Dimineaţa, ianuarie 1931 (Anul 27, nr. 8630-8658)

1931-01-14 / nr. 8641

Anul XXVII — Ho. 8641 Mifia a II a minunatei revista m­agazinul Da vfinsara pretutindeni 12 Pagini Miercuri 14 Ianu­am 1931 ■ww"«"—I"«»: 'M­i. .1) am B ftifflBITl Fondată in 1904 de CONST. MILLE H 3 Lei |[ București, Str. Const. Miile 7-11 (Sărindar) TELEF. : Centrala : 306/67, 326/73, 366/79, 353/56 Direcţia: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 310/66 Nu uitaţi ca au avut primele trei fascicole CRIMELE INCHIZIŢIEI (Tainele mormintelor din Barcelona) 3 lei fascicola Publicaţii pentru săteni Primesc dintr’o comună din ve­chiul regat primul număr al unei reviste, întemeiată cu­ scopul de a contribui ca „pătura de jos să fie ridicată la nivelul cultural al celor­lalte ţări civilizate“. Un scop frumos şi mai ales nece­sar, iar cei cari, prin publicarea re­vistei, s’au pus în serviciul lui, sunt în mare majoritate membri ai învă­ţământului primar, deci oameni în­sufleţiţi de cele mai bune gânduri şi de cel mai curat idealism. Dar răsfoind revista, căreia îi urez tot succesul, şi citind conţinu­tul ei, nu mă pot opri dela unele re­­flexiuni, mai ales că întemeietorii ei îmi cer prin scrisoare modesta mea părere. Ar însemna să ne silim a dovedi evidenţa, insistând asupra marei necesităţi de a trezi in massele ţără­neşti gustul de carte şi de citire şi de a crea pentru aceste masse tre­buinţe de ordin intelectual. In pri­vinţa aceasta, nu există şi nu pot exista două păreri deosebite. Ceeace trebue lămurit şi stabilit, este mijlocul sau mijloacele cele mai nimerite de a ne apropia de ţinta spre care tindem. De pildă, o revis­tă pentru săteni, cum s’au gândit sâ facă inimoşii învăţători de cari am pomenit, este un mijloc bun şi efi­cace, care duce la scopul urmărit. Însă, cu condiţia ca o astfel de publicaţie să fie într-adevăr pentru săteni. E o afirmaţie care trebue mai bi­ne precizată. A scrie pentru săteni, nu înseam­nă a scrie despre săteni. De asemenea, nu te apropii de scopul ce ţi l-ai propus, dacă mărgi­­nindu-te să spui că scoţi o publica­ţie destinată sătenilor, te foloseşti de titlul publicaţiei, ca să-i umpli coloanele cu o literatură de calitate mai bună sau mai mediocră, dar ca­re nu merge la sufletul ţăranului şi nu e socotită de el ca un ce­rupt din sufletul lui. Pentru astfel de producţiuni bele­tr­­i­c,fc, avem, slavă Domnului, la oraşe, reviste şi publicaţiuni in nu- i măr mult mai mare decât se simte nevoe. Intr’o ordine de idei asemănătoa­re, o publicaţie apărută cu scopul de a ridica nivelul cultural al pătu­­rei ţărăneşti, nu trebue să aibă un caracter special folkloristic, deve­nind o colecţie de producţiuni ale literaturei populare. Fireşte, este nevoe — şi încă foar­te mare — de a strânge şi de a nu lăsa să se piardă tot ce a produs ge­niul şi imaginaţia poporului român. Numai că publicaţiuni de acestea îşi au alt rost. Lucrări uşoare, poveşti scrise cât mai simplu şi într’o limbă cât mai desbrăcată de neologisme, bucăţi cari să redea vigurosul humor popu­lar, sfaturi şi îndrumări bine chib­zuite şi privitoare la viaţa şi la ocu­paţiile ţăranului, îndemnuri discret făcute spre o îmbunătăţire a condi­­ţiunilor de traiu. Astfel de îndemnuri devin şi mai eficace, când sunt sprijinite pe exemple, pe fapte bine săvârşite de ţărani din alte localităţi sau re­giuni. De­sigur, nu pot fi decât bine ve­nite sfaturi de igienă, sfaturi de fe­rire de boli, precum şi reţete sim­ple şi uşoare, pentru îngrijirea să­nătăţii oamenilor şi pentru îngriji­rea vitelor. Cred că au o influenţă in bine şi descrieri despre modul cum trăesc şi cum îşi orânduesc gospodăria ţă­ranii din ţări mai înaintate. Aseme­nea exemple pot servi ca un stimu­lent destul de eficace, ca să îndu­plece şi pe ţăranii