Dimineaţa, aprilie 1931 (Anul 27, nr. 8718-8745)
1931-04-03 / nr. 8720
Vineri 3 Aprilie 1931 Modificarea legii agrare Se ia în discuţie proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea agrară. D. M. NEGURA (liberal) protestează contra faptului că proectul e adus în discuție, fără să fie trecut pe ordinea de zi Analizând proectul oratorul constată că în principiu este bine că s’a dat posibilitate comitetului agrar de a revizui hotărârile date pe acte de expertiză false. Posibilităţile de revizuire ale comitetului agrar trebue insă îngrădite, ca să nu se dea loc la frământări sociale. In privinţa revizuirii împroprietăritilor, legea va provoca tulburări nebănuite. Se vor ivi zeci de mii de procese, dându-se naştere la o stare de agitaţie şi de nesiguranţă socială. Ce veţi face cu împroprietăriţii cari şi-au primit titlul de împroprietărire? Din moment ce au plătit şi li s-au dat titlurile, a intervenit un contract de vânzare şi cumpărare. Veţi împărţi satele în două tabere, nu aceste vremuri de nemulţumire generală. Prin această lege nu veţi aduce decât desnădejde in suflete celor împroprietăriţi. In afară de aceasta veţi da posibilitatea deslănţuirii unui război civil între cei deposedaţi şi ce cari vor fi împroprietăriţi pe loturile acestora. D. CHRISTODOR IONESCU constată că proectul e binevenit, deoarece va da posibilitate să se repare o sumedenie de nedreptăţi Ca atare, declară că-l va vota cu însufleţire. DISCURSUL D-LUI LOTAR RADACEANU D. LOTAR RADACEANU arată că această lege vine prea târziu. Singurul rezultat practic al acestei legi va fi că se vor putea revizui improprietăririle frauduloase in vechiul regat. Trebue o revizuire reală care să se extindă asupra tuturor hotărîrilor date cu violarea sau greșita aplicare a legii. Trebue o revizuire a împroprietăririi în toată ţara S’au dat loturi magistraţilor ofiţerilor, funcţionarilor etc., iar ţăranii au rămas fără pământ Liberalii se tem că legea va provoca agitaţii periculoase. Mai periculoasă, este însă starea de spirit in DIMINEATA Reportaj Parlamentar CAMERA Şedinţa se deschide la ora 4.40 sub preşidenţia d-lui Ştefan Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii Mihail Manoilescu, Voicu Niţescu şi Haţiegar.. D. M. NEGURA (liberal) protestează contra trecerii pe ordinea de zi a proectului de lege pentru revizuirea reformei agrare, proect care nu fusese trecut de dimineaţă pe ordinea de zi. PĂRINTELE D. MAN spune că proectul n’a fost trecut de dimineaţă pe ordinea de zi numai dintr’o greşală a biroului. LEGI VOTATE acceptăm ceea ce s'a propus şi anume în loc de „întemeetorul regatului liber”, să se spună întemeietorul regatului român”. Se aprobă. Se votează: proectul de lege privitor la vânzarea prin bună Învoială a unor terenuri, proprietatea Statului, Instituţiilor pendinte de mitropolia grecocatolică a Blajului; proectul de lege pentru autorizarea comunei Tecuci de a contracta un Împrumut de 50 milioane lei; proectul de lege prin care se autoriză judeţul Caliacra să contracteze un Împrumut; proectul de lege privitor la executarea şi finanţarea lucrărilor pentru terminarea aerogării Cernăuţi şi construirea unui hangar pentru avioane; proectul de lege pentru modificarea unor articole din statutul societăţii funcţionarilor publici REDUCEREA CURBEI LA CLER Se ia în discuţie proectul de lege pentru reducerea curbei de sacrificiu la salariile clerului PR. D. MAN citeşte un amendament, pe care, şi l-a Însuşit şi d- ministru al cultelor. Amendamentul prevede că preoţii tuturor cultelor vor fi salarizaţi la fel, aplicându-li-se aceiaşi