Dimineaţa, ianuarie 1931 (Anul 27, nr. 8630-8658)

1931-01-01 / nr. 8630

Joi I Ianuarie 1931 RĂSTĂLMĂCIRI Succesul platonic Aproape la fiecare început de staţiu­ne teatrală, există o voce autorizată, ca­re la apărarea literaturii dramatice orb­­­i­iale. Se alcâtueşte un program, se citează piese şi autori, se recomandă publicului încredere in desfacerea naţională, «i a­­poi se reprezintă piese streine cu fac­tură comerciali, se lansează autori stre­ini, se sărbătoresc nemuritori absenţi. Ceeace in literatura românească e i­­moral si abject. In marfa importată, e Bou şi bizar. S’a crelat o mentalitate lesnicioasă, pentru admiterea in masă a geniului in­ternaţional. Printr'o lene comodă, pri­mim critica de peste graniţă, ca defini­­ţie pontificală. Aaturi de această judecată tolerantă, Impetuozitatea spiritului critic, se abate furtunatec asupra dramaturgiei origi­nale. Primim valorile impuse de streină­­tate, dar nouă ne este frică să afirmăm valorile noastre. Clemenţa tribunalului strein In Jude­cata operei de teatru, trece prin vă­mile româneşti, numai pentru marfa importată. Severitatea, dispreţul, Achizitorul mo­rul sunt numai pentru opera indigenă. Chiar dacă gândim altfel ne e teamă să afirmăm. Puţin curaj! Ce, Dumne­­zeu? Dacă, am dărăci bunioara, orice piesă streină, jucată cu succes la noi, am vedea că e departe de „lâna de aur” sau cum zice românul la negustorie — de­oarece şi teatrul e numai negusto­rie — nu e niciodată, lănă’n lână, cu­rată! E suficient ca un actor de comedie, cu verva lui strălucitoare, să spună trei acte in şir că n’are nici un ban de bu­zunar, oferind ospăţuri la milionari, ca succesul să fie asigurat Nu tâgâduesc că unii artişti ne sunt aşa de dragi, că Ie sărbătorim chiar ticurile de toate zi­lele, când şi Ie proectează aşa de savu­ros, în spectacolele lor serale. Dar de aiei şi până la succesul real, până la acel succes care se determină prin va­loarea însăşi a lucrărei, e cale lungă. Critica noastră obştească suferă de o mare lacună: lipsa de curiozitate. Dacă cineva vede un spectacol care nu-i place, comunică cu grabă şi veci­nului, iar vecinul se mulţumeşte cu atât în streină­tate, unde impresiile negati­ve se colportează mai cu greutate, dura­ta succesului e mai lungă. Populaţia flotantă a marilor oraşe, se obligă prin definiţia ei de călătoare cu­rioasă, să cunoască toate spectacolele. Dar curiozitatea asta, lipseşte criticei noastre obşteşti şi aşa nu avem public pentru teatrul serios. Dacă ne-am desbăra de Interesul co­mercial, dacă In slujba literaturei ro­mâneşti, am cheltui ceva mai mult idea­lism, dacă am avea curajul să dăm pe faţă valoarea subţirică a literaturii im­portate şi mai alea dacă am pregăti cu mai multă perseverenţă, un spectacol românesc — înclin să cred, că nu s’au epuizat toate mijloacele de recepţiune pentru dramaturgia română. M’am bucurat că „Evantaiul Doamnei Wendermeerer a atitup cea mai mare re­ţetă şi cred că acest record corespunde in relaţiune directă cu admirabila, În­delunga şi perseverenta publicitate, care i s’a acordat. Admir pe Oscar Wide In Portretul hal Dorian Gray, dar nu e mai puţin adevă­rat că iubesc mai mult „Patima re­­a lui Mihail SorbuL Cu această mică relativitate, se poate oricând impune li­teratura românească. CLAUDIA MALLIAN D’Anunzzio autor radiofonic D’Anunzzio a terminat o piesă pentru radio care poartă titlul „L'a­­venture di don Giovanni“ .Piesa va fi difuzată pentru prima oară la Roma. Muzica moderna Ziarul „Compedia" povesteşte ur­mătoarea întâmplare autentică des­pre compozitorul modern francez Florent Schmidt. Orchestra era la­­«petiţie Compozitorul ascultă stînd de o parte intr’un fotoliu. Deodată dirigintele face semn orchestrei să Înceteze şi strigă: „Bravo domni­lor"! Am cântat