Dimineaţa, iunie 1931 (Anul 27, nr. 8777-8804)

1931-06-11 / nr. 8786

Pagina I­I-aDIMINEATA DIMÎNEKTR RRDEALULUI Tineretul ardelean si socialismul Ce s’a observat in ultimele alegeri.­Consfătuirea dela Cluj In alegerile pentru Cameră cari au a­vut loc zilele trecute, aproape în întreg Ardealul s’au putut face unele constatări ce pun într’o nouă lumină atitudinea viitoare a tine­retului ardelean intelectual, fată de partidele politice. Este învederat că acest tineret a dat an preţios concurs partidului național-ţărănesc în scurta lui gu­vernare. Animat de idei gene­roase, el s’a pus cu tot sufletul în serviciul acestui partid atât în ceea ce priveşte organizarea politică a satelior, cât şi a impunerii unei a­­titud­ini, francă şi cinstită, în dife­ritei© probleme de ordin mai înalt. Ce s-a întâmplat însă? Oscilările continue ale partidului naţional­­ţărăniesc între abdicarea integrală a programului şi concesiile de or­din personal şi de gaşcă au creiat în tineret o stare de spirit care a îngrijorat profund pe unii dintre conducătorii partidului. Daar nu­ numai de tineretul inte­lectual ce aparţine (sau a aparţi­nut) partidului naţional-ţărănesc este vorba. Sunt în Ardeal mii de intelectuali grupaţi în asociaţii cu scopuri culturale, economice sau profesionale, cam­ deşi într’o con­tinuă frământare, sunt totuşi ab­senţi din actualele alegeri. Faţă de naţionali ţărănişti poartă o semni­ficativă rezervă, iar faţă de Uniu­­nea­ naţională, care ar fi dat posi­bilităţile unei „valorificări“ per­sonale, s’au arătat absolut indife­renţi, rămânând într’o strictă neu­tralitate. ^Ardealu­l nou­" asociaţie inci­­pentă, al cărei ideal era un fornt unic al tinerilor intelectuali arde­leni, contra regionalismului poli­tic exagerat, pe care îl crede peri­culos unităţii sufleteşti a poporu­lui român, deşi la început şi-a ma­nifestat dorinţa de a ajuta Uniu­nea naţională, ulterior s-a retras din arenă. Acestor fapte li se mai a­daugă şi nota discordantă, pe care o fac ziarele conduse de tinerii ardeleni şi care este complect schimbată, în raport cu atitudinea ziarelor o­­ficioase ale partidelor politice. Justificarea acestor fapte o a­­vem însă abia astăzi, după alege­rile de Cameră. Ea ne-a fost tăl­măcită atât de presa tineretului cât și de consfătuirea ce a avut loc la Cluj, cu care ocazie, în loc să se recruteze noui membri pen­tru „Avântul“, s’au recrutat­ pen­tru partidul social-democrat. In curând vom asista în Ardeal la un mare proces politic. In su­fletul tineretului intelectual se frământă ideia reorganizării par­tidului social-democrat, împrospă­tat cu forte tinere noui, — vechi aderenţi ai programului,­­ însă desorientaţi de lăcomia partidelor politice de a-şi recruta aderenţi ti­neri. Alegerile pentru Cameră au confirmat în totul, pentru Ardeal cel puţin, că tendinţa spre stânga se manifestă chiar în satele arde­lene. Proletarizarea gospodarului prosper de altă dată, a făcut ca în inima fiecărui ţăran sărac să ră­sară speranţa unei lumi mai bune, înfăptuită printr’o largă grupare pe baze noi a forţelor productive. Cine preconizează deci aceasta? Cine îndreptăţeşte speranţele ace­stei lumi noui? Tineretul ardelean a observat că nu numai în Transilvania, dar şi în celelalte provincii, socialis­mul îl fac oameni — de multe ori străini de interesele ţăranului ro­mân. Prin