Dimineaţa, ianuarie 1931 (Anul 27, nr. 8630-8658)

1931-01-24 / nr. 8651

A­nul XXVII - Ho. 8883 IO Pacrint Sâmbătă 24 Ianuarie 1831 Un mare sunament pe hârtie cromo va oferă REALITATEA ILUSTRATĂ număr special in 32 pagini, cu suta da clisae in S culori și un material extraordinar. —­ PREȚUL 10 Lei Fondată in 1304 de CONST. MILLE 1j 3 lei j) București, Str. Const. Mille 7-51 (Sârim­ar) TELEP,­s Centrala : 308 67, 324/73, 348 79, 353/34 Direcția: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 310/66 DEMOCRAŢIA Şl CULTURA Relevăm mai întâiu o deosebire r de atitudine, care este caracteris­tică şi merită să fie subliniată. In şedinţa Camerei din ziua de Miercuri, guvernul n’a găsit nici un răspuns de dat, n’a avut nici un cuvânt de spus la întrebările precise puse de doi deputaţi în chestiunea urcării taxelor vamale la hârtia importată din străină­tate. Şi din atitudinea adoptată de marea majoritate a deputaţi­lor se vedea lămurit că chestiunea aceasta prezintă pentru reprezin­­tanţii naţiunii un interes foarte viu. Iar dintre cei doi deputaţi inter­­pelatori, unul — d. D. R. Ioani­­fescu — este un fost ministru şi un membru important al partidu­lui naţional-ţărănesc­ Totuşi, banca ministerială a păstrat un mutism desăvârşit. Insă, depe aceiaşi bancă s’a ri­dicat îndată un d. ministru, ca să respingă Învinuirile privitoare la ingerinţe electorale, învinuiri for­mulate de d­l. Ne­­jură, deputat liberal. S-a ridicat şi a vorbit de ministru şi a mai fost susţinut de doi deputaţi din majoritate. Aşa­dar, o chestiune cum este amestecul ilegal al unor funcţio­nari ai statului în nişte alegeri parţiale a prezin­tat în ochii guver­nului o însemnătate mai mare de­cât o chestiune de o primă şi înal­tă importanţă culturală, cum este, netăgăduit, chestiunea preţului hârtiei. Nu-i aşa că este destul de ciu­dată şi cât se poate de caracteris­tică această atitudine deosebită a guvernului? Ciudăţenia faptului sporeşte, până a deveni aproape inexplica­bilă, când ştim că acelaş partid din care e format actualul gu­vern, a dus în anii de lungă opo­ziţie o campanie înverşunată şi necruţătoare împotriva fabricilor de­­hârtie -d­in ţara, acuzându-le că sunt constituite într’un trust de speculă, împinsă până la jaful cel mai scandalos. Domnii cari deţin actualmente puterea, ne-au spus lucrurile a­­cestea şi ne-au dat asigurarea că, odată veniţi la guvern, vor avea ca primă grijă să desfiinţeze trus­tul şi să ieftinească un articol de atât de mare necesitate, cum este hârtia. Iar acum vor să facă tocmai contrariul. De ce? E o întrebare căreia în Zadar îi căutăm un răspuns cât de plauzibil. De pildă, tot de la ei am aflat că fabricile de hârtie, aşa de dori­toare de câştiguri cât mai mari, sunt liberale. Urmăreşte oare par­tidul naţional-ţărănesc sau mă­car guvernul eşte din acest partid să asigure acţionarilor liberali o situaţie şi mai privilegiată decât aceea de care ei se bucură actual­mente? Ar fi extrem de ciudat, cu atât mai ciudat, cu cât s’ar face, între altele, dovada că în chestiunea a­­ceasta guvernul vrea, vorba ceea, să devie mai catolic decât Papa. In adevăr, în şedinţa Camerei de care am pomenit, deputatul li­beral, d. Negură, a spus textual: „Noi, liberalii, vă rugăm să luaţi măsuri, ca preţul hârtiei să se micşoreze“. Dar chestiunea hârtiei — adică a preţului şi a calităţii hârtiei — prezintă o altă latură de o deose­bită însemnătate politică, naţio­nală şi culturală. Am putea spu­ne, fără a avea câtuşi de puţin sentimentul că exagerăm, că atitu­dinea adoptată de un guvern faţă de chestiunea hârtiei — acest ele­ment cultural de prima importan­ţă — lămureşte şi defineşte senti­mentele şi intenţiile acelui gu­vern faţă de marea şi vitala pro­blemă a ridicării culturale. A pune la dispoziţia caselor de editură şi în genere a