curbă de sacrificiu ca şi funcţionarilor publici Biserica unită şi cultele minoritare vor face reducerile posibile în cadrul bugetului respectiv. D. FLOREA DRAGHICI cere suprimarea cuvântului „posibil”. In jurul acestei chestiuni se iscă o vie discuţie, care durează jumătate oră. PR. D. MAN arată că reducerile bisericii ortodoxe au atins o cotă de 12 la sută, în timp ce biserica unită a suferit o reducere de 20 la sută. PR. DRAGHICI: Trebue să se restabilească principiul echităţii în ce priveşte salarizarea clerului diferitelor culte. Bisericii ortodoxe i s'a dat un fond global şi a făcut toate reducerile posibile de personal şi material. Biserica unită şi cultele minoritare n'au făcut insă nici o reducere. Au mai luat cuvântul d-nii Iosif Wilier, pr. Spierer, pr. Cosmo, Gi. Popescu, etc. PR. BREBAN asigură că uniţii vor face toate reducerile in aceiaşi proporţie cu biserica ortodoxă. PAR. D. MANU depune un amendament, însuşit şi de guvern, ştergându-se din alineatul privitor la biserica unită şi cultele minoritare cuvântul posibile. Amendamentul e admis şi legea e votată în total cu bile. D. ministru VOICU NIŢESCU depune proectul de lege al avocaţilor, amendat de Senat. D. ministru M. MANOILESCU depune proectul de lege pentru modifi Desbaterile de la 31 Martie Şedința de după amiază Proectul de lege pentru modificarea legii construcţiilor; Proectul de lege pentru prelungirea regimului excepţional al chiriilor; D. ministru M. MANOILESCU depune proectul de lege pentru modificarea legii energiei; proectul de lege prin care se autoriză ministerul de domenii şi Eforia spitalelor civile din Bucureşti să facă un schimb de terenuri în jud. Argeş; proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea P. T. T. proectul de lege privitor la dreptu- I rile de pensionare ale foştilor func-Se intră In ordinea de zi şi sevo- jţionari ai Domeniilor Coroanei devotează, uiţi funcţionari ai statului. Monumentul regilor Carol şi Ferdinand Tot d-sa depune şi proectul de le este lege, totuşi cred că am putea să ge pentru ridicarea statuelor regilor Carol I şi Ferdinand I. După pronunţarea rezultatului votului, d. profesor Iorga cere cuvântul OBSERVAŢIILE D-LUI N. IORGA D. prof IORGA: Daţi-mi voe să vă atrag atenţia asupra faptului că aţi votat un proect de lege prin care Camera hotărăşte o subscripţie publică. Dar, pentru Dumnezeu, cânds-a mai hotărât de un parlament o subscripţie publică? Subscrierea publică trebue să fie ceva spontan, venit dela cetăţeni. Cu ce drept hotărâţi deci dv. subscripţie publică? Eu protestez pentru memoria acestor doi mari regi, cari meritau pentru statutele lor, ori un mare act de recunoştinţă naţională a ţării, ori, dacă guvernul are atâţia bani şi se găseşte în altă situaţie decit aceia pe care o ştie toată lumea, contribuţia întreagă a statului Mai departe, mă ridic in contra felului cum este redactat acest proect. El zice „Carol I", întemeietorul regatului liber”. De ce să introducem forma aceasta neroadă până şi într’un proect de lege? Nu există decât „Regatul Român”, iar nu „Regatul român liber”, ceea ce presupune existenţa unui regat român neliber. Trebue să ne gândim la vremea când toată ţara va şti gramatica şi stilistica şi va râde de astfel de proecte de legi şi trebue să ne gândim la vremea când ţara va înţelege respectul datorit către întemeetorul României, manifestat altfel decât printr'un vot al parlamentului care îndeamnă lumea către o subscripţie publică. RĂSPUNSUL D-LUI MANOILESCU D. ministru MIHAIL MANOILESCU: Evident, nu pentru deschiderea unei subscripţii publice era nevoe