Dimineaţa, aprilie 1931 (Anul 27, nr. 8718-8745)

1931-04-01 / nr. 8718

M­iercuri 1 Aprilie 1931 Curiozităţi din lumea largă Legea presei este anticonstituţională Avizul consiliului legislativ Guvernul Mir­on­escu a adus in pripă şi pe neaşteptate proectul de lege intitulat : „Legea presei şi pen­tru garantarea public­ării şi răspân­dirii ideilor“, proect care însă este aşa fel întocmit, încât urmăreşte gâ­tuirea presei şi împiedicarea răs­pândirii ideilor. împotriva loviturii guvernului, s’a ridicat întreaga opinie publică a ţă­rii, care nu-şi poate explica dece tocmai partidul naţional-ţărănesc, socotit până acum ca partid demo­cratic, vrea să dea o lovitură atât de mişelească presei şi să gâtuiască li­bertăţile cetăţeneşti. însuşi Consiliul Legislativ chemat să-şi dea avizul asupra proectului de lege a presei, îşi exprimă mirarea pentru graba care se pune la legife­rarea lui. PROECTUL N’A FOST STUDIAT In adevăr, Consiliul Legislativ îşi începe avizul prin a spune : „In ve­derea TIMPULUI EXTREM DE SCURT ce s’a rezervat pentru stu­diul proectului, consiliul se mărgi­neşte la observaţiuni cu caracter ge­neral“... Consiliul legislativ, după ce con­stată că Constituţia îngădue facerea unei legi speciale asupra presei spune : „legea specială ce s’ar face asupra presei ar cuprinde obligaţiu­nile referitoare la regimul adminis­trativ al presei, sancţiunile in caz de călcare a obligaţiunilor acestui regim, indicaţiuni precise asupra delictelor de presă, responsabilitatea şi unele norme speciale procedurale pentru accelerarea judecăţii, iar în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun, care se pot comite prin intermediul presei, să rămână in cadrul codului penal, după cum ?i regulele generale de procedură să rămână în codul de procedură pe­nală"*. VIOLAREA ART. 25 DIN CONSTI­TUȚIE Mai departe Consiliul Legislativ observă următoarele: „Proectul prin art. 14 se ocupă de cazurile când răspândirea unei publicațiunii poate fi oprită, și citează patru cazuri. Modul de redactare al textului mai ales al primului aliniat, fiind conceput în termeni generali, POA­TE VENI IN CONTRAZICERE CU ART. 25 DIN CONSTITUŢIE, CARE SPUNE CA NICI O MĂSURA PRE­VENTIVĂ NU SE POATE ÎNFIIN­ŢA PENTRU APARIŢIUNEA, VIN­DEREA SAU DISTRIBUIREA ORI­CĂREI PUBLICAŢIUNI“. ALTA CONTRAVENIRE LA P­RE­­VEDERILE CONSTITUŢIEI Mai departe Consiliul Legislativ constată: ,în art. 54, alin. 2, se vorbeşte de pedepsirea agenţilor provocatori şi complicilor. Textul fiind general, referindu-se „la infracţiunile pedep­site prin legea de faţă“, cuprinde necontestat şi delictele de presă. Or, conform dispoziţiunilor con­stituţionale, a ştiut că pentru infrac­ţiunile de presă s’a instituit un re­gim special de responsabilitate — răspunderea prin cascadă — care exclude complicitatea, legea mulţu­­mindu-se în regulă generală cu un singur inculpat pentru infracţiunile de presă. In consecinţă, textul trebue să lă­murească că nu se aplică şi infrac­ţiunilor de presă“. PRIVILEGIILE ACORDATE PRE­SEI Avizul Consiliului Legislativ ţine să amintească următoarele : „PRESA SE BUCURA DE O SI­TU­ATIUNE PRIVILEGIATA PRIN CONSTITUŢIE, pe când toate cele­lalte mijloace de publicare şi răs­pândire a ideilor şi opiniunilor, sunt lăsate