Dimineaţa, aprilie 1931 (Anul 27, nr. 8718-8745)

1931-04-01 / nr. 8718

Anii XXVII-No. 8718 P­WM. 12 Pagini v­­­siv Fondată în 1904 dă CONST. MILLE 3 Lei București, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) Telef.: 306/67,321/73,316/79. Străinătatea: 353/56 Direcția: 357/72. Ad-ita: 307/69. Provincia: 310/66 Miercuri 1 Aprilie 1981 Ifc exită mai bun ! [550] Opinia publică are cuvântul Da, opinia publică are cuvântul ii are de luat atitudine fată de mon­struosul proect de lege a presei, depus pe biuroul parlamentului de către d. Voicu Niţescu, — să nu se uite acest nume — ministrul justi­ţiei. Spunând acestea, punem chestiu­nea pe adevăratul ei teren. Arătăm adevărul că mai mult decât institu­ţia presei şi decât slujitorii ei, opi­nia publică — societatea în fiecare clasă şi categorie şi naţiunea în ansamblul ei — sunt mai crunt lo­vite, mai păgubite, mai expuse să resimtă şi să suporte consecinţele grele şi dureros de neplăcute ce vor decurge dintr-o încătuşare a libertăţii de a-ţi exprima gândul şi păsurile prin graiu şi prin scris. Opiniei publice i se taie putinţa de a-şi striga durerea şi necazurile ce o apasă, de a denunţa abuzurile, de a cere repararea nedreptăţilor şi de a înfiera ilegalităţile a căror victimă este ea însăşi. Se ştie dintr’o experienţă dese­ori repetată că guvernul, că nici un guvern n’are ce câştiga de pe urma restrângerii dreptului de li­beră exprimare a gândului şi a i­­deilor. Aceiaşi experienţă a confir­mat în toate împrejurările şi la toate popoarele că ori de câte ori astupi gura presei, deschizi mare de tot gura mahalalei. Iar gura ma­halalei este, în genere, o gură ce exagerează şi denaturează, precum mai este o gură ce nu poate fi su­pusă vreunui control. In acelaş timp însă, se ştie şi este stabilit că nu presa, ci socie­tatea şi naţiunea sunt acelea care pierd mai mult şi sunt lovite mai rău c u drepturile si în intensele 'ori >■ * * ]­*. iii Stlpf il.Uw.XCcl add . lKcvtl i'. i­. restrângerea libertăţii presei. Presa nu este în realitate decât o tribună a opiniei publice şi expo­nentul drepturilor şi intereselor su­perioare ale acestei opinii. Libertatea de care dispune, ea o pune in slujba acestor drepturi şi interese. Când i se restrânge liber­tatea, ea nu-şi va putea îndeplini în mod integral şi conştiincios dato­ria. Se vor săvârşi ilegalităţi şi presa nu va putea să le denunţe, se vor comite abuzuri şi nu va pu­tea să le înfiereze, vor fi mulţi ne­dreptăţiţi şi obijduiţi şi presa nu va avea voe să le ia apărarea. Este, prin urmare, aproape inutil să relevam că tocmai victimele ile­galităţilor şi abuzurilor vor fi mai păgubite şi vor îndura consecinţele unei astfel de stări de lucruri. De­sigur, nici presei, nici profe­sioniştilor condeiului nu li se crea­­ză, prin restrângerea libertăţii scri­sului, o situaţie plăcută şi comodă. Nimic nu e mai dureros, mai jig­nitor şi mai revoltător, decât fap­tul ca la fiecare frază, la fiecare cuvânt ce aşterni pe hârtie, să te opreşti mereu din scris şi să fii mereu preocupat de gândul, dacă fraza sau cuvântul scris nu pot fi in­terpretate ca o infracţiune la cu­tare articol sau la cutare aliniat din textul legii contra presei. Se revoltă conştiinţa ta de om iubitor de libertate şi obişnuit cu ea şi te simţi jignit şi ofensat în sentimentul tău de cetăţean liber al unei ţări libere. Şi te năpădeşte o legitimă indignare, gândindu-te că eşti pus în imposibilitatea de a lua apărarea unei cauze de a cărei dietate eşti­ pe deplin convins şi de a înfiera cum se