Dimineaţa, noiembrie 1930 (Anul 26, nr. 8572-8601)

1930-11-25 / nr. 8596

Anii XXVI - Ho. 8568 8 pagini Marii 88 Hocmbrie 1888 € Reportaje senzaționale și peste 150 clișee fotografice In cu­lori, au apărut în excelenta revistă REALITATEA ILUSTRATĂ 28 pagini mari — 10 lei Fondată in 1904 de CONST. MILLEli 3 Lei II București, Str. Const. Mille 7-H (Sărindar) || KAJSSS!SS A APARUT ALMANACHUl! SCOLARILOR pe 1031 Prețul 25 Lol Noua lege electorală şi femeile Să profităm de cele două ocazii ,ce încă ni se prezintă, una tragico­­comică pentru noi, cealaltă legală, spre a face ca, în fine, femeile noastre să nu mai fie o tristă ex­cepţie ci să se prezinte la rând cu lumea de pe glob. Cea tragico-comică e acordarea de drepturi depline politice femei­lor în Turcia. După ce ne-au în­trecut galbenele, roşiile, măsliniile şi negresele, iată că acum ne iau Înainte până şi cadânele din fos­tele haremuri. Atunci de unde doamne, ne mai vine să ne batem cu pumnul în piept de mândri ce suntem de noi înşine şi de nobila noastră stirpe? Cum mai putem pretinde că suntem făclie de lu­mină la porţile Orientului? A doua ovazie e apropiata vota­re a unei noui legi electorale. Nu e vorba de o cucerire ci pur şi sim­plu de aplicarea aliniatului 2 al art. 6 din Constituţie, care spune: „Legi speciale, votate cu majori­tate de două treimi, vor determi­na condiţiunile sub care femeile pot avea exerciţiul drepturilor po­litice“. Şi aliniatul 3 al aceluiaş articol trebue rezolvat cu această ocazie, căci ambele aliniate stau în cea mai strânsă legătură. „Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egali­tăţi a celor două sexe“. Până când minciuna constituţi­onală şi legală, să fie şi­ partea fe­meii românce? Credem că în pri­vinţa asta au plătit destul bărba­ţii, pentru ambele sexe. Cine cere mai mult? Vina că am rămas coada lumei şi în această privinţă, cade în bună parte şi asupra femeilor noastre. Ele au dus luptă prea inegală şi prea moale pentru dobândirea drepturilor lor. Bărbaţii, mai bine zis politicianii, au profitat ca să le­ ţie la lanţ, nu slobode, la rând cu femeile a peste 25 de state, mai bine de 30 de milioane de alegă­toare. A doua greşeală, cea mai gravă, pe care am semnalat-o la timp conjurându-le să nu dea într’însa, a fost primirea acelor drepturi ciuntite, ridicole şi chiar odioase, ce s’au acordat câtorva din ele la Cameră şi judeţ. Femeile nu tre­buiau să primească această mo­meală şi insultă. Datoria lor ar fi fost să nu se înscrie nici una în listele electorale şi să nu figureze pe nici o listă de candidaţi, în semn de protest. Acum, fiindcă au căzut în laţul ce li s-a întins, trebue să profite de votarea nouei legi electorale, ca să dobândească ceia ce au pier­dut de rândul trecut. Dar trebue o luptă vie şi hotărîtă. Dacă nu vor face-o, se va şti cel puţin a cui e vina, iar politicianii se vor da Încă odată de gol că deşarte sunt, şi încă mai rău, pro­testările lor de demnitate perso­nală şi de patriotism. I. Teodorescu Al Capone urmărit pen­tru impozite WASHINGTON, 22 (Rador).