sub dispoziţiunile drep­tului comun . Pentru infracţiunile de presă e­­xistă un sistem de răspundere spe­cial, răspunderea prin cascadă, pe când in infracţiunile comise prin celelalte mijloace, răspunderea e a­­ceea din dreptul comun. Arestul preventiv nu e permis în materie de presă, ceea ce nu este ca­zul în infracţiunile comise prin ce­lelalte mijloace“. ★ Avizul Consiliului Legislativ con­ţine şi alte numeroase observaţiuni de ordin tehnico-juridic. DETENTIA PREVENTIVA Referitor la detenţiunea preven­tivă, avizul consiliului legislativ ce­re categoric: „In fine, in ceea ce priveşte delictele de presă, trebuie să se prevadă că arestul preventiv este oprit şi că in caz de recurs, condamnatul nu trebuie să se constituie prizonier.“ PRILEJ DE ABUZURI Consiliul Legislativ constată şi a­­buzurile la care ar putea da loc fe­lul în care e redactat articolul refe­ritor la scrierile cu caracter porno­grafic : „La art. 36, partea finală a arti­colului, referitoare la scrierile cu caracter pornografic trebue refăcută ca redacţiune, pentru că aşa cum este, va putea da loc la urmări arbi­trare. „In adevăr, In doctrină e foarte discutată noţiunea cuvântului „por­nografic". Când însă urmărirea s'ar putea întemeia numai pe „aluzii pornografice", ea poate deveni foar­te subiectivă. De aceea in acest ali­niat ar fi suficient dacă s’ar spune că legea pedepseşte pe acel care va publica scrieri sau gravuri, însoţite sau nu de explicaţiuni cu caracter obscen sau pornografic" pus prin surprindere şi la sfârşit de sesiune, pe biroul Camerei, prin ca­re proect se tinde la înlăturarea Con­stituţiei în ceia ce priveşte libertatea presei, cum şi la gâtuirea libertăţii presei în general, a hotărât ca prin întruniri publice să demaşte falsul democratism al acestui guvern cum şi să protesteze contra acestui aten­tat. In acest scop a convocat pentru Marţi 31 cor., orei 7 seara la Casa Poporului din str. Isvor No. 37, o mare întrunire de protest. MUNCITORIMEA, ZIARIŞTII PRO­FESIONIŞTI CONŞTIENŢI şi CE­TĂŢENII CINSTIŢI, în faţa perico­lului care îi ameninţă, au datoria să participe la această întrunire, un­de prin prezenţa şi protestul lor vi­­tgros, alături de muncitorime — pionerul libertăţilor cetăţeneşti — să manifesteze contra odiosului pro­ect de lege a presei şi pentru garan­tarea libertăţilor cetăţeneşti. PE­ filOREI ŞI DE-K­CH Hai să ne căsătorim! In sfarşit am ajuns şi noi aici: suferim pare-se de o inflaţie de celibatari de ambe sexe şi duşmanii căsătoriei trebu­­esc cons­traşi cu sila să se închine in faţa­­ altarului zeului Hymen. Criza care se resimte în toate dome­niile şi-a făcut apariţia şi pe tărâmul căsniciei. Ca niciodată, legiuitorii noş­tri au dat dovadă de spirit de echitate, nefăcând nici o deosebire între sexe; fetele nemăritate, văduvele prin deces sau divorţ vor avea fericirea să plătea­scă aceleaşi taxe pe burlăcie, ca şi re­prezentanţii sexului tare. De altfel, când e vorba de plată, statului îi este indiferent pe cine încasează, primeşte cu aceiaşi bunăvoinţă impozitele de la oricare din supuşii săi; doar când e chestie de acordarea drepturilor face unele restricţiuni, punând la îndoială capacitatea femeilor. Spiritul de echitate de care au dat dovadă făuritorii noului proect