Dimineaţa, iunie 1931 (Anul 27, nr. 8777-8804)

1931-06-01 / nr. 8777

­ Osemintele din str. Academiei Cercetarea d-lui medic legist dr. Minovici Osemintele găsite Joi la săpăturile ce se fac lângă­ sala de spectacole Liedertafel, din strada Academiei, au fost transportate la Institutul me­dico-legal din București. Aci au fost cercetate de d. prof. dr. Minovici, medic legist, în asistenţa d-lui dr. Vasiliu. S-a constatat că oasele au vechime de câteva decenii şi că aparţin la trei schelete ome­neşti. Oasele nu au fost găsite complecte. Lipsesc o parte din ele. Este probabil, că cu prilejul săpă­turilor grăbite şi fără destulă aten­ţie făcute de salahori, să se fi rătă­cit o parte din oase, amestecându-se cu pământul încărcat de căruţe. De­altfel, în primul moment, nici nu s-a ştiut că este vorba despre oase ome­neşti. Afară de aceste schelete au mai fost găsite şi alte oase de animale, intr'un strat ceva mai superior. Autorităţile continuă cercetările. Se crede, totuşi că dosarul acestei chestiuni va fi Închis şi că se va înlătura presupunerea unei crime. Se va ajunge, probabil la concluzia că acele 3 cadavre au­ fost îngropate creştineşte în apropierea Bisericei­ Enei, sau a unei alte bisericuţe, cari spun bătrâni că ar fi fost odată pe aproape. Civilizaţia, care altă dată a pro­fanat mormintele unor mari regi e­­gipteni, procedează totdeauna la fel. Necesităţile crescânde ale oraşului nostru pun în altă lumină anumite chestiuni şi înlătură, cu brutalitate anumite scrupule de conştiinţă. REP.­ S Anul XXVII— ho. sh/ 12 pagini Fondată in 19041 da CONST. MILLE/ 3 lei I București, Str. Const. Miile 7-a­­Sărb­tari Telel.: 306/67, 326/73,366/79. Străinătatea: 353/56 Direcţia: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 310/66 ALEGERILE Campania electorală, mai sgo­­motoasă parcă decât în alţi ani, se închee astăzi. Astăzi, se ţin ultimele întruniri, se rostesc ultimele discursuri, se lansează ultimele manifeste. Mâine, cetăţenii se prezintă în faţa urnelor. Indiferent de credinţe şi de pro­grame, ceia ce este de dorit e ca numărul participanţilor la vot să fie cât mai mare. Votul nu este numai un drept. Este o datorie cetăţenească. A-ţi afirma credinţa ta pe calea votului — este o obligaţie, dela care ni­meni nu trebue să se sustragă. Dacă în vremuri liniştite, în e­­poci normale s’ar putea îngădui oa­recare nepăsare din partea corpu­lui electoral, — în vremurile aces­tea turburi, când cu adevărat ne găsim la răscrucea tuturor drumu­rilor, este imperios necesar ca fie­care cetăţean să-­şi facă actul său de rostire a credinţei sale politice. Votul determină orientarea ţării către cutare curent, către stânga sau către dreapta. In afară de îndatorirea de-a vota, cetăţeanul mai are îndatorirea de-a cumpăni votul. In toiul unei campanii electorale, în larma discursurilor şi în proza manifestelor , cetăţeanul a avut prilejul să se orienteze, să se in­formeze asupra tendinţelor diver­selor partide, asupra scopurilor lor, asupra programelor lor. Dintre a­­cestea, două curente se exclud: co­munismul, care este anarhia de stânga şi falsul naţionalism, antise­mitismul, care este anarhia de dreapta. In toate ţările din lume, aceste Curente sunt combătute de întrea­ga democraţie,­­ de cea modera­tă, ca şi de cea avansată. Dece ? Pentrucă în toate ţările din lume s’a ajuns la concluzia perfect în­temeiată că anarhia de dreapta es­te tot aşa de primejdioasă ca şi anarhia de stânga. Paradisul, pe care îl făgădueşte demagogia comu­nistă ca şi abjecta demagogie anti­semită, — este irealizabil. Intr’o parte ca şi în cealaltă, câţiva ambi­ţioşi care nu-şi pot găsi utilizarea în cadrele partidelor organizate, — câţiva agitatori fără scrupule vor să exploateze în folosul lor naivi­tatea unei părţi din opinia publică. Alegătorul are de ales, mâine, între partidele organizate. Cele două curente anarhice se esclud de la sine. Dacă acestea sunt îndatoririle cetăţenilor — şi în alegerile trecute cetăţenii au dovedit că ştiu să şi­ le împlinească, — guvernul are datoria de­ a lăsa cea mai deplină libertate în exprimarea voinţei populare. Alegeri libere — iată ce trebue azi, mai mult de­cât oricând. Tre­bue, pentru a nu descuraja şi a nu provoca massele populare, care — în mizeria în care se află — ar pu­tea ajunge pe urma acestor provo­cări la acte disperate. Dar mai tre­bue alegeri libere pentru străină­tate, pentru opinia publică mon­dială de prețuirea căreia avem ne­­voe azi mai mult decât oricând. T. L. IN ZONA CALDA Atenţie, contrabandă Cum se fac contrabandele de stupefiante pe vapoare Ziarele au povestit deunăzi cazul unor chelneri de pe un vapor ro­mânesc, prinşi la Pireu cu contra­bandă de stupefiante. Când vaporul lor a stopat, ei au coborit in oraş a­­vând in buzunare câteva pacheţele de stupefiante, pe cari urmau să le plaseze in oraş. Faptul acesta imi aminteşte un incident curios, pe când călătoream pe unul din vapoarele noastre, in drum de la Alexandria spre Constan­ta. Când vasul a ridicat ancora, de o parte şi de alta au apărut două bărci cu flamura egipteană, care ne-au escortat până am eșit din a­­pele Egiptului. Intrigat, am Întrebat pe coman­dantul vasului, care mi-a spus că escortarea aceasta are de scop să împiedice contrabande de stupefian­te. Vasele care ancorează in portu­rile egiptene, de­ multe ori neputând debarca contrabandele de stupefian­te din pricina pazei excesive, arun­că apoi in apă contrabandele lor bine înpachetate, pentru a nu se al­tera, iar complicii lor urmărindu-i pescuesc contrabandele. Pentru a înlătura şi această posi­bilitate de contrabandă, poliţia e­­gipteană a introdus acest sistem de escortare. INDUSTRIA CONTRABANDELOR Contrabandele de stupefiante nu se fac numai pe vapoarele noastre. Ele se fac pe toate vasele care stră­bat mările de la San Francisco şi până la Constanţa. Industria contrabandelor este e­­normă şi are cea mai formidabilă organizaţie. Toate statele ale căror vase plutesc pe mări cunosc exis­tenţa ei şi ştiu să se apere. Fiecare vas are pe puntea ei o întreagă armată de detectivi care controlează mereu zi cu zi, ceas cu ceas, tot personalul vasului, supra­veghind toate îmbarcările şi debar­cările, percheziţionând magaziile şi controlând bărcile care se apropie în mers de vapor, indiferent sub ce pretext. Această organizaţie lipseşte com­plect vapoarelor noastre, şi astfel se explică contrabandele cari s’au în­mulţit în ultimul timp. La noi răspunderea întreagă a tot ce se petrece pe vas este lăsată in sarcina comandantului, care n’are nici timpul, nici posibilitatea de a exercita oficiul de detectiv pe va­porul pe care trebue să-l conducă cu toată grija prin toate furtunile şi intemperiile. In condiţiunile aces­tea, a face răspunzător pe un co­mandant de vas de contrabandă pe care o încearcă un chelner sau matelot de pe vapor, este ca şi când ai