urmare unii dintre a­­ceia, cari îi cer voturile şi cărora ei le dau cu bucurie, nu corespund în totul încrederii pe care ei o au. De multe ori în oraşele şi satele ardelene s-au pus în serviciul ire­­denţei maghiare, lucrând la în­josirea plugarului român. Acestea nu sunt insinuări fără bază, ei au un fond absolut autentic, con­firmat de experienţa ultimilor 5 ani. Nu voim prin aceasta să ne atingem de unii conducători, per­fect de bună credinţă, ci de acei cari prin socialism înţeleg la noi în Ardeal hegemonia unor naţiuni şi umilirea altora. Iată de ce tineretul ardelean? merge către socialism. Fiindcă în actualele împrejurări sunetul lui cinstit nu mai trebue lăsat să fie speculat de partidele politice, ci pus în serviciul marei mase de plugari buni şi cinstiţi, redusă la sărăcie, de clasele privilegiate. Cu siguranţă, vor eşi din acest tineret conducătorii de mâine ai plugă­­rimii ardelene. Aceasta iesee din tendinţele ce se observă în pre­zent în Ardeal. A. DAVIDESCU - -------­ Nenorocirea din comuna Floreşti-Cluj Chit__I îerî­­după amiază băiatul Ion Nagy, în etate de 12 ani, din comuna Floreşti situată la zece ki­lometri de oraşul nostru, aflându-se ca vitele la păscut a allat pe câmp o fracţiune de obuz. Crezând că are în mână o sim­plă bucată de fier, copilul a căutat să o spargă. încercarea i-a fost însă fatală, întrucât la un moment dat fracţiu­nea de obuz a explodat rănindu-1 grav pe bietul copil. In stare disperată mica victimă a acestei nenorociri a fost inter­nată la clinica chirurgicală din lo­calitate, unde medicii ne afirmă că de­o­camdată nu sunt speranțe de a i se salva viața. Dela comisiunea interimară a oraşului Orăştie ORAŞTIE. — Noua comisiune in­terimară sub prezidenţia, d-lui dr. Isidor Radu, advocat, a hotărît a­­tribuţiunile membrilor comisiunei interimare. — D. preşednte Radu, va avea su­pravegherea şi conducerea întregu­lui birou al primăriei, în general, şi în special, controlul­­ serviciului silvic şi electric. — D. Simion Cărpinişan, va avea atribuţiunile de ajutor de primar şi ofiţer al stării, civile, în general, şi în special, controlul Abatorului comunal. — D. dr. Aug. Martini, este în­credinţat, cu chestiunile edilitare şi cele de asistenţă socială. — D. Andrei Farago, chestiunile financiare, de impunere şi apel pen­tru taxele comunale. — D. Iosif Buduran, chestiunile e­­conomice. Cu prevederea agendelor secretariatului general al primăriei se încredine­ază şi pe mai departe şeful serviciului economic-financiar dr. Eug. Munteanu. Serviciile ră­mân până la alte dispoziţii la îm­părţirea avută cu şefii aflaţi aci. LUGOJ Arestarea unor comunişti. — Co­muniştii I. Pere şi Sabo Imre, fiind surprinşi pe când distribuiau mani­feste incendiare, au fost arestaţi de poliţie. înaintat parchetului local, acesta şi-a declinat Insă competin­­ţa, dispunând trimiterea celor doi agitatori comunişti la Timişoara. Furt. — Ţiganca Aurelia Căldă­­raş, fiind invitată la o petrecere in­timă de individul Niculae Cârpaci­ din com. Buziaş, i-a furat acestuia suma de 6.500 lei. Cazul fiind adus la cunoştinţa au­torităţilor în drept, femeia în che­stiune a fost arestată. Inspecţie. — D. Al. Meculescu, pro­curor general pe lângă Curtea de a­pel din Timișoara, a inspectat azi parchetul local. In urmă, d-sa cercetat și penitenciarul local. ARAD