­­Au­­torităţile fiscale au cerut lui AL Ca­pone, regele contrabandiştilor din Chicago, să facă declaraţia de ave­rea cu posedă, pentru a-i forţa astfel să plătească impozitul pe veniturile ca­­re, şi pe cari până acum nu le-a declarat., Dacă Al Capone nu va face declaraţie, el va fi dat in judecata Curţii Federale din Chi­cago lin împrumut ungar în Anglia LONDRA, 22. (Rador). — Presa engleză publică azi ştirea unui îm­prumut unguresc. Relativ la această chestiune „Dail­­ly Telegraph” scrie un rezumat ur­mătoarele: împrumutul de 3 milioa­ne lire sterline, cu 5 şi trei sferturi la sută, este făcut prin bancherii Rotschild şi Schroeder. Un milion de lire este luat de piaţa Londrei, un milion de diferite pieţe continenta­le, şi 5 milioane de dolari de piaţa New-Yorkului. Operaţia este considerată ca pre­ludiul unui credit mai important, care va ajuta la stabilizarea econo­mică şi financiară a Europei. Ungaria, care se vede că a primit sfaturi financiare i­ntelepte, plasând împrumutul in mâinile bancherilor englezi, il va mărgini pentru sco­puri productive, anume pentru căi ferm­e, di­ummi și credite agricole. Un acord internaţional asupra cărbunelui LONDRA. — Agenţia „Reuter“ anunţă: In culioarele Camerei Comunelor circulă swomd, că tra­tativele duse actualmente la Lon­dra între miniştrii englezi ai mun­cii şi minelor şi ministrul ger­man al muncii, ar avea în parte scopul de a pune la cale planul înfiinţării unei convenţiuni inter­naţionale în stil mare asupra pro­ducerii şi vânzării cărbunelui. Această convenţiune s’ar întinde asupra Germaniei, Poloniei şi ce­lorlalte ţări producătoare de căr­buni. Ui­tată sare Işi otrăveşte fiul Un proces interesant la Paris La Paris s’a judecat procesul lui George Arnould în vârstă de 39 ani, care hotărît să-şi curme firul vieţei, a otrăvit mai întâi pe copilul sau Marcel, în vârstă de zece ani înghi­ţind apoi si el restul otrăvii.­­ Otrava n’a fost însă fatala decât pentru copil. Părintele a rămas în viaţă, fiind tradus acum în faţa Cur­ţii cu juri. George Arnauld e divorţat din 1926. Băieţelul a rămas în îngriji­rea lui. De atunci ,a trăit cu o priete­nă, care însă l-a părăsit la rândul ei. Acestui motiv se datoreşte actul de disperare săvârşit de George Ar­­nould. CUM S’A DESFAŞU­RAT DRAMA In noaptea de 28 spre 29 George Arnould vărsă conţinutul unei sti­cluţe cu otravă într’un pahar cu apă, dând să bea jumătate copilului şi înghiţind restul. Pe la miezul nopţii, vecinii auziră strigăte de ajutor din gura copilu­lui. Pătrunseră în casa lui Arnould, iar micul Marcel arătă prin semne că băuse conținutul sticluţei cu o­­otravă. Tatăl declară atunci: — Da, a băut­ otrava, am vrut să-l omor, am vrut să-l otrăvesc. Tatăl şi copilul fură transportaţi la spitalul Saint Louis. Copilul muri a doua zi. Tatăl se restabili curând. IN FAŢA BAREI In faţa juraţilor Arnould se con­trazice "mereu "în depunerile sale. El afirmă că motivul faptei a fost dis­perarea deoarace, prietena îl pără­­sise. Medicii socot pe acuzat respon­sabil de fapta lui, totuş îl cred a­­normal. Inculpatul a fost condamnat la zece ani muncă silnică și 50.000 franci despăgubiri, către mama co­pilului. Șalupe scufundate in Sena 9 PERSOANE ÎNECATE PARIS, 22. (Rador). — La Ivry sur Seine, s’au ciocnit 3 mici șa­lupe, înnecându-se imediat. Mai multi marinari au reușit să se salveze, însă 9 persoane au pie­rit în valurile Senei. MIȘCĂRILE GREVISTE DIN SPANIA SffilERIA DELA BUUTfflL OUI STRADA CAROL CERCETĂRILE POLIŢIE! AU RĂMAS INFRUCTUOASE Am vorbit în numărul nostru de eri, despre împrejurările în cari a fost săvârşită spargerea din strada Carol No. 8, la magazinul de bijute­rii, proprietatea d-lui Einhorn