industriei grafice hârtie cu preţ cât mai re­dus şi de calitate cât­­ bună, înseamnă, în primul rând, a în­lesni răspândirea culturii în po­por, înseamnă, prin urmare, a face opera cea mai adevărat de­mocratică. Tocmai în chestiuni de acestea se vede şi se judecă spiritul demo­cratic. Guvernul şi partidul naţional­­ţărănesc au, aşa­dar, obligaţia de a nu arde şi de a nu distruge com­plect programul din care şi-au fă­cut întregul piedestal pe care pre­tind că stau şi toată raţiunea lor de a fi. N. BATZARIA Vaporul „Regele Carol“ în primejdie Luptând cu ciclonul 12 ore, el intră în port cu catargele și radio telegrafia distruse Vaporul „Regele Carol“, al servi­ciului maritim român, de sub co­manda d-lui căpitan Maximilian Hrubes, a sosit alaltăeri la Cons­tanta cu o întârziere de 12 ore, din cauza unui violent ciclon, cu care a avut de luptat pe Marea Neagră. Vasul se înapoia în ţară, venind din cursa regulată a Egiptului. Cons­tantinopolul îl părăsise în condiţiuni normale. Din dreptul punctului Kavac, si­tuat la eşirea din Bosfor, Marea a început să se agite, intr’un mod cu totul neobişnuit. După câteva ore de navigat, valurile au devenit for­midabile. Se înoptase când „Regele Carol“ a fost prins în raza unui ciclon de o intensitate neobişnuită. Echipajul făcut sforţări cu adevărat eroice pentru a preveni un naufragiu. Atât comandantul, cât şi ofiţerii au stat neîncetat la posturile de co­mandă. Către miezul nopţei, un zgomot asurzitor a cutremurat vasul, de la pupă la proră. Uraganul rupsese ambele catarge ale vaporului. Urmarea a fost că „Regele Carol“ a rămas să lupte ca valurile uriaşe ale mărei, fără a mai fi în situaţi­­unea de a mai corespunde cu us­catul prin radio telegrafie, intru­cât antena, aşezată intre cele două ca­targe, fusese distrusă. Catargul la proră, în cădere a rupt lanţul ancorei de la tribord, care a căzut în mare. LIPSA DE ŞTIRI întârzierea mare şi lipsa de ori­ce ştiri azi făcut ca organele S. M. R. din Constanţa să se arate în­grijorate de soarta „Regelui Ca­rol”, mai ales că din Constanti­­nopol se telegrafiase că vaporul părăsise ţărmul de­­-i Qala’a.. La prânz ţăpoiul „Hindpes,, Maria“ a fost trimis în recunoaş­tere, la larg, cu toată furtuna care bântuia încă, întors la ţărm, comandantul Principesei Maria“ n’a putut ra­porta nimic, cu privire la soarta vasului dispărut, întrucât recu­noaşterile făcute în toate direc­ţiunile, nu duseseră la nici un re­zultat In cele din urmă la ore­le 18 şi 50 minute ,r­egele Cărei” a apărut în faţa ba­zinului portului Constan­ţa, unde a intrat fără a în­­tâmpina prea mari greu­tăţi. Pachebotul „Dacia”, care este în cursă pentru Alexandria, a a­­nunţat prin radio că înaintează cu viteza redusă, din cauza hulei grozave ce domneşte pe mare, a­­vând la bord 53 de călători şi 485 tone mărfuri. O altă depeşă, primită aseară la direcţiunea S. M. R. din Capi­tală, anunţă că vaporul „Durostor“ a eşit cu bine în Bosfor, înaintând spre Burgas (Bulgaria), unde ur­mează a ţării etapă, cu o mteză de 5 mile pe oră. „REGELE CAROL INTRĂ IN RE­PARAŢIE Pe bordul „Regelui Carol“ se a­­flau 10 călători şi 15 tone de marfă. Acest vas va pleca azi la Cons­­tantinopol, unde urmează a i se monta noul catarge, întrucât a­­ceastă reparaţiune nu i se poate face la noi în ţară. Cursa Constanţa-Cospoli-Pireu- Alexandria, din această săptămână, a fost anulată, întrucât nu există nici un vas de rezervă, care să în­locuiască pe „Regele Carol“, cât timp va fi reţinut în reparaţie, şi lin bubuit puternic. Vântul rupsese şi al doilea catarg — cel din pupă. In timpul acesta vântul împingea vasul spre sud-est cu toate eforturile maşinilor şi ancorelor. Comandantul M. Hrubeş, secundul Michu, ofiţerii Balotă şi Zervo, nostromul Iliescu, timonierul Marin Radu, intendentul Rusescu, doc­torul Petrovici, medicul bordului, apoi întreg echipajul de punte, maşini şi restaurant, lucrau toţi ca nişte eroi ex­­punându-şi la fiecare pas viaţa, valu­rile trecând de pe un bord pe altul şi măturând tot ce întâlneau In calea lor Iile Rusescu chelnerul comr.