Dimineaţa, martie 1931 (Anul 27, nr. 8687-8717)

1931-03-01 / nr. 8687

► i: D «OUI DECEPŢIE PENTRU MOSCOVA ! Iaut că a trecut şi „ziua roşie“ şi­ ziua de 25 Februarie — fără ca operantele ce guvernanţii de la Mos­cova legaseră de această zi să se realizeze, fie şi în cea mai mică prăsură. Era ziua în care comunismul din Europa şi din statele celorlalte con­tinente, avea să-şi afirme puterea şi să dea societăţii burgheze şi ca­pitaliste, dacă nu lovitura de gra­­fite, dar în tot cazul lovituri care să­­ zdruncine rău de tot Se aşteptau făuritorii bolşevici ai unei noui lumi şi ai unei noui so­cietăţi ca în toate capitalele şi ce­lelalte oraşe, unde bântuie atâta mizerie şi se adăpostesc atâtea su­ferinţe aprige, să aibă loc turburări grave, să se producă vărsări de srânge, să se ridice baricade şi să se îngrămădească ruine. In vederea unor astfel de eveni­mente, cari să le ducă apă la moa­ra lor, stăpânitorii Rusiei sovietice lucrează cu o îndârjire demnă de o pauză mai bună şi nu precupeţise­ră sacrificiile materiale. In afară de aceasta, situaţia ge­nerală in statele, cărora ei le arun­că epitetul dispreţuitor de „state burgheze şi capitaliste“, se prezin­tă în condiţiuni cari să le îndreptă­­ţească speranţele şi calculele. Şomajul este pretutindeni în cre­ştere şi pretutindeni face ravagii. In Germania, de pildă, numărul oamenilor fără lucru se apropie de­­cinci milioane, ceea ce înseamnă că mai bine de un sfert din populaţia loială a Reichului e lovită de şo­maj. Şi nici în celelalte ţări situaţia nu se prezintă din acest punct de şvedere în culori trandafirii. Insă oamenii flămânzi ascultă fiul puţin de vocea raţiunii şi a cu­­iminţeniei şi mult mai mult de gla­­jsul stomacului gol.­­ Această armată formidabilă de ameni lipsiţi de pâinea zilnică c­­a în calculele şi prevederile co­muniştilor moscoviţi un element­­câştigat prin anticipaţie pentru ca­uza lor, pentru planurile lor de Răsturnare a actualei ordine so­ciale. Sub Instigaţiile unor agenţi bine dresaţi şi instruiţi, milioanele de Şomeri ar fi pornit laolaltă cu co­muniştii calificaţi la asaltul autori­tăţii şi societăţii burgheze. Chiar fără să câştige biruinţa, era însă­­deajuns că s’ar fi produs vărsări de sânge şi tulburări, cari, comen­tate şi exploatate în interiorul Ru­siei, ar fi trezit speranţa în iluzia unei victorii finale şi mondiale a bolşevismului. Asemenea tulburări şi vărsări de sânge ar fi servit să mai întă­rească piedestalul puterii lui Stalin şi a celorlalţi „tovarăşi“ ai săi şi să justifice întru câtva străşnicia gu­­­Veicării lor tiranice. Din fericire, aceste speranţe şi tab­ule au dat greş pe toată linia. Excepţie făcând de unele incidente­­din două sau trei oraşe ale Germa­niei, „ziua roşie“ a trecut pretutin­deni în linişte desăvârşită. Insă menţinerea liniştei nu se da­­toreşte numai măsurilor drastice. O largă parte din aceasta se cade să-l atribuim acelora în al căror concurs bolşevicii puneau atâtea speranţe. Revine acest merit şi mulţimilor care, ce-i drept, suferă nespus de mult, dar sunt pătrunse de elemen­tarul adevăr că tulburările şi mij­loacele de violenţă nu îndreaptă şi nu îmbunătăţesc nimic, ci, dimpo­trivă, agravează şi mai rău situa­ţia. A fost, prin urmare, şi o fru­moasă biruinţă a bunului simţ, a judecăţii drepte şi cumpănite. Această constatare nu scuteşte însă pe guvernanţii nici unui stat de imperioasa datorie ce au de a căuta toate mijloacele prin cari s’ar putea eşi din actuala situaţie aşa de precară și