de un vot al parlamentului dar este necesar acest vot, pentru ca această subscriere să se facă in anumite forme şi cu concursul caselor publice. Casele publice vor fi autorizate să încaseze sumele cari se vor depune pentru acest nobil scop. Este necesară aceasta, deoarece avem o tristă experienţă, care ne arată că atâtea fonduri cari s'austrâns pentru „Fiota naţională", „Fiota aeriană”, sau alte scopuri nobile, din lipsă de control sau risipit Cât priveşte oportunitatea însăşi a subscripţiei publice, aceasta e de nediscutat Parlamentul nu alocă de la început un fond pentru ridicarea celor două statui. Şi nu o face, pentru că suntem convinşi că nu va fi nevoe de o contribuţie a Statului, ci numai faptul de a deschide în forme regulate şi generale putinţa acestui subscripţiuni va fi suficient pentru ca să se acopere cu prisosinţă sumele cari sunt necesare pentru acest mare act de recunoştinţă. D. prof. N. IORGA, în replică, îşi manifestă scepticismul asupra rezultatului acestei subscripţii publice, lcarea unor articole din legea impo- I), preşedinte ŞT. C. POP: Deşi zitului pe cifra de afaceri şi a taxeproectul a fost votat şi pentru noi nor vamale pe mătăsuri,care se găseşte azi ţărănimea din cauza falsificării reformei agrare. In orice caz numai cu revizuirea nu se face totul. Trebue o nouă politică agrară, bazată pe nouile concepţii ce-şi fac drum in lumea modernă. D. I. RANG declară că va vota prectul de lege, dar spune că-1 surprinde dureros faptul că art 37 modificat In acest proect de lege menţine dispoziţia din vechea lege, după care comitetul agrar va judeca şi pe viitor tot cu uşile ferecate şi in condiţii chiar mai rele decât sub regimul vechi legi. D. C. TEODORESCU-CHIŢU declară că va vota proectul DECLARAŢIILE D-LUI VIRGIL POTARCA D. subsecretar de stat VIRGIL POTARCA spune că legea aceasta are defectul de a fi venit prea târziu. Legea trebuia însă adusă chiar atât de târziu. Căci, pe când a fost de măreaţă reforma agrară, pe atât de inimaginabile au fost falsurile şi abuzurile comise la aplicarea ei Dacă n'am venit cu o lege mai radicală — spune d. Potârcă — este pentrucă a trebuit să respectăm drepturile câştigate şi autoritatea lucrului judecat. S a spus că această lege va stârni mişcări populare. Cei cari afirmă aceasta sunt chiar acei cari au prezidat la aplicarea reformei agrare Or, dacă ei îşi exprimă această teamă înseamnă că au ceva pe conştiinţă , ei mustră probabil gândul că n'am aplicat corect reforma agrară. D. ministru I. Mihalache rosteşte o amplă cuvântare, insistând mai ales asupra faptului că liberalii se tem de răzvuieriţa pe care ar fi s'o provoace la sate aplicarea acestei legi , sa îşi exprimă credinţa că,dn ciuda acestor susţineri, legea nu va provoca nici o mişcare care să pericliteze ordinea socială. Legea trebue votată, întrucât e menită să facă o mare operă de dreptate. Legea este apoi votată pe articole ORGANNIZAREA JUDECĂTOREASCA Se ia apoi în discuţie proectul de lege pentru modificarea legii de organizare judecătorească şi a Curţii de Casaţie. D. MIRCEA DJUVARA (libera) Şedinţa începută la 4.40 d. a. s.a spune că această lege duce la ştirbi ridicat la ora 12 şi un sfert noaptea, rea prestigiului Curţii de Casaţie. Când guvernul vine la sfârşit de seziune, la o oră atât de Înaintată în noapte, cu legea această plină de ascunzişuri, inspirată din patimă urîtă şi josnică, nu e de mirare - spune d. Djuvara — că ne ridicam în contra reducerii numărului consilierilor Casaţiei care constitue dispoziţia principală din lege. Căci la adăpostul legii de faţă, guvernul vrea să