­n­dantului lui i V ft­. i i SOSIREA Când să o ia la drum spre Constanţa După un sfert de oră altă trosnitură recunoască puţin apropierea ţărmului. ......................... ' ' in larg apa este albastră, la adâncimi potrivite verzuie iar mai in apropiere de mal gălbuie. După aceste indicaţi­­uni s’a putut stabili că vaporul se află aproape de mal. De văzut nu se vedea nimic in faţă nici până la 10-15 metri. Pe când pe uscat uraganul nu a durat decât o noapte Iar viscolul l-a urmat o zi, totuşi pe mare uraganul s’a men­ţinut şi se menţine Încă, orizontul fiind complect închis. „Regele Caro!“ cu echipajul Sui, intrat în Constanţa, după lupta cu groazrel­nicul ciclon Ce spune şeful serviciului martim D. comandor N. Ionescu Johnson, directorul superior Al S. M. R., ne-a făcut următoarele declaraţiuni, cu privire le­ accidentul „Regelui Ca­rol“: — „întotdeauna în sezonul de Iar­­nă, Marea Neagră este bântuită de furtuni violente. Ciclonul de Luni noapte este ace­laşi care cu o zi mai înainte devas­tase o parte a Germaniei şi Polonia şi care, urmându-şi drumul spre Sud, a suflat şi asupra Mărei Negre. Vaporul nu are decât o ancoră pier­dută, care va fi înlocuită la Con­stanţa şi ambele catarge rupte. Ţin să vă spun că „Regele Carol“ este singurul vapor de călători al S. M. R, care are catarge de lemn. Astăzi va pleca, pentru a i se face reparaţii, la Constantinopol, iar săp­tămâna viitoare îşi va relua cursele regulate, pe linia Egiptului“. ★ Ştiri sosite din Constanţa anun­ţă că uraganul a provocat ravagii şi în acest oraş. Numeroase case au fost desco­perite, iar stâlpii electrici, telefo­nici şi telegrafici, au fost doborîţi la pământ. Zăpada depusă de viscol, atin­ge, pe alocuri, un metru. Câteva vapoare ancorate în port au suferit unele avarii. Pagubele sunt foarte mari. GEORGE MANTTA Ce poveste­sc marinarii Am arătat că vaporul Regele Carol al Serviciului Maritim Român s’a îna­poiat Marţi seară in portul Constanţa. M’am dus în port ca să stau de vorbă cu comandantul vaporului d. căp. Ma­ximilian Hrubes şi cu ceilalţi marinari pentru a afla amănunte asupra acestei călătorii pline de peripeţii. Vaporul este într’un hal indescripti­bil pe urma luptei eroice pe care a dus-o cu elementele. Ambele catarge sunt rupte dela capelatura şarturilor Copastia (balustrada) punţii principale strat şi ele rupte pe alocuri Turţuri mari de ghiaţă atârnă peste tot. Puntea de comandă e plină de ză­padă şi ghiaţă. Vreo două uşi rupte. Băncile de pe covertă smulse din şuru­­puri au fost plimbate dintr’un bord în celalt. In restaurant şi în unele cabine se mai vede urma valurilor ce au pă­truns înăuntru asaltând vaporul. Iată cum a decurs această teribilă Călătorie. Vaporul Regele Carol a plecat din Constantinopol reglementar. Duminecă dimineaţă la orele 10.30 pe o vreme minunată de primăvară, cu soare cald şi timp liniştit, fără o adiere măcar. PRIN FURTUNĂ La orele 11.55 când a eşit din Bosfor a avut vreme senină şi timp frumos. A navigat astfel două-trei ore, când tim­pul a început să se strice. Se făcuse întunerec şi pe la orele 7 seara a În­ceput să cadă o ploaie caldă de vară. Din ce în ce ploaia devenea mai a­ ___________________ bundentă şi vântul Care bătea uşor nu-­­ a făcut ca la uscat lumea, cepuse să se Înteţească. __. 