până acum 37 de tacte și abia acum ara auzit primul acord curat? Unde pentru D-zeu?! Asta e o eroare, il tai numai­decât. Maşina Primăriei Am depus la sectorul de resort cele două fotografii-typ şi am aşteptat, cu o resemnare de heruvim sorocul literei respective pentru a-mi ridica cartea de alegător, carnetul de penale, carnetul de populaţie, carnetul de contribuabil carnetul de identitate şi carnetul pe C. v. R. Dar slovele s’au intervertit prin efec­tul aglomerării, şi lipsa maladivă de sis­temă, caracteristică autorităţilor noas­tre in asemenea Împrejurări, a dat ur­mătorul rezultat: alegătorul Popescu şi-a ridicat titlurile in ziua desemnată alegătorului Vasilescu şi alegătorul Va­­silescu in ziua desemnată alegătorului Popescu ţ. a m. Astfel că, iniţiala numelui meu a re­venit, prin fatalitatea acestei „Inter­ceptări’', intr’o zi in care se depăşea ter­menul fixat de sector ca atare şi deci sancţiunea celor lei cinci mii amendă. In caz de „r­econformare“ (!) Îşi reliefa spectrul hidos al transformărei nume­­rariului in închisoare. Desesperat am solicitat primarului res­pectiv o audienţă pentru elucidarea În­tâmplării. După o aşteptare, tot de heruvim, timp de două ore in anticamera ajutorului subşefului de ajutor al șefului de cabi­net, am fost poftit In biuroul capului sectoru'ui contribuabililor: — DL? — Am venit In chestiunea carnetelor, Excelență! — Paraschive» ochelarii! — ???!!! — Surdul« n’auzi? ochelarii! dă-mi ochelarii că nu pot sta de vorbă cu d. fără ochelari! — se răstește profund a­­gasat gospodarul sectorului, către came­rierul Pa­raschiv — şi el la rândul lui profund stupefiat de indignarea subită a şefului despărţirii cetăţenilor culoarei respective! — Păi ochelarii nu sunt eu d-voastră domnule primar?! — Sunt dar nu sunt! tu-l vezi? eu nu-l văd! —­ Păi nu-l văd nici eu! — Să știi că l-am uitat acasă, Paras­chive! — Se prea poate domnule primar! — Afo! C.­nicale? Dă-mi te rog 69 69! — Afo! 69 69? Tu ești Filoftie? Dra­gă vezi că am uitat ochelarii acasă! sunt mort fără ei! vezi că ai să-i găsești pe birou­ men. în dreapta, lângă scrumieră! vine imediat Paraschiv cu mașina ca să-i ia! — Paraschive! Să te repezi la mine acasă și să-mi aduci ochelarii ca sunt mort fără ei! Am aranjat la telefon cu cucoana ! — Prea bine conașure! După trei minute de la plecarea lui Pa­raschiv: —Ailo! Primăria? Alo! Tu ești Geor­ges? — Da dragă eu sunt! Ce mai este? — Georges când vii la masă? —• La 9 și jumătate, diseară. — Păi ce mă fac eu până atunci dragă Georges? M’am tâmpit de plic­tiseală. — Dragă Filoftio, trimite-mi imediat ochelar­i nr'n Para chiv tot cu mașina, eu sunt mort fără ochelari. Acum e ora șeape. După ce soseşte Panschiv Is mi­ne cu ochelarii , trimet din nou la tine, şi tu ţine maşina până la o nouă şi ju­­„mătate!!! Cred că ln trei ore şi ceva ..ai destul timp să ocoleşti toată Capi­­­tala şi toate cinematografele, de la un „capăt la altu. După plimbarea asta mi-o trimeţi la sector! Apoi către Pa­­raschiv care a apărut năuc pe uşă, cu ochelarii in mână şi cu sufletul la gură: — Paraschive, fugi cu maşina iar la mine acasă! Am aranjat eu cucoana: la ora nouă şi jumătate fix, sunt la masă! — Trap! SĂRMANUL KLOPSTOCK CĂRŢI-REVISTE Zilele acestea va apare o revistă de psihologie experimentală şi practică, sub conducerea d-lor Rădulescu-Motru profesor universitar şi Mihail Moldova­­nu conferenţiar. A apărut in ed. „Cartea Româneas­că” volumul de războiu al d-lui Al. Lascarov-Moldovanu. Intitulat „Cohor­tele Morţii“- Cartea cuprinde pasagii de un realism puternic şi atmosfera războiului palpită In toată amploarea ei. Capitolele: „Turtucala“, „Trec Bul­garii la Gostinu", „Din altă lume” (In spital), „Trec Ruşii“, „Indoeli”, „Un mormânt" — sunt pagini ce vor