cuvine o ticăloşie săvârşită de cutare sau cutare re­prezentant al autorităţii sau forţei publice. Repetăm, e o situaţie dureroasă şi adânc revoltătoare. îmi reamin­teşte vremurile regimului turcesc al lui Abdul Hamid, când ziariştii erau obligaţi să scrie tocmai ceea­­ce era opusul convingerilor lor a­­devărate şi când trebuiau să fie mereu înaintea ochilor o listă ce cuprindea cuvintele a căror între­buinţare era strict interzisă. Cuvinte ca „Libertate, Constitu­ţie, drepturi politice, patrie”, etc. Insă, aceasta nu împiedică ade­vărul arătat mai sus, că opinia pu­blică şi societatea sunt mai lovite în drepturile lor şi în interesele lor reale şi zilnice prin o lege menită să încătuşeze libertatea presei. De aceea, spunem din nou că o­­pinia publică are cuvântul şi are a­­titudine de luat în faţa atentatului încercat de către d. Voicu Niţescu, ministrul justiţiei. V­BXI/ARM NENOROCIRE PE LACUL THUMSEE •* BERNA, 30 (Rador). — O barcă cu cinci pasageri s’a înecat pe lacul Thum­see. U­n singur pasager a pu­tut fi salvat. Revărsarea Dunărei la Corabia Direcţiunea generală a căilor fe­rate a fost incunoştiinţată că avele Dunărei s’au revărsat la Corabia, inundând toate liniile din porful de jos. întregul trafic a fost sistat, li­niile fiind complect impracticabile. M- Libertatea scrisului, înfrântă Fraudele dela Casa Muncii C.F.R. O bancă internaţională pentru Cum a ajuns Barbu Niculescu, director al contabilităţii finanţarea afacerilor CU Rusia Descoperiri senzaţionale Comisiunea de anchetă, instituită din ordinul direcţiunei generale c. f. r. pentru a cerceta fraudele co­mise la Casa Muncei c. f. r., a pus la dispoziţia judecătorului de in­strucţie o serie de acte din cari re­zultă interesante amănunte asupra felului cum ing. Barbu Dan Nicu­lescu a fost numit în situațiunea im­portantă pe care a ocupat-o. REFERATUL DIRECȚIEI PER­SONALULUI Din documente predate justiţiei se vede că la data de 14 August 1929, răspunzând unui ordin dat de directorul general d­r. pe acea vre­me, d. ing. Vidrighin, — direcţiunea personalului face un referat în care se specifică că ing. Niculescu Barbu, sub şef de secţie clasa III, la ser­viciul de studii şi construcţii al Casei Muncei, a avut, în ultimul timp, însărcinări la serviciul de contabilitate. D. ing. Vidrighin, informat despre aceasta pune rezoluţia următoare: „Se va muta şi înlocui cu un con­tabil“. De reţinut că la această epocă, Casa Muncei nu era autonomă şi depindea de Regia autonomă cfr. Direcţiunea administrativă cfr. co­munică Casei Muncei cfr. hotărîrea luată de directorul general şi-i pu­ne categoric în vedere că la direc­ţia contabilităţei să se „pună un funcţionar cu studii corespunzătoa­re in materie de comptabilitate". In acelaşi timp i se mai comunică de urgenţă ca ing. Barbu Niculescu să fie mutat într’un serviciu tehnic. RĂSPUNSUL CASEI MUNCII Cu adresa Nr. 71889-31036 M. 1929, direcţia Casei Muncii, face cunos­cut direcţiunei administrative d­r. că Barbu Niculescu face parte din serviciul de studii şi construcţii al Casei Muncei şi numai temporar a fost detaşat la direcţia contabilită­­ţii, pentru a verifica gestiunea ace­stui serviciu, atât pe anul în curs, cât şi pe anii trecuţi, întrucât şeful titular al acestui serviciu unea să fie pensionat la 1 Decembrie 1929. Se mai spunea că gestiunea Casei Muncei nu a fost verificată de la în­fiinţare şi hârtiile de valoare nu au fost înaintate curţei de conturi. Cum a verificat Barbu Niculescu gestiunea se ştie. MUTAREA ING. BARBU NICU­LESCU NU S’A