politicianizeze până şi cea mai înaltă instanţă judecătorească a ţării. Intenţia urâtă pe care o urmăreşte guvernul n’o vom tolera. D. ministru VOICU NIŢESCU: Când am alcătuit acest proect de lege nu am avut deloc intenţia de a insulta şi de a înjosi magistratura. D. Djuvara a insultat-o Insă. Noi nu am făcut politică în magistratură. Dimpotrivă, noi am căutat să facem aşa ca in magistratură politica să nu se afirme în niciun fel S’a încercat să mi se atribue o intenţie de imixtiune politică prin ultimele numiri de la Casaţie. Ei bine, nimic miai meschin decât acest gând al adversarilor noştri. Am numit la Casaţie pe cea mai frumoasă podoabă a magistraturii noastre. In ceea ce priveşte proectul de faţă ţin să spun că am pregătit de mult un proect de reorganizare judecătorească. El este de mult gata şi dispoziţia in propetu] pe care-1 discutaţi azi figurează aproape de trei luni in acel proect. Mi s’a cerut să facă economii şi la justiţie. Nimeni nu va spune că nu se pot face economii la Casaţie. 55 de consilieri la Casaţie sunt mult prea mult pentru o tară săracă, cum e tara noastră. ’■» Prin economiile pe cari le realizăm la Casaţie şi prin numirile pe cari le am făcut consolidăm această înaltă instituţie şi îi mărim prestigiul pe care se cuvine ca ea să-l aibă. Proectul a fost luat în considerare şi votat pe articole. Sa admis următorul amendament propus de d. Pompiliu Ioniţescu: „Procurorii supranumerari de la Curtea de Casaţie vor fi trecuţi consilieri in locurile vacante, de ministerul justiţiei, cu avizul conform al consiliului superior al magistraturii”. cele fapte care i s-au adus la cunoştinţă sunt întemeiate. LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI Intrându-se în ordinea de zi, se continuă discuţiunea la proectul de reformă a Învăţământului superior. CRITICILE D-LUI PROF. BALACESCU D. profesor dr. BALACESCU polemizează cu d. profesor dr. Iacobovici, raportorul legei, pe chestiunea pregătirei pedagogice şi ştiinţifice a Celor ce trec prin universităţile noastre şi cam azi în majoritate sunt adevărate „caricaturi cari aşteaptă lotul de la stat“. Face o călduroasă apărare a corpului profesoral şi în special a celor de la facultăţile de medicină. Oare ştiinţa românească nu este cunoscută? Suntem in situaţiunea de a exporta ştiinţă românească de clasa I. Am avut un mare Babeş, un mare Toma Ionescu. Ii avem pe marii profesori Cantacuzino şi Danielopol. Oare în celelalte domenii, nu au existat un Maiorescu, un Haşdeu, cari au fost mândrii ale universităţilor noastre, deşi ele nu datează decât de 60—70 de ani? Legea de faţă ne-a fost comunicată în mai multe ediţii. Prima ne-a fost trimisă în numele ministerului, iar nu al d-lui ministru. Vorbind despre autonomia universitară, arată nevoia ca universitatea să-şi aranjeze singură cursurile, după necesităţi. Cere ca fiecare universitate să-şi alcătuiască bugetul. Admit ca parlamentul să-mi fae bugetul, iar nu funcţionarii ministerului de instrucţie. D. DR. IACOBOVICI: Ştiţi ce se întâmplă în practica lucrurilor: noi facem bugetul, ministerul primeşte propunerile, iar când bugetul este gata el nu mai aduce de loc cu propunerile noastre. OBSERVAŢIILE D-LUI PROFESOR BALACESCU D. PROF. DR. BALACESCU: Singura reformă propusă de proect este aceia referitoare la facultăţile de medicină. D. ministru afirmă că docenţii şi conferenţiarii au ajuns o adevărată povară. Conferenţiarii sunt recrutaţi din elementele cele mai de elită ale corpului medical Graţie legei lui Haret, care cerea candidaţilor lucrări de mare valoare ştiinţifică, au intrat în învăţământ elemente distinse, unii ca profesori agregaţi, alţii ca profesori. Azi nu se poate ajunge profesor la universitate decât făcând ucenicie pe lângă profesorii existenţi. Proectul în discuţie nu dă dreptul acestor ucenici de a ajunge decât până la gradul de conferenţiar. Urez d-lui ministru să extindă reforma ce se introduce un învăţământul superior al medicinei şi la alte facultăţi Termină exprimându-şi convingerea că această reformă va fi complectată în viitor. D. ministru COSTĂCHESCU depune proectul de lege pentru modificarea unor articole din egea pentru crearea casei autonome a construcţiilor, proectul de lege pentru autorizarea unor schimburi de terenuri între ministerul de agricultură şi eforia spitalelor civile şi proectul de lege pentru plata pensionarilor ministerului de interne pe întregul an. DISCURSUL D-LUI LAPEDATU D. AL. LAPEDATU ridică o serie de probleme, in legătură cu Universitatea din Cluj, între care, chestiunea catedrelor şi a euvisiunii universitare. E folositor acel „cadastru” pe care-l face catedrelor, proectul, dar lista catedrelor trebuia trimisă şi consiliului profesoral al facultăţilor. D. MINISTRU COSTĂCHESCU : Am prezentat-o. D. LAPEDATU: Ni s’a prezentat altă listă, care nu concordă cu proectuL Nu s’a ţinut seamă de toate dorinţele consiliului facultăţii de litere, cu privire la conferinţe. Catedra de etnografie merită toată soliitudinea. De asemeni, organizaţiile de extensiune universitară. Sunt cicluri de conferinţe în diferite oraşe, dar nu pretutindeni să pot face astfel de cicluri. Trebue lăsată ■şi libertatea, ca aceste conferinţe să fie la nivelul publicului care le ascultă. Nu Senatul universitar e indicat să conducă, ci să controleze, această operă atât de folositoare. D. ministru COSTĂCHESCU a depus proectul pentru executarea aerogării Cernăuţi, proectul relativ la raporturile dintre proprietari şi chiriaşi. Pentru ultimul proect se cere şi se admite extrema urgentă. CUVÂNTAREA D-LUI ST. ION D. ŞT. ION propune reînfiinţarea şcolilor normale superioare, cari s’au dovedit, nu trecut centre de cultură. Sa spus că elementele cari vin din învăţământul secundar In universitate sunt slabe. Am constatat că o parte din vină o au şi universităţile. Constată o lipsă de pregătire profesională a profesorilor. Se declară contra uşurărilor acordate la examenul de bacalaureat Cere ca facultatea de teologie din Chişinău să fie trecută la Iaşi, iar şcoala de agricultură din capitala Moldovei să fie trecută la Iaşi. Constată că pensionarea profesorilor universitari se face la ovârstă prea înaintată. La orele 8 jumătate şedinţa se ridică. Şedinţa de noapte S-a deschis la ora 10 sub preşedinţia d-lui Simionovici, pe banca ministerială d. Costăchescu. A continuat discuţia la legea Învăţământului superior. D. ING. MIRCEA a subliniat că bine s’a făcut când s'a lăsat numai şcoalei politechnice dreptul de a elibera titlul de inginer, institutele universitare să rămână numai în cadrul studiilor teoretice. Dealtfel titlul nu influenţează prea mult activitatea cuiva, numai vaD. preşedinte Traian Bratu a deschis şedinţa la ora 10,35, în prezenţa d-lui general adjutant Condeescu ministrul armatei, O. col. MARIN ŞEINESCU a citit raportul proectului pentru modificarea legii de înaintare a ofiţerilor. D. general CONDEESCU ministrul armatei, a dat o serie de explicaţiuni, asupra înaintării ofiţerilor de diferite grade şi asupra unor cazuri speciale. Legea a fost votată cu unanimitate.D. prof. RADULESCU-MOTRU citeşte raportul proectului pentru înfiinţarea institutului de ştiinţe administrative. D. CANDEA: D. ministru al instrucţiunei Işi Însuşeşte acest proect? D. preşedinte BRATU: D. ministru al instrucţiunei s’a declarat neutral în această chestiune. D. Cândea susţine că acest proect e in contrazicere cu legea învăţământului. Un institut de ştiinţe administrative, s’ar substitui facultăţii de drept şi facultăţii din Oradea, proectul e in contradicţie şi cu legea cumulului. In nici un caz nu se poate admite, ca elevii acestui instituit, cu 3—4 clase, să fie preferaţi absolvenţilor de facultăţi de la universitate. D. dr. IACOBOVICI se asociază părerilor d-lui Cândea. Protestează contra tendinţei de a se creea alături de universităţi, un fel de pseudo-universităţi, unde nu se cer profesorilor şi studenţilor condiţii egale cu cele de la universitate, dar se acordă toate drepturile profesorilor şi absolvenţilor universitari. D. NEGULESCU: Principiile din proect, nu sunt cele arătate de oratorii precedenţi. Şcoala aceasta e particulară, deci nu poate atinge legea cumulului, iar profesorii ei sunt universitari. D. VULCANESCU: E poarta din dos contra culturii. Cei cu 4 clase să facă bine să-şi termine liceul şi apoi să intre la universitate! Nu trebue permis ca aceşti tineri cu 3—4 clase, să ia înainte titraţilor universitari. D. RADULESCU-MOTRU încearcă să dea explicaţiuni, dar un curent vădit contra proectului se desemnează In Senat. In consecinţă, polemica e generală. D. Motru cere să se voteze legea, aşa cum a fost modificată de comitetul delegaţilor. D. preşedinte BRATU întreabă Senatul dacă este pentru sau contra luării în considerare a proectului. Senatul fiind contra, se renunţă la discuţia pe articole şi la votarea legii. Proectul este respins. LEGEA CHIRIILOR D. STANCESCU a citit raportul legii chiriilor. D. GHIARFAS susţine că situaţia s-a normalizat, şi cere libera tranzacţie. Sunt case goale, pentru care nu se găsesc chiriaşi. Nu recunoaşte că reducerea salariilor funcţionarilor, ar necesita o prelungire. Venitul maxim fixat este prea mare, cel puţin până acum, proprietarii aveau garanţia de a primi chiriile la termen. D. FORTUNESCU susţine că nu ne aflăm încă într’o situaţie normală. Criza de azi, nu poate fi ignorată. Toată lumea suferă, este drept ca şi proprietarii să sufere. VOCI: De prea multă vreme suferă. D. FORTUNESCU cere ca să fie păsuiţi la plata chiriei, numai chiriaşii lipsiţi de mijloace, fără să se prevadă şi şomeurii, ci să se lase la aprecierea judecătorului, cine e lipsit de mijloace. Cere să se reducă la 5 zile, termenul de 30 zile, acordat chiriaşilor ce au dreptul a denunţa contractul dacă nu li se scade chiria. D. ministru MINALACHE a depus proectul pentru modificarea legei agrare. Se cere urgenţa. D. GHIARFAS: Sunt contra urgenţei, e o lege prea importantă. Senatul admite urgenţa. D. STANCESCU, raportor la legea chiriilor, cere ca proectul să fie votat in forma in care a venit de la Cameră. Legea a fost pusă la vot în forma aceasta. Legea a a întrunit 63 bile albe, 11 negre. SALARIZAREA CLERULUI D. GOCIU citeşte raportul legii salarizării clerului. D. ministru MIHALACHE citeşte, in numele guvernului, o declaraţie, prin care se arată că in bugetul pe 1931, se va face suprimări în personalul celorlalte culte, în acelaş rapport cu biserica ortodoxă, froarea şi munca personală ridică la privilegii meritate. D. prof. dr. IACOBOVICI (raportor). Proectul a întâmpinat greutăţi enorme la întocmire şi redactarea definitivă. La discuţia generală s-au făcut obiecţiuni de ordin politic, personal şi academic. A răspuns acestor obiecţiuni documentat şi metodic şi a scos în relief toate