de lege depus la Cameră, e însă foarte ciudat. Indiferent cum judeci problema în si­ne — dacă statul poate ori ba să oblige un cetăţean la căsătorie, silindu-i un caz contrar să plătească anumite im­pozite — faptul că condiţiunile sunt aceleaşi pentru bărbaţii ca şi pentru femeile celibatare e oarecum straniu. Pe câte ştim, încă n’am ajuns la acea egalitate sentimentală intre sexe, care permite unei fete, unei femei divorţate sau văduve să ceară mâna unui băiat. Cum poţi impune deci unei femei să se căsătorească, când dânsa poate, doar atâta aştepta, dar nu-şi găseşte tovarăş de viaţă, fie pentru că nu dispune de avere, fie că e urâtă, fie că viitorul soţ nu vrea să-şi­ ia sarcina de a întreţine familia fetei? Sunt şi cazuri, în care băeţii se văd refuzaţi de fete, evident, dar in orice caz, bărbatul are posibilitatea să-şi în­cerce norocul, are rolul cuceritorului, pe când pasivitatea femeii nu-i îngă­­due să ia dânsa iniţiativa unui mariaj. Noroc că taxele prevăzute pentru cei refractari la căsnicie nu sunt prea mari, altfel ne-am pomeni poate cu un convoi de sufragete sui generis pe uli­ţele oraşelor din România Mare, pur­tând pancarte, cu inscripţia: Vrem bărbaţi! Noul proect de lege mai prevede de altfel şi alte amănunte nostime. Limi­tează doliul inimei la exact doi ani. Douăzeci şi patru de luni ai dreptul să-ţi jeleşti gratuit soţul de soartă, d-nă, apoi dă-l uitării şi fă bine de-ţi găseşte alt bărbat, care să aibe gri­je de tine şi de copiii săi. Scoate-i din pământ, din iarbă verde, sau de nu, p­iteşte impozitul pe celi­batul d-tale octroiat de soartă. Iar d-ta doamnă, care după ani de zile de chin ai reuşit să scapi de un soţ infidel, risipitor, tiran, obţinând divorţul, ai 736 zile răgaz să te bucuri de independenţa ta, atât de scump câştigată. A 737-a zi însă îndreaptă-te spre Ofiţerul Stării Civile pentru a­ reîncepe experienţa sau de nu plăteşte doamnă, plăteşte taxa pe burlăcie! Iar d-ta domnişoară, care împlineşti în curând trei decenii, vezi să nu te a- E’-Jce a 30-a aniversare fără verighetă la deget. Vine perceptorul şi te înca­sează cu sila! Şi ar mai fi multe de spus in privinţa noului proect de lege, bogat izvor de inspiraţie pentru revu­­işti. La un mate fa de rugby E. MARGI­TA ll moda in pictură Şi pictura îşi are moda ei sau mai bine zis fiecare epocă are un anumit gen de pictură la modă. Nu e vorba de maniera de a picta a artistului, ci de subiectele tablouri­lor. Astfel pe la sfârşitul veacului trecut natura moartă s’a bucurat de un succes considerabil, iar pe la începutul secolului al 20-lea au fost en vogue peisagiile. Am avut apoi o epocă de ţără­nism în pictură — subiectele rus­tice fiind cele mai apreciate. Ac­tualmente gustul cumpărătorilor de tablouri pare a se îndrepta iar spre nud. E „modern“ şi deci indispen­sabil să-ţi decorezi pereţii camerei cu măcar un tablou, înfăţişând un nud frumos. Această simpatie a pu­blicului pentru trupurile goale re­prezentate în pictură sau sculptură este probabil în legătură cu des­­voltarea mereu crescândă a cultu­­rei fizice. Un corp sănătos e un corp fru­mos. Iar un nud desăvârşit în mar­moră sau pictat pe pânză, îndeamnă par’că spectatorul să-şi cultive el însuşi trupul pentru a ajunge la perfecţiunea modelului. 