Dimineaţa, mai 1931 (Anul 27, nr. 8746-8776)

1931-05-01 / nr. 8746

Anal XXVII - No. 8746 constatat că numeroase boale sunt propagate de muşte şi de insecte. Distrugeţi definitiv aceste insecte cu ajutorul Insecticidului ideal PESTOX Fondată in 1904 de CONST. MILLE|| 3 Lei | Bucureşti, Str. Const. Mille 7-11 csărîntari | Telel.: 306/67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcția: 357/72. Adiția: 307/69. Provincia: 310/1 Parlamentul convocat pentru dizolvare ,Monitorul Oficial a apărut ori pu­blică următorul decret : CAROL al 8­­-lea, Prin graţia lui Dumne­zeu şi voinţa naţională­ Rege al României, J­a toţi de faţă şi viitori, sănătate : Asupra raportului Pre­­edintelui Consiliului Nos­u de Miniştri Nr. 1.964 din 27 Aprilie 1931; Văzând jurnalul Consi­liului de Miniștri Nr. 476 din 27 Aprilie 1931, In virtutea art. 90 din­­Constituțiune; Am decretat și decre­tăm : Art. 1. Adunările Legiu­itoare sunt convocate in Sesiune extraordinară a anului 1930—1931 pentru Ziua de 30 Aprilie 1931. Art. II. Preşedintele Consiliului Nostru de Mi­­niştri şi ministrul Nostru secretar de stat la de­partamentul Instrucţiu­nii Publice şi al Cultelor şi ad-interim la Interne,­ţ este însărcinat cu execu­tarea acestui decret. Dat în Bucureşti la 27 Aprilie 1931. CAROL Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ministrul instrucţiunii publice şi al cultelor şi ad-interim la Interne, NICOLAE IORGA Nr. 1.430. Hotărârea luată are darul să concilieze cele două opinii. Parla­mentul a fost convocat — procedura amiabilă s-a îndeplinit. Este foarte probabil insă că chiar în prima lui şedinţă se va citi şi decretul de di­zolvare, care va indica şi data noui­­lor alegeri. In felul acesta, cele două opinii din guvern sunt deopotrivă respec­tate. PARTIDELE POLITICE Şl CONVOCAREA PAR­LAMENTULUI Imediat ce s‘a cunoscut convoca­rea parlamentului, s-au luat măsu­rile cuvenite de către şefii organiza­ţiilor politice-D. Iuliu Maniu a sosit eri dimi­neaţă la Cluj. Totodată au fost in­vitaţi toţi conducătorii naţional-ţă­­rănişti la Bucureşti. Este probabil că in cursul după amiezei comitetul de direcţie al par­tidului naţional ţărănesc va ţine şedinţă pentru a aviza asupra si­­tuaţiuni. D. I. Gh. Duca a convocat pentru joi la ora 10 dimineaţa statul parla­mentar liberal. Până atunci d-sa speră că vor interveni oarecari lă­muriri şi statul parlamentar va pu­tea, în cunoştinţă de cauză, să adop­te atitudinea pe care o va urma cu ocazia dezbaterilor. Este foarte pro­babil că statul parlamentar va ho­tărî să se dea vot de încredere gu­vernului. Este sigur că tot astăzi se va în­truni și comitetul partidului popo­rului pentru a fixa atitudinea de ur­mat. DISOLVAREA CONSILII­LOR COMUNALE ŞI JU­DEŢENE IMPOSIBILA Nu se ştie nimic precis încă ce a­­titudine va lua guvernul faţă de consiliile comunale şi judeţiene. Un lucru e cert : disolvarea nu se poate face decât pe anumite motive arăta­te în lege, cari nu se pot invoca în fapt pentru o disolvare în bloc. O asemenea disolvare ar constitui o i­­legalitate, pe care nu vrem s’o atri­buim intenţiunilor guvernului d-lui N. Iorga. Dar chestiunea nu se pune num­ai aşa. J. Iorga, venind în fmntea guver­nului şi a ministerului de interne, a