EXECUTAT Acest răspuns al Casei muncii, dimpreună cu un referat, a fost su­pus, la 28 Noembrie 1929, d-lui Vi­drighin, pe atunci director general c. f. r., care a pus pe el rezoluţia ce urmează: „Ing. Barbu Niculescu se mută la biuroul L. D. (direcţiunea de în­treţinere), într’o secţiune, unde un tânăr poate învăţa". Cu toate ordinele date şi cu toate desele intervenţii făcute, Barbu Ni­culescu rămâne, totuşi, mai departe la direcţiunea contabilităţii C. F. R. In faţa acestui refuz al direcţiu­nii Casei muncii de a respecta or­dinele sale, d. ing. Vidrighin, la data de 6 Martie 1930, dă următorul or­din drastic, pus pe referatul direc­ţiei întreţinerii care raporta că Bar­bu Niculescu nu s-a prezentat în noul său post şi continuă a fi mai departe, reţinut la Casa Muncii. „Dacă ing. Niculescu Barbu Dan nu trece imediat la serviciul indicat, i se sistează leafa, pe ziua de 1 Apri­lie 1930. Semnat Vidrighin.­­ INTERVINE AUTONOMIA CASEI MUNCII Din nenorocire, între timp Casa muncii devine autonomă. Barbu Niculescu rămâne mai de­parte la contabilitatea instituţiunei asupra căreia Regia căilor ferate nu mai poate exercita nici un act de autoritate. Urmează marile fraude săvârşite de Ilie Nicolae, dispariţia acestuia, stabilirea complicităţii lui Barbu Niculescu şi în fine arestarea şi de­punerea lui la Văcăreşti. O CURIOASA APROBARE Comisiunea de anchetă a mai sta­bilit şi următorul fapt :sui generis" în materie de contabilitate. La 15 iulie 1930, Barbu Nicule­scu cere, prin raportul Nr. 2680 directorului general al casei mun­cii să aprobe un avans de 200.000 lei, pentru coloniile de copii ale personalului c. f. r. A doua zi, acelaşi Barbu Nicu­lescu aprobă, ca director general, referatul, punând pe cerere rezo­luţia : „Bun de plată pentru suma de 200.000 lei.” • Cererea este deci semnată de Barbu Niculescu la 15 Iulie 1930 şi aprobată tot de el la 16 Iulie 1930. COMISIA DE VERIFICARE A ÎNTREGII GESTIUNI A CASEI MUNCII In momentul de faţă, întreaga ges­tiune a Casei Muncei este riguros verificată de o comisiune de spe­cialiști, formată din d-nii C. Chi­­riac, controlorul financiar al Regi­ei autonome c. f. r., Butuceanu, di­rectorul Contabilităței P. T. C. și Bratin cu expert contabil. Desfiinţarea autonomiei Casei Muncii? Din informaţiunile ce deţinem din izvor sigur, reesă că Regia căilor ferate a cerut ministrului de co­municaţii readucerea Casei mun­cii pe lângă calea ferată şi deci suprimarea autonomiei ei. G. M. PĂMÂNTIU. Şi-A SCHIMBAT AXA MAGNETICĂ Busola nu mai arată Nordul Vaporul de cercetări geofizica „Discovery“ al expediţiei condusă de Sir Douglas Marson, care a ex­plorat ţinuturile antarctice din ju­rul Polului Sud magnetic, s-a reîn­tors de la pol şi urcând pe meridia­nul 144 longitudine Est de Paris a ancorat în portul Hobard din insula Tasmania (situată la circa două grade sud de Australia). Savantul geofizician a adus la cu­noştinţă că Polul magnetic s-a de­plasat cu 160 kilometri spre N.­W. de la ultima sa călătorie. POLII IN MIŞCARE Pământul are 4 poli, anume: doi magnetici şi doi geografiei. Deplasarea polului Sud magnetic înseamnă şi o deplasare de sens contrar a polului Nord magnetic, ceea ce va avea de confirmat expe­diţia submarinului „Nautilus" Schimbarea, axei magnetice va fi însoţită şi de o schimbare a axei polare geografice, datorită însă din alte cauze. Se ştie că pământul are 15 miş­cări cunoscute până în prezent de astronomi, dintre cari a 12-a e miş­carea de oscilaţie a polilor geogra­fici cu 5,8 metri pe an. Bine­înţe­les