0 coroana regească intr’un­ şanţ Nişte ţărani din Caucaz au găsit în apropierea satului Gorlu, zvâr­lită în şanţul şoselei, o coroană care aparţinuse ultimului rege al Georgiei, Iracly. Coroana se aflase înainte de re­voluţie într’un muzeu de unde dis­păruse în schip misterios. Valoarea coroanei e de 200.000 ruble. Co­roana reginei Georgiei dispărută și ea din 1917 n’a putut fi regăsită. O școală de pilotaj în casă, inventată de americani Doica fostului împărat Carol al Austriei Intr’un sat lângă Iglau a murit In vârstă de 73 ani doica ultimului împărat al Austriei. Ignau este re­giune vestită pentru doicele sale sănătoase. Doica aleasă pentru vii­torul împărat era mama unui copil care murise curând după naștere. Cu ocazia urcărei sale pe tron şi a incoronărei, de la Budapesta, împă­ratul Carol îşi aminti de doica lui şi îi dărui o broşă de aur cu co­roană şi semnătura împăratului gravată pe ea. Ii servise deasemeni o pensie care a fost însă anulată după revoluţie. Jeny Dolly acuzată de înșelă­ciunea fiscului Jeny Dolly, cea mai mare din vestitele artiste de varieteu Dolly Sisteres, a fost denunțată fiscului, deoarece cumpărase deja un­­ biju­tier din Cannes un diamant în va­loare de patru milioane franci, pe care a cerut să-i fie trimis la Lon­dra, spre a ocoli plata impozitului de lux. Se știe că ambele surori s’au re­tras din vara anului trecut de pe scenă. Ele au fost văzute pentru ul­tima oară pe scenă intrio revistă­­film din Hollywo­o și s’au stabilit în urmă la Paris unde Jenny a deschis un salon de mode. Recordul crimelor Se înţelege de la sine că acest re­cord e deţinut de America, şi a­­nume de oraşul New-York. Acolo s-au comis în cursul ulti­melor 36 ore nu mai puţin de nouă asasinate, adică aproape maximul posibil. Rivalii Pe unul ea a­ refuzat Să-l ia, și-atunci s’a spânzurat Iar cel pe­ care l’a admis De-asemenea s’a sinucis. VERD Spectacolele săptămânii OPERA ROMANĂ MARŢI : Manon. MIERCURI : Relâche . JOI: Căsătoria secretă (premieră). VINERI : Traviata. SÂMBĂTA : Căsătoria secretă. DUMINICĂ, matineu : Tosca; sea­ra : Răpirea din Serai. TEATRUL NAŢIONAL MARŢI: Elisabeta, regina Angliei. MIERCURI: Florentina. JOI, matineu : Revizorul ; seara : Elisabeta, regina Angliei. VINERI : Viforul. SÂMBĂTĂ, matineu: Omul cu mârţoaga,­ seara : Elisabeta, regina Angliei. DUMINICA, matineu : Trandafirii roşii; seara : Femeia şi paiaţa. TEATRUL „REGINA MARIA" MARŢI : Pardon Madame. MIERCURI : Etienne. JOI, matineu : Pardon Madame ; seara : Muşcata din fereastră. VINERI : Muşcata din fereastră. SÂMBĂTĂ, matineu: Topaze; seara : Avarul. DUMINICĂ, matineu : Prima so­ţie ; seara : Avarul. TEATRUL „VENTURA" MARŢI : Nu se ştie. MIERCURI : Şoarece de biserică. JOI, matineu : Profesorul de en­gleză ; seara : Roxy. VINERI : Nu se ştie. SÂMBĂTĂ, matineu : Profesorul de engleză ; seara : Comedia zorilor. DUMINICA, matineu : Şoarece de biserică ; seara : Roxy. TEATRUL MIC Marţi. Miercuri. Joi. Vineri: Coktail Pilsudsky le Varșovia VARȘOVIA, Tol­ador). -- Ma­reșalul Pilsudski a sosit eri seara la Varșovia. PENTRU 1. MINISTRU al INSTRUCŢIUNII O CERERE DREAPTA Prin modificarea programei învă­ţământului din anul 1928, elevii cavi au întrerupt în anul de tranziţie 1923—1929 