Dimineaţa, ianuarie 1931 (Anul 27, nr. 8630-8658)
1931-01-24 / nr. 8651
Anul XXVII - Ho. 8883 IO Pacrint Sâmbătă 24 Ianuarie 1831 Un mare sunament pe hârtie cromo va oferă REALITATEA ILUSTRATĂ număr special in 32 pagini, cu suta da clisae in S culori și un material extraordinar. — PREȚUL 10 Lei Fondată in 1304 de CONST. MILLE 1j 3 lei j) București, Str. Const. Mille 7-51 (Sârimar) TELEP,s Centrala : 308 67, 324/73, 348 79, 353/34 Direcția: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 310/66 DEMOCRAŢIA Şl CULTURA Relevăm mai întâiu o deosebire r de atitudine, care este caracteristică şi merită să fie subliniată. In şedinţa Camerei din ziua de Miercuri, guvernul n’a găsit nici un răspuns de dat, n’a avut nici un cuvânt de spus la întrebările precise puse de doi deputaţi în chestiunea urcării taxelor vamale la hârtia importată din străinătate. Şi din atitudinea adoptată de marea majoritate a deputaţilor se vedea lămurit că chestiunea aceasta prezintă pentru reprezintanţii naţiunii un interes foarte viu. Iar dintre cei doi deputaţi interpelatori, unul — d. D. R. Ioanifescu — este un fost ministru şi un membru important al partidului naţional-ţărănesc Totuşi, banca ministerială a păstrat un mutism desăvârşit. Insă, depe aceiaşi bancă s’a ridicat îndată un d. ministru, ca să respingă Învinuirile privitoare la ingerinţe electorale, învinuiri formulate de dl. Nejură, deputat liberal. S-a ridicat şi a vorbit de ministru şi a mai fost susţinut de doi deputaţi din majoritate. Aşadar, o chestiune cum este amestecul ilegal al unor funcţionari ai statului în nişte alegeri parţiale a prezintat în ochii guvernului o însemnătate mai mare decât o chestiune de o primă şi înaltă importanţă culturală, cum este, netăgăduit, chestiunea preţului hârtiei. Nu-i aşa că este destul de ciudată şi cât se poate de caracteristică această atitudine deosebită a guvernului? Ciudăţenia faptului sporeşte, până a deveni aproape inexplicabilă, când ştim că acelaş partid din care e format actualul guvern, a dus în anii de lungă opoziţie o campanie înverşunată şi necruţătoare împotriva fabricilor dehârtie -din ţara, acuzându-le că sunt constituite într’un trust de speculă, împinsă până la jaful cel mai scandalos. Domnii cari deţin actualmente puterea, ne-au spus lucrurile acestea şi ne-au dat asigurarea că, odată veniţi la guvern, vor avea ca primă grijă să desfiinţeze trustul şi să ieftinească un articol de atât de mare necesitate, cum este hârtia. Iar acum vor să facă tocmai contrariul. De ce? E o întrebare căreia în Zadar îi căutăm un răspuns cât de plauzibil. De pildă, tot de la ei am aflat că fabricile de hârtie, aşa de doritoare de câştiguri cât mai mari, sunt liberale. Urmăreşte oare partidul naţional-ţărănesc sau măcar guvernul eşte din acest partid să asigure acţionarilor liberali o situaţie şi mai privilegiată decât aceea de care ei se bucură actualmente? Ar fi extrem de ciudat, cu atât mai ciudat, cu cât s’ar face, între altele, dovada că în chestiunea aceasta guvernul vrea, vorba ceea, să devie mai catolic decât Papa. In adevăr, în şedinţa Camerei de care am pomenit, deputatul liberal, d. Negură, a spus textual: „Noi, liberalii, vă rugăm să luaţi măsuri, ca preţul hârtiei să se micşoreze“. Dar chestiunea hârtiei — adică a preţului şi a calităţii hârtiei — prezintă o altă latură de o deosebită însemnătate politică, naţională şi culturală. Am putea spune, fără a avea câtuşi de puţin sentimentul că exagerăm, că atitudinea adoptată de un guvern faţă de chestiunea hârtiei — acest element cultural de prima importanţă — lămureşte şi defineşte sentimentele şi intenţiile acelui guvern faţă de marea şi vitala problemă a ridicării culturale. A pune la dispoziţia caselor de editură şi în genere a industriei