anunţat că vrea să facă, mai ales, opera de moralizare a vieţii publice. D-sa n’a venit spre a-şi plasa parti­zanii în situaţiile de... răspundere aducătoare de foloase materiale, ci spre a face, ajutat de toate organe­le administrative, gospodărie cu­rată. Primele d-sale gesturi măsuri indică lămurit acest scop. Cum s’ar putea încadra în ele şi în intenţiu­­nile manifeste ale preşedintelui de consiliu, o eventuală disolvare in bloc a consiliilor municipale şi jude­ţene alese de cetăţeni? Aş­a proce­dează partidele, ale căror obiceiuri d. Iorga le-a combătut atât de vi­guros. Este evident că nimeni nu va a­­vea obiectut, dacă s’ar recurge la măsura disolvării în cazuri speciale şi anume acolo unde s’ar constata grave abateri sau administraţie ne­cinstită. Asemenea motive pot justi­fica disolvarea unor consilii vinova­te de rea şi dăunătoare gospodărie. In bloc, numai in virtutea principiu­lui : scoală-te tu să şed eu — di­solvarea ar fi arbitrară şi ar dovedi contrarul operei de purificare anun­ţată. Iată de ce, cu toate că nu se ştie încă ce gândeşte guvernul in aceas­tă chestiune, nu putem crede că d. Iorga va proceda la disolvare. Iorga, iar după d-sa va veni un li­beral, d. Al. Donescu. In schimb la Senat, va fi cap de listă d. I. Niculescu-Dorobanţu, pre­şedintele organizaţiei liberale din judeţ. D- I. G. Duca se va prezenta în­tâiul Pe listă pentru Cameră, în fieful d-sale: Vâlcea. D. dr. C. Angelescu se va prezintă în fruntea listei pentru Cameră, la Buzău. D- dr. I. Costinescu va candida, tot cap de listă, la Piatra-Neamţ. D. D. Munteanu—Râmnic, subse­cretar de stat la interne va candi'*­da cap de listă la Prahova, unde a­­re organizaţie puternică, iar al doi­lea va fi d. Dem. Nicolaescu, şeful organizaţiei liberale. „ Deşi hotărârea cartelului electo­ral cu guvernul este luată, e proba­bil că, în şedinţa şefilor de organi­zaţii liberale, convocată la clubul central, vor fi discuţiuni în jurul a­­cestei chestiuni. Al. Gruia GOANA FRIPTURIŞTILOR. — Ce gonesc ăştia cu automobilele?.. — Vor să ajungă la masa guvernului, până nu răcește friptura... PARTIDELE VOR MIZA Probabil că azi după amiază se v­a întruni comitetul de direcţie al partidului naţional ţărănesc pentru a aviza asupra situaţiei ce s’a cre­at prin convocarea parlamentului-0. Mania care se afla la Cluj, a plecat m­ediat la Bucureşti, dease­­m­eni toţi conducătorii naţional-ţă­­rănişti au fost invitaţi în Capitală. ¥ Tot pentru astăzi a fost convocat şi Sfatul parlamentar liberal pen­tru a lua atitudine. Desigur că' şi partidul poporului va hotărâ ce atitudine să urmeze parlamentarii săi. ¥ Publicăm mai sus decretul de­­de convocare a Corpurilor Legui­­toare pe ziua de 30 Aprilie, adică pentru azi joi. Decretul a apă­rut în ,,Monitorul Oficial” de eri. Convocarea atât de repede cată să fie interpretată ca un compromis între cele două păreri, manifestate în guvern, cu privire la soarta par­lamentului și la data alegerilor.