plină de atâtea primejdii. N. BATZARJA ~ ■ ---——^—■fyţjflfr1—— | Anal XXVEI — Wo. 8638 0 adevărată comoară! REALITATEA ILUSTRATA apărută ori in­­ pagini, ca fotogra­fii senzaţionale. Preţul 10 lei. Fondată in 1304 de CONST. MILLE 3 Lei București, Str. Const. Mille 7-11 (Sfa­iaiar) trg.,.. Moartea unei luptătoare feministe LONDRA, 26. (Rador). — Lady Frances Balfour, văduva fratelui lordului Balfour şi fiica defunctului duce de Argyll, a murit la Londra, ori după amiază în vârstă de 73 ani Defuncta a fost o luptătoare con­vinsă pentru drepturile femeilor şi campioană a tuturor acțiunilor pen­tru emanciparea femeilor. Frământările grave din Germania — ■»■—in ——————e—■— Hitleriştii ameninţă cu revoluţia Situaţia se agravează zi cu zi tot mai mult în Germania. Criza eco­nomică şi financiară a aruncat în stradă peste 3 milioane de şomeuri, de oameni flămânzi şi în mizerie, elementul, cel mai primejdios pen­tru liniştea socială. In jurul acestor 3 milioane de­ guri flămânde, cari cu­ familiile lor reprezintă de­sigur 10 milioane de suflete,­­ se dă lupta mare între cele două curente extremiste, Intre comunişti­­i naţional-socialiştii d-lui Hitler. Ultimele alegeri generale au dat hitleriştilor iun succes neaştep­tat: au reuşit să pătrundă în Reich­stag 107 deputaţi din acest partid. CE URMĂRESC HITLERIŞTII Scopul lor, ca şi al comuniştilor, este revoluţia. Revoluţia, ca să re­aducă în Germania vremurile dina­inte de război, cu Kaizerul, Înar­mările şi militarismul, adică refa­cerea situaţiei, care a provocat războiul mondial. De aceea au şi părăsit parlamen­tul. Tribuna Reichstagului nu ofe­rea teren suficient pentru propa­ganda lor revoluţionară. Şi atunci au mutat lupta în stradă, cu Întru­niri publice şi manifestaţii de multe ori sângeroase.­­Vor să-i convingă pe şomeuri că regimul republican de astăzi este vinovat de criză şi de toate consecinţele ei grave; dar da­că Germania s’ar întoarce la regi­mul reacţionar din trecut, s’ar în­toarce şi „vremurile bune", când nu erau şomeuri şi se trăia liniştit şi bine. REICHUL IN PRIMEJDIE ? Nu numai guvernul Brüning, dar şi preşedintele Hindenburg şi-a dat seama de gravitatea primejdioasă a acestor agitaţiuni extra-parla­ment,are să de aceia aia.Meşalul a şi intervenit printr’o scrisoare perso­nală pe lângă hitlerişti, ca să rein­tre în parlament. Aceştia au refu­zat însă şi continuă agitaţiile revo­luţionare, răspândiţi prin circon­­scripţi­e în cari s’au ales. AGITAŢIA COMUNIŞTILOR De altă parte şi comuniştii desfă­şoară o activitate neobosită, cău­tând să înroleze în rândurile lor cât mai mulţi dintre şomeri. Ei pre­dică fericirile raiului bolşevic, cău­tând să-i ameţească pe muncitorii şomeri cu promisiuni ce se găsesc de cele mai multe ori in flagrantă contradicţie cu cele ce se petrec în Rusia comunistă. REPUBLICANII LA STRÂM­TOARE­­ La mijloc, între aceste două cu­rente revoluţionare, se găseşte repu­blica organizată, cu toate partidele politice de mijloc şi cu social-d­emo­­craţii, luptând pentru salvarea Rei­­chului. Chiar şi fotografia de mai sus arată o manifestaţie a organiza­ţiei republicane Reichsbann­er, ata­cată în »,:«-;*( timp' dii) doua părți: deojjaf»* k" • hh­Te...!i '-r de partea cealaltă da către com­onişti. Fotogra­fia da mai sus este prin urm­ara ima­ginea fidelă a situaţiei din Germa­nia. Frământările extremist« iau me­reu proporţii tot mai mari, iar gu­vernul republican trebue să vpc* toată forţa organizată a statului, pen­tru ca să menţie echilibrul