Hei­­nerich. CUM S’AU INTRODUS SPAR­­GATORII In cursul zilei de eri, comisarii de siguranţă Stan Vrânceanu şi I. Gheorghiu s’au dus din nou la ma­gazinul din strada Carol, unde au mai făcut oarecari cercetări, din cari au ajuns la convingerea că rău­făcătorii n’au fost decât doi la nu­măr şi s’au folosit de unelte de spar­gere foarte reduse: un cleşte, aşa zis „gură de lup", cu care au procedat la ruperea celor două lacăte de la grila de fer, ce bara uşa din­spre gang a magasinului. Apoi, o mică rangă de fer, ascuţită la unul din capete, în formă de daltă, pe care au utilizat-o cu succes la spargerea tăbliei de lemn a uşii, pe unde unul dintre spărgători s’a introdus în magasin, în vreme ce tovarăşul său sta de veghe în gang. întreaga operaţiune, spargerea uşii şi furarea bijuteriilor celor mai de preţ din magazin, e probabil că, a fost" săvârşită cu multă rapiditate— poate în scurtul interval de chiar numai cinci, maximum zece minute, interval în care —aşa se explică — au avut șansa să tiu treacă nimeni pe acolo, nici din locatarii dela e­­taj, nici* 1 vreunul din cei ce iau masa la acea pensiune, — cari i-ar fi pu­tut descoperi, dând alarma și zădar­­nicin­du-le astfel planul la vreme. AMPRENTELE DIGITALE După cum am arătat, printre cei sosiţi la faţa loculuui, îndată după descoperirea spargerii, a fost şi d. Panaitescu de la „Serviciul de iden­tificare“ al Siguranţei generale a statului, care a procedat la fotogra­fierea amprentelor digitale lăsate de spărgător atât la vitrină cât şi pe tejgheaua din magazin, unde au fost găsite suporturile de pe cari au fost scoase bijuteriile. Eri înainte de amiazi s’a fâcut de­veloparea clişeelor,­­scoţându-se co­piile necesare, cari au fost compa­rate cu amprentele digitale ale di­feriţilor spărgători, amprente ce se găsesc la fişele şi cazierele Siguran­­ţei generale şi prefecturii poliţiei Capitalei. Se pare că rezultatul n’a fost îm­bucurător, negăsindu-se la fişe şi ca­ziere, nici la Siguranţă, nici la po­liţie, acele amprente, de pe urma că­rora s’ar fi putut identifica autorul furtului. Aşa fiind, domneşte credinţa că, îndrăzneţii spărgători nu pot fi gă­siţi printre­­mnosenţii clienţi ai po­liţiei noastre şi ca atare ei trebue să fie străini, versaţi în asemenea ope­raţiuni şi buni cunoscători în mate­rie de bijuterii. Aşa­dar, în acest stadiu se află deocamdată cercetările întreprinse de autorităţi: nu s’a putut stabili în­că nici o pistă sigură, spre care să fie îndreptată toată atenţiunea cer­cetărilor, cu vreo speranţă de suc­ces. BIJUTERIILE FURATE In scopul facilitării cercetărilor, d. Vasile Gustav, chestorul serviciu­lui de siguranţă al Capitalei, a luat aseară dispoziţiunea de a se trimite atât tuturor comisariatelor de aci cât şi diferitelor poliţii din ţară, o descriere amănunţită a bijuteriilor furate cu prilejul acestei spargeri, spre a fi aduse la cunoştinţa diver­şilor bijutieri, în scopul de a le pu­tea cunoaşte, dacă eventual, li s’ar oferi spre cumpărare. REPRIMAREA PLINEI DEMONSTRAŢII LA MADRID CEESIA GUVERNULUI ii® DIN PERU NEW-YORK, 22. — Guvernul miti­­tal din Peru a demisionat. Noul gu­vern va fi un guvern civil. Afară de ministrul de război şi de acela al marinei, toţi membrii cabinetului vor fi civilişti. Guvernul a publicat un comunicat spunând că se retra­ge spre a se restabili condiţiuni nor­male în ţară. In