părţile bune ale proectului, necesar şi aşteptat de toat universităţile, ca să împlinească lipsuri de organizare adânc simţite şi să statornicească unele principii cari au fost recunoscute bine chiar de adversari. * Şedinţa s-a ridicat la orele 12. Patriarhul MIRON CRISTEA îşi exprimă satisfacţia faţă de această declaraţie, dat fiind că de 10 ani biserica ortodoxă e pusă în inferioritate, faţă de unele din celelalte culte. D. şefrabin NIEMIROVER : Cultul mozaic este cel mai nedreptăţit. D. GHIARFAS a protestat că guvernul intenţionează să reducă funcţiuni — atingând autonomia bisericilor, — şi nu suma alocată. E regretabil că s’au iscat discuţii ca aceea in jurul chestiunei, care cler primeşte leafă mai mare, ce subvenţii sunt, etc. D. V. MACAVEI a făcut o serie de observaţiuni, iar după explicaţia dată de d. ministru Mihalache, in sensul că proectul e necesar pentru a se plăti lefurile preoţilor, până la Paşti, — proectul a fost votat ALTE PROECTE VOTATE In urma explicaţiilor date de d. ministru MIHALACHE s’a votat proectul de lege pentru plata funcţionarilor ministerului de interne menţinuţi în serviciu până la sfârşitul anului. S’au mai votat următoarele proecte: 1) pentru pensionarea funcţionarilor publici in 1931. 2) pentru modificarea art 126 din legea ministerelor. 3) Comasarea pământurilor celor împroprietăriţi în Basarabia. La acest proect a vorbit de Agricola Cardaş care a cerut o deosebită atenţie pentru problemele agrare din Basarabia. D. LOZISCHI combate afirmaţiile d-lui Cardaş. Prin lege nu se ştirbeşte nici un drept al celor improproprietăriţi. E vorba numai de parcelarea loturilor care sunt lucrate azi in indiviziune. Ţăranul trebue să ştie ce-i aparţine ca să se purceadă la o cultură raţională. D. ministru V. POTARCA: Legea nu urmăreşte decât să parceleze loturile celor împroprietăriţi şi care stăpânesc pământurile în indiviziune. Nu se va atinge nici un drept. Legea e votată pe articole şi apoi în total cu bine. D. ministru V. NIŢESCU depune proectele de legi, pentru modifica- rea unor articole din legea de orgaenizare judecătorească şi Curtea de Casaţie şi proectul pentru recunoaşterea actelor de stare civilă încheiate de primarii din Ardeal. Se admite extrema urgență. Se votează proectul de lege pentru amenajarea pădurilor din jurul Capitalei. Se votează proectele de legi, pentru pensionarii Domeniilor Coroanei, pentru autorizarea com. Slatina de a Încheia un Împrumut Şedinţa se ridică la orele 1,85. Desbaterile de la 1 Aprilie Şedinţa de dimineaţă Dezbaterile de la 1 Aprilie Şedinţa de dimineaţă Şedinţa se deschide la ora 11 sub inţeleg să fie discutat şi votat în chipreşedinţia d-lui Ştefan Ciceo-Pop.Apul acesta- Noi protestăm şi declare banca ministerială d-nii Mihail Manoilescu şi Voicu Niţescu EXPLICAŢII D. MIŞU VASILESCU, în chestie personală, explică de ce a luat parte la şedinţa comisiunii de mine şi industrie când s’a discutat chestiunea validării terenurilor din Dîmboviţa ale Eforiei spitalelor civile. Spune că a fost chemat în comisiune ca unul care era competent în materie. D. CEZAR SPINEANU spune că atmosfera în care s’a desbătut proectul respectiv în comisiune, sub presiunea acelora cari nu aveau nici o cădere, a făcut pe d-nii miniştri să declare că nu pot să ia parte la acea şedinţă a comisiunii. Dăm că vom vota împotriva proectului de lege. PLATA LUCRULUI EFECTUAT Se ia în discuţie proectul de lege pentru plata lucrului efectuat D. PETRE ANDREI cere să se pună la vot proectul de lege pentru crearea fondului aviaţiei. D. preşedinte St Ciceo-Pop: Atâta lucru să-mi daţi voie