ridica valoarea literaturii noastre de război. Vom reveni, în curând, asupra acestui volum. ★ OPERAŢIILE RECENSĂMÂNTULUI D. dr. Sabin Manuila, directorul general, ne-a declarat aseară că, după ştirile telegrafice şi telefonice primite la acea Direcţiune, în tot cursul zilei de eri, operaţiunile re­censământului au decurs în cele mai bune condiţiuni în tot cuprinsul ţă­rii. După cum regele Carol al II-lea, prim cetăţean al ţării, a ţinut să complecteze singur foaia de recensă­mânt, dând astfel în altă pildă, tot asemenea şi populaţiunea a răspuns cu însufleţire la apelul făcut. Numai câteva „personalităţi” n’au vrut să se socoate în rândul cetăţe­nilor ţării şi au considerat că nu-i poate privi recensământul, refuzând să asculte solicitarea recensorilor de a complecta buletinele şi riscând astfel să suporte consecinţele con­travenţiei la dispoziţiunile articolu­lui 5 din lege, care prevede o amen­dă până la 2000 lei. Persoanele cari întâmplător nu au primit formularele sau nu le-au putut preda recensorilor, sunt rugate să se adreseze direcţiunii recensă­mântului, neapărat astăzi, spre a nu suferi penalităţile prevăzute de lege. De asemeni, acei cari­eri se aflau in călătorie, trebue să se intereseze la sosirea lor la domiciliu, dacă au fost înscrişi in foaia de menaj de la locuinţa obişnuită. In caz că nu au fost înscrişi, trebue să anunţe neîn­târziat în provincie la sediul delega­tului judeţean (la prefectură), sau delegatului municipal, (la primăria respectivă), iar în Capitală, la Di­recţia, recensământului. Bulevardul Elisabeta Nr. 42. Numeroşi cetăţeni, din diverse străzi ale Capitalei, ni se plâng că n’au primit formularele de recensă­mânt. Mergând la direcţia recensă­mântului să reclame, au fost tri­­­mişi pe la diferite adrese să caute­­recensorii, pentru a Ie cere formul I la rete.­­ Atragem atenţia d-lui director al recensământului că legea nu pre­vede corvezi pentru cetăţeni, nici obligaţia sa umble ca să caute pe recensor. Este datoria direcţiei re­censământului să supravegheze ca recensorii să-şi facă datoria, iar dacă i se relatează o abatere, s’o rezolve imediat, la fata jocului, nu sa trimită pe reclamanți în altă parte. ★ APĂRUT ALMANAHUL ZIARELOR Adeverii!“ şi „Dimineaţa“ Pe anul 1931 320 pagini cu un bogat material Toate evenimentele importante Cronici documente oglindesc mişca zicală, sportivă, femenină, politică Numeroase clişee ilustrează tex pictorul G. Murau şi 16 planşe de un aspect luxos acestei publicaţii. PREŢ literar, artistic şi ştiinţific, ala anului sunt trecute în revistă, rea literară, culturală, teatrală mu­ţi anului 1930 tuL O frumoasă copertă în culori d­e artă, colorate, pe hârtie cromo, dau UL UNUI EXEMPLAR 4» LEL Viitoarea premieri a Teatrului Naţional va fi „Cruciada“ de d. Lu­cian Blaga. La teatrul „Maria Ventu“, re rep«^ stată tn flecare seară „DUŞMANCA de Paul Antoine. In traducerea d-lui C. Cristobald, piesă ce a repurtat mari succese at&t la străinătate cât şi la noi, se joacă veşnic tn faţa unor săli arhi­pline, cu strălucita Interpretare a d-nelor Aura Buzescu, Marietta Decu­­lescu şi d-nii Ion Morţun, George Vra­­cea, O. Danielescu, V. Lazărescu şi Juleil Cazaban. Direcţia de scenă d. Victor Ion Popa. Compania de reviste .«Pitpalacul** Joa­că astă seară marele succes al stagiunei „Două talmi Intr’un pat” excelenta re­vistă a d-lor Kiriţescu şi Banner pentru a 53 oară, cu distribuţia dela premieră. Ansamblul ia frunte cu d-nele Zamo­ra, Wiquelin, Consuella Dumitriu, Lulu Nicolau şi d-nii Pizone, Banner, Nicu­­lescu Buzea, Lică Rădulescu, Romeo Lăzărescu şi Viorel Chioldeanu, fac de­liciul spectatorilor. _ _ Balet 30 persoane in frunte cu a­­lo­­mn­. Orchestra este dirijată de d. Vermont. Miercuri seara, In vederea revelionu­lui spectacolul va Începe la 8 luni. fix­­★ La teatrul Alhambra au loc zilele acestea ultimele reprezentanţii al® ilariantei comedii „Una oare îşi f*de rost", cu C Toneanu, Ionel Tăranu, etc. fi Marietta Rareş, Cecile Gri­­jtoriu fl B. Tara.