stridiile, au fost siliţi în anul următor 1929—1930 să repete clasa pe care o promovaseră in 1929. De exemplu, un elev care a abso­­vit în 1928 clasa V-a a trebuit s’o repete în 1930, promovând-o din nou Prin noua modificare introducân­­du-tse clasa VIII-a, acești elevi pierd din cauza întreruperii de­ un an, trei ani In exemplu suscitat, elevul ac­tualmente în clasa VI-a,«a absolvi liceul în 1933 pe când colegii lui l-au absolvit in 1930. Ar fi echitabil deci, ca ministerul să acorde dreptul de a depune in a­­cest an examen de a doua clasă, ele­vilor cari prin modificarea progra­mei din 1928, au fost siliţi să­­repete aceiaşi clasă, (promovând-o în am­bele rânduri). Supunem atenţiei d-lui ministru Costăchescu această dreaptă cerere, convinși că o va lua în considerare. vrrnnmú* gi»ragma *»-a Se cere modificarea proectului D-nii consilieri permanenţi C. Anghel şi I. Filittî socotind proec­tul anticonstituţional, cer ca el să fie complect modificat, prin urmă­toarea osebită a d-lor părere : »Prin modificarea şi ex­tinderea ce dă noţiunilor de calomnie şi injurie prin presă, proiectul de­păşeşte spiritul textului art. 26, alin. 1, din Con­stituţie, care cuprinde numai o derogare la prin­cipiul de competenţă în acelaş articol şi după ca­re delictele de presă se judecă de Curtea cu ju­raţi. „Or, este de principiu că nici o derogare nu poa­te fi decât de strictă in­terpretare pentru că alt­minteri ar duce la însăşi anihilarea regulei gene­rale. „In speţă, călcarea a­­cestui principiu duce la negaţia însăşi a spiritului Constituţiei, sintetizat în textul art. 25, care garan­tează tuturor cetăţenilor dreptul de a comunica şi publica ideile prin grai, scris şi presă şi care in­terzice orice măsură ce ar duce la restrângerea a­­cestui drept în sine. „Pentru aceste motive, subscrişii suntem de pă­rere ca dispoziţiile res­pective din proiect tre­buie să fie modificate". Protestul social-democraţilor Sâmbătă seara a conferenţiat la partidul social democrat d. Şerban Voinea, asupra crizei capitaliste, înainte de conferinţă d. avocat C. Titel Petrescu a­ vorbit despre proec­tul legii presei şi a evidenţiat carac­terul lui reacţionar. Numeroasa asistenţă a manifestat împotriva acestui proect de lege. Eri, Duminică, d. Ilie Moscovici a conferenţiat la sala muncitorilor din calea Griviei, despre „Soluţiile cri­zei mondiale*". Au asistat câteva sute de muncitori ceferişti, cărora d-nii Moscovici şi M. Niculescu, care a presidat şedinţa, le-au explicat principiile reacţionare ale proectu­lui legii presei, îndemnându-i la luptă pentru ca guvernul ofticoasei democraţii a d-lui Mihalache să fie silit să-l retragă imediat. Citirea unor articole din proect a provocat protestele vehemente ale numeroşilor lucrători ceferişti pre­zenţi, înainte ca d. Ilie Moscovici să în­ceapă desvoltarea conferinţei sale, s’a primit prin aclamaţii următoarea MOŢIUNE „Muncitorii şi cetăţenii în­truniţi în şedinţa partidului social-democrat, secţiunea de Verde, iau cunoştinţă cu indig­nare de noua lge a presei, care tinde la o nouă încătuşare a scrisului şi a conştiinţei. „După ce slabele libertăţi re­cunoscute de legile de până a­cum nu se respectau decât pen­tru clasele suprapuse, după ce cu toate prevederile