Trecerea frontierei în mod , clan­destin. — Autorităţile locale au a­­restat pe indivizii Matis Engel şi Loroncz Alex., ambii prinşi că au trecut frontiera în mod clandestin. Delapidatorul de la banca „Victo­ria” a fost adus la Arad. — Caizul lui Hulber Silviu, fost funcţionar în serviciul băncii „Victoria” din lo­calitate, este cunoscut publicului nostru cititor. Numitul, după ce a delapidat de la numita bancă suma de peste un milion lei, a fugit în Ungaria, unde a suferit o pedeapsă cu închisoarea, fiind prins asupra faptului, pe când voia să falsifice o ştampilă­­ a şcoalei comerciale din Lipova, care urma să-i servească, pentru act fals la scoaterea unui pa­şaport pentru America. Numitul, ter­­minându-şi închisoarea în Ungaria a fost adus în stare de arest, la A­rad, urmând a fi judecat pentru de­lapidarea săvârşită în urmă cu câţi­va ani. Hujber Silviu a fost predat parchetului care l-a şi arestat. Viitoarea şedinţă a consiliului mu­nicipal. „ Am anunţat că şedinţa consiliului municipal, care urma să se ţină în ziua de 2 iunie, a fost a­mânată, în urma unui ordin al mi­nisterului de interne. Din informa­ţiunile pe cari le avem, această şe­dinţa se va ţine în ziua de 15 iu­nie, până la care dată chestiunea consiliului municipal, va fi defini­tiv tranşată. COR. FAGARAS 8. — Luminătorii sa­telor, învăţătorii şi profesorii, expo­nenţii şi mucenicii nerăsplătiţi ai culturii, nu se mulţumesc să semene cuvântul numai între cei patru pe­reţi reci ai şcoalei, ci în zile de săr­bătoare şi Dumineci, întovărăşiţi de cercurile lor culturale, cutreeră sat cu sat pentru a-şi complecta unele lipsuri profesionale şi a grăi săteni­lor, despre adevărata înţelepciune a slovei, căutând a ridica masa po­porului la un nivel dorit, semănând în sufletul ei nădejdea de mai bine, sprijinind pe cât posibil puterea de muncă a săteanului pentru pace şi iubire, învăţătorii din jud. Făgăraş, cari înumără oameni de o reală valoa­­nu pierd nici o ocazie de a îm­părtăşi poporului toate bucuriile şi întristările. învăţătorii, mână în mână cu preoţii, ajutaţi şi îmbărbătaţi de co­legii lor mai mari, profesorii şcoalei normale, cutreeră satele în lung şi în lat, pentru propaganda adevăru­lui şi a culturii. La o astfel de muncă am găsit pe învăţătorii din 9 comune, în nu­măr de peste 30, în vechea şi isto­rica comună, Arpaşul de Sus. Răspunzând invitaţiei d-lui Ursu, directorul şcoalei normale, şcoală care şi-a format o tradiţie în a se coborî în mijlocul poporului şi mai cu seamă în comunele cele mai în­depărtate. Duminecă de dimineaţă, ne suim în­ două autocamioane îm­preună cu 60 de elevi, adunaţi din toate clasele. Este corul şi orchestra şcoalei. A­­lături mai iau loc profesorii: Ioan Cocişu, Graţian Capătă şi Coriolan Simu. După două ceasuri de mers, iată­­ne ajunşi în comuna Arpaşul de Sus. Aci lume multă, peste o mie de oameni, bătrâni, femei, copii, ve­niseră să ne întâmpine în faţa bi­sericii . Era pentru prima oară când ve­niseră atâţia misionari aci. PRIN SAT. — UN MIC ISTORIC Un sat de oameni harnici, mun­citori, dar necăjiţi. Satul este aşezat pe podişul „Cetăţeaua“, ce se ridică până la poalele muntelui „Albata“, înconjurat de pâraele Albata şi Plă­­daia cami atunci când se umflă, fac ca întreaga comună să devină mai mult o insulă. In timpul topirii zăpezilor de la munte, apele