cercurile politice se crede însă, că ultimile tulburări din minele de aramă ale ţării au dat guvernului militar lovitura de gra­ţie. NEW-YORK, 22 (Rador). — O te­legramă primită din Lima,­­ arată că reguvernul a trimis un regiment de­­ cavalerişti în regiunea petroliferă din nordul Perului, pentru a apăra viaţa celor 508 de funcţionari stră­ini din seviciul Companiilor petro­lifere Standard Coil şi Internaţional Petroleum. Lucrătorii din schelele celor două societăţi petrolifere, au cerut înde­părtarea din funcţiune a mai multor funcţionari pe care îl acuză că în ne­numărate rânduri i-au maltratat. Guvernul a promis să ia cele mai întinse măsuri pentru a apăra via­ţa şi bunurile aparţinând tuturor străinilor din regiunea petroliferă ameninţată de grevă. Cele două societăţi petrolifere a­­parţin Americanilor, Canadienilor și Englezilor. * ru căutarea hidroavionu­­lui ifien dispărut .­ABIS, 22 (Rador). — Autorităţile maritime au întreprins cercetări pentru găsirea hidroavionului ita­lian ce face serviciul poştal dintre Barcelona şi Marsilia, dispărut în cursul sb­o­rului efectuat eri. Pe bordul acestui hidroavion se aflau 4 persoane. Grave inundaţii in Franţa PARIS, 22 (Rador). — Din aproape întreaga ţară se anunţă destul de grave inundaţii. Inundaţiile au un caracter mai grav, în regiunea ora­şelor Nancy, Lemans şi Lille. BIJUTERII FUR­ATE ŞI OFERITE PE PIAŢA CERNĂUŢILOR CERNĂUŢI 22­ — Azi La orarni dimineaţa s’a prezentat la bijutierul Schulman din localitate, un individ care a oferit o pereche de cercei cu briliante, cerând­­ 120.000 lei. Cum pietrele reprezentau o valoa­re­ mai mare, bijutierul a anunţat poliţia.. Inspectorul de poliţie Palie­­vici şi comisarul Paraschivescu au sosit la faţa locului. Luat din scurt, el a declarat că se numeşte Socel­­berg şi că cerceii au fost daţi spre vânzare de către un comerciant din Botoşani. El se numeşte Elias Segal. Acesta îl aştepta pe Socelberg în lcuinţa sa din str. Evreească. Agenţii poliţiei au plecat la locuin­ţa comerciantului Unde s’a­­ făcut o percheziţie. Intr’o servietă ,s­’au­­ gă­sit diferite acte din care reese, că Segal a d ispăşit mai multe condam­nări. El a stat închis la Văcăreşti 2 ani şi,8 luni. Poliţia crede că bijuteriile provin de la o­ mare spargere comisă la Bu­cureşti. Crima unui bunic cu Hi­şne­ag îşi rode nepotul in vârstă de 4 luni VIENA. — La Wiener Neustadt se judecă procesul ţăranului Anton Birnhauer, care şi-a ucis în ziua de 18 iunie nepoţelul în vârstă de 4 luni aplicându-i câteva lovituri de târnăcop în cap. Anton Birnbauer trăia împreună cu fiică-sa Josepha şi soţul ei la ţară, Josepha obligându-se prin con­tract de a avea grije de bătrânul său părinte, atât timp cât va trăi. In fa­milie domnea o deplină armonie, iar mama îşi lăsă copilaşul cu cea mai mare încredere în grija bunicu­lui, pe când ea se duse la munca câmpului. Intr’un rând însă, micuțul Otto începu să plângă și lipsa ma­mei. Aceasta enervă atât de mult pe bătrân, încât se duse într’o magazie în curte, apucă un târnăcop cu care 1 lovi copilul în câteva rânduri. Apoi neomemosul moșneag se duse pe câmp, unde lucra fiică-sa spunân­­du-i cu un desăvârşit calm: — Du-te în casă, ţi-am ucis copi­lul. La întrebarea mam­ei, pentru ce săvârşise această oribilă crimă, bă­trânul răspunse tot atât de liniştit: — Păi, l-am ucis, tot trebuia să se cureţe, că e