'sosirea vaporului, să fie înainte de miezul nopţii a început furtună, orizontul devenise opac, nu se vedea nici un far — trebuia să se zărească cel dela Tuzla. S’au făcut sondagii şi s’a constatat că apa are o adâncime de 46-47 metri. In timpul a­­cesta furtuna se înteţea, variii­ mari dădeau asalt vaporului, până ce pe la orele 1.30 noaptea furtuna s’a transfor­mat în uragan. Vântul bătea cu o viteză de cel puţin 25-30 metri pe secundă. Vaporul a fost întors cu vârful spre valuri — la cap cum spun marinarii — şi după sondagiile mari indicau o adân­cime de circa 30 metri s’au aruncat am­forele, astfel cum se procedează in împrejurări similare CU CATARGUL SMULS Furtuna luase proporţii fantastice. Uraganul ii luase locul şi valuri cât munţii treceau peste punte. Vasul sălta ca o coajă de nucă intr’o oală cu apă clocotită. Când pe o parte, când pe alta, vaporul se înclina până la 43-45 grade. Ferestrele cabinelor inferioare intrau până în apă. Şi în timp ce cu toate eforturile echipajului, ofiţerilor şi comandantului, vaporul era împins în derivă cu toate ancorele prinse de fund, la orele 3 dimineaţa se aude un pârâit grozav. Catargul dela proră s’a rupt dela capelatura şarturilor, târând cu el şi antenele telegrafiei fără fir. Dela acea oră nu s’a mai putut co­munica cu posturile de t. f. f. ceeace care aştepta lagrijorati. S . :■­­niţi: „VEDEM PĂMÂNT...“ Cei doi călători dela cl. I şi 8 dela cl. III, având Încredere In faima de buni navigatori a marinarilor români s’au comportat deasemenea admirabil. In sfârşit după 36 ore de tăvăleală pe o mare infernală cu ploaie şi ninsoare abundentă, cu mare greutate vaporul a putut să se urnească puţintel în loc. Vântul îl derivase 60 mile Nord-Est, travers de punctul Sabla. Potolindu-se puţintel vremea vaporul a ajuns să s’a coniiieri caJm­­ituna zmuH r­­cora din tribord cu s­chee de lanţ, deci cam 14 metri lungime .In sfârşit la orele 8 seara vaporul Regele Carol a ajuns In port, ca vai de el, cu tot personalul frânt de oboseala luptei dată cu uraganul şi nedormit de trei nopţi in care timp toată lumea a stat de veghe la posturi. Vestea sosirii vaporului Regele Carol in port a produs o mare bucurie în tot oraşul ai cărei cetăţeni sunt legaţi su­fleteşte de mare şi marină. ION DUPLOYEN Textul manifestului de pace elaborat la Geneva GENEVA, 22 (Rador). Iată tex­tul manifestului de pace, redactat de d-nii Briand, Henderson, Grandi şi Curtius şi aprobat în aplauzele generale, la încheierea lucrărilor comisiunei de studiu a Uniunei eu­ropene : „In ultimele zile am examinat şi discutat între noi problemele ce se pun guvernelor noastre respective. Ne-a apărut limpede că una din piedicile ce se împotrivesc reface­­rii economice este lipsa de încrede­re în viitor, datorită îngrijorării ce domneşte cu privire la situaţia po­litică. Această îngrijorare a fost sporită prin anumite zvonuri, ema­nând din cercuri lipsite de răspun­dere, despre posibilitatea unui răz­boi şi internaţional. „Recunoaştem că există în mo­mentul de faţă în Europa dificultăţi politice şi că ele au fost mărite şi mai mult din cauza nestabilităţii şi a depresiunei economice, rezultând dintr’o criză generală. „Cel mai bun lucru pe care l’am putea face pentru a ameliora situa­ţia economică, este să nu lăsăm nici o îndoială asupra trăiniciei pă­cii în Europa. „In calitatea noastră de miniştri ai Afacerilor Streine sau de repre­zentanţi ai ţărilor europene, ţinem să proclamăm că mai mult ca ori­când suntem hotărîţi să ne servim de mecanismul Societăţii Naţiunilor pentru a împiedeca orice recur­gere la forţă”. PRESA FRANCEZĂ ŞI MANIFES­TUL PENTRU PACE PARIS, 22 (Danub). — Pentru prima oară în actuala sesiune a con­siliului Societăţii Naţiunilor, presa franceză salută nu numai cu satis­facţie, ci cu entuziasm, rezultatele conferinţei din Geneva. Această schimbare de dispoziţie se datoreşte manifestului pentru pace, redactat ori de cele patru mari puteri, în şedinţa comitetului de studii euro­pean. Journal" *crîc ci acest apel este o adevărată apoteoză a păcii şi că nimic nu lipseşte pentru a com­plecta tabloul magnific pe care l-a oferit şedinţa de ori a comitetului european, decât simbolul cel mai su­blim al solidarităţii omenirii, Sim­fonia a noua a lui Beethoven. „Petit Journal“ declară că acest prim manifest european va avea un erou şi mai însufleţit în oraşele şi satele întregii Europe, decât a avut eri în sala Societăţii Naţiunilor“. Centrul orașului Bacău a jp­ g vw» m b­acan Mai multe magazine dist­ruse.