grafice hârtie cu preţ cât mai redus şi de calitate cât bună, înseamnă, în primul rând, a înlesni răspândirea culturii în popor, înseamnă, prin urmare, a face opera cea mai adevărat democratică. Tocmai în chestiuni de acestea se vede şi se judecă spiritul democratic. Guvernul şi partidul naţionalţărănesc au, aşadar, obligaţia de a nu arde şi de a nu distruge complect programul din care şi-au făcut întregul piedestal pe care pretind că stau şi toată raţiunea lor de a fi. N. BATZARIA Vaporul „Regele Carol“ în primejdie Luptând cu ciclonul 12 ore, el intră în port cu catargele și radio telegrafia distruse Vaporul „Regele Carol“, al serviciului maritim român, de sub comanda d-lui căpitan Maximilian Hrubes, a sosit alaltăeri la Constanta cu o întârziere de 12 ore, din cauza unui violent ciclon, cu care a avut de luptat pe Marea Neagră. Vasul se înapoia în ţară, venind din cursa regulată a Egiptului. Constantinopolul îl părăsise în condiţiuni normale. Din dreptul punctului Kavac, situat la eşirea din Bosfor, Marea a început să se agite, intr’un mod cu totul neobişnuit. După câteva ore de navigat, valurile au devenit formidabile. Se înoptase când „Regele Carol“ a fost prins în raza unui ciclon de o intensitate neobişnuită. Echipajul făcut sforţări cu adevărat eroice pentru a preveni un naufragiu. Atât comandantul, cât şi ofiţerii au stat neîncetat la posturile de comandă. Către miezul nopţei, un zgomot asurzitor a cutremurat vasul, de la pupă la proră. Uraganul rupsese ambele catarge ale vaporului. Urmarea a fost că „Regele Carol“ a rămas să lupte ca valurile uriaşe ale mărei, fără a mai fi în situaţiunea de a mai corespunde cu uscatul prin radio telegrafie, intrucât antena, aşezată intre cele două catarge, fusese distrusă. Catargul la proră, în cădere a rupt lanţul ancorei de la tribord, care a căzut în mare. LIPSA DE ŞTIRI întârzierea mare şi lipsa de orice ştiri azi făcut ca organele S. M. R. din Constanţa să se arate îngrijorate de soarta „Regelui Carol”, mai ales că din Constantinopol se telegrafiase că vaporul părăsise ţărmul de-i Qala’a.. La prânz ţăpoiul „Hindpes,, Maria“ a fost trimis în recunoaştere, la larg, cu toată furtuna care bântuia încă, întors la ţărm, comandantul Principesei Maria“ n’a putut raporta nimic, cu privire la soarta vasului dispărut, întrucât recunoaşterile făcute în toate direcţiunile, nu duseseră la nici un rezultat In cele din urmă la orele 18 şi 50 minute ,regele Cărei” a apărut în faţa bazinului portului Constanţa, unde a intrat fără a întâmpina prea mari greutăţi. Pachebotul „Dacia”, care este în cursă pentru Alexandria, a anunţat prin radio că înaintează cu viteza redusă, din cauza hulei grozave ce domneşte pe mare, având la bord 53 de călători şi 485 tone mărfuri. O altă depeşă, primită aseară la direcţiunea S. M. R. din Capitală, anunţă că vaporul „Durostor“ a eşit cu bine în Bosfor, înaintând spre Burgas (Bulgaria), unde urmează a ţării etapă, cu o mteză de 5 mile pe oră. „REGELE CAROL INTRĂ IN REPARAŢIE Pe bordul „Regelui Carol“ se aflau 10 călători şi 15 tone de marfă. Acest vas va pleca azi la Constantinopol, unde urmează a i se monta noul catarge, întrucât această reparaţiune nu i se poate face la noi în ţară. Cursa Constanţa-Cospoli-Pireu- Alexandria, din această săptămână, a fost anulată, întrucât nu există nici un vas de rezervă, care să înlocuiască pe „Regele Carol“, cât timp va fi reţinut în reparaţie, şi lin bubuit puternic. Vântul rupsese şi al doilea catarg — cel din pupă. In timpul acesta vântul împingea vasul spre sud-est cu toate eforturile maşinilor şi ancorelor. Comandantul M. Hrubeş, secundul Michu, ofiţerii Balotă şi Zervo, nostromul Iliescu, timonierul Marin Radu, intendentul Rusescu, doctorul Petrovici, medicul