­­Se ştie că o părere era ca alegerile Ssă se facă repede — orice întârziere putând aduce uzarea guvernului şi micşorarea şanselor lui în alegeri. JDeaceia se preconiza dizolvarea prin decret regal publicat in „Moni­tor” ca să nu­ se mai piardă vreme. Altă părere—Parlamentul nu poa­te fi tratat în mod atât de sumar şi brutal. El trebuie convocat şi, nu­mai dacă refuză guvernului spriji­nul solicitat, să fie dizolvat. Dar a­­ceastă operaţie riscă să provoace trăgăniri şi, deci, să întârzie alege­rile. Guvernul se va prezenta in alegeri în cartel cu liberalii Convocarea parlamentului pen­tru citirea decretului de dizolvare determină precipitarea evenimente­lor­ In primul rând, e cert că guver­nul nu va uza de întregul termen — 60 de zile — înlăuntrul căruia se pot face alegerile generale, ci va fixa o dată cât mai apropiată, de pildă, între 1—5 iunie. Pe de altă parte, convocarea a­­legerilor pune înainte o chestiune Concursul de avioane de vânătoare de la Pilsen. Cele trei avioane fabricaţie românească la start de primul ordin: cum se vor pre­zenta guvern si opoziţie in fata corpului electoral ? Un ziar de seară se credea ori in măsură să afirme că d. Nicolae Iorga, deşi convins de necesitatea unui acord electoral cu unul din partidele opoziţioniste, nu ar ad­mite cartelul cu partidul liberal, de sub preşedinţia d-lui I. G. Duca. Faptele îşi iau misiunea să pună chestiunea la punct. Guvernul, din prima zi a instală­rii sale, a fost hotărât să se prezinte în faţa corpului electoral. Se punea însă problema, dacă să facă aceasta acum sau să amâne alegerile pen­tru toamnă. D. N. Iorga — după cum s’a mai spus — înclina pentru ultima even­tualitate. Aceasta, pentru motive de calcul politic, D-sa era de părere că guvernul va putea realiza, în timpul verii, o operă atât de însemnată, încât s’ar putea prezenta singur, la toamnă, în fata alegătorilor. Pare însă că elemente — să le spunem mai practice — din guvern au reuşit să convingă pe primul­­ministru că, oricât de bine intenţio­nat ar fi cabinetul, problemele care i se pun spre rezolvare sunt prea grele, pentru ca ascendentul de ca­re se bucură acum în masse să nu descrească până la toamnă. Ca ata­re, logic ar fi ca alegerile să se fa­că imediat. Elementele acestea practice au izbutit să câștige principial pe d. Iorga pentru punctul lor de vedere: dizolvarea imediată a parlamentului și alegeri în vară. Dar, atunci, s’a pus chestiunea foarte importantă : cu cine se car­­telează guvernul ca să se poată prezintă alegătorilor ? Cu national-tărăniştii si averes­­canii e exclus. De altfel, cu toată hotărârea de espectativă — adop­tată la început — aceste două par­tide au şi deschis focul împotriva guvernului. Rămâneau, de o parte liberalii, iar din „Mica Antantă“, georgiştii şi lupiştii. „ Chestiunea unui acord al guver­nului cu georgiştii nu se pune însă. Şi nu se pune, spre surprinderea multora pentru că n’o vrea d. Iorga. In întrevederea pe care a avut-o acum două zile cu primul ministru, la locuinţa acestuia, d. George Bră­­tianu i-a amintit că-i este pă­rinte sufletesc. D. Iorga s’a ară­­tat bucuros de atenţiune. Aceasta în ce priveşte latura sentimentală a convorbirii. Cât despre rest, d. Brătianu a ple­cat de la primul ministru cu consta­­tarea că acesta nu-l are în calcu­lele sale. In ce priveşte pe lupiştii, se poa­te afirma că, în tabăra lor, dom­neşte optimismul. Hotărârea definitivă n’au luat-o încă.Rămân liberalii, cari au şi păşit la fapte. „ Intîi, putem afirma cu