^ D-na Renée Annie, talentata co­medians, care n’a jucat încă în a­­ceasta stagiune in București, a sem­nat un­­anga­jament cu d Ionel Ţă­­ranu, directorul teatrului Alhambra, şi va areia unul din principalele ro­luri in viitorul spectacol­­al acestui teatru. Spectacolul piesei „Femeia şi Pa­iaţa“ din seara de 31 Decembrie a. c, la Teatrul Naţional.»« va termina la orele 11 şi un sfert noaptea. ★ „Pardon Madame", satiră politică, se joară in fiecare seară la teatrul „Regina Maria“ cu cassa închisă, stârnind hohote de râs fi aplauze entuziaste. In rolurile principale d-nii V. Maximilian și Tony Calan­dra. Spectacolul de Miercuri (Re­­veillon) începe la ora 8.45 și se ter­mină La 11-20-D. V. Maximilian reia în seara de 1 Ianuarie (Anul Nou) marele său succes „Topaze” cu toţi interpreţii de la crearea rolurilor. or Compania română de eoperete, conti­nuă să reprezinte zilnic marele succes .BARUL MINUNE“ (die Wunder Bar), in teatrul propriu din str. Sf. Dumitru 3 (Palatul Casei de Credit P. T. T.I. Ansamblul omogen la frunte cu Au­relia Lupescu, Greta Pop, Ștefania Po­pescu, Pia Tanon, Lorian Şaraga, N. Ra­­bega, D. Psatta, Mielu Constantinescu, Titu Protopopescu și G. D. Carussy, este seral răsplătit cu aplauze. Divertismentul extraordinar, numără elemente de valoare ca: Army Harway, celebra danse­uză acrobatică, Mignon Sisters, Xenia Pawlowska, Electra Pi­­vonka și Iosef Ligetty, maesttru de balet Jazz — Balet — Distracții — Surprize. * Jeanna Doljean, hiper-antrenanta artistă a teatrului Elita a obținut un forate frumos succes in revista 14 tablouri „CALTABOŞUL VESEL” de Nicon — Vikin şi Lunettes Noires ce s-a reprezentat până­ acum cu cassa închisă la teatru] — Cinema Elita Ceilalţi interpreţi in frunte cu Sily Vasiliu, Nora Precentini, Costică To­­neanu, Apostolescu, Lorentz şi Glo­­dariu sunt de asemenea la fiecare reprezentanți­ frenetic aplaudați. Citiţi „RADIO“ DIMINEAȚA I D. I. G. DUCA IŞI EXPRI­MA INDIGNAREA D. I. G. Duca, şeful partidului li­beral, aflând despre atentat, a che­mat imediat la telefon pe d. Em. So­cor — care fusese transportat la locuinţa d-sale — şi i-a transmis expresiunea părerilor sale de rău pentru acest atentat odios, expri­mând urări de grabnică însănăto­şire directorului nostru. ★ Am primit la redacţie vizita d-lui­­ Cămărăşescu, fost ministru, depu­­tat, directorul Munteniei care şi-a arătat profunda indignare Împotriva odioasei încercări de asasinat. ★ C. D. R. Ioaniţescu, fost subsecre­tar de stat, chemând la telefon re­dacţia ziarului nostru şi-a exprimat indignarea faţă da crima abjectă încercată şi — din fericire — neiz­butită. In cursul dimineţii de ori s’au in­teresat de starea d-lui Socor, expri­­mându-i simpatia lor, d-nii dr. I. Daniel, docent universitar, Sever Bocu, directorul regional al Banatu­lui, N. Ghiulea, deputat, V. Tilea, subsecretar de stat La preşidenţie, etc. Au venit de­ asemeni la redacţie, ca­nd ne exprime indifenarea lor faţă de fapta săvârşită. Protopopul Tro­­finov al Chişinăului, d-nii prof. u­­nivenitari Rainer, Ti­gara-Samur­­caţ, d. Ion Th. Florescu, fost mi­nistru, deputat, Const. G. Costa-Foru, etc. D. M. Manoilescu, ministrul indus­triei şi comerţului, şi-a exprimat te­lefonic Indignarea faţă de fapta o­­diosului criminal. TELEGRAMA U. E. R. Ne bucurăm şi vă felicităm că aţi scă­pat cu viaţă din atentatul odios comis împotriva d-voastră ,atentat pe care îl vestejim cu revoltă și indignare. In numele U. E. R., HORIA CARP, Dr. BERKO­­VITZ, Dr. MAIERSOHN SCRISOAREA D-LUI GH. POPP