noştri la crearea în traiul şi în gospodăria lor de con­­diţiuni mai bune. Aşa credem noi, în linii generale, că trebue să fie o publicaţie destina­tă sătenilor. N. BATZARIA Starea generalului Ber­­thelot e foarte îngrijo­rătoare PARIS, 11. (Rador). — Starea gene­ralului Berthelot era azi dimineață neschimbată. Bolnavul s’a putut o­­ftihni liniștit toată noaptea. PARIS, II (Rador). — Al doilea buletin medical relativ la starea genera­lului Berthelot, publicat la ora 18, are următorul cuprins : „Slăbiciune car­diacă, uşor sub-delir, sta­rea pulmonară neschim­bată, starea generală se menţine foarte serioasă“. ★ CURBA DE SACRIFICIU •— Pe d. șef de cabinet nu-l găsesc la curba de sacrificiu... — Vezi-I la curba de beneficiu... Consiliile de miniştri din săptămâna aceasta Ce chestiuni se vor discuta Săptămâna aceasta va avea loc o serie de consilii de miniştri Primul consiliu se va ţine mâine, Marţi. In acest consiliu se va hotărî nu­mirea noului director general al c. f. r. Este probabil că alegerea se va opri asupra d-lui general Mihail Io­­nescu, care a mai fost director ge­neral şi subsecretar de stat al c. f. r. Apoi consiliul va stabili instruc­ţiunile pe care guvernul urmează să le trimită delegaţilor României la conferinţa economică europeană şi la conferinţa agrară, ce vor avea loc luna aceasta la Geneva. In celelalte consilii din cursul săptămânii se va stabili programul de lucru al Corpurilor legiuitoare, cari îşi reîncep activitatea Luni 19 cor. Primele proecte cari vor fi luate în discuţie sunt cele ale ministeru­lui armatei şi ale ministerului de justiţie: codul penal, codul civil şi codul comercial, care sunt trecute prin Consiliul legislativ. ★ De asemenea urmează a fi luat în discuţie, printre primele proecte, şi cel al ministerului de domenii, tre­cut alartăeri prin delegaţia econo­mică a guvernului, pentru valorifi­carea cerealelor. Anchetarea asociaţiilor teroriste S’au operat noui arestări Percheziţiile făcute în ţară pe la In oraşele unde îşi au sediile faimoasele batalioane. Până acum nu se ştie ce re­­zultate au dat aceste noui în­­vestigaţiuni. organizaţiile gărzilor de fier şi ale Arhanghelului Mihail, au dat la iveală o serie de lucruri de natură să provoace o vie îngrijorare în cercurile conducătoare. In special la Galaţi au fost gă­site aşa zise cuiburi frecventate de un mare număr de şcolari tineri şi de şomeuri, cari erau aduşi acolo speculându-se lipsurile şi nevoi­le în care trăesc ei. „ Se pare că măsurile de ordine luate în ţară n’au dat rezultatele la care se aşteptau cei ce le-au ordonat. De pildă la Iaşi, cu toate percheziţiile şi unele arestări ce s’au făcut, organizaţiile Arhan­ghelul Mihail şi Gărzile de fier, îşi continuă activitatea lor. In diferite cartiere ale Iaşilor a­­genţii acestor organizaţiuni conti­nuă să lucreze terorizând o parte din populaţie. S’au găsit şi manifeste destul de numeroase prin care membrii or­ganizaţiilor, sunt îndemnaţi să nu dezarmeze şi să continue lupta. După indicaţiunile date de autorităţile superioare, s’au mai făcut ori o serie întreagă de cercetări noui şi descinderi In cursul nopţii organele de si­guranţă au făcut noui arestări printre membrii asociaţiilor „Găr­­zei de fier" şi „Arhanghelul Mi­hail" în Capitală ,şi nu diferite o­­raşe din provincie. Arestările au fost ordonate de parchetul de Ilfov, în urma stu­dierii materialului găsit cu prile­jul descinderilor ce s-au făcut. Arestaţii vor fi aduşi în Bucu­reşti şi predaţi parchetului. ★­­ CIOCNIRE DE AVIOANE ROMA, 11. (Rador). — Două avioa­ne militare, din centrul de aviaţie Centocello, s’au ciocnit un sbor. Pilo­­ţii nu au putut să se folosească da paraşuta, din caua Înălţimii prea mici la care se găseau. Amândoi pi­loţii au murit in