bordului, apoi întreg echipajul de punte, maşini şi restaurant, lucrau toţi ca nişte eroi expunându-şi la fiecare pas viaţa, valurile trecând de pe un bord pe altul şi măturând tot ce întâlneau In calea lor Iile Rusescu chelnerul comr.ndantului lui i V ft. i i SOSIREA Când să o ia la drum spre Constanţa După un sfert de oră altă trosnitură recunoască puţin apropierea ţărmului. ......................... ' ' in larg apa este albastră, la adâncimi potrivite verzuie iar mai in apropiere de mal gălbuie. După aceste indicaţiuni s’a putut stabili că vaporul se află aproape de mal. De văzut nu se vedea nimic in faţă nici până la 10-15 metri. Pe când pe uscat uraganul nu a durat decât o noapte Iar viscolul l-a urmat o zi, totuşi pe mare uraganul s’a menţinut şi se menţine Încă, orizontul fiind complect închis. „Regele Caro!“ cu echipajul Sui, intrat în Constanţa, după lupta cu groazrelnicul ciclon Ce spune şeful serviciului martim D. comandor N. Ionescu Johnson, directorul superior Al S. M. R., ne-a făcut următoarele declaraţiuni, cu privire le accidentul „Regelui Carol“: — „întotdeauna în sezonul de Iarnă, Marea Neagră este bântuită de furtuni violente. Ciclonul de Luni noapte este acelaşi care cu o zi mai înainte devastase o parte a Germaniei şi Polonia şi care, urmându-şi drumul spre Sud, a suflat şi asupra Mărei Negre. Vaporul nu are decât o ancoră pierdută, care va fi înlocuită la Constanţa şi ambele catarge rupte. Ţin să vă spun că „Regele Carol“ este singurul vapor de călători al S. M. R, care are catarge de lemn. Astăzi va pleca, pentru a i se face reparaţii, la Constantinopol, iar săptămâna viitoare îşi va relua cursele regulate, pe linia Egiptului“. ★ Ştiri sosite din Constanţa anunţă că uraganul a provocat ravagii şi în acest oraş. Numeroase case au fost descoperite, iar stâlpii electrici, telefonici şi telegrafici, au fost doborîţi la pământ. Zăpada depusă de viscol, atinge, pe alocuri, un metru. Câteva vapoare ancorate în port au suferit unele avarii. Pagubele sunt foarte mari. GEORGE MANTTA Ce povestesc marinarii Am arătat că vaporul Regele Carol al Serviciului Maritim Român s’a înapoiat Marţi seară in portul Constanţa. M’am dus în port ca să stau de vorbă cu comandantul vaporului d. căp. Maximilian Hrubes şi cu ceilalţi marinari pentru a afla amănunte asupra acestei călătorii pline de peripeţii. Vaporul este într’un hal indescriptibil pe urma luptei eroice pe care a dus-o cu elementele. Ambele catarge sunt rupte dela capelatura şarturilor Copastia (balustrada) punţii principale strat şi ele rupte pe alocuri Turţuri mari de ghiaţă atârnă peste tot. Puntea de comandă e plină de zăpadă şi ghiaţă. Vreo două uşi rupte. Băncile de pe covertă smulse din şurupuri au fost plimbate dintr’un bord în celalt. In restaurant şi în unele cabine se mai vede urma valurilor ce au pătruns înăuntru asaltând vaporul. Iată cum a decurs această teribilă Călătorie. Vaporul Regele Carol a plecat din Constantinopol reglementar. Duminecă dimineaţă la orele 10.30 pe o vreme minunată de primăvară, cu soare cald şi timp liniştit, fără o adiere măcar. PRIN FURTUNĂ La orele 11.55 când a eşit din Bosfor a avut vreme senină şi timp frumos. A navigat astfel două-trei ore, când timpul a început să se strice. Se făcuse întunerec şi pe la orele 7 seara a Început să cadă o ploaie caldă de vară. Din ce în ce ploaia devenea mai a ___________________ bundentă şi vântul Care bătea uşor nu- a făcut ca la uscat lumea, cepuse să se Înteţească. __. 