Stimate Domnule Socor, Aflu la momentul acesta de atenta­tul ce s’a Încercat împotriva d-tale și nu găsesc cuvinte destule spre a-l con­damna. Când oare va tatelege partea rătăcită a tineretului că nu in această direcţie se poate merge spre consolida­rea şi înălţarea unei ţări. Permite-mi să-ţi prezint cele mai sincere felicitări pentru norocul Ce al­arat de a scăpa Al d-tale devotat,GH. POPP subsecretar de stat ASOCIAŢIILE PROFE­SIONALE VESTEJESC ATENTATUL CORNELIU BRAGADIREANU, se­cretar central al federaţiei sindicatelor de funcţionari particulari din Roma­nia Înfierează cu toată indignarea în­cercarea de atentat la viaţa d-lui Em. Socor şi urează grabnică însănătoşire. SCRISOAREA D-LUI TH. V. FICŞINESCU D. Inginer Th. V. Ficşinescu, directo­rul general al societăţii Colombia, ne scrie: Iubite Graur. Aflu astăzi dimineaţa vestea odiosului atentat săvârşit asupra prietenului Em. Socor, împreună cu expresia profun­dei mele Indignări pentru fapta săvâr­şită, te rog să comunici prietenului nos­tru cele mai calde ale mele urări de grabnică Însănătoşire. Cu dragoste, TH. V. FICSINESCU O SCRISOARE A D-LUI GEORGE I. BRATIANU Mult stimate Domnule Socor, Aflând azi dimineaţă de atentatul ce s’a Încercat împotriva D-voastră, mă grăbesc a vă încredinţa de sentimen­tele de indignare pe cari le împărtă­şesc, împotriva unor uneltiri de cari sper că viaţa noastră publică va fi fe­rită cel puţin la viitor, cât şi de mulţu­mirea că autorul acestei agresiuni inca­lificabile nu şi-a putut atinge scopul. Vă rog să primiţi şi cu acest prilej asigurarea celor mai alese sentimente. GH.­­ BRATIANU O TELEGRAMA A D-LUI ZAMFIR ARBORE Sunt fericit că ai scăpat neatins de mâna imbecilă a unui laş culti­vat în pepinierele postbelice în care anumiţi învăţători îndeamnă pe u­­cenicii lor să fie „eroi" numai atunci când nu-şi risca pielea. ZAMFIR ARBORE O SCRISOARE A D-LUI TRANCU- I­AŞ­I Iubite d­­e Socol, întors aseară In Bucureşti, am aflat de fapta tânărului elev de la Liceul In­ternat din Iaşi. Pe vremuri, la Iaşi, noi învăţam alt­ceva: acolo era izvorul idealismului, al dragostei nesfârşite de oameni, acolo ne deprindeau profesorii noştri ca nici o suferinţă să nu ne fie străină de sufletul nostru. Cu durere constat că în clipele când trecem prin atâtea greutăţi, in loc ca tinerimea să fie la postul ei, altele sunt preocupările care-i absorb activitatea. Fericit că pot să-ţi doresc încă mulţi ani puşi in slujba binelui acestei ţări, te rog să crezi in sentimentele mele de bună amiciţie.GR. L. TRANCU-IAŞI Fost ministru ~. Au mai depus cărţi de vizită: d-na şi d. S. D. Postelnicu, I. I. Benvenisti, şef rabin dr. Niemerower, Emil Emilian, pictorul Ştefan Popescu, dr. Birman TELEGRAME, SCRISORI ŞI CĂRŢI DE VIZITA D. Aristide Blank a expediat din Saint-Moritz d-lui Em. Socor, urmă­toarea telegramă: Aflu cu bucurie că odiosul atentat nu şi-a atins — din fericire — sco­pul. Cord: stă strângere de mână. ARISTIDE BLANK Mult stimate Domnule Socor, Te rog primeşte şi din partea mea ex­presiunea celei mai sincere reprobări a mişelescului atentat şi urări de grab­nică Însănătoşire. Al D­ tale cu multă consideraţie LOTAR RADACEANU deputat, secretar Contral al ■ partidului social democrat ★ D. GR. GAFENCU, fost subsecretar de stat, directorul ziarului „Argus”, i-a scris d-lui Socor: Fericit că ai scăpat cu bine, iţi urez sănătate, norod şi la mulţi aroi . In cursul zilei de eri d. Em. Socor a fost vizitat de d-nii prof. Tzigara Samur­­aş, dr. Ionăşescu, Costaforu, Jean Th. Florescu, Marco Baraş, consilier technic la ministerul mun­cii, etc. cari a’au interesat de sta­rea sănătăţii eile şi au infi°rat sunetul. D-nii profesor Cădere, secretar ge­neral la ministerul de interne şi dr. Emil Gheorghiu conferenţiar uni­versitar