constitu­ţionale, cenzura şi confiscarea ilegală continuă să funcţioneze în dispreţul tuturor legilor; o lege nouă vine să desfiinţeze şi slabele libertăţi existente şi să asigure domnia netulburată, nedemascată, a tuturor guver­nelor arbitrare şi necinstite şi a claselor stăpânitoare exploa­tatoare. „Secţiunea de Verde a parti­dului social-democrat protes­tează împotriva acestui aten­tat la libertatea de conştiinţă, de care în primul rând vor a­­vea de suferit clasele munci­toare, şi cere muncitorime­ să apere cu energie libertatea de scris şi de vorbit, singura ga­ranţie pentru o desvoltare de­mocratică sănătoasă, a acestei ţări“. întrunirile de protestare împotriva proectului Primim: Comitetul Central al organizaţiei partidului social-democrat din Ca­pitală, luând cunoştinţă de proectul de lege contra libertăţii presei, de­ Consfătuirea tineretului ţărănist Energicul protest împotriva Duminică dimineaţa, a avut loc, în sala clubului central din strada Regală, consfătuirea tineretului ţă­rănist român independent. Prezidează d. Alexandru Cioc. D. BUICLIU luând cuvântul spu­ne : Acest guvern s’a complăcut în aceleaşi compromisuri de conduce­re ca şi celelalte. Rezultatul îl vedem azi cu toţii prin criza ce ne stăpâneşte şi care ameninţă să ia proporţii nebănuite. A fost suficient ca naţional-ţâră­­niştii să ajungă acolo unde sunt, ca să uite punctele de program ce le animaseră anii de opoziţie. D. avocat N. N. MATHEESCU, pre­şedintele organizaţiei Brăila, face is­toricul organizaţiei ţărăniste, care după ce a vegetat cu partidul na­­ţional-ţărănist în opoziţie, a fost în­lăturată la venirea acestuia la pu­tere. Credinţa noastră e bazată pe con­cluzia că partidul naţional-ţărănist este un trădător al principiului ţă­rănismului şi că se integrează rit­mului celorlalte partide. Au adus acum legea presei, care indiscutabil că e piatra lor de mor­mânt. Acest proect nu numai că e reacţionar, dar ne duce cu zeci de ani înapoi, când delaţiunea domnea. In numele credinţei în care s'au ridicat ei, ne înălţăm noi azi. D. arhitect ŞTEFANESCU: Am vă­zut pe ariviştii naţional-ţărănişti jon­glând cu idei mari, pentru ca acum să aducă legi monstruoase, ca aceia contra presei. Guvernarea actuală a fost o farsă sinistră, de aceia cred in mişcarea tineretului ţărănist, proectului de lep a presei D. BUNESCU, muncitor, descrie mizeria cumplită în care se sbate muncitorimea. Programul de luptă de clasă a vechiului partid naţional­­ţărănist , aruncat muncitorimii, n'a fost decât o meschină înşelă­ciune. D. ing. TUDOR IONESCU, preşe­dintele organizaţiei centrale, arată că tineretul ţărănist înseamnă o for­ţă nu prin număr, ci prin puterea şi puritatea ideii noastre. Reforma legii electorale rămâne o problemă care constitue temeiul lup­tei noastre. Vorbitorul protestează apoi în con­tra legii presei şi face un apoi dis­perat la cele câteva conştiinţe cari mai sunt în parlament, să lupte, contravenind chiar legilor, să se o­­puie din răsputeri ca această enor­mitate să nu fie votată, înfierează acest atentat, făcân­­du-se exponentul opiniei publice, ca­re şi ea, nu numai asociaţiile de pre­să, trebuia să protesteze în contra proectului de lege. D. ALEXANDRU CIOC se întrea­bă, faţă de legea presei, unde