intern şi să ferească Germania de o adevăra­tă catastrofă. Din această cauză s’au şi manifestat în ţările occiden­tale îngrijorări serioase in legătură cu cele ce se petrec în Reich, Poliţia reprimând o incăcare la Berlin între comunişti şi membrii organi­zaţiei pentru apărarea republicei, cu prilejul jubileului de 7 mii de existenţă a acestei organizaţii Reichstagul a luat vacantă BERLIN, 27 (Rador). — Reich­stagul a luat vacantă până la ince­­pututul săptămânii viitoare, când se aşteaptă importante hotăriri, de­cisive pentru soarta guvernului Luni va Începe dezbaterea bud­getului armatei, in care se cuprin­de şi deschiderea unui credit pen­tru un nou cuirasat. In actuala si­tuaţie parlamentară, budgetul n’ar putea­­ votat decât cu colaborarea, sau în cel mai rău caz cu abţine­rea social-democraţilor. Punerea guvernului în minoritate ar avea imediate consecinţe politice. Cancelar­ul Bruening continuă sforţările pentru a determina gru­pul national- german să reintre In Reichstag, asigurând votarea cre­ditelor militare. Numeroase vase naufragiate pe Marea Neagră Numărul marinarilor înnecaţi e mare CONSTANŢA, 26.­Tan­cul englez „W­elfield“, plecat în ziua de 24 Fe­bruarie din Constanţa cu 7522 tone benzină, a eşuat in dimineaţa zilei de 25 Februarie, ora 0, la 6 mi­le Est de Bosfor. La semnalele de ajutoa­re ale tancului „Wiel­­field“, i-a sărit în ajutor vaporul englez „Trevian“. Vaporul „Trevian“ în­cercând să se apropie de vasul naufragiat, a fost împins de furtună și s-a izbit puternic de o stâncă. Din știrile primite până acum, rezultă că vaporul „Trevian“ e pierdut. Unsprezece marinari de pe tancul „Wielfield“ s’au înecat. La semnalele disperate ale celor două vase nau­fragiate, a răspuns în ur­mă vaporul norvegian „Raina“. Echipajul vaselor nau­fragiate a fost luat pe bordul vaporului norve­gian, , Un alt accident s’a în­tâmplat în aceiaşi zi şi a­­proape în acelaş loc. Vaporul german „Ce­res“, plecat în ziua de 11 din Constanţa, spre a în­cărca cereale din Rusia, a eşuat la înapoere. In ajutorul celor trei vapoare, au plecat mai multe vase de salvare din Constantinople. Opera­­ţinile sunt însă anevo­ioase, deoarece furtuna se menţine. — STAMBUL, 26 (Rador). — Două vapoare engleze „Ber­­nind“ şi „Hairfield“ au eşuat azi în Marea Neagră, la intra­rea în Bosfor. Echipagiul vaporului „Ber­­nind“ a putut fi salvat. Din cauza furtunei, operaţiunile de salvare a echipagiului de pe „Hairfield“ sunt foarte difi­cile. Se semnalează şi un al trei­lea vapor care ar fi eşuat în a­­ceiaşi regiune. STAMBUL, 26. (Rador). — Din cauza furtunei puternice ce domne­şte pe Marea Neagră, numeroase vapoare au eşuat. Şapte vapoare împotmolite sunt considerate ca definitiv pierdute. Din cauza pozi­ţiei unde ele se găsesc și a timpu­lui cu totul defavorabil, este impo­sibil să se trimită ajutoare. Echipajul unui vas petrolifer en­glez, eșuat în Bosfor, este în peri­col de a se îneca, nici un vas de salvare neputând să plece din port în ajutorul lor. Echipajul este for­mat din 14 oameni. In apropiere de vasul englez s’a mai scufundat încă un vapor de comerț, care încă nu a fost identificat. Nu se știe nimic de soarta echipajului acestui ultim vapor naufragiat. UN TREN ARUNCAT DE PE SINE WELLINGTON, 26 (Ra­dor). — Ultimele știri din insulele Fidji aduc noui amănunte asupra ravagii­lor făcute de violentul u­ragan. Vântul a fost atât de puternic încât la Lau­teka a svârlit de pe șine un tren. Farul din Nedu ar fi fost deasemenea luat de