au vizitat acasă pe d. Socor căruia i-au exprimat Indignarea de atentatul ce s’a săvârşit asupra d-sale. b­ Sănătate şi norod. Să fii scutit in vii­tor de momentele tragice prin care ai trecut. O întrevedere impresionanta In cursul dimineţii, d. Em. Socor a fost vizitat de numeroşi amici şi de personalităţi politice din toate partidele, care i-au exprimat — toţi— satisfacţia că, din fericire atentato­rul nu şi-a ajuns scopul criminal şi indignarea că, in secolul acesta, se utilizează încă proceda« atât de sălbatece O întrevedere a fost însă, cu ade­vărat impresionantă. D. Const Angelescu, fost subse­cretar de stat la interne, care — a­­cum câteva luni — a fost şi d-sa, victima unei tentative de atentat, a venit la locuinţa d-lui Socor. In clipa când s’au văzut, profund emoţionaţi, cu lacrimile In ochi şi neputând spune o vorbă, fostul sub­secretar de stat dela interne şi di­rectorul nostru, cari au trecut a­­m­ândoi prin aceiaşi încercare, — s’au îmbrăţişat frăţeşte. Impresia in provincie Ştirea despre atentat a fost aflată imediat in câte mai multe oraşe. In cursul nopţii, d. Em. Socor a primit numeroase telegrame dela cititori­­e sale — din diverse părţi ale târii —toate exprimând acelaş Indignare Împotriva gestului mizerabil şi ace­laş mare satisfacţie că asasinat nu şi-a atins ţinta, IMPRESIA LA SINAIA SINAIA, 29. Pe la orele 0 seara s'a aflat In localitate de atentatul În­cercat Împotriva d-lnl Em. Socol. Ştirea a făcut o puternică impresie. La Sinaia se află actualmente nu­meroase personalităţi politice, care au comentat odiosul act, vestejlndu-1 In termenii cei mal energici. TELEGRAMELE ASOCIAŢIILOR DE PRESA BASARABENE CHIŞINĂU, 29. — Vestea atenta­tului comis împotriva directorului nostru, cunoscută la Chişinău de la ora 6, a provocat o vie indignare în toate cercurile basarabene. Numeroase personalităţi politice şi culturale au telefonat redacţiei noa­stre, cerându-ne amănunte şi expri­­mdndu-şi toată simpatia pentru d. Em. Socor, şi pentru fiarele „Ade­­vărul“ şi „Dimineaţa“, care au apă­rat totdeauna interesele provinciei de peste Prut. Sindicatul presei din Basarabia, Intrunindu-se In şedință a trimis d-lui Socor următoarea telegramă: •JSindicatul presei din Basarabia veştejeşte odiosul atentat îndreptat, împotriva d-voastră, desaprobând a­­semenea reprobabile metode de luptă In contra presei, Preşedinte, ŞTEFAN CIOBANU­ membru al Academiei Ro­mâne IMPRESIA LA GALAŢI GALAŢI, 30. — Ştirea asupra aten­tatului Îndreptat contra d-lui Em. Socor s’a răspândit eri după amiază în tot oraşul. Isprava elevului Dumitrescu e co­mentată cu aprindere şi reprobată cu Indignare de Întreaga populaţie. La redacţia noastră s’au prezentat în tot cursul zilei de eri, numeroşi cetăţeni spre a se interesa de starea sănătăţii d-lui Socor, exprimându-şi în acelaş timp indignarea faţă de tentativa criminală. IMPRESIA IN BUCO­VINA CERNĂUŢI, 30. — încercarea de atentat împotriva d-lui Em. So­cor, directorul ziarelor Adevărul şi Dimineaţa a produs in toate stra­turile locale o profundă indignare. Ziarele locale Czernowitzer Mor­­genblatt şi Allgemeine Zeitung au apărut aseară în ediţii speciale cu amănuntele asupra împrejurărilor acestui atentat. Foile au fost smul­se din mâinile vânzătorilor. In mai puţin de o oră ambele ediţii au fost epuizate. Numeroase persoane s-au prezentat la redacţia ziarelor noa­stre cerând informaţiuni asupra ce­lor întâmplate. Ziarele locale au apărut azi di­mineaţă cu ştiri complectate având şi articole speciale prin care redac­torii respectivi îşi exprimă revolta contra aceluia care a încercat să răpite viaţa directorului ziarelor noastre. In aceste articole se arată perso­nalitatea d-lui Socor cât şi lupta pe care o duce de zeci de ani pentru democraţie şi împotriva