această oscilaţie minimă n’are importanţă pentru dimensiunile a­­tât de mari ale globului, totuşi e in­teresant că s’a putut evalua prin calcul matematic şi ne arată că axa geografică nu e stabilă. Deplasarea Insă a axei magnetice cu zeci şi sute de ktm. dela poziţia ei stabilită înainte de război, ne a­­rată că indicaţiunile punctelor car­dinale sunt relative. Busola nu ara­tă nici nordul geografic, nici pe cel magnetic. CONSECINŢE IN NAVIGAŢIE Navigaţia pe mare şi în aer nu se mai poate face dar cu o sigu­ranţă absolută numai după roza vânturilor. Pentru distanţe mici eroarea nu e vizibilă, dar în drumurile mari­time sau aeriene intercontinentale O deviaţie cu 160 k­m. a liniei fic­tive Nord-Sud de linia reală mag­netică poate duce la perturbaţiuni apreciabile. CAUZELE DEPLASĂRII SUNT NECUNOSCUTE Până în prezent cauzele depla-­ sării magnetice sunt necunoscute. Unii geologi sunt de părere că în interiorul globului s’ar produce frământări mari, rupturi de stra­turi, naşteri de munţi noui, etc., ce ar fi însoţite de o schimbare a axei magnetice. L. F. Prăbuşirea unui avion de turism DOI AVIATORI OMORIŢI LYON, 30 (Rador).— Un avion de turism s’a pră­buşit ori în împrejurimi­le oraşului, în timp ce fă­cea exerciţii de acroba­ţie. Avionul a executat un looping şi neputând să-şi reia zborul, a căzut sfărî­­mându-se complect. Ambii aviatori aflaţi pe bordul avionului au fost NEW-YORK, 30 (Danub) D. Montagu Norman, gu­vernatorul buneii Angliei, a sosit el la New-York. Vizita d-lui Montagu Nor­man a dat loc la diferite svonuri, cum că ar avea intenţia să înceapă trata­tive în Statele­ Unite în vederea creării unei bănci internaţionale pen­tru finanţarea afacerilor comerciale cu Rusia so­vietică. /O. Montagu Norman a refuzat să dea vre-o de­claraţie asupra acestor zvonuri, dar nici nu le-a desminţit. Oficial se spu­ne că este vorba de călă­toria obişnuită pe c­are o face în fiecare an in Sta­­tele­ Unite. O. Norman a avut o primă întrevedere cu guvernatorul lui Fe­deral Reserve Bank și una cu secretarul de stat la finanțe, d. Mellon. Impozit pe celibatari S-a depus la Cameră un proect de lege din iniţiativă parlamentară prin care celibatarii sunt supuşi ui­nei taxe speciale. Se înfiinţează un impozit special asupra celibatarilor cu destinaţie ex­clusiv a ajuta şi întreţine: spitale, infirmerii, dispensării fondate de stat, judeţ, comună sau particulari, precum şi pentru combaterea boale­­lor sociale, protejarea maternităţii şi puericulturii. Acest impozit se va vărsa în con­tul şi la dispoziţia ministerului mun­cii şi ocrotirilor sociale, direcţia să­nătăţii publice. Sunt supuşi acestui impozit toţi cei necăsătoriţi, bărbaţi şi femei, de­la vârsta de 30 ani, până la 65 ani împliniţi. Se exceptează: a) membrii cleru­lui, acelor rituri cărora li se inter­zice căsătoria; deasemeni călugării, călugăriţele şi toţi acei cărora li se impune această obligaţiune prin ca­noane sau orice dispoziţie legală. b) Marii mutilaţi de război. c) Acei cărora corhjt civil le inter­zice căsători­ile­­ loji fiii pepi'.