este interesul de partid care să explice şi pro­gramul naţional-ţărăniştilor. Din moment ce acest partid nu mai are contactul cu massele pe cari le reprezintă, nu poate avea con­ştiinţa pe care se bazează un drum in politică. Proectul ce se aduce acum e o sfi­dare pentru întreaga opinie. D. ALEXANDRU CIOC rezumă cu­vântările, apoi citeşte o moţiune in spiritul celor vorbite. Pregătirea congresului comercianţilor întrunirea Sfatului Negustoresc Pentru pregătirea măsurilor preconi­zate de secţiunile Sfatului Negustoresc din Întreaga ţară ,comitetul de condu­cere al acestei organizaţiuni s’a Întrunit aseară sub preşidenţia d-lui Chr. D. Staidovici. D. CHR. D. STAICOVICI a adus la Cunoştinţa comitetului intervenţiunile făcute pe lângă guvern în vederea a­­meliorării crizei economice şi aplicarea unui impozit fix pentru comercianţi. Cum nu se întrevede nici o măsură care să vină in ajutorul clasei negusto­reşti şi faţă de presiunea exercitată de secţiunile din ţară, este necesar relua­rea campaniei de luptă imediată după sărbătorile de Paşte. D. FRED. MICHELSOHN, vice-pre­­şedinte descrie situaţia extrem de criti­că a comerţului din diferite regiuni ale ţării pe care le-a vizitat recent şi ara­tă că orice întârziere de aplicare a mă­surilor salvatoare va distruge cu desă­vârşire această importantă ramură a economiei naţionale. D. I. MARINESCU COFACENI rele­vă dispoziţiile cuprinse in proectul de lege al sindicalizării industriilor privi­toare la desfacerea mărfurilor in co­mun prin creearea de magazine în fie­care oraş, lovindu-se astfel în marea masă a comercianţilor. Mai vorbesc în acestă chestiune d-nii Mişiu Teodorescu, C. B. Wisotzki, Alex. Molin şi alţi cari relevă neajunsu­rile ce se vor crea comerţului prin a­­ceastă­ lege, după care se hotărăşte a se înainta ministerului industriei şi comer­ţului un memoriu cuprinzând punctul de vedere al comerţului cu privire la proectul de lege al sindicalizării indu­striilor. D. IOSIF D. LAZAR arată că orga­nele fiscale nu ţin seamă de dispoziţiile privitoare la aplicarea legei contribu­­ţiunilor directe şi obligă pe comerci­anţi la fel de fel de formalităţi cari îi sustrag dela ocupaţiunile lor. D. D. P. NICULESCU-RITZ, secreta­rul general al Sfatului Negustoresc cen­tral, expune toate măsurile luate de co­mitetul de conducere al acestei orga­nizaţii pentru îndeplinirea deziderate­lor ultimei adunări generale a „Uniu­nea Sfaturilor Negustoreşti“. Din zi în zi situaţia comerţului devi­ne mai critică şi faţă, de lipsa unor mă­suri salvatoare, zeci şi sute de mii de negustori se găsesc pe panta prăbuşire­. Pe lângă comercianţii cari se ruinează din cauza crizei economice rămâne pe drumuri o întreagă pletoră de funcţio­nari ai întreprinderilor, neputând să-şi câştige existenţa aiurea şi acest lucru trebue s­ă dea de gândit tuturora. Comitetul hotărăşte apoi organizarea a două congrese d­in Capitală, în cursul lunei Aprilie şi anume: un congres general al comercianţilor din Întreaga ţară cu închiderea magazinelor şi un alt congres al comercianţilor de bău­turi şi al podgorenilor. MAMICO, AI RĂSFOIT LA LIBRARII MINUNATA CARTE DE LEON TOLSTOI POVESTIRI PENTRU COPII N’am mai văzut aşa frumuseţe! CUMPĂRĂ-MI-O ! liîÎÂf, A Hi A Un­itel

Next