Dimineaţa, aprilie 1931 (Anul 27, nr. 8718-8745)
1931-04-01 / nr. 8718
Miercuri 1 Aprilie 1931 Curiozităţi din lumea largă Legea presei este anticonstituţională Avizul consiliului legislativ Guvernul Mironescu a adus in pripă şi pe neaşteptate proectul de lege intitulat : „Legea presei şi pentru garantarea publicării şi răspândirii ideilor“, proect care însă este aşa fel întocmit, încât urmăreşte gâtuirea presei şi împiedicarea răspândirii ideilor. împotriva loviturii guvernului, s’a ridicat întreaga opinie publică a ţării, care nu-şi poate explica dece tocmai partidul naţional-ţărănesc, socotit până acum ca partid democratic, vrea să dea o lovitură atât de mişelească presei şi să gâtuiască libertăţile cetăţeneşti. însuşi Consiliul Legislativ chemat să-şi dea avizul asupra proectului de lege a presei, îşi exprimă mirarea pentru graba care se pune la legiferarea lui. PROECTUL N’A FOST STUDIAT In adevăr, Consiliul Legislativ îşi începe avizul prin a spune : „In vederea TIMPULUI EXTREM DE SCURT ce s’a rezervat pentru studiul proectului, consiliul se mărgineşte la observaţiuni cu caracter general“... Consiliul legislativ, după ce constată că Constituţia îngădue facerea unei legi speciale asupra presei spune : „legea specială ce s’ar face asupra presei ar cuprinde obligaţiunile referitoare la regimul administrativ al presei, sancţiunile in caz de călcare a obligaţiunilor acestui regim, indicaţiuni precise asupra delictelor de presă, responsabilitatea şi unele norme speciale procedurale pentru accelerarea judecăţii, iar în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun, care se pot comite prin intermediul presei, să rămână in cadrul codului penal, după cum ?i regulele generale de procedură să rămână în codul de procedură penală"*. VIOLAREA ART. 25 DIN CONSTITUȚIE Mai departe Consiliul Legislativ observă următoarele: „Proectul prin art. 14 se ocupă de cazurile când răspândirea unei publicațiunii poate fi oprită, și citează patru cazuri. Modul de redactare al textului mai ales al primului aliniat, fiind conceput în termeni generali, POATE VENI IN CONTRAZICERE CU ART. 25 DIN CONSTITUŢIE, CARE SPUNE CA NICI O MĂSURA PREVENTIVĂ NU SE POATE ÎNFIINŢA PENTRU APARIŢIUNEA, VINDEREA SAU DISTRIBUIREA ORICĂREI PUBLICAŢIUNI“. ALTA CONTRAVENIRE LA PREVEDERILE CONSTITUŢIEI Mai departe Consiliul Legislativ constată: ,în art. 54, alin. 2, se vorbeşte de pedepsirea agenţilor provocatori şi complicilor. Textul fiind general, referindu-se „la infracţiunile pedepsite prin legea de faţă“, cuprinde necontestat şi delictele de presă. Or, conform dispoziţiunilor constituţionale, a ştiut că pentru infracţiunile de presă s’a instituit un regim special de responsabilitate — răspunderea prin cascadă — care exclude complicitatea, legea mulţumindu-se în regulă generală cu un singur inculpat pentru infracţiunile de presă. In consecinţă, textul trebue să lămurească că nu se aplică şi infracţiunilor de presă“. PRIVILEGIILE ACORDATE PRESEI Avizul Consiliului Legislativ ţine să amintească următoarele : „PRESA SE BUCURA DE O SITUATIUNE PRIVILEGIATA PRIN CONSTITUŢIE, pe când toate celelalte mijloace de publicare şi răspândire a ideilor şi opiniunilor, sunt lăsate sub dispoziţiunile dreptului comun . Pentru infracţiunile de presă există un sistem de răspundere special, răspunderea prin cascadă, pe când in infracţiunile comise prin celelalte mijloace, răspunderea e aceea din dreptul comun. Arestul preventiv nu e permis în materie de presă, ceea ce nu este cazul în infracţiunile comise prin celelalte mijloace“. ★ Avizul Consiliului Legislativ conţine şi alte numeroase observaţiuni de ordin tehnico-juridic. DETENTIA PREVENTIVA Referitor la detenţiunea preventivă, avizul consiliului legislativ cere categoric: „In fine, in ceea ce priveşte delictele de presă, trebuie să se prevadă că arestul preventiv este oprit şi că in caz de recurs, condamnatul nu trebuie să se constituie prizonier.