certitudine că ei au decis să primească acordul electoral oferit de guvern. Discuţiunile dintre d-nii I. G. Du­ca şi C. Argetoianu în vederea car­telului electoral iau forme concrete. Guvernul urmează să pună liste comune cu li­beralii, în întreaga ţară, asigurându - le acestora 120 de mandate în Came­ră şi 38 în Senat. In unele judeţe, capul de listă îl vor avea libera­lii, iar în altele va reveni guvernului. Astfel, la Ilfov, va candida, în fruntea listei la Cameră, d. Nicola.e Vineri 1 Mai 1931 scăpa de muşte este o problemă serioa­să în anotimpul cald. Dacă întrebuinţaţi in­secticidul ideal „PESTOX“, problema e rezolvată definitiv. Programul de deschidere de ori La ora 11 juni. dimineaţa d-nii senatori şi d-nii deputaţi se vor a­­duna la biserica Sft. Patriarhii, spre a asista la Te-Deum. La ora 12 d-nii senatori şi d-nii deputaţi se vor întruni în sala şe­dinţelor Adunării Deputaţilor. D. preşedinte al Consiliului, în numele Majestate Sale Regelui, va da cetire Mesagiului Regal, de des­chidere a sesiunii. Biletele de intrare la tribune, se vor da de către Adunarea Deputa­ţilor. Puternic cutremur de pământ in Caucaz MOSCOVA, 29 (Rador).» Un puternic cutremur de pământ s’a produs ori în republica trans-caucazia­­nă Naksicevan, pricinuind enorme stricăciuni In trei districte. Numărul victimelor nu este până acum cunoscut, dar se pare că ar fi foarte mare. Conferinţa Micii înţelegeri se va deschide Sâmbătă la Bucureşti In urma intervenţiunei telegrafice a d-lui Eduard Beneş, ministru de externe al Cehoslovaciei, conferin­ţa Micei Antante nu se mai ţine la Sinaia, după cum a fost anunţat, ci la Bucureşti. Conferinţă se ar­e loc în zilele de 2, 3 şi 4 Alai la mi­nisterul de externe, unde se şi fac pregătirile pentru această confe­rinţă. Luni, miniştrii de externe al Micei Antante vor lua dejunul la palatul regal, ca invitaţi ai regelui. Pe ordinea de zi a conferinţei fi­gurează în primul rând probleme economice, în legătură cu proectul de uniune vamală dintre Germania şi Austria. In cercurile diplomatice bine in­formate de la noi se aşteaptă ca, de astă dată, conferinţa celor trei mi­niştri de externe să ia şi hotărâri de ordin practic în sensul unei a­­propieri economice reale între cele trei ţări. Miniştrii de externe ai Cehoslova­ciei şi ai Iugoslaviei rămân în Bu­cureşti până Marţi. Numeroşi ziarişti străini şi-au a­­nunţat sosirea întrucât acestei con­ferinţe îi se atribue în lumea inter­naţională o importanţă deosebită, a­­vând în vedere împrejurările spe­ciale de astăzi. D. Beneş, ministrul de externe al Cehoslovaciei soseşte în Capitală Sâmbătă la ora 3 d. a. D. Marinkovici, ministrul de ex­terne al Iugoslaviei va sosi Sâm­bătă seara sau Duminică dimineaţa. Gum a plecat dinastia spaniolă O noapte de groază la palatul din Madrid Ziarul Neues Wiener Journal pu­blică unele detalii interesante cu­lese din anturajul imediat al foști­lor suverani spanioli, în legătură cu izgonirea perechei regale din Spania. împrejurările din noaptea de 14— 15 Aprilie, au fost într’adevăr dra­matice. încă în noaptea de Luni spre Marţi 13—14 Aprilie, se ştia la Ma­drid că alegerile, în multe părţi ale ţării, erau favorabile republicani­lor. Totuşi, situaţia era încă