mişcărilor anarhice. . Azi diminează sute de muncitori înainte de a pleca la lucru s-au a­­dunat la casa muncitorilor din stra­da General Presan, unde au cerut lămuriri cu privire la atentatul să­vârşit la Bucureşti. Sindicatul ziariştilor din Cernăuţi, redactorii ziarelor Czernowitzer Morgenblat, Allgemeine Zeitung, Vorwaertz, Sindicatele muncitore­şti, asociaţia micilor comercianţi şi industriaşi cât şi membrii filialei Ligii chiriaşilor, din Cernăuţi, depu­taţii şi consilierii comunali­ social­­democraţi şi diferite personalităţi din localitate au trimis telegrame d-lui Socor felicitându-l că a scăptat de glontele ucigaşului. Această stare de spirit provocată de odiosul atentat comis împotriva directorului nostru este explicabilă dat fiind că d. Socor a stat timp de o lună în oraşul nostru cu prilejul candidaturii d-sale la un joc de de­putat. In acest timp d-sa a ascultat păsurile populaţiei şi în urmă a re­levat în ziarele noastre nedreptă­ţile ce le îndură populaţia bucovi­neană. IMPRESS­A LA IAŞI ! Ziarul „Opinia” din Iaşi a apărut imediat după săvârşirea­­atentatului, într-o ediţie specială, cu amănunte asupra celor întâmplate. Ştirea a produs o impresie profun­dă în toate cercurile locale de­oarece d. Socor este originar din Iaşi, unde are foarte numeroşi amici şi se bu­cură de multe simpatii. Citiţi ■VF!­ ­ LA lumina rampei După atentatul împotriva d-lui Ea. Socor Teatrele noastre Lumea politică şi intelectuală înfierează odiosul act -------- n. i_n_ mir.a iei rypRi. tplerramp. crBicnm n-nii nrnfel wr Cădere, secretar pe­ I I______î _ ■ _____•__ N. R. CAPTTANEANU J»! ir Părerile presei ARGUS O încercare de asasinat s-a săvâr­şit împotriva d-lui Em. Socor, di­rectorul ziarelor „Adevărul” şi „Di­mineaţa’’. Exprimând indignarea noastră faţă de fapta odioasă, suntem fe­riciţi că confratele nostru, atacat la postul său de muncă, a scăpat neatins. Atentatorul este un licean. Mărturisim că e dureros pentru noi să facem constatarea că de câtva timp, s’au introdus la noi, moravuri sălbatece, cu totul necu­noscute până mai ieri şi cu totul potrivnice firii poporului nostru. Avem tot respectul pentru institu­ţiile ţării, printre care magistratura ţine locul de frunte în respec­tul nostru. Ne întrebăm totuşi dacă atentatele politice din ultima vreme nu se datoresc prea marei îngă­­duinţi » J­istiţie. Ne întrebam în acelaş timp, dacă decăderea la care a ajuns învăţă­mântul public, nu are partea ei de vină. CURENTUL Un elev de liceu, instigat — după propriile sale declaraţii — a încer­cat eri să atenteze la viaţa d-lui So­cor, directorul ziarelor „Dimineaţa” şi „Adevărul”, descărcând împotri­va-i două focuri de revolver, din feri­cire, fără rezultat Condamnând cu toată energia ase­menea gesturi nebuneşti, ţinem să reamintim celor ce înarmează mâna unor copii fanatizaţi, că violenţele de dreapta atrag, in mod fatal, violen­ţe de stânga, şi că, începutul odată făcut, nimeni din cei ce nu econo­misesc astăzi cuvintele instigatoare, n’ar mai putea stăvili gestul brutal al crimei politice, deslănţuit în toată favoarea lui. Să nu se uite că pe dâră de sânge, pasul ţării ar putea să alunece în prăpastia anarhiei. CUVÂNTUL D. Em. Socor, directorul ziarelor „Dimineaţa” şi „Adevărul" a fost ata­cat cu focuri de revolver, în chiar odaia sa de lucru, de către un tânăr exaltat, victimă a atmosferei de ires­ponsabilă violenţă care domneşte în Liga „Arhanghelul Mihail”. O oricât de indignată înfiorare a acestui act e insuficientă faţă de e­­normitatea aberaţiei din care pornesc asemenea gesturi. Lupta nu e fecundă decât atunci când adversarii se respectă şi sunt respectabili. Lovituri ca acestea scot insă pe autorii lor, materiali şi mo­rali, din rândul oamenilor, şi soli­darizează toate