textului şi textul la înălţimea titlului. Autorul, d. Gustave Rodrigues, este ferm con­vins că războiul de mâine va duce la exterminarea seminţiei umane. „Dovada este făcută, scrie dânsul, că nimic nu e mai sigur decât să se suprime în câteva minute milioane şi milioane de fiinţe omeneşti adu­nate în câteva oraşe mari. Războiul de gaze consistă în a precipita asu­pra oraşelor importante tone de o­­travă, menite să distrugă totul. Câ­teva sute de combatanţi aerieni de o parte şi de alta şi toate ţările, fă­ră de excepţie, vor pieri. „Ceea ce trebue să se ştie pretu­tindeni este că e imposibil ca pe viitor un popor sau o coaliţie de popoare să triumfe asupra unui alt popor sau unei alte coaliţii de po­poare. „ ...Pericolul permanent sub care trebue să trăim de aci încolo este acela al anihilării totale şi iremedi­abile a civilizaţiunii“. GAZELE OTRĂVITOARE DE AZI Adevărat, dar orcât ar fi de inte­resante şi de regretat ruinele viitoa­re ale civilizaţiei, nu trebue să ui­tăm ruinele prezente ale acesteia, gazele otrăvitoare cari sunt în func­ţiune azi şi cari se chiamă şomaj, sărăcie, nesiguranţă pentru ziua de mâine, analfabetism, etc. D-nii cari vorbesc de primejdia războiului de gaze nu reuşesc să în­ţeleagă că acesta nu poate fi evitat tocmai fiindcă massele se află la un nivel economic şi cultural foarte co­­borit şi fiindcă numeroase elemente din clasele de mijloc, în loc să facă politica masselor, cred că vor putea să se ridice la un rol social mai ri­dicat, devenind hitlerişti, cuzişti, fascişti, heimwehr­ işti, adică ex­­trem­ naţionali, gata să accepte răz­boiul ca o posibilitate, ca o salvare, ca o necesitate sau chiar ca ceva bun. Ce propune d. Gustave Rodrigues? Arătând că „popoarele nu cunosc pericolul la care sunt expuse“, spu­ne că „datoria imperioasă şi imedi­ată a acelora cari ştiu, este să lu­mineze pe aceia cari nu ştiu“. Dar remediul nu poate fi aplicat, fiindcă aceia cari ştiu sunt puţini şi n’au cuvânt hotărîtor nicăiri sau îl au într’o măsură foarte redusă. In mâna cui este, în lumea întreagă, presa cea mare cu tiraj de milioane de foi, tribunele publice şi parla­mentare, editurile, mijloacele de co­municare şi de propagandă.? BARBARIA DE AZI Ieremin­ formează o mică socie­tate, răspândită in diferitele părţi ale lumii. Ei cred că prin articole şi scrieri înspăimântate sau prin a­­peluri la luptă in favoarea civiliza­ţiei ameninţate de război, publica­te de obicei in ziare fără de mare răspândire, vor mişca popoarele. Se inşală. Mijlocul de a ridica popoa­rele in contra asasinărilor colective cari sunt războaiele, este altul. Este acela care duce la liberarea forţelor sociale în stare să înlăture odată pentru totdeauna primejdia războ­iului de gaze şi a oricărui alt fel de război. Simplul entuziasm verbal pentru civilizaţia care planează „glacial“ peste nenorocirile omenirii nu poa­te fi de nici un folos. Aceia cari plâng de acum dezastrele pe cari le va provoca masacrul de mâine, ar trebui să înceapă să manifesteze mai puţină indiferenţă egoistă pen­tru părţile de barbarie cari există in civilizaţia de azi. 9 .. ,, —-ggBp—- I Cauza disgraţiei lui Rykov Ea ar fi opoziţia sa împotriva „Dumpingului sovietic LONDRA. — Ziarul „Daily Mail“ anunţă din Moscova. In in­terval de 15 zile, Stalin, dictatorul bolşevic, s-a debarasat de patru dintre principalii săi adversari. In acelaş timp, el a deschis drumul pentru destituirea primului mi­nistru Rykow, care este actual­mente „în concediu de convales­cenţă‘. Această epuraţie devenise nece­sară din cauza, opoziţiei, din ce în ce mai declarată, făcută dumpin­gului sovietic. In special, Rykow se pronunţa­se împotriva dumpingului produ­selor alimentare, arătând că a­­ceasta măsură ar contribui şi mai mult la rărirea alimentelor în Ru­sia. Sute de funcţionari