'sosirea vaporului, să fie înainte de miezul nopţii a început furtună, orizontul devenise opac, nu se vedea nici un far — trebuia să se zărească cel dela Tuzla. S’au făcut sondagii şi s’a constatat că apa are o adâncime de 46-47 metri. In timpul acesta furtuna se înteţea, variii mari dădeau asalt vaporului, până ce pe la orele 1.30 noaptea furtuna s’a transformat în uragan. Vântul bătea cu o viteză de cel puţin 25-30 metri pe secundă. Vaporul a fost întors cu vârful spre valuri — la cap cum spun marinarii — şi după sondagiile mari indicau o adâncime de circa 30 metri s’au aruncat amforele, astfel cum se procedează in împrejurări similare CU CATARGUL SMULS Furtuna luase proporţii fantastice. Uraganul ii luase locul şi valuri cât munţii treceau peste punte. Vasul sălta ca o coajă de nucă intr’o oală cu apă clocotită. Când pe o parte, când pe alta, vaporul se înclina până la 43-45 grade. Ferestrele cabinelor inferioare intrau până în apă. Şi în timp ce cu toate eforturile echipajului, ofiţerilor şi comandantului, vaporul era împins în derivă cu toate ancorele prinse de fund, la orele 3 dimineaţa se aude un pârâit grozav. Catargul dela proră s’a rupt dela capelatura şarturilor, târând cu el şi antenele telegrafiei fără fir. Dela acea oră nu s’a mai putut comunica cu posturile de t. f. f. ceeace care aştepta lagrijorati. S . :■niţi: „VEDEM PĂMÂNT...“ Cei doi călători dela cl. I şi 8 dela cl. III, având Încredere In faima de buni navigatori a marinarilor români s’au comportat deasemenea admirabil. In sfârşit după 36 ore de tăvăleală pe o mare infernală cu ploaie şi ninsoare abundentă, cu mare greutate vaporul a putut să se urnească puţintel în loc. Vântul îl derivase 60 mile Nord-Est, travers de punctul Sabla. Potolindu-se puţintel vremea vaporul a ajuns să s’a coniiieri caJmituna zmuH rcora din tribord cu schee de lanţ, deci cam 14 metri lungime .In sfârşit la orele 8 seara vaporul Regele Carol a ajuns In port, ca vai de el, cu tot personalul frânt de oboseala luptei dată cu uraganul şi nedormit de trei nopţi in care timp toată lumea a stat de veghe la posturi. Vestea sosirii vaporului Regele Carol in port a produs o mare bucurie în tot oraşul ai cărei cetăţeni sunt legaţi sufleteşte de mare şi marină. ION DUPLOYEN Textul manifestului de pace elaborat la Geneva GENEVA, 22 (Rador). Iată textul manifestului de pace, redactat de d-nii Briand, Henderson, Grandi şi Curtius şi aprobat în aplauzele generale, la încheierea lucrărilor comisiunei de studiu a Uniunei europene : „In ultimele zile am examinat şi discutat între noi problemele ce se pun guvernelor noastre respective. Ne-a apărut limpede că una din piedicile ce se împotrivesc refacerii economice este lipsa de încredere în viitor, datorită îngrijorării ce domneşte cu privire la situaţia politică. Această îngrijorare a fost sporită prin anumite zvonuri, emanând din cercuri lipsite de răspundere, despre posibilitatea unui război şi internaţional. „Recunoaştem că există în momentul de faţă în Europa dificultăţi politice şi că ele au fost mărite şi mai mult din cauza nestabilităţii şi a depresiunei economice, rezultând dintr’o criză generală. „Cel mai bun lucru pe care l’am putea face pentru a ameliora situaţia economică, este să nu lăsăm nici o îndoială asupra trăiniciei păcii în Europa. „In calitatea noastră de miniştri ai Afacerilor Streine sau de reprezentanţi ai ţărilor europene, ţinem să proclamăm că mai mult ca oricând suntem hotărîţi să ne servim de mecanismul Societăţii Naţiunilor pentru a împiedeca orice recurgere la forţă”. PRESA FRANCEZĂ ŞI MANIFESTUL PENTRU PACE PARIS, 22 (Danub). — Pentru prima oară în actuala sesiune a consiliului Societăţii Naţiunilor, presa franceză salută nu numai cu satisfacţie, ci cu entuziasm, rezultatele conferinţei din Geneva. Această schimbare de dispoziţie se datoreşte manifestului pentru pace, redactat ori de cele patru mari puteri, în şedinţa comitetului de studii european. Journal" *crîc ci acest apel este o adevărată apoteoză a păcii şi că nimic nu lipseşte pentru a complecta tabloul magnific pe care l-a oferit şedinţa de ori a comitetului european, decât simbolul cel mai sublim al solidarităţii omenirii, Simfonia a noua a lui Beethoven. „Petit Journal“ declară că acest prim manifest european va avea un erou şi mai însufleţit în oraşele şi satele întregii Europe, decât a avut eri în sala Societăţii Naţiunilor“. Centrul orașului Bacău a jp g vw» m bacan Mai multe magazine distruse.