acestea cresc atâta de mult, încât ies din matcă şi se re­varsă peste toate ogoarele Arpaşu­­lui, pentru o recoltă mai bună. Cele 350 de case, dintre care ma­rea majoritate sărăcăcioase, sunt aşezate pe două străzi principale întortochiate, puse par­că înadins contra simetriei. Sărăcia şi mizeria poţi citi pe faţa tuturor. Lipsa de biserică în sat, căruţele mici, drumuri desfundate, unde poţi la orice pas să-ţi frângi gâtul, gos­podării ruinate, toate îţi spun acest lucru. Pământul este suficient, totuş lip­sa de producţie a lui, face ca mulţi să-şi părăsească satul, să-şi câştige aiurea bani pentru cele trebuincioa­se. Din această cauză, numai în America se găsesc duşi din Arpaşul de Sus peste 180 de suflete. Unii cari s’au întors cu bani şi-au refă­cut gospodăriile. Dar ce pot face cu banii într’un ţinut sărăcăcios? După datele ce am cules la­ faţa locului, această comună datează din timpurile cele mai vechi, un vechi aşezământ al oierilor pribegiţi pe moşiile proprietarilor de atunci, gro­fii unguri Teleky şi Nadasdy (1580). Mai târziu însă, s’au stabilit aci mai multe familii germane, pe la 1827, când a luat fiinţă fabrica de sticlărie, mutată la 1880 la Porum­barul şi apoi la Avrig, unde func­ţionează şi astăzi. Numărul populaţiei este după cum urmează: 360 familii români ortodoxi cu 1820 suflete, 38 familii de ţigani cu 160 de suflete, 3 familii germane cu 11 suflete şi 16 familii de adventişti cu 42 suflete. BISERICA ŞI ŞCOALA Deşi populaţia este atât de numc­­oasă, aproape toţi de aceiaş religie totuş nu­ există o biserică cum se cade. In mijlocul satului se află o bise­ricuţă mică — un schit mai mult — zidită din 1799 de către preotul Ioan Dobrilă din Arpaşul de jos Nu pot să încapă aci nici o sută de persoane. Nefrecventarea bisericii este aci la înălţime. Adventismul se întinde vertiginos. Descântecile, farmecile şi vrăjile sunt practicate pe scară întinsă.­­ Cu cât este de amărât când vezi biserica, cu atât ţi se umple sufle­tul de bucurie când vizitezi şcoala. Un local ce se ridică majestos in mijlocul satului, cu 4 săli de învă­ţământ, destul de spaţioase, înzes­trată cu mobilier suficient şi mate­rial didactic din abundenţă. Este opera învăţătorului, pensio­nat anul acesta, Gh. Smodu şi colaboratorului său Adam Tudor. Prima şcoală într’o sală mică a luat fiinţă în 1765, cu învăţătorul Samuilă Nanu, la imboldul episco­pului Atanasie Rednic din vremea aceia. In 1907, au fost zidite 2 săli de învăţământ, cu banii adunaţi din sărăcia oamenilor nevoiaşi, ca în 1925 să se complecteze aşa cum este astăzi, de către învăţătorii arătaţi mai sus. După explicaţiile ce ni s’au dat, copii în vârstă de şcoală sunt a­­proape 300, dar din păcate nu toţi frecventează şcoala. Dragostea de carte s’a înfiripat mai mult abia după unire, de aceia se şi explică existenţa a 400 de ne­­ţşiutori de carte în sat, unicul în ţara Oltului sub acest raport. Beţia şi luxul, iată o serie de rele cari se întind tot mai mult aci. Pe de altă parte numărul nouilor năs­cuţi este din ce în ce în descreştere.