de un rang mai puţin ridicat şi mai mulţi e­­conomişti, cari împărtăşeau păre­rea lui Rykov, au fost arestaţi pentru „sabotaj şi înaltă trădare*“. Nici un obstacol nu se mai o­­pune deci înfăptuirii planului lui Stalin şi acesta a luat toate dispo­ziţiile, pentru a intensifica dum­pingul. Ploile continuă să facă ravagii la C. F. R. Ploile torenţiale, ce cad fără în-­ trerupere de trei zile, în diverse aulă prin trnsbordare, la părţi ale Ardealului şi Bucovinei, continuă să producă mari inundaţii. REVĂRSAREA TISEI O telegramă sosită azi diminea­ţă la direcţiunea generală c. f. r. anunţă că din cauza ploilor şi a topirei zăpezei, căzută în mari can­tităţi, apele râului Tisa s’au revăr­sat, spălând cuieele podului de drum de fer, situat între staţiunile Băcicorul mare şi Velki Becickiv C. S. D., cele două puncte de fron­tieră între ţara noastră şi Ceho­slovacia, întrucât nu avem o convenţie feroviară cu republica amică de la Nord, organele c. f. r. nu ştiu în sarcina cui cade reconstruirea a­­cestui pod. Circulaţia tuturor trenurilor, pe Agreastă distanţă, a fost sistată. . ALTE RÂURI REVĂRSATE Din noapte, apele revărsate ale unui pârâu, al cărui debit a crescut enorm în ultimele 24 ore, au inun­dat linia Baia-Mare-Baia Spriei, în­tre staţiunile Lucaci şi Friza de jos. Trenurile, atât cele de marfă, cât şi cele de călători, nu circulă decât până în staţia Lucaci. Secţiunea locală de întreţinere a concentrat numeroase echipe, pe porţiunea distrusă de ape. Imediat ce situaţia o va permite, linia va fi restabilită. Linia Dej.Ilva mică a fost şi ea inundată, în urma revărsării apelor pârâului Gercea, între staţiunile Re­­brişoara şi Năsăud. Trenurile personale 463 şi 464 dir­kilom­e­trul 263. SITUAŢIA IN BUCOVINA In regiunea muntoasă a Bucovina­ne­ ploile cad fără încetare de pa­tru zile. Linia Dornişoara-Tilla Bărgăului continuă a fi inundată complect, între staţiunile Tilia şi Prundul Bărgăului. Cele două poduri de lemn, de la kim. 170 şi 174 sunt rupte de ape. Circulaţia este complect între­ruptă. Trenurile de călători vor putea circula prin transbordare, cu înce­pere de la 1 Decembrie. Traficul de mărfuri şi coletărie nu va putea fi reluat înainte de 30 Decembrie. Staţii din Banat jefuită de bandiţi dii dimineaţă, la orele 4 jumă­tate, trei bandiţi mascaţi au reuşit să pătrundă, prin spargerea unei fe­restre, in biuroul casierului stafiei Vesenova-Nouă, din Banat, de un­de au reuşit să fure o importantă sumă de bani. Cazul a fost adus la cunoştinţa organelor jandarmeriei, cari cerce­tează. Rusia instaurează o „decadă de apărare” LONDRA. — Ziarul „Times" a­­nunţă din Riga. In cursul unei adunări care a avut loc la Teatrul Mare, din Moscova, guvernul so­vietic a proclamat în mod formal că perioada dintre 15 şi 25 Noem­brie va fi o „decadă de apărare“ în întreaga Rusie. In acest interval, atenţiunea ma­rilor masse trebue să fie consacra­tă chestiunilor de război pe uscat, pe mare, în aer, şi de război chi­mic, în scopul unei apărări seri­oase împotriva oricărui atac din partea unui duşman capitalist. Va trebui ca poporul să asiste la conferinţe, ca el să fie instruit asupra chestiunilor militare, asu­pra situaţiunii internaţionale ac­tuale şi să fie încurajat pentru a munci, din propriul său îndemn, în ore suplimentare, spre a întări unităţile combatante şi a construi noui avioane. Cât despre pretinsul complot al profesorilor ruşi şi al guvernelor francez şi britanic pentru o inva­zie militară în Rusia, el este pus in evidentă în programul decadei de apărare. In uzinele centrelor industriale se tin meelinguri de protestare în care se votează re­zoluţii inspirate, cerând pedeapsa cu moarte pentru profesorii in­culpaţi. D. Dinu Brătianu In mijlociu­ participanţilor la parastasul de Duminică dela biserica Albă

Next