“ PRILEJ DE ABUZURI Consiliul Legislativ constată şi abuzurile la care ar putea da loc felul în care e redactat articolul referitor la scrierile cu caracter pornografic : „La art. 36, partea finală a articolului, referitoare la scrierile cu caracter pornografic trebue refăcută ca redacţiune, pentru că aşa cum este, va putea da loc la urmări arbitrare. „In adevăr, In doctrină e foarte discutată noţiunea cuvântului „pornografic". Când însă urmărirea s'ar putea întemeia numai pe „aluzii pornografice", ea poate deveni foarte subiectivă. De aceea in acest aliniat ar fi suficient dacă s’ar spune că legea pedepseşte pe acel care va publica scrieri sau gravuri, însoţite sau nu de explicaţiuni cu caracter obscen sau pornografic" pus prin surprindere şi la sfârşit de sesiune, pe biroul Camerei, prin care proect se tinde la înlăturarea Constituţiei în ceia ce priveşte libertatea presei, cum şi la gâtuirea libertăţii presei în general, a hotărât ca prin întruniri publice să demaşte falsul democratism al acestui guvern cum şi să protesteze contra acestui atentat. In acest scop a convocat pentru Marţi 31 cor., orei 7 seara la Casa Poporului din str. Isvor No. 37, o mare întrunire de protest. MUNCITORIMEA, ZIARIŞTII PROFESIONIŞTI CONŞTIENŢI şi CETĂŢENII CINSTIŢI, în faţa pericolului care îi ameninţă, au datoria să participe la această întrunire, unde prin prezenţa şi protestul lor vitgros, alături de muncitorime — pionerul libertăţilor cetăţeneşti — să manifesteze contra odiosului proect de lege a presei şi pentru garantarea libertăţilor cetăţeneşti. PE filOREI ŞI DE-KCH Hai să ne căsătorim! In sfarşit am ajuns şi noi aici: suferim pare-se de o inflaţie de celibatari de ambe sexe şi duşmanii căsătoriei trebuesc constraşi cu sila să se închine in faţa altarului zeului Hymen. Criza care se resimte în toate domeniile şi-a făcut apariţia şi pe tărâmul căsniciei. Ca niciodată, legiuitorii noştri au dat dovadă de spirit de echitate, nefăcând nici o deosebire între sexe; fetele nemăritate, văduvele prin deces sau divorţ vor avea fericirea să plătească aceleaşi taxe pe burlăcie, ca şi reprezentanţii sexului tare. De altfel, când e vorba de plată, statului îi este indiferent pe cine încasează, primeşte cu aceiaşi bunăvoinţă impozitele de la oricare din supuşii săi; doar când e chestie de acordarea drepturilor face unele restricţiuni, punând la îndoială capacitatea femeilor. Spiritul de echitate de care au dat dovadă făuritorii noului proect de lege depus la Cameră, e însă foarte ciudat. Indiferent cum judeci problema în sine — dacă statul poate ori ba să oblige un cetăţean la căsătorie, silindu-i un caz contrar să plătească anumite impozite — faptul că condiţiunile sunt aceleaşi pentru bărbaţii ca şi pentru femeile celibatare e oarecum straniu. Pe câte ştim, încă n’am ajuns la acea egalitate sentimentală intre sexe, care permite unei fete, unei femei divorţate sau văduve să ceară mâna unui băiat. Cum poţi impune deci unei femei să se căsătorească, când dânsa poate, doar atâta aştepta, dar nu-şi găseşte tovarăş de viaţă, fie pentru că nu dispune de avere, fie că e urâtă, fie că viitorul soţ nu vrea să-şi ia sarcina de a întreţine familia fetei? Sunt şi cazuri, în care băeţii se văd refuzaţi de fete, evident, dar in orice caz, bărbatul are posibilitatea să-şi încerce norocul, are rolul cuceritorului, pe când pasivitatea femeii nu-i îngădue să ia dânsa iniţiativa unui mariaj. Noroc că taxele prevăzute pentru cei refractari la căsnicie nu sunt prea mari, altfel ne-am pomeni poate cu un