-Pagube de milioane BACĂU, 22. — La ora 3 jumătate noaptea s’a declarat un incendiu în plin centrul orașului. In scurt timp, imensa clădire a magazinului „Coitsum“, proprietatea ti-Sui losîî Isac, a fost o mare de flăcări. Focul s’a declarat de la început cu o intensitate extraordinară. Dându-se alarma, au sosit la locul sinistrului pompierii sub comanda d-lui Iocof. Pârvulescu, care au găsit întreaga clădire cuprinsă de flăcări. Cu toate sforţările supraomeneşti depuse de pompieri, focul a făcut progrese uimitoare, cuprinzând etajele de sus ale clădirii şi întînzânduse la corpul de case din spate, care corespunde in str. Soarelui. Centrul oraşului era ameninţat de flăcări. Locatarii vecini au început să-şi evacueze casele. S’a produs o panică indescriptibilă. Focul se poate vedea de la periferiile depărtate ale oraşului. La locul incendiului au venit mii de curioşi. Elevii de şcoală din oraş depun o muncă uriaşă pentru a evacua clădirea restaurantului şcoalei de aplicaţie. Trotuarele sunt pline de mărfuri şi lucruri casnice, mente, proprietatea fraţilor Isac. Au suferit pagube serioase cu evacuarea, restaurantul şcoalei de menaj, d-na Voitinovici, avocat Isac, avocat Reisel, dentist Scheidner, croitoria Iuseni, farmacia Marhatovici. Din apartamentele distruse nu s’a putut salva aproape nimic. In ultimul moment plafonul laboratorului farmaciei Malhatovici s’a dărâmat complect. Pagubele sunt de zeci de milioane. Graţie muncii depuse de d. locotenent Pârvulescu, şeful pompierilor locali, restul clădirilor au fost salvate. D. prim procuror Mina Goroveî conduce personal ancheta. In cursul nopții au fost anchetați d-nii Isac si întregul personal. * T„u - *-• •■ ‘r ’ procuror Mina Gorovei, prefect administrativ Nicolae Ionescu, poliţai George Fălticineanu, împreună cu tot aparatul poliţienesc. Au venit de asemenea şi pichetele de incendiu ale tuturor regimentelor din garnizoană. Focul luând proporţii, s’a apelat la motopompele întreprinderilor Fildemian, care sub conducerea d-lui inginer Filderman, contribue în largă măsură la localizare. In timp de o oră, focul a cuprins întreaga clădire a magazinului „Consum“, din centru și din str. Soarelui, apartamentele situate deasupra farmaciei Malhatoriei şi apartamentele fie deasupra, croitoriei Juseni şi cofetăria Ionescu. Până la ora când telefonez, focul a distrus complect toate aceste aparta ■I—»" I ....ii I I ... .ii—— ».I Ravagiile cutremurului din Java BATAVIA, 22 (Rader). Ultimele ştiri asupra ravagiilor produse de cutremurul de Marţi, în regiunea centrală a insulei Java, anunţă că sunt 18 morţi şi 40 răniri. Dintre aceştia, 15 sunt în stare foarte gravă. Cutremurul a nimicit sute de case ale indigenilor. Starea sănătăţii generalului Berthelot PARIS, 21 (Rador). — Buletinul medical dat astăzi de dimineaţă strata că starea sănătăţei generalului Berthelot este satisfăcătoare. Modul cum funcţionează inima lasă singur de dorit. D. SCHOBER INVITAT LA PRAGA PRAGA, 22 (Danub). — Ministrul de externe cehoslovac, d. Beneş, a remis ori vice-cancelarului austriac dr. Schober, la Geneva invitaţia de a veni la Praga. Călătoria d-lui Schober va avea loc probabil in luna Martie. Programul va fi cel stabilit in Noembrie trecut, cuprinzând mai cu seamă chestiunile economice. Păit© jos de pe sobă, c’o să răcești.