simpatiile elemente­lor responsabile, cu victima. Iată de ce, bucurându-ne de în­tâmplarea care a sustras pe confra­tele nostru — adversar politic totuş­i glontedui ucigaş, cerem guvernu­lui să isprăvească odată cu toate a­­ceste perseverente focare de tine­rească, dar primejdioasă şi irespon­sabilă, agitaţie. DREPTATEA Sub titlul „O nouă ispravă odioa­să“, Oficiosul guvernului publică ur­mătoarele : împotriva d-lui Em. Socor, direc­torul ziarelor „Dimineaţa” şi „Ade­vărul", s’a încercat ieri după amiază un atentat. Ceia ce voim să relevăm aici est­e nu îndrăsneala tânărului de 16 ani, care s’a pretat ]* această odioasă tentativă de asasinat numai pentru că l-au sunat argintii in auz, ci sis­temul acesta de a face „naţionalism” cu bâta într'o mână şi revolverul In cealaltă. înfierăm cu ultima energie tentati­va tânărului dela laşi, unealtă In­conştientă în mâna agitatorilor In­conştienţi, cari după ce au Încercat astă vară un atentat odios împotri­va d-lui G. Angelescu, pe atunci sub­secretar de stat la ministerul de in­terne, au țintit acum în altă parte. Toată reprobarea noastră pentru această încercare de atentat, pornită din apucăturile unor sălbateci, cari nu au măcar curajul gesturilor pro­prii, ci recrutează mercenari din rân­dul tinerilor de teapa elevului de li­ceu de la Iaşi. EPOCA O nouă încercare de atentat in re­dacţia „Adevărului”. Din fericire d. Em. Socor,a cărui suprimare se plănuise, a scăpat tea­făr. Până acum ancheta n’a stabilit e­xact cine a înarmat braţul atentato­rului, care este un elev de liceu. Ori de unde ar porni însă îndemnul, vi­­na rămâne aceiașL Am ajuns oare să punem arma u­­cigașă in mâna copiilor? Nici un ro­mân nu poate de cât condamna cu ultima severitate asemenea gesturi cari n’au nimic comun cu sufletul poporului românesc. Politica de a­­teritate n’are ce căuta la noi. Şi nici o pedeapsă nu poate fi destul de as­pră pentru cei cari încearcă s’o în­cetăţenească. Cine are de combătut o idee, ori o atitudine, s’o facă pe căile legale. Iar copiii n au ce căuta nici chiar in lup­tele de idei. Unde am ajunge dacă fiecare ar încerca să-şi facă dreptate cu revol­verul? Felicitându-ne că mâna atentato­rului a tremurat şi d. Socor a putut scăpa neatins, cerem autorităţilor să-şi facă datoria întreagă. UNIVERSUL Dacă faptul este emanaţiunea li­nei minţi dezechilibrate, este profund regretabil. Dacă însă a fost săvârşit cu con­ştiinţa gravităţii lui, este absolut condamnabil. Nu prin asemenea mijloace se lup­tă contra părerilor şi ideilor neîm­părtăşite; întâi, fiindcă reprimările personale sunt ilegale şi detestabile, al doilea, fiindcă sunt periculoase şi inutile. Mai ales atunci când e vorba de opiniuni şi atitudini de presă, violen­ţele sunt şi mai reprobabile, întrucât cele dintâi pot fi combătute prin a­­celaş mijloc de publicitate, rămânând ca opinia publică să aleagă de care parte este dreptatea. Dacă fiecare s’ar erija în judecător definitiv al ideilor emise în frămân­tările publice şi s’ar crede autorizat s’aplice pedeapsa cu moartea celor pe cari nu i-ar aproba, libertatea presei, siguranţa personală şi ordi­nea publică ar deveni pure ficţiuni întotdeauna ne-am ridicat cu e­­nergîe contra violenţelor, sub orice formă şi contra oricui. O facem şi de astădată, cu con­ştiinţa, că procedee de felul acesta contravin nu numai stărilor legale, dar şi celor mai elementare îndato­riri de umanitate şi civilizaţie. Starea d-lui Em. Socor e satisfăcătoare !». Socor a­ fost pansat provizoriu de către­ in­ternul de serviciu al „Sal­vării?*. După ce a­ fost transpor­tat acasă, d-sa a fost pan­sat din nou de către d. dr. Jagnov. Eri dimineață raita, a fost controlată, de către d. prof. dr. Amza Jimiu, care a,Viconstatat că starea răpit,.via o Pagina 8-a

Next