face răspunzător pe directorul poştelor de inducţia pe care a fă­cut-o pe linie o furtună la Mizil. CUM OPEREAZĂ CONTRABAN­DIŞTII Măsurile excesive luate in porturi­le străine împotriva contrabandelor, îşi au justificarea lor. In special in porturile orientale pacostea stupefi­antelor a devenit insuportabilă. Şi împotriva lor se îndreaptă toată vi­gilenţa poliţiştilor de pe vapoare şi din porturi. Contrabandiştii introduc contra­bandele lor pe vapoare, de preferin­ţă noaptea, când vasele sunt în mers. Ei escortează vaporul la o oarecare distanţă şi nu se apropie de el decât la un semn pe care-l fac complicii lor de pe vapor, atunci când paza pe covertă a mai slăbit. Mai sunt apoi o serie de contra­bandişti rataţi cari nu mai pot face contrabande de stupefiante, pentru că sunt ţinuţi sub prea aspră su­­praveghiere de către autorităţile po­liţieneşti. Ei au modificat complect sistemul şi fac, cea ce se numeşte contrabandă la sigur, încredinţează marfa de contra­bandă cu destinaţie fixă oricărui matelot de pe vapor. Acesta o ia din oraş şi pleacă cu ea pentru a se îmbarca. Imediat contrabandistul telegrafiază compli­cilor lui, prin , semn convenţional, numele vaporului şi data când va ancora în portal de destinaţie. In acelaş timp trimite o telegramă au­torităţilor din port, denunţând con­trabanda. Prin acest sistem el dă două lo­vituri: dacă autorităţile nu desco­peră contrabanda, care este bine do­sită, el primeşte de la complicii lui cotaparte. Dacă autorităţile o gă­sesc, şi aplică amenda, care in cele mai multe cazuri e enorm de mare, fie că se dă destinatarului, fie că se dă vasului care a transportat con­trabanda, el primeşte prima de denunţător. Când plasa contrabandelor este intinsă cu atâta abilitate, nu e de mirare că pe vasele noastre, lipsite complect de poliţie, se pot face con­trabande de stupefiante. Este sur­prinzător cum de nu se fac mai multe. STOR . .... —1 -• •• Ex-impăratul Chinei devine cântăreţ de operă LONDRA. — Fostul împărat al Chinei, actualmente mister Puyi, care trăeşte in mod foarte retras şi liniştit la Tien-Tsin, intenţionează să se perfecţioneze în arta cântului, spre a deveni cântăreţ de operă. In acest scop el şi-a angajat profesori de canto din Peking.­ ­■1 ■ 1 ■——-—— ou­ record aviatic original PARIS. — Cunoscutul aviator a­­merican Hawks a reuşit să stabileas­că un nou record în aviaţie. El a plecat Miercuri dimineaţa, la orele 8 şi 16 minute, din Le Bourget, a luat între orele 9 şi 10 al doilea dejun la Croydon (Londra), a ateri­­sat apoi la orele 13 şi 45 minute la Berlin, spre a lua acolo prînzul iar la orele 18 şi 5 minute a aterizat la Le Bourget spre a lua masa de seară la Paris. Avionul lui Hawks a desfă­şurat o viteză orară mijlocie de a­­proximativ 350 de kilometri. Asociaţia internaţională a aviato­rilor a remis toi fericitului aviator medalia onorifică de aur pe anul 1930. Locomotivele vor fio era numai in oraşe? Sau cum s’a înţeles la d-lui general Ziarele au arătat că d. general M. Io­­nescu, directorul regiei autonome a cai­lor ferate, a luat civilizata măsură ca locomotivele să nu mai fluere, meca­nicii arătând prin aceasta că au înţeles semnalele agenţilor de cale ferată: mers înainte, mers îndărăt, oprire, mers încet, alarmă, etc. Se ştie că unii mecanici transformau flueratul de confirmare, în adevărate matchuri de stridente asurzitoare şi, de altfel, experienţa a dovedit că aceste confirmări nu