nepre­­cisă. Regele avea mereu consfătuiri cu miniştri săi, dar Don Viceto Al­cala Zamora se amesteca mereu în discuţii. El stăruia pe lângă rege, ca să abdice, dar suveranul nu ceda. După cum arată manifestul publicat în urmă, regele declarase în mod făţiş că nu vrea să renunţe la nici­­unul din drepturile lui. Pe străzile Madridului s’au orga­­nizt atunci demonstraţii. Mulţimea a fost împinsă spre palat şi îndem­nată să provoace tulburări. Acest fel de manifestaţiuni „spontane" erau cunoscute din alte ţări şi din alte timpuri. Când şi aceste mijloace dădeau greş, Zamora se străduia să convin­gă pe rege ca cel p­uţin să părăseas­că ţara. In cele din urmă acele in­tervenții fură încununate de succes. Zamora vedea bine că guvernul regelui, loial dar nehotărît, nu mai putea fi un sprijin pentru el, de­­aceea Îndrăzni să profere amenin­țări : — Sire, dacă până în două ore nu sunteți în drum spre străinătate, partizanii voştri din Madrid şi ,din toate oraşele mai mari ale Spaniei, mai cu seamă aristocraţia şi conser­vatorii, vor fi­ masacraţi. — Şi ce se întâmplă dacă pără­sesc Madridul p­este două ore ? — Atunci garantăm pentru viaţa reginei şi a copiilor majestăţii voas­tre, dacă ei părăsesc ţara chiar mâine. JOCUL LUI ALCALA ZAMORA Atunci abia regele se declară gata să plece. El vroia să părăsească Spania prin nordul ţării. Zamora însă se opuse : — N’o să puteţi trece. Până ajun­geţi la graniţă, sunteţi împuşcat de o sută de ori. Poate că ar fi mai bine spre sud, urmă el după un timp. Atunci se hotărî de comun acord să piece prin Cartagena. Acest itinerariu era indicat de conducătorul revoluţionar, nu din grijă pentru persoana regelui, ci pentru că se temea că în nordul ţă­rii partizanii lui Alfons ar încerca să-l readucă pe tron. (Aceste bă­­nueli erau, întemeiate, după cum au dovedit scenele petrecute la ple­carea reginei). Că Zamora nu era sincer, reiese şi din faptul că după ce spusese re­gelui că ar putea scăpa cu viaţă tre­când prin sudul ţării, se grăbi să comunice prin telefonie fără fir în toată Spania, că monarhul e în drum de la Madrid spre Cartagena. PLECAREA REGELUI Așa­dar, regele se hotărîse să ple­ce. Abia acum a putut comunica aceas­tă decizie reginei. Ii rămânea exact atâta timp ca să-i spună două cu­vinte : Trebue să plecăm, eu plec imediat, tu cu copiii mâine dimi­neața. In acea seară urmau să participe la cina de la palat infantele Alfonso de Orleans şi soţia lui, precum şi o prinţesă de Sachsa-Coburg. Ei sosi­ră la palat, când regele se pregătea să plece. Infantele Alfonso auzind ce se petrece, spuse că nu poate lăsa pe suveran să călătorească singur. Numai ducele de Miranda, maes­trul de ceremonii, însoţea pe rege in această tristă călătorie de exil. Cu toate acestea, regele ajunse cu bine la Cartagena, unde fu primit pe un vas de război. Conform ordinelor noului guvern, regele fu condus la Marsilia. NOAPTEA DE POMINA LA PALAT Regina şi familia regală petre­­cură o noapte îngrozitoare în pala­tul regal de la Madrid. Până în zorii zilei, mii şi mii de oameni se perin­dară pe piaţa din faţa palatului. Ei strigau în cor : Moarte regelui ! S’au răspândit mii de manifeste care au pătruns şi în palat şi care înfăţişau asasinarea regelui. Regina