să judec, când e oportun să se voteze un proect de lege. II vom vota după prânz. * Se ia în considerare proectul de lege pentru plata lucrului efectuat. D. FRANASOVICI (libera!) protestează contra modului cum se votează acest proect de lege. D. ministru MANOILESCU spune că proectul de lege a fost lăsat liberei discuțiuni a comisiunii foarte multă vreme. D. RICHARD FRANASOVICI: Ţin să declar că nu am nimic în contra acestui proect de lege dar mă indignează sistemul de a vota avalanşa aceasta de legi, cu articole necitite. Ne vede lumea, ne citeşte şi observă că dv. sabotaţi viaţa parlamentară. Proectul este luat în considerare şi votat în total cu bile. REVIZUIREA REFORMEI AGRARE Se votează apoi cu bile de lege pentru revizuirea agrare. Deasemenea se votează proectul de lege pentru modificarea legii de organizare judecătorească şi a Curţii de casaţia. CODUL DE JUSTIŢIE MILITARĂ D. ministru ,M. MANOILESCU depune proectul de lege al codului de justiţie militară. D. POMPILIU IONIŢESCU solicită pentru proect extrema urgenţă, ca el să poată fi examinat de comisiunea de legislaţie civilă în cursul vacanţei iar la prima sesiune să poată fi votat. Camera aprobă: FONDUL AVIAŢIEI Se votează pe articole proectul de lege pentru crearea fondului naţional al aviaţiei. D. LOTAR RADACEANU (socialdemocrat) a luat cuvântul la art 10 al acestui proect şi a spus: Acesta este un proect de lege care pune sarcini noui asupra populaţiei Eu nu proectul reformei SENATUL Dezbaterile dele 31 Martie Şedinţa de după amiază lÂΫ.1? ^de®cÍ‘,de 'a 4'15’ de arzuri făptuite in acea eparhie. Prezidează d. prof. Tr. Bratu, Pe banca ministerială d-nii N. Costăchescu, general Condeescu. Se dă citire sumarului şedinţei precedente care se aprobă. D. CONSTANTINESCU adresează o comunicare d-lui ministru al comunicaţilor. Arată între altele că se încasează şi numeroase taxe ilegal impuse. MITROPOLITUL PIMEN al Moldovei regretă cele relatate de dr. Manoliu. Bănueşte că acelea sunt relatări provenite dintr-o greşită înţelegere a statutului bisericesc care dă drept episcopiilor să ceară contribuţii de la credincioşi. Are siguranţa că episcopul Romanului este un bun administrator. D. ministru COSTĂCHESCU spune că va cerceta relatările d-lui Manoliu şi că va lua măsurile pe care legea i le pune la dispoziţie, dacă a D. TIMU face o comunicare. ABUZURI IN EPARHIA ROMANULUI D. MANOLIU întreabă pe d. ministru a! instrucţiei şi cultelor dacă cunoaşte felul în care este condusă eparhia Romanului. înşiră o serie Pagina 9-a De la C.F.R. CALATORIA CEFERISTILOR In conformitate cu hotărârea recent luată de Consiliul de administraţie al Regiei autonome cfr., funcţionarii ceferişti, activi asimilaţilor, pensionarii cfr., şi membrii lor de familie, vor beneficia de reducerea de 75 la sută pentru un număr dublu de călătorii, faţă de cele actuale. Dispoziţiunea aceasta intră In vigoare cu începere de la 1 Aprilie 1931. CALATORIA ELEVILOR ŞCOLILOR MILITARE Direcţiunea generală a căilor ferate a decis ca elevi şcolilor şi liceelor militare să poată călători nelimitat şi In orice ce timp, fără a li se reţine cupoanele şi plătind 25 la sută efectiv, din tariful chr. normal, pe baza carnetelor de identitate, cu fotografie. Cota apelor Dunărei Localităţi 31 Martie 11 Martie Baziaş , 510 Drencova4.1601-Orşova 470 4671 .Severin 61004 Cetate 584 582 Calafat 577 571 Bechet 565 560 Corabia 532 527 Zimnicea 491 486 Giturgiu 584 584 Oltenița 589 584 Călăraşi 597 588 Cerna-Vodă 507 512 Hârşova 498 Brăila 500 505 Galaţi 425 427 Tulcea 403 406 Ismail 267 267 Chilia 248 248 Putina 140 136