convoi de sufragete sui generis pe uliţele oraşelor din România Mare, purtând pancarte, cu inscripţia: Vrem bărbaţi! Noul proect de lege mai prevede de altfel şi alte amănunte nostime. Limitează doliul inimei la exact doi ani. Douăzeci şi patru de luni ai dreptul să-ţi jeleşti gratuit soţul de soartă, d-nă, apoi dă-l uitării şi fă bine de-ţi găseşte alt bărbat, care să aibe grije de tine şi de copiii săi. Scoate-i din pământ, din iarbă verde, sau de nu, piteşte impozitul pe celibatul d-tale octroiat de soartă. Iar d-ta doamnă, care după ani de zile de chin ai reuşit să scapi de un soţ infidel, risipitor, tiran, obţinând divorţul, ai 736 zile răgaz să te bucuri de independenţa ta, atât de scump câştigată. A 737-a zi însă îndreaptă-te spre Ofiţerul Stării Civile pentru a reîncepe experienţa sau de nu plăteşte doamnă, plăteşte taxa pe burlăcie! Iar d-ta domnişoară, care împlineşti în curând trei decenii, vezi să nu te a- E’-Jce a 30-a aniversare fără verighetă la deget. Vine perceptorul şi te încasează cu sila! Şi ar mai fi multe de spus in privinţa noului proect de lege, bogat izvor de inspiraţie pentru revuişti. La un mate fa de rugby E. MARGITA ll moda in pictură Şi pictura îşi are moda ei sau mai bine zis fiecare epocă are un anumit gen de pictură la modă. Nu e vorba de maniera de a picta a artistului, ci de subiectele tablourilor. Astfel pe la sfârşitul veacului trecut natura moartă s’a bucurat de un succes considerabil, iar pe la începutul secolului al 20-lea au fost en vogue peisagiile. Am avut apoi o epocă de ţărănism în pictură — subiectele rustice fiind cele mai apreciate. Actualmente gustul cumpărătorilor de tablouri pare a se îndrepta iar spre nud. E „modern“ şi deci indispensabil să-ţi decorezi pereţii camerei cu măcar un tablou, înfăţişând un nud frumos. Această simpatie a publicului pentru trupurile goale reprezentate în pictură sau sculptură este probabil în legătură cu desvoltarea mereu crescândă a culturei fizice. Un corp sănătos e un corp frumos. Iar un nud desăvârşit în marmoră sau pictat pe pânză, îndeamnă par’că spectatorul să-şi cultive el însuşi trupul pentru a ajunge la perfecţiunea modelului. 0 coroana regească intr’un şanţ Nişte ţărani din Caucaz au găsit în apropierea satului Gorlu, zvârlită în şanţul şoselei, o coroană care aparţinuse ultimului rege al Georgiei, Iracly. Coroana se aflase înainte de revoluţie într’un muzeu de unde dispăruse în schip misterios. Valoarea coroanei e de 200.000 ruble. Coroana reginei Georgiei dispărută și ea din 1917 n’a putut fi regăsită. O școală de pilotaj în casă, inventată de americani Doica fostului împărat Carol al Austriei Intr’un sat lângă Iglau a murit In vârstă de 73 ani doica ultimului împărat al Austriei. Ignau este regiune vestită pentru doicele sale sănătoase. Doica aleasă pentru viitorul împărat era mama unui copil care murise curând după naștere. Cu ocazia urcărei sale pe tron şi a incoronărei, de la Budapesta, împăratul Carol îşi aminti de doica lui şi îi dărui o broşă de aur cu coroană şi semnătura împăratului gravată pe ea. Ii servise deasemeni o pensie care a fost însă anulată după revoluţie. Jeny Dolly acuzată de înșelăciunea fiscului Jeny Dolly, cea mai mare din vestitele artiste de varieteu Dolly Sisteres, a fost denunțată fiscului, deoarece cumpărase deja un bijutier din Cannes un diamant în valoare de patru milioane franci, pe care a cerut să-i fie trimis la Londra, spre a ocoli plata impozitului de lux. Se știe că ambele surori s’au retras din vara anului trecut de pe scenă. Ele au fost văzute pentru ultima oară pe scenă intrio revistăfilm din Hollywoo și s’au stabilit în urmă la Paris unde Jenny a deschis un salon de mode. Recordul crimelor Se înţelege de la sine că acest