excludeau de loc acci­dentele atunci când diverse împreju­rări se produceau. Se pare că măsura d-lui general Mi­­hai Ionescu se experimentează în toată ţara cu rezultate bune. Excepţie face numai Bucureştiul şi numai centrul Bucureştiului. Oricât de bizar ar pare lucrul, el, to­­tuş, corespunde celei mai stricte rea­lităţi. Există o linie care, pornind dela gara Filaret, ocoleşte parcul Carol I stră­bate str. Bânăriei în toată lungimea ei­­spre nenorocirea locatarilor ale căror imobile se ruinează­ şi nimereşte la U­­zinele Lemaître şi Abatorul comunal. De când s’a anunţat intenţiunea d-lui general Mihail Ionescu pe lângă că Bucureşti o circulară a M. Ionescu s-au înmulţit trenurile de zi şi de noapte, dar şi fluerăturile şi-au sporit şi cifra şi intensitatea. Toată ziua, şi mai ales toată noap­tea — locomotivele fac adevărate ma­nevre — dracu ştie ce experienţe — în­tre Filaret, Uzina de gaz şi Abator. Câteva sute de familii nu mai pot să doarmă noapta mai ales că din cauza căldurii ferestrele locuinţelor rămân deschise. Nu mai vorbim de trepidaţii, de fin­d acum se flueră, se flueră experimen­tal, demonstrativ, se flueră cu sirena utilizată la maximum. Pentru ce, doamne sfinte, pentru ce? D. Dbr. DE RUSALII Cheta pentru tuberculoși Din piept un strigăt de-ajutor, Cam stins, căci e din pieptul lor : .. „Răspundeţi la această chetă, Din suflet, nu din etichetă!“ , ymp Luni 1 ionie 1931 EXPEDIŢIA IN ARGENTINA A FOSTULUI MINISTRU THALER INNSBRUCK.—Aci au sosit Marţi din Buenos­ Aires scrisori din partea fostului ministru de agricultură au­striac Andre Thaler, şi a unuia din însoţitorii săi, preotul Meusburger, adresate către prieteni din Inns­bruck. Thaler şi preotul Meusburge­r descriu în aceste scrisori ,peripeţiile călătoriei lor transoceanice, care a durat 15 zile. La Buenos­ Aires so­cietatea de studii, care afară de Thaler şi de preotul Meusburger mai cuprinde şi pe­­inginerul conte Coreth, a fost primită de către re­prezentanţi ai guvernului argenti­nian. Ziarele au publicat lungi ar­ticole şi interview-uri asupra sco­pului călătoriei fostului ministru Thaler , care este de a întemeia în America de Sud o puternică colo­nie agricolă alcătuită din cultivatori de pământ­ austriaci. Numeroşi gu­vernatori ai provinciilor s’au adre­sat în mod spontan societăţii de studii austriace, oferind spre vân­zare terenuri de cultură. In ziua de 14 a. c., fostul ministru Thaler a plecat spre Chili, trecând peste munţii Anzi, deoarece el se află încă de mai mult timp in legă­tură prin corespondenţă cu guve­­nul chilian şi obţinuse dela acesta oferte favorabile. Reîntoarcerea din capitala statului chilian, Santiago, unde delegaţiunea va fi primită de către preşedintele statului, Carlos Ibanez del Campo, este prevăzută peste şase săptămâni. După aceia, fostul ministru Thaler va pleca la Asuncion în Paraguay și la Monte­video. Călătoria de reîntoarcere în Europa va avea loc în cursul lunei Septembrie a. c. Asasinat cu ajutorul radiumului NEW-YORK. — Poliţia din New- York se ocupă de o misterioasă afa­cere de asasinat, care va avea în acelaş timp drept urmare un senza­ţional proces de moştenire. Cazul în­suşi este încă destul de nelămurit, totuşi amănuntele sunt de aşa na­tură încât ele seamănă a fi capito­lele unui roman criminal fantezist şi neverosimil. E vorba de fapta unui tânăr cu numele de Ralph River, care e acu­zat de a fi asasinat în chip rafinat pe o femee