uragan. Se semnalează nume­roase accidente de per­soane. | MAINE apare IN „DIMINEATA“ primul Solleton din celebrul roman DAVID GOLDER de Nemirowsky Cititorii vor urmări cu viu interes povestea celei mai interesante lupte pentru bani. Grevă iminentă in Grecia ATENA, 27 (Rador). — Un nu­măr de organizaţii muncitoreşti au decis să se solidarizeze cu func­ţionarii publici, în cazul când a­­ceştia ar proclama greva. ■—■■■ ■ ■ . SE AŞTEAPTĂ SEMNAREA ÎMPRUMUTULUI Ştiri noul n­tru mai sosit di­ Paris in ultimele 24 de ore şi nici nu se aşteap­tă alte veşti decât că îm­prumutul a fost încheiat. Cei iniţiaţi afirmă că in­strucţiunile ultime expe­diate delegaţiei române, îngădui d-lui Mrihai Popo­­vici să dea formă definiti­vă acordului cu bancherii. 4­ In chestiunea mandat­u­lui consilierului technic, bancherii au acceptat for­mula guvernului român şi anume că acest mandat să fie prelungit pe trei ani cu condiţia ca consilierul să-şi aibă reşedinţa la Pa­ris şi să nu vină în ţară de­cât din trei în trei luni, pentru a întocmi obişnui­tul raport trimestrial. 5. In chestiunea participa­­ţiunilor, se pare de aseme­nea că a intervenit o im* bunătăţire: belgienii se arată dispuşi să-şi majo­re­ze subscripţia la 8—10 la sută din totalul împru-, mutului, adică la 2-2 jum* milioane dolari. Persistă credința că pâ­­nă mâine împrumutul va fi semnat. Un atentat la o mănăstire din MILANO, 27 (Danub.)' —•* Ziarul „Corriere della Se* ra” anunță că un atentat s’a produs intr*o mănăsti­re de capucini din Aidusi* na fit Corintia. Au f­ost pu* se trei mașini infernale* cari au explodat, provo* când insă pagube nein* semnate. i Conflictele industriale şi dreptul de grevă in Anglia Consecinţele adoptării amendamentului liberal de Camera Comunelor LONDRA, 27 (Rador). — Votat co­mitetului sperial al Camerei Comu­nelor, care, însărcinat să examineze proectul de lege relativ la conflictele indusisle și dreptul de grevă, a a­­doptat amendamentul liberal, e pro­dus senzație in toate cercurile poli­tice-Amendamentul Înseamnă Înmor­mântarea acestui proect, căci declară ilegală orice grevă care prin extinde­rea ei sau prin durata pe care ar a­­vea-o, ar expune o însemnată parte a colectivităţii periclitării sănătăţii sau securităţii, lipsind-o de pildă de aprovizionarea cu alimente, de apă, căldură, lumină, sau de cele necesare vieţii. Prin proeetul depus, guvernul redă sindicatelor drepturile pierdute după greva generală din 1926. Este proba­bil că după adoptarea amendamen­tului liberal, care anihilează valoarea proectului, guvernul îl va retrage, cu atât mai mult cu cât din cercurile oficiale se anunţă că d. MacDonald nu are intenţia să demisioneze. Este însă probabil că relaţiile din­tre partidul laburist şi partidul libe­ral, cari se îndreptau către o colabo­­rare largă, vor salari de pe urma ati­tudinea grupului parlamentar lberal. Se crede că guvernul MscDon­.Td­ur renunţa şi la proectul de lege electo­­rală, care fusese întocmit in favoarea liberalilor. Preşedintele Hoover opune „veto“ unei legi votate WASHINGTON, 26. (Rador). D. Hoover, preşedintele Statelor­ Unite, a opus „veto" la proiectul de lege relativ la bonificarea ce urma să se acorde foştilor luptă­tori. Această atitudine a d-lui Hoo­ver, era de aşteptat, după credin­ţa celor iniţiaţi. Se ştie că proiectul acesta a fost votat in ultimul timp, atât de Ca­meră, cât şi de Senat. — Bine mă, până ori erai mut și acu ești orb?... M’am convins că dacă nu faci gură, nu te bagă nimeni In seamă.

Next