bolnav. Acelaş răspuns îl dete şi tatălui adăugând: Voi toţi aţi trebui să vă cureiţaţi! Inculpatul a făcut în faţa poliţiei­­ mărturisiri complecte, declarând că­­ motivul faptei sale e mânia, de­oare- i ce plânsul copilului îl supărase. Cre­­­­dea de altfel că e mai bine ca nepo­­­­tul său să moară decât să trăiască bolnav. I Birnbauer e invalid de mâna stân­­­gă, şi-a tăiat-o el însuşi în tinereţe, de disperare, că îl părăsise o priete­nă. A mai fost condamnat odată la o lună închisoare de­oarece ademeni­se pe o fostă amantă a lui în locuin­ţa sa şi în loc să-i dea bani (alimen­te pentru copil) pe care îi solicitase fata, o dezbrăcă complect, luându-i hainele şi o ban­afă re­g­inergulden Curtea a amânat pronunțarea du­pă ce medicii ■ psihiatri își­ vor fi spus cuvântul. Misterul automobilului verde O femeie arsă de vie Poliţia londoneză caută să lămu­rească o crimă misterioasă. Deşi 40 de detectivi au fost însărcinaţi cu a­ceasta misiune, deocamdată­, până acum, n'au reuşit nici măcar să i­­dentifice victima, necum să se gă­sească indicii pentru recunoaşterea şi prinderea criminalului, lată în ce împrejurări s’a descoperit crima: AUTOMOBILUL IN FLĂCĂRI Pe­ şoseaua care duce dela Londra la­­Hardington. dr,­ motociclişti ve­niţi de acolo au fost martori ai u­­nei scene sinistre. La o depărtare de vre-o 80 de kilometri de acea lo­calitate au văzut pe înserate în mij­locul şoselei un obiect în flăcări. La început au fost de părere că cineva adunase vreascuri pe şosea dându­­pe foc. Am încetinit deci viteza, îna­intând cu băgare de seamă spre a­­cel obiect. Dar apropiindu-se au constatat că în mijlocul şoselei ardea un automobil. Flăcările ce isbuc­­neau din maşina aprinsă dogoreau atât de tare, încât motocicliştii nu se putură apropia de maşina incen­diată. Cei doi drumeţi crezură întâi, că e vorba de un accident, dar de­oa­rece nu auziseră nici un glas ome­nesc, erau de părere că pasagerii din automobil fugiseră la timp, lăsând maşina aprinsă pe şosea. Cum mo­tocicliştii vroiau neapărat să ajun­gă în localitatea vecină înainte de se lăsa noaptea, lăsară automobilul în voia soartei şi plecară grăbiţi. CADAVRUL DIN MAŞINĂ După trei ore un vagabond pe şo­sea zări şi el automobilul în flăcări. Acum flăcările nu mai aveau o pu­tere atât de intensivă aşa că vaga­bondul se apropie de automobilul misterios şi descoperi înăuntru un cadavru carbonizat. Ajun­s la Har­­dington el făcu cuvenitul denunţ la poliţie. In zorii zilei autorităţile se înfiinţară la locul sinistrului. Mamna fusese mistuita de incendiu. Rămăseseră doar părţile de oţel. Ca­davrul era carbonizat în întregime şi nici nu se putea constata dacă vic­tima fusese bărbat sau femeie. Din nişte zdrenţe ale unui pantof răma­se intacte, poliţia şi-a făcut convin­gerea că victima fusese o femeie. S’a găsit deasemenea o brăţară de aur la picioarele nenorocitei^ In aceeaş zi, la ora prânzului, s’a prezentat un om la poliţie care tre­cuae pe şosea înaintea, celor «fol mo* tociclişti CINE H CRIMINALUL 1 } El a declarat că a întâlnit In drej*. tul locului cu pricina un bărbat ca­re fugea ca un nebun spre pădurea apropiată unde dispăru. Bărbatul era în capul gol. In urma cercetărilor poliţiei s’a găsit Intr’adevăr o şapcă care pare să fi aparţinut acestui bărbat. Acest fapt precum şi alte indicii, par să dovedească, că nu e vorba de un accident, ci