record e deţinut de America, şi anume de oraşul New-York. Acolo s-au comis în cursul ultimelor 36 ore nu mai puţin de nouă asasinate, adică aproape maximul posibil. Rivalii Pe unul ea a refuzat Să-l ia, și-atunci s’a spânzurat Iar cel pe care l’a admis De-asemenea s’a sinucis. VERD Spectacolele săptămânii OPERA ROMANĂ MARŢI : Manon. MIERCURI : Relâche . JOI: Căsătoria secretă (premieră). VINERI : Traviata. SÂMBĂTA : Căsătoria secretă. DUMINICĂ, matineu : Tosca; seara : Răpirea din Serai. TEATRUL NAŢIONAL MARŢI: Elisabeta, regina Angliei. MIERCURI: Florentina. JOI, matineu : Revizorul ; seara : Elisabeta, regina Angliei. VINERI : Viforul. SÂMBĂTĂ, matineu: Omul cu mârţoaga, seara : Elisabeta, regina Angliei. DUMINICA, matineu : Trandafirii roşii; seara : Femeia şi paiaţa. TEATRUL „REGINA MARIA" MARŢI : Pardon Madame. MIERCURI : Etienne. JOI, matineu : Pardon Madame ; seara : Muşcata din fereastră. VINERI : Muşcata din fereastră. SÂMBĂTĂ, matineu: Topaze; seara : Avarul. DUMINICĂ, matineu : Prima soţie ; seara : Avarul. TEATRUL „VENTURA" MARŢI : Nu se ştie. MIERCURI : Şoarece de biserică. JOI, matineu : Profesorul de engleză ; seara : Roxy. VINERI : Nu se ştie. SÂMBĂTĂ, matineu : Profesorul de engleză ; seara : Comedia zorilor. DUMINICA, matineu : Şoarece de biserică ; seara : Roxy. TEATRUL MIC Marţi. Miercuri. Joi. Vineri: Coktail Pilsudsky le Varșovia VARȘOVIA, Tolador). -- Mareșalul Pilsudski a sosit eri seara la Varșovia. PENTRU 1. MINISTRU al INSTRUCŢIUNII O CERERE DREAPTA Prin modificarea programei învăţământului din anul 1928, elevii cavi au întrerupt în anul de tranziţie 1923—1929 stridiile, au fost siliţi în anul următor 1929—1930 să repete clasa pe care o promovaseră in 1929. De exemplu, un elev care a absovit în 1928 clasa V-a a trebuit s’o repete în 1930, promovând-o din nou Prin noua modificare introducându-tse clasa VIII-a, acești elevi pierd din cauza întreruperii de un an, trei ani In exemplu suscitat, elevul actualmente în clasa VI-a,«a absolvi liceul în 1933 pe când colegii lui l-au absolvit in 1930. Ar fi echitabil deci, ca ministerul să acorde dreptul de a depune in acest an examen de a doua clasă, elevilor cari prin modificarea programei din 1928, au fost siliţi sărepete aceiaşi clasă, (promovând-o în ambele rânduri). Supunem atenţiei d-lui ministru Costăchescu această dreaptă cerere, convinși că o va lua în considerare. vrrnnmú* gi»ragma *»-a Se cere modificarea proectului D-nii consilieri permanenţi C. Anghel şi I. Filittî socotind proectul anticonstituţional, cer ca el să fie complect modificat, prin următoarea osebită a d-lor părere : »Prin modificarea şi extinderea ce dă noţiunilor de calomnie şi injurie prin presă, proiectul depăşeşte spiritul textului art. 26, alin. 1, din Constituţie, care cuprinde numai o derogare la principiul de competenţă în acelaş articol şi după care delictele de presă se judecă de Curtea cu juraţi. „Or, este de principiu că nici o derogare nu poate fi decât de strictă interpretare pentru că altminteri ar duce la însăşi anihilarea regulei generale. „In speţă, călcarea acestui principiu duce la negaţia însăşi a spiritului Constituţiei, sintetizat în textul art. 25, care garantează tuturor cetăţenilor dreptul de a comunica şi publica ideile prin grai, scris şi presă şi care interzice orice măsură ce ar duce la restrângerea acestui drept în sine. „Pentru aceste motive, subscrişii suntem de părere ca dispoziţiile respective din proiect trebuie să fie modificate". Protestul social-democraţilor Sâmbătă seara a conferenţiat la partidul social democrat d. Şerban Voinea, asupra crizei capitaliste, înainte de conferinţă d. avocat C. Titel Petrescu a vorbit despre proectul legii presei şi a evidenţiat caracterul lui