-Pagube de milioane BACĂU, 22. — La ora 3 jumătate noaptea s’a de­clarat un incendiu în plin centrul orașului. In scurt timp, imensa clădire a magazinului „C­oitsu­m“, proprietatea ti-Sui losîî Isac, a fost o mare de flă­cări. Focul s’a declarat de la început cu o intensitate extraordinară. Dându-se alarma, au sosit la locul sinistrului pompierii sub comanda d-lui Iocof. Pâr­­vulescu, care au găsit în­treaga clădire cuprinsă de flăcări. Cu toate sfor­ţările supraomeneşti de­puse de pompieri, focul a făcut progrese uimitoare, cuprinzând eta­jele de sus ale clădirii şi întînzându­­se la corpul de case din spate, care corespunde in str. Soarelui. Centrul ora­şului era ameninţat de flăcări. Locatarii vecini au început să-şi evacueze casele. S’a produs o pani­că indescriptibilă. Focul se poate vedea de la peri­feriile depărtate ale ora­şului. La locul incendiului au venit mii de curioşi. Ele­vii de şcoală din oraş de­pun o muncă uriaşă pen­tru a evacua clădirea res­taurantului şcoalei de a­­plicaţie. Trotuarele sunt pline de mărfuri şi lu­cruri casnice, mente, proprietatea fra­ţilor Isac. Au suferit pagube serioase cu e­­vacuarea, restaurantul şcoalei de menaj, d-na Voitinovici, avocat Isac, avocat Reisel, dentist Scheid­­ner, croitoria Iuseni, farmacia Mar­hatovici. Din apartamentele distruse nu s’a putut salva aproape nimic. In ulti­mul moment plafonul laboratorului farmaciei Malhatovici s’a dărâmat complect. Pagubele sunt de zeci de mili­oane. Graţie muncii depuse de d. loco­tenent Pârvulescu, şeful pompieri­lor locali, restul clădirilor au fost salvate.­­ D. prim procuror Mina Goroveî conduce personal ancheta. In cursul nopții au fost anchetați d-nii Isac si întregul personal. * T„u - *-• •■ ‘r ’ procuror Mina Gorovei, prefect ad­ministrativ Nicolae Ionescu, poliţai George Fălticineanu, împreună cu tot aparatul poliţienesc. Au venit de asemenea şi pichetele de incen­diu ale tuturor regimentelor din garnizoană. Focul luând proporţii, s’a apelat la motopompe­­le întreprinderilor Fil­­demian, care sub condu­cerea d-lui inginer Fil­­derman, contribue în lar­gă măsură la localizare. In timp de o oră, focul a cuprins întreaga clădire a magazinului „Consum“, din centru și din str. Soa­relui, apartamentele si­tuate deasupra farmaciei Malhat­oriei şi apartamen­tele fie deasupra, croito­riei Juseni şi cofetăria Io­nescu. Până la ora când telefo­nez, focul a distrus com­plect toate aceste aparta­ ■I—»" I ....ii I I ... .­ii—— ».­I Ravagiile cutremurului din Java BATAVIA, 22 (Rader). Ultimele ştiri asupra ra­vagiilor produse de cutre­murul de Marţi, în regiu­nea centrală a insulei Ja­va, anunţă că sunt 18 morţi şi 40 răniri. Dintre aceştia, 15 sunt în stare foarte gravă. Cutremurul a nimicit sute de case ale indigeni­lor. Starea sănătăţii genera­lului Berthelot PARIS, 21 (Rador). — Buletinul medical dat astăzi de dimineaţă st­rata că starea sănătăţei generalului Berthelot este satisfăcătoare. Modul cum funcţionează inima lasă singur de dorit. D. SCHOBER INVITAT LA PRAGA PRAGA, 22 (Danub). — Ministrul de externe cehoslovac, d. Beneş, a remis ori vice-cancelarului austriac dr. Schober, la Geneva invitaţia de a veni la Praga. Călătoria d-lui Schober va avea loc probabil in lu­na Martie. Programul va fi cel sta­bilit in Noembrie trecut, cuprinzând mai cu seamă chestiunile economice. Păit© jos de pe sobă, c’o să răcești.

Next