cădere. — PARIS, Îl. (Rador). — Au fost nu­miţi mari ofițeri ai Legiunii de o­­noare d-nii: Paul Sabatier, Gustave Lanson, Vincent d’Indy, Albert Buis­­son, Jean Lesig­e și Andre Citroen. Temperatura va continua să scadă in nordul ţării După zilele atât de călduroase de la 1­ 7 Ianuarie, când termometrul s’a ridicat în sudul ţării până la -1-12 gr. C. (la 5 Ianuarie), a revenit deodată iarna în toată ţara, cu nin­soare, lap o viţă şi ger tot mai simţi­tor. Prezicerea făcută astă toamnă de astronomul francez Mémery s’a con­firmat în Unii generale. Iarna n’a fost atât de uşoară ca a­­nul trecut dar nici grea ca în alţi ani. Temperatura minimă înregistrată la Bucureşti a fost de —5 gr. C. în cursul nopţii, dar în Moldova şi Ba­sarabia gerul e mai mare. A nins abundent în toată ţara, în deosebire de anul trecut când iarna a fost secetoasă în Ianuarie şi Fe­bruarie. TIMPUL PROBABIL Cerul se va menţine mai mult a­­coperit în nordul ţării, unde va con­tinua ninsoarea, cu viscol pe alocuri. Temperatura va continua să sca­dă în nordul ţării. Cerul se va însenina parţial în Ol­tenia şi o parte din Muntenia, unde vom avea ziua o uşoară creştere a temperaturii, dar noaptea va fi ger UN FENOMEN CERESC CURIOS In urma informaţiunilor ce am cu­les cu privire la „curcubeul“ (?) ce s’a văzut în noaptea de 5 spre 6 ia­nuarie l­a Fălticeni şi care a speriat pe unii locuitori superstiţioşi, reie­­să conform explicaţiunei specialiş­tilor că­­a fost un simplu Halo lu­nar. Cum însă atmosfera era încărcată de multă umiditate şi în straturile superioare se formează nori Cirrus din ace de ghiaţă, halo-ul a luat di­verse coloraţiuni, ceea ce se observă mai des în zilele de toamnă sau pri­­măvara. Nu poate fi vorba clar de un „curcubeu“. Interpretarea superstiţioşilor că a­­cest fenomen atmosferic e un semn rău, aducător de războaie şi nenoro­ciri, nu are nici­ o raţiune, Halo-ul fiind provocat de reflecţia şi refrac­ţia razelor lunei în picăturile fine de apă şi în cristalii de gh­iţă ai norilor ce plutesc la circa 8-10.000 metri înălţime. Un avion poate trece prin Hale şi zbura de­asupra lui. VAL DE FRIG IN FRANŢA PARIS, 11. (Rador). — In regiu­nea de est a ţării, scăderea tempe­raturii s’a generalizat. In această regiune s’a înregistrat temperatura de 10 grade sub zero. Micile bălţi şi râurile sunt acoperite de o poj­ghiţă de ghiaţă, groasă de 8 kin centimetri Valul de frig se întinde şi asupra regiunii din sudul Franţei. La Ni­­mes, au fost Înregistrate 8 grade sub zero. VISCOL SI ZAPADA IN JAPONIA TOKIO, 12 (Rador). — In toată Japonia s’au produs viscole vio­lente şi zăpezi mari. Sunt numeroşi morţi şi răniţi. Pagubele sunt i­­mense. Toate comunicaţiile sunt în­trerupte pe mari întinderi. La Tokio domneşte un ger intens. Sunt temeri că numeroase vapoa­­re s’au scufundat. MARI INUNDAŢII IN TRANS IORDAN­IA IERUSALIM 12­­Danub.—Din ora­şul Akaba în Transiordania se a­­nunţă mari inundaţii. Numeroase case s’au prăbuşit şi dărâmăturile au fost luate de valuri. Mai multe persoane şi câteva mii de animale domestice s’au înecat. 1.500 de be­duini au rămas fără adăpost. IARNA NORMALA VISCOL. SI GER ASASINATUL DIN CARANSEBEŞ Doi ţărani omoară şi jefuesc pe un măcelar TIMIŞOARA, 12. — Un groaznic a­­sasinat a fost comis Sitmbătă seara la Caransebeş, in plin central oraşu­­lui asupra măcelarului Tofaldi Ár­pád in etate de 60 de ani. Considerat ca om bogat şi de o a­­variţie ciudată. — Întrucât işi purta veşnic cu el, intr'un coş Întreaga a­­vere bănească, — bătrânul măcelar fusese de multe ori pe punctul de a cădea victima criminalilor. Doi săteni, Tudor Serachim şi Ni­colae Rădoiu In etate de 28 şi 30 de ani, din comuna Rueni, la depărtare de zece kilometri de Caransebeş care auziseră despre averea măcelarului s’au hotărât