reacţionar. Numeroasa asistenţă a manifestat împotriva acestui proect de lege. Eri, Duminică, d. Ilie Moscovici a conferenţiat la sala muncitorilor din calea Griviei, despre „Soluţiile crizei mondiale*". Au asistat câteva sute de muncitori ceferişti, cărora d-nii Moscovici şi M. Niculescu, care a presidat şedinţa, le-au explicat principiile reacţionare ale proectului legii presei, îndemnându-i la luptă pentru ca guvernul ofticoasei democraţii a d-lui Mihalache să fie silit să-l retragă imediat. Citirea unor articole din proect a provocat protestele vehemente ale numeroşilor lucrători ceferişti prezenţi, înainte ca d. Ilie Moscovici să înceapă desvoltarea conferinţei sale, s’a primit prin aclamaţii următoarea MOŢIUNE „Muncitorii şi cetăţenii întruniţi în şedinţa partidului social-democrat, secţiunea de Verde, iau cunoştinţă cu indignare de noua lge a presei, care tinde la o nouă încătuşare a scrisului şi a conştiinţei. „După ce slabele libertăţi recunoscute de legile de până acum nu se respectau decât pentru clasele suprapuse, după ce cu toate prevederile constituţionale, cenzura şi confiscarea ilegală continuă să funcţioneze în dispreţul tuturor legilor; o lege nouă vine să desfiinţeze şi slabele libertăţi existente şi să asigure domnia netulburată, nedemascată, a tuturor guvernelor arbitrare şi necinstite şi a claselor stăpânitoare exploatatoare. „Secţiunea de Verde a partidului social-democrat protestează împotriva acestui atentat la libertatea de conştiinţă, de care în primul rând vor avea de suferit clasele muncitoare, şi cere muncitorime să apere cu energie libertatea de scris şi de vorbit, singura garanţie pentru o desvoltare democratică sănătoasă, a acestei ţări“. întrunirile de protestare împotriva proectului Primim: Comitetul Central al organizaţiei partidului social-democrat din Capitală, luând cunoştinţă de proectul de lege contra libertăţii presei, de Consfătuirea tineretului ţărănist Energicul protest împotriva Duminică dimineaţa, a avut loc, în sala clubului central din strada Regală, consfătuirea tineretului ţărănist român independent. Prezidează d. Alexandru Cioc. D. BUICLIU luând cuvântul spune : Acest guvern s’a complăcut în aceleaşi compromisuri de conducere ca şi celelalte. Rezultatul îl vedem azi cu toţii prin criza ce ne stăpâneşte şi care ameninţă să ia proporţii nebănuite. A fost suficient ca naţional-ţârăniştii să ajungă acolo unde sunt, ca să uite punctele de program ce le animaseră anii de opoziţie. D. avocat N. N. MATHEESCU, preşedintele organizaţiei Brăila, face istoricul organizaţiei ţărăniste, care după ce a vegetat cu partidul naţional-ţărănist în opoziţie, a fost înlăturată la venirea acestuia la putere. Credinţa noastră e bazată pe concluzia că partidul naţional-ţărănist este un trădător al principiului ţărănismului şi că se integrează ritmului celorlalte partide. Au adus acum legea presei, care indiscutabil că e piatra lor de mormânt. Acest proect nu numai că e reacţionar, dar ne duce cu zeci de ani înapoi, când delaţiunea domnea. In numele credinţei în care s'au ridicat ei, ne înălţăm noi azi. D. arhitect ŞTEFANESCU: Am văzut pe ariviştii naţional-ţărănişti jonglând cu idei mari, pentru ca acum să aducă legi monstruoase, ca aceia contra presei. Guvernarea actuală a fost o farsă sinistră, de aceia cred in mişcarea tineretului ţărănist, proectului de lep a presei D. BUNESCU, muncitor, descrie mizeria cumplită în care se sbate muncitorimea. Programul de luptă de clasă a vechiului partid naţionalţărănist , aruncat muncitorimii, n'a fost decât o meschină înşelăciune. D. ing. TUDOR IONESCU, preşedintele organizaţiei centrale, arată că tineretul ţărănist înseamnă o forţă nu prin număr, ci prin puterea şi puritatea ideii