de o crimă. Puţi­nele resturi de stofă care s’au găsit în automobil, cruţate ca prin minu­ne de flăcări, au fost găsite impreg­nate cu spirt. Se crede că crimina­lul şi-a ameţit Intr’un fel victima, fie prin cloroform, fie prin alt narcotic, a turnat apoi spirt peste ea, şi a­ dat foc maşinii. Acest automobil ver­de e de origină franceză Se crede că atât victima cât şi criminalul ar fi străini. Socialiştii olandezi contra co­laborării la o eventuala mobilizare VIENA. — Nene Freie Pres­se, anunţă din Haga. Primul ministru olandez a pus, in cursul săptămânei trecute, fracţiune­ social-democrate din a doua Cameră întrebarea, ce atitudine va lua partidul in căzni unei mobilizări. Conducătorul fracţiune! ,de­putatul Alberda ,a făcut in şe­dinţa de luni declaraţia, că partidul social democrat nu va colabora la o mobilizare. Dacă guvernul va recurge la măsuri coercitive contra so­­cial-democraţilor, aceştia vor fi gata să înceapă lupta împo­triva guvernului Declarația lui Alberda a fost aplaudată de partidul său, pe când ne­băncile dreptei a pro­vocat Indignare. Lupta împotriva naţional-socialiştilor germani est comitet de acţiune pentru combaterea res­­­tora.­Un vehement d­iscurs al ministrului de interne Severing BERLIN. Ziarul naţionalist vorba să mai cadă capele, ceea ce noi nu dorim, atunci trebue spus d-nilor Hitler şi compania, cu toa­tă claritatea că, frontul republican în Germania şi trupele sale de a­­pă­rare, Reichsbannerul, nu vor un război civil. Dacă însă duşmanii Republicii ne-ar ataca, atunci îi vom combate cu aceleaşi arme, cu care ne atacă şi, de va fi nevoe, îi vom sdrobi şi nimici“. „Deutsche Zeitung“ anunţă că s-a în­­fiinţat un comitet de acţiune pen­tru combaterea naţional-socialismu­­lui, (antisemitismului) care a şi tri­mis agenţi de propagandă în întrea­ga ţară. Conducerea comitetului de acţiu­ne a fost preluată de către ministrul de interne al R­eichului, dr. Wirth. Din acest comitet mai fac parte: primarul democrat Petersen, fostul secretar de stat Stautinger, împuter­nicitul social-democrat prusian din­­ Reichstag, directorul ministerial Brest, profesorul universitar Heller din Berlin şi alţii UN DISCURS VEHEMENT AL LUI SEVERING­­ VIENA. — „Neues Viener Tag­­blatt“ anunfä din Berlin: Organi zaţia berlineză „Reichsbanner“ (Drapelul Reichului) a ţinut Marţi, la Palatul Sporturilor, în legăt­ră cu parola lui Adolf Hitler­. „Voi cădea capete’!“, o întrunire populată de multe mii de oameni şi la care au participat mai multe­ persona­lităţi politice de frunte ale social­­democraţiei. Intr'un discurs plin de tempe­rament şi energie, ministrul de interne al Prusiei, d. Severing, s-a ridicat împotriva tendinţelor na­­ţional-socialiste. D-sa a spus, între altele: „Funcţiunea de ministru îmi im­pune oarecare rezervă, dar mă o­­bligă în acelaş timp la o anumită b­ancheţă. Dacă cercurile ostile Stra­tului le-ar veni pofta să întrebuin­ţeze forţa, ele vor afla că şi-au fă­cut socoteala fără poliţia prusiana Executiva in Prusia este la postu său. Acela care îndrăzneşte să ata­ce poliţia prusiana, capul aceluia nu mai trebue să cadă, căci el dovedeş­te că n’a avut niciodată cap“. „Preşedintele, organizaţie „Reichsbanner“, d. Holsing, a­ pro­testat in cuvântarea sa, intre altele, ■şi împotriva aţă­tăriilor demago-1 Coborîrea din munţi a unui eseu.­„Dacă el sionist grav, rănit

Next