să-l suprime. Ei şi-au pus planul in aplicare Sâmbătă, când au venit la Caransebeş cu lem­ne. Cei doi tărâni au stat adăpostiţi in cârciuma Davidescu de pe calea Lugojului, pândind închiderea mă­celăriei. La ora 8 seara, văzfind că Arpad Tofaldi pleacă spre casă l-au urmă­rit şi când acesta a intrat in locuin­ţa din str. C. F. R. l-a atacat lovin­­du-l cu o secure in cap şi cu un cuţit în gât. Victima a căzut scăldată în sânge iar criminalii au smuls coşul cu bani luând-o la goană pe străzi. Publicul, alarmat de un ucenic al măcelarului, care fusese martor la a­­sasinat, s’a pus in urmărirea crimi­nalului şi o adevărată goană a avut Ioc pe străzile oraşului. In timpul ur­măririi criminalul arunca cu banc­note in stradă pentru a zădărnici ur­mărirea. Totuşi unul dintre criminali a fost prins şi arestat. Victima se află in agonie. Raidul hidroavioanelor italiene Un raport al ministrului aeronauticei ROMA, 11. (Rador). — D­efilbo, ministrul aeronauticii, telegrafiază că hidroavionul pilotat de Baisioc­­chi, care amerizase forțat la pleca­rea din Bolama, a sosit eri la Fer­nando Noronha, find remorcat de un vapor. Marea fiind agitată, nu s’a putut proceda la demontarea radiatorului acestui hidroavion, care a continuat din această cauză să fie remorcat spre Nata. In noaptea trecută, tn apropierea farului de pe coasta Bra­ziliei, pe o ploaie torenţială, unul din flotoarele hidro-avionului s’a lo­vit de un vapor şi a suferit grave a­­varii. Graţie spirit»!TM de sacrificiu al «chinar.iniwî. g^fJtu-t »,TO?edn i­■ JPiN ridicăndu-se motoartea, aripile, mari, instrumentele şi sacul poştal. Flo­­toarele s’au scufundat apoi Escadrila rămâne prin urmare compusă definitiv din 11 hidroavioa­­ne. Experienţa raidului se îmbogă­­ţeşte prin recordul important, al re­­morcării unui hidroavion in plin Ocean, pe o distanţă de peste 1600 kilometri. PORT NATAL, 11. (Rador).— Esca­drila de hidroavioane italiene, com­pusă din 11 aparate, sub comanda d-lui Balbo, a plecat azi dimineaţă, la ora 8 şi 30, din Port Natal spre Bahia. BAHIA, 11 (Rador). — Hidroavi­­oanele italiene au amerizat aci, la ora 11.30, PRIMIREA ENTUZIASTĂ A ESCADRILEI ROMA, 12 (Rador). — După 6 ore şi 40 de minute de sbor, esca­drila de hidroavioane italiene de sub conducerea generalului Balbo, ple­cată din Port Natal, a sosit cu bine la Bahia. Cele 11 hidroavioane au ameri­zat în formaţie. D. ministru Balbo şi membrii e­­chipajului au fost primiţi de toate autorităţile din Bahia. Prefectul a salutat cu căldură in numele oraşu­lui, pe curagioşii aviatori. D. Balbo şi ofiţerii italieni întovărăşiţi de reprezentanţii autorităţilor şi escor­taţi de câteva detaşamente de ca­valerie, au parcurs în automobile oraşul în mijlocul aclamaţiilor en­tuziaste ale mulţimii •­ * Măsuri de ordine în Spania ! Hid de mi­r destinate să Împiedice cu desăvâr­şire orice perturbare a ordine! pu­blice. Consiliul a confirmat că ale­gerile vor avea loc la 1 Martie, de­­clarându-se totdeodată, că nu se va tolera nici o dezordine, care să a­­ducă vreo atingere sincerităţii ale­gerilor. S’au stabilit de asemeni măsuri împotriva concurentei manei de lu­cru străină, care încă nu este regle­mentată, aceasta în vederea reme­dierii șomajului din Andaluzia. Ultimul omagiu mare­şalului Joffre PARIS, 11 (Rador). — Parisul a dat azi după amiază, ultimul omagiu lui Joffre. Mii de oameni, mişcaţi şi reculeşi, au defilat prin faţa sicriu­lui defunctului mareşal Joffre. Seara, uşile capelei Invalizilor vor fi închise pentru public, ele urmând să fie redeschise peste 2—3 luni, când corpul defunctului va fi trans­portat, fără nici o pompă, spre a fi îngropat definitiv la Louveciennes. aortea aeia acaeni­csare prin emanațiuni de gaze p­une în primejdie toata tre­cți­unea

Next