noastre. Reforma legii electorale rămâne o problemă care constitue temeiul luptei noastre. Vorbitorul protestează apoi în contra legii presei şi face un apoi disperat la cele câteva conştiinţe cari mai sunt în parlament, să lupte, contravenind chiar legilor, să se opuie din răsputeri ca această enormitate să nu fie votată, înfierează acest atentat, făcându-se exponentul opiniei publice, care şi ea, nu numai asociaţiile de presă, trebuia să protesteze în contra proectului de lege. D. ALEXANDRU CIOC se întreabă, faţă de legea presei, unde este interesul de partid care să explice şi programul naţional-ţărăniştilor. Din moment ce acest partid nu mai are contactul cu massele pe cari le reprezintă, nu poate avea conştiinţa pe care se bazează un drum in politică. Proectul ce se aduce acum e o sfidare pentru întreaga opinie. D. ALEXANDRU CIOC rezumă cuvântările, apoi citeşte o moţiune in spiritul celor vorbite. Pregătirea congresului comercianţilor întrunirea Sfatului Negustoresc Pentru pregătirea măsurilor preconizate de secţiunile Sfatului Negustoresc din Întreaga ţară ,comitetul de conducere al acestei organizaţiuni s’a Întrunit aseară sub preşidenţia d-lui Chr. D. Staidovici. D. CHR. D. STAICOVICI a adus la Cunoştinţa comitetului intervenţiunile făcute pe lângă guvern în vederea ameliorării crizei economice şi aplicarea unui impozit fix pentru comercianţi. Cum nu se întrevede nici o măsură care să vină in ajutorul clasei negustoreşti şi faţă de presiunea exercitată de secţiunile din ţară, este necesar reluarea campaniei de luptă imediată după sărbătorile de Paşte. D. FRED. MICHELSOHN, vice-preşedinte descrie situaţia extrem de critică a comerţului din diferite regiuni ale ţării pe care le-a vizitat recent şi arată că orice întârziere de aplicare a măsurilor salvatoare va distruge cu desăvârşire această importantă ramură a economiei naţionale. D. I. MARINESCU COFACENI relevă dispoziţiile cuprinse in proectul de lege al sindicalizării industriilor privitoare la desfacerea mărfurilor in comun prin creearea de magazine în fiecare oraş, lovindu-se astfel în marea masă a comercianţilor. Mai vorbesc în acestă chestiune d-nii Mişiu Teodorescu, C. B. Wisotzki, Alex. Molin şi alţi cari relevă neajunsurile ce se vor crea comerţului prin această lege, după care se hotărăşte a se înainta ministerului industriei şi comerţului un memoriu cuprinzând punctul de vedere al comerţului cu privire la proectul de lege al sindicalizării industriilor. D. IOSIF D. LAZAR arată că organele fiscale nu ţin seamă de dispoziţiile privitoare la aplicarea legei contribuţiunilor directe şi obligă pe comercianţi la fel de fel de formalităţi cari îi sustrag dela ocupaţiunile lor. D. D. P. NICULESCU-RITZ, secretarul general al Sfatului Negustoresc central, expune toate măsurile luate de comitetul de conducere al acestei organizaţii pentru îndeplinirea dezideratelor ultimei adunări generale a „Uniunea Sfaturilor Negustoreşti“. Din zi în zi situaţia comerţului devine mai critică şi faţă, de lipsa unor măsuri salvatoare, zeci şi sute de mii de negustori se găsesc pe panta prăbuşire. Pe lângă comercianţii cari se ruinează din cauza crizei economice rămâne pe drumuri o întreagă pletoră de funcţionari ai întreprinderilor, neputând să-şi câştige existenţa aiurea şi acest lucru trebue să dea de gândit tuturora. Comitetul hotărăşte apoi organizarea a două congrese din Capitală, în cursul lunei Aprilie şi anume: un congres general al comercianţilor din Întreaga ţară cu închiderea magazinelor şi un alt congres al comercianţilor de băuturi şi al podgorenilor. MAMICO, AI RĂSFOIT LA LIBRARII MINUNATA CARTE DE LEON TOLSTOI POVESTIRI PENTRU COPII N’am mai văzut aşa frumuseţe! CUMPĂRĂ-MI-O ! liîÎÂf, A Hi A Unitel