­ Numărul morţilor întrec in fiecare an cu 20—30, faţă de al naşterilor. Sunt câteva lucruri demne de relevat, cari trebue să dea de gân­dit forurilor competente. O ZI DE SARBATOARE CULTU­RALA După slujba religioasă, membrii cercului cultural, de sub conducerea d-lui învăţător Voila, însoţiţi de pro­fesorii şi elevii ultimei clase ai şcolii normale, au trecut la şcoală, unde învăţătorul Ioan Smădu a ţinut o frumoasă lecţie practică de modelaj, iar învăţătorul Cismaş, o conferinţa pedagogică. Cu această ocazie, pro­fesorii şcoalei normale au dat o serie de îndrumări, n­ecesare, punând în­văţătorimea in curent cu cele mai nou­i metode pedagogice. După o pauză de câteva minute, la orele 2, s-a început şezătoarea publică, în curtea şcoalei, la care a luat parte întreaga comună. Elevii şcoalei normale au desfăşurat un bogat program artistico-cultural : recitări, orchestră coruri pe 4 voci etc. D. profesor Ioan Crişu a ţinut o conferinţă instructivă, tratând des­pre „Cauzele şi remediul crizei mondiale“. Totul s’a desfăşurat într’un cadru măreţ şi demn. Aci, la sărbătoarea muncii s’au putut desprinde o mulţime de lu­cruri destul de interesante. Oamenii din acest sat de munte uitat, deşi au luat parte cu mic cu mare, s’au păstrat la început în­tr’o oarecare rezervă. Numai după un timp însă, când s’au convins că toţi cei străini de localitate n’au venit decât pentru binele lor, au păşit cu încredere, au început să-şi spună păsurile şi necazurile. Pen­tru fiecare s’a găsit o mângăere,o vorbă bună. La auzul frumoaselor coruri naţionale ca „Logojana“ şi altele conduse cu atâta măestrie de d. Simu, sufletul tuturor s’a um­plut de bucurie. Pentru învăţătorii şi profesori este o activitate extraşcolară cari nu va întârzia să-şi dea roadele şi cari numai prin legături strânse va schimba în scurt timp fiziono­mia satelor. La orele 7 şi jumătate, când în­treg programul este terminat,­ iar negura începe să se aştearnă încet peste sate şi câmpii, suntem petre­cuţi până la marginea satului de întreaga populaţie, care-şi arată recunoştinţa prin lungi urale. Maşinile înaintează încet, prin a­celeaşi hârtoape şi nouri de praf, lăsând în urmă un sat întreg mul­ţumit, căruia nu i s’a cerut nimic, dar care a trăit o zi frumoasă şi folositoare. DIN ŢARA OLTULUI 0 zi de sărbătoare culturală in Arpaşul de Sus aspecte, fapte şi nevoi AL. MARINESCU BEB*..­­Joi II Iunie 1931 Spre definitivarea reformei agrare în planul Declaraţiile d-lui Al. Radian, subsecretar de stat la ministerul Agriculturii şi Domeniilor TIMIŞOARA. — Profitând de prezenţa d-lui Al. Radian, subse­cretar de stat la ministerul de a­­gricultură şi domenii, în localitate i-am solicitat o convorbire, pe care d-sa ne-a acordat-o, făcându-ne interesantele declaraţiuni reprodu­se de noi mai jos. Declaraţiuni de un interes special pentru plugări­­mea bănăţeană. „In programul impus de intere­sele acestei provincii şi cari se pot încadra perfect în programul gu­vernului, primul punct este defini­tivarea reformei agrare. Lucrările, în această direcţie, se găsesc astăzi în starea în care au fost lăsate la venirea naţional-ţă­­răniştilor la putere. Pentru a putea menţine speranţa unei revizuiri a reformei agrare, d. Mihalache a ui­tat că atât interesele economice cât şi cele ale populaţiunei cer ca pro­prietatea rurală, în aspectul ei du­pă aplicarea reformei agrare să fie cât mai curând şi definitiv stabi­lită. Pentru aceasta lucrările de măsurătoare trebuiau accelerate, parcelarea terminată şi drepturile de proprietate trecute în cărţile funduare. Aproape în întreg Bana­tul terenurile expropriate se stăpâ­nesc în