de 72 de nai, mătuşa sa, spre a o putea moşteni. Victima, d-na Alice Nicholson, este văduva unui comerciant decedat de multă vreme. Alice Nicholson, care î şi pierduse soţul hică în timpul războiului, trăia retrasă în mica ei vilă, unde se con­sacra unei pasiuni unice, ce consta în a îngriji numeroşii ei papagali de diverse rase şi culori. Din această cauză vila era denumită Casa Papa­galilor. Vreo 40 dintre aceste păsări colorate se agitau în cuştile lor de ine­lai, constituind unica bucurie a bătrânei doamne. Rudele ei, care o considerau ca o persoană ciudată, o evitau. Numai doi nepoţi, dintre cari unul e tocmai acuzatul Ralph River, şi un frate al său, vizitau pe bătrâna femee. River, care ducea o viaţa uşuratică şi practica jocuri de hazard în cluburi dubioase din New- York, se afla în mod permanent în dificultăţi băneşti. Bătrâna doamnă trebuia să sară mereu în ajutor cu câte o importantă sumă de bani pen­tru a acoperi datoriile cele mai ur­gente ale nepotului ei. Totuşi Ralph Rivers’a priceput să câştige favoa­rea bătrânei femei, manifestând, în­tre altele, un interes viu pentru pa­pagalii ei şi aducându-i chiar de multe ori în dar asemenea păsări. In cele din urmă el reuşi să o deter­mine de a-1 constitui unic moşteni­tor universal al unei averi destul de importante. Un nou testament fu de­pus în acest sens la un notar. O MOARTE MISTERIOASĂ La câteva săptămâni după ce tes­tamentul fusese depus in ordine la notar, bătrâna doamnă căzu bolna­vă. Starea ei se înrăutăţea tot mai mult şi în cele din urmă dânsa căzu la pat. In vremea aceasta Ralph Ri­ver s’a mutat în vila mătușei sale. Boala bătrânei femei se­ agrava în curând atât de mm încât medicul de casă al familiei stărui să se mai cheme în consultaţie şi alţi doi me­dici, deoarece dânsul nu era tocmai sigur de diagnosticul său. River însă reuşi să convingă pe medic de a re­nunţa la proectul său. Zece zile după aceia, bătrâna d-nă Nicholson muri. După deschiderea testamentului au început să circule svonuri cum că bătrâna n’a murit de moarte natu­rală. Atât poliţia cât şi parchetul au primit scrisori anonime, în care Ri­ver era învinuit de asasinarea bătrâ­nei femei. Poliţia a deschis o anche­tă şi în cele din urmă parchetul a ordonat desgroparea cadavrului. ASASINATĂ CU AJUTORUL BAN­DIUM-ULUI Ancheta a dus la rezultatul sur­prinzător, că femeia a murit în ur­m­a unei otrăviri ce provenea în mod vădit de la un preparat conţi­nând radium. Medicul curant fu in­­terogat; el îşi exprimă bănuelile sa­le şi atunci poliţia a procedat la a­­restarea tânărului Ralph, care la in­terogator a respins cu indignare şi energie bănuelile şi acuzaţiile ce i se aduceau. Intre acestea, perchiziţia domici­liară a dat la iveală un grav corpus delict. S’a găsit o factură din care reeşea că River comandase dela o fabrică de chimicale, în cantităţi re­lativ mari, un preparat radio­activ. S’a găsit apoi şi o cutioară de gutta­­percă, in care mai rămăsese urme ale acestui preparat. Cercetările ulterioare ale poliţiei au stabilit că River presărase patul mătuşei sale cu această materie ra­­dio­activă, şi că simptomele de otră­vire proveneau în mod neîndoios de la acest atentat, care a grăbit moartea bătrânei femei. • »•••†•'‚ -Uo*. • • w *. v :'‚"S‚ '•†** * '••• •• '**■■‚ †*†#»†•н«« .:·; v .£• $•† syt «*-· «► •· AS1 * ~ * «н»**•* !*‚ J; »i ,.,,,- Ipre, ‰- *£*•'** •111111 Ss : r* ?*'*** *^ Pa eu cu cine votez !

Next