era fără veşti de la soţul ei. Alcala Zamora refuzase să garanteze perso­nal viaţa şi sănătatea suveranului, chiar dacă pleca prin sudul ţării. Prinţul de Asturia zăcea grav bolnav în pat. O cădere, o emoţie, puteau să provoace moartea tânăru­lui vlăstar regesc, care suferea de hemofilie. Al doilea fiu ar fi căzut şi el victimă celui dintâi atac, fiind surdo-mut, n’ar fi putut striga după ajutor. Cât despre cel de al treilea fiu, era undeva de serviciu, pe coasta spaniolă, în marina de răz­boi, şi lipseau orice ştiri despre el. PERIPEŢIILE DE EMIGRARE ALE REGINEI In cele din urmă, noaptea cum­plită de groază luă sfârşit._ Dis de di­mineaţă s’au făcut pregătirile de plecare. I se spusese reginei că nu putea pleca din gara Madrid, de­oarece gara era tixită de cetăţeni, cari aşteptau sosirea aviatorului Franco. De fapt Franco urma să so­sească mult mai târziu. Dacă gara era tixită de lume, cei din gară nu puteau, fi decât cetă­ţeni monarhişti, cari aşteptau pe re­gină pentru a-i face ultimele mani­festaţii de loialitate. Dar republicanii avuseseră grija să împiedice manifestaţiile: regina, infanţii şi suita au fost îndreptaţi spre Escorial şi în mare grabă ur­caţi în vagonul salon ataşat la ex­presul de sud. Dar vagonul nu func­­ţionă multă vreme. Revoluţionarii puseseră in maşi­nă în loc de ulei, nisip, deteriorând astfel vagonul. Familia regală fu ne­voită să se mute într’alt vagon. Că­lătoria de 12 ore deveni în acest fel un adevărat chin. Vagonul era tixit de americani, dornici de senzaţie, cari chinuiau pre exilaţi cu curiozitatea şi glumele lor nesărate. Totuşi familia regală avu parte şi de mângâeri în această lungă şi tristă călătorie. Cu cât înaintau spre nord, cu atât manifestaţiile regalişti­­lor deveneau mai numeroase şi mai călduroase. Gările erau pline de ce­tăţeni veniţi să-şi vadă regina exi­lată. Deosebit de impresionante au fost scenele din Burgos, Bitolia şi San Sebastian. După ce trenul pă­răsea câte unul din aceste staţii, era urmărit multă vreme de strigătele mulţimii: „que vuelven! (să vie înapoi). Atunci regina îşi aminti că s’a împlinit tocmai un sfert de veac de când îşi făcuse intrarea triumfală în Spania ca mireasă a regelui, acla­mată cu entuziasm de nouii ei cetă­ţeni. La Paris află că regele sosise la Marsilia și că e așteptat chiar în seara aceea în capitala Fr­anței. MINISTRUL ARDEALULUI D. Iuliu Haţiegan recto­rul universiităţii din Cluj, a fost numit ministru se­cretar de stat fără porto­foliu, ca reprezentant al Ardealului în guvern. * D. dr. Iuliu Haţieganu care a so­sit azi dimineaţă în Capitală, a de­pus jurământul în faţa regelui azi la ora 12 şi jum. D. N. Iorga, președintele consilu- lui era de fată la această solemni­tate. 1 Mai sărbătoare legală Contrar dispoziţiunilor din anii trecuţi, anul acesta ziua de 1 Mai, va fi respectată ca sărbătoare legală. Guvernul a dispus ca toate insti­tuţiile de stat şi cele particulare să o respecte, iar ministerul instrucţiunii a dat dispoziţiuni tuturor şcolilor în acest sens. Cum această zi, este una din săr­bătorile tradiţionale ale poporului ro­­mân — Armindenul — în viitor , sărbătoarea de 1 Mai Îşi va recăpăta vechiul ei caracter şi simbol—legat de reînvierea Urii.

Next