arendă forţată spre paguba locuitorilor şi în acelaşi timp in dauna producţiei, pentru că incer­titudinea proprietăţii lotului il­ face pe ţăran să nu ia nici o măsură de ameliorare a agriculturei. încă dinainte de alegeri, minis­terul agriculturii a decis mărirea pe baze de credite extraordinare a su­melor alocate pentru lucrările cada­strale, luând în special pentru Ba­nat măsuri ca aceste­ucrări să fie cât mai intens accelerate. Proble­mele în legătură cu agricultura ne­­fiind însă numai probleme speciale ale Banatului, îşi vor găsi reliza­­rea în programul agrar al guver­nului expus la timp. Pentru populaţia din regiunile de deal şi de munte a cărei ocupaţiu­­ne principală este creşterea vitelor, problema de prim interes ce tre­­bueşte rezolvată este aceia a creă­­rei păşunelor comunale. Până la rezolvarea integrală a problemei care presupun că nu se poate face decât cu prilejul modifi­­cării codului silvic, ministerul a admis, ca măsură provizorie, drep­tul de păşunat în pădurile statului şi cu preţuri (taxe) foarte reduse. Altă problemă care interesează Banatul este aceia referitoare la or­ganizarea exportului de vite. Preţul vitelor în ultimul timp a scăzut spre marea nemulţumire a populaţiunei. Criza trecătoare îşi găseşte solu­ţia in marile convenţiuni comerci­ale ce urmează a se încheia şi cari­i vor duce desigur la o activare a ex­­portului şi — consecinţă firească — la ridicarea preţurilor. Deasemenea tratativele în curs dintre guvern şi o mare casă fran­ceză, referitoare la înfiinţarea de noui şi mari abatoare la Turnu-Se­­verin,­ Lugoj şi Timişoara, vor in­fluenţa favorabil piaţa vitelor. Cu aceste cuvinte d. Radian şi-a terminat explicaţiile, exprimăndu-şi încrederea în cuminţenia şi spiritul de înţelegere al bravilor şi harnici­lor plugari bănăţeni. înmormântarea elevului Butunoiu Tg.-Mureş. — Azi, la ora 4, a a­­vut loc înmormântarea fostului e­­lev în cl. II la liceul militar, Ed­mond Butunoiu, care s'a sinucis Sâmbătă noaptea, în urma unei e­­moţii, pentrucă n’a putut recita niş­te versuri cu ocazia sărbătoririi d-lui N. Iorga. La­­înmormântare au participat toţi ofiţerii din garnizoană, câte un pluton de la fiecare regiment, ele­vii claselor superioare ale liceului militar, precum şi un numeros pu­blic.­ ­. Adunarea „Asociaţiei corpului didactic“ din Ciuc M. CIUC. 7. — In localul şcoalei pri­mare de stat din localitate,, azi a avut loc, adunarea generală, a „Asociaţiei corpului didactic primar din judeţul Ciuc. Scopul acestei adunări a fost a­­legerea noului consiliu d­in locul ce­lui vechiu al cărui mandat a expirat. Adunarea a fost prezidată de d. M. Popovici, revizor şcolar, care e şi pre­şedintele asociaţiei judeţene. Din cele două liste prezentate, mem­brii asociaţiei, au votat cu unanimitate lista No. 1, având candidaţi 50 d-nii: Drag. Hurmuzescu preşed. Asoc. profe­sorilor universitari, N. Muzicescu preş. as. prog. secundari, D. V. Toni, preş. Asoc. gen. a învăţ. G. V. Constantinescu preş. cercului profesorilor secundari din Buc., C. Iordăchescu, M. Filip şi N. Miuţă. După votare, d. revizor M. Popovici a făcut mai multe comunicări cu pri­vire la lucrările de finea anului școlar. CASIM-CAUACRA Violare de domiciliu. — D. N. Şte­fan Duhmea a reclamat că d. Nico­lae Filip i-a violat domiciliul. Pentru c. i. r. — Mai mulţi cetate­ni ne roagă să intervenim la c. i. r. pentru construirea unei rampe soli­de de descărcare la gara Casim, pre­cum şi instalarea unui pod bascul pentru cântărirea vagoanelor. Fraudele cu pădurile statului de la Tulgheş Confirmarea mandatelor celor arestaţi TG.