-!:- • TM­­ »Tb: su­puşi la o taxă fixa de: a) . Cei delfrSO'-ao ani împliniţi vor plăti o taxă- airSOO lei pe an. b) Cei de la-3S-50 ani împliniţi vor plăti o taxă tixă de 500 lei pe an. c) Cei deSBCKO-65 de ani împliniţi vor plăti o taxă fixă de 300 lei pe an. In afar­t de această taxă celibatarii vor mai filtiti un impozit proporţio­nal, egal cu o cincime din impozitul global, la care sunt impuşi prin ro­lurile de contribuţie directă, Înce­pând de la un venit anual de 30.000 lei anual în sus. In cazurile când celibatarii nu­ sunt supuşi la nici un venit global dar peste 30.000 lei anual, baza de impunere va fi după apreciere, a­­vând în vedere situaţia socială şi felul său de viaţă, fie că fac excep­ţie de la legile de impuneri fiscale, fie că au rămas neimpuşi din eroa­re, făcută la evaluarea veniturilor. Acest impozit este anual şi se va încasa integral, iar cei ce se vor că­sătorii în cursul anului, trebuesc să facă declaraţie la starea civilă a primăriei domiciliului, care le va centraliza şi comunica fiscului, ur­mând a fi daţi la scădere cu înce­pere de la 1 ianuarie a anului urmă­tor. Cei rămaşi văduvi prin divorţ sau deces, devin impozabili ca celibata­ri, după 2 ani de la data hotărârei defintive de divorţ sau a decesului şi sunt impuşi taxelor şi impozitelor din această lege. Se exceptează: a) Acei cari au atins vârsta de 60 ani. b) Acei cărora le-a rezultat din că­sătorie unul sau mai mulţi copii în viaţă. Art. 8. — Pentru batari de Stat, la Autonome şi o, cunoscute de toţii particulii riale, deasemţi treprinderile, impozitele la în state­ ţinute se tendui­au, Im­pozitul minus se nei urmi Art 9. (iilor de! obligaţi lor fisc: luna Iar toţi celil rătând şi situaţia lor materială. Art. 10. — Declaraţiile de celiba­tari se vor face în cursul lunei Ia­nuarie a fiecărui an, cu aceleaşi forme şi la aceleaşi oficii ca şi cele­lalte declaraţii de impunere. Art. 11. Ministerul Sănătăţii va În­griji de facerea şi trimiterea formu­larelor necesare la toate autorită­ţile unde se depun declaraţii de im­puneri. Art. 12. — Stabilirea şi urmărirea taxelor şi impozitelor asupra celiba­tarilor se va face întocmai ca şi a­­supra celorlalte impozite ale Statu­lui, de aceiaşi agenţi şi după ace­leaşi legi şi procedură de urmărire. SANCŢIUNI Art. 13. — Contravenţiile la aceas­tă lege vor fi constatate de agenţii fiscului de orice grad prin dresa­rea de procese-verbale cu următoa­rele sancţiuni: a) Celibatarii cu amendă dela 1000-10.000 lei. b) Patronii şi instituţiile care nu vor fi declarat situaţia civilă şi ma­ior cu amendă dela 300­ L.OOC I caz de insolvabilitate amenzile se vor transforma în închisoare. c) Instanţele de judecată vor fi ju­decătorul de Ocol, cu drept de re­curs la Tribunal, ju­decându-se cu precădere. Termen de recurs fiind din le­gea judecătoriilor de ocoale. Art. 144.-­ Amenzile ce se vor în­casa conform acestei legi, se vor vărsa tos în contul Ministerului Muncii şi­­ Ocritirilor Sociale, direc­ţia Sănătăţii publice. Pentru anul 1931, declaraţiile celi­batarilor se vor face în interval de două luni de la publicarea acestei legi prin Monitorul Oficial. Intre cei de faţă au avut loc însă convorbiri asupra cuprinsului pro­­ectului, urmând ca discuţia oficială să aibă loc după Împărţirea profe­tului. PAR/^0 (Da,\ ttcă sini/derfs’ctfJ Piere c Nhu.. frumos doamnei terna),nuUi ca^â ment ve Rivi - -f Towsed, soţia te ttgat, în vârstă ăe­ ratat ca automobilul, irUtime la 150 metri || — aJ Friedricteh­afen Osed A le­re( ^ (Rador). Dirijabilul­­telin" a zburat la ora Vienei, timp de un ^aclamațiile i­ni regei ^// .­/-a continuat 'Ei&earischshafen. Organizarea liniei aeriene Paris-Stambul BUDAPESTA, 30 (Rador). — Prinţul şi prinţesa Sixtus de Bour­­bon-Parma, au sosit eri dimineaţa la Budapesta, venind de la Viena. Prinţul de Bourbon-Parma este în­soţit de d. Seiler, directorul gene­ral al Companiei de navigaţie ae­riană „Didna". Vizita este în legătură cu orga­nizarea liniei aeriene Paris—Stăm­­bul.

Next