­MUREŞ.­­ Pentru Vineri au fost citaţi la cabinetul II de instrucţie de pe lângă tribunalul Mureş al cărui titular este d. Geor­ge Driscu, o nouă serie de specu­lanţi cu pădurile statului din re­giunea Tulgheşului. După interogatorii cari au du­rat toată ziua până seara târziu, judele instructor a emis mandat de arestare împotriva următori­lor: Pincas Sapira, comerciant de lemne din Tulgheş, învinuit de a fi tăiat 5000 de arbori din pădu­rile statului în baza unor bonuri falsificate în numele sătenilor din comunele Corbu şi Bilbor, împăr­ţind câştigul astfel realizat cu ing. silvic Bejan şeful ocolului silvic Tulgheş. Bereu Weinra­uch, comerciant de lemne din Tulgheş, uzând de acelaş procedeu ca şi primul a tăiat 10.000 m. c. de lemne, împăr­ţind câştigul realizat cu Bejan. Dr. Inczler Emil, tot din Tul­gheş care a păgubit statul şi pe săteni, tăind în numele acestuia 6000 de arbori şi împărţind câşti­gul cu Bejan, ciont de lemne din Tg.-Mureş, str. Tâmplarilor 11, care în unire cu Grigorie Truţa din Topliţa au tăiat 10.000 de arbori din pădu­rile statului cu ştiinţa şi complici­tatea, bineînţeles, a inginerului silvic Bejan, cu care au împărţit câştigul. Mandatele de arestare au venit ori spre judecare în faţa tribuna­lului, compus din d. dr. Rusu Da­vid, preşedinte, şi d. judecător Flaviu Bercan, asistent, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. prim-procuror C. S. Schin­­tee. ALTE ARESTĂRI IMINENTE După expunerea faptelor de că­tre primul procuror şi pledoaria apărării pentru infirmare, tribu­nalul s-a retras, şi, după o scurtă deliberare, a confirmat mandatele celor arestaţi. Numărul celor arestaţi, ale că­ror mandate au fost confirmate până acum, se urcă la 12. După câte se afirmă sunt în pers­pectivă şi alte arestări, dat fiind că aceste jafuri nu se puteau să­vârşi fără totala cunoştinţă şi com­plicitate a unor organe superioare Dr. Smilovits Solomon, corner­ de control. Ziua de 8 Iunie la Cluj CLUJ 8. — Ziua de 8 Iunie a fost sărbătorită aici la Cluj cu un deosebit fast. De dimineaţă la toate bisericile locale s’a oficiat câte un Te-Deum iar la şcoale a avut loc câte o fes­tivitate ocazională în cadrul căre­ia câte un membru al corpului di­dactic a explicat însemnătatea zi­lei. Te-Deumul oficial a avut loc la biserica ortodoxă unde au partici­pat toţi şefii autorităţilor în frun­te cu d-nii dr. I. Haţiegan, minis­trul Ardealului, episcop N-lae Ivan al Clujului, general Hanzu, colo­nel Siliu, Drăghiceanu dr. Parté­nie Dan deputat, dr. E. Colbazi pre­fectul judeţului, dr. Th. Mihali pri­marul oraşului, dr. Tarta şi P. Po­­pescu administratori financiari, Bogdan şi Vlad inspectori de si­guranţă, R. Filipescu prim procu­ror etc. După Te-Deumul oficial, a urmat defilare cu care ocazie cerceta­­şii au depus jurământul,­­iar la Teatrul naţional a avut loc un fes­tival organizat de către şcoalele şi artiştii locali. întreaga zi oraşul a fost pavoa­zat iar seara a avut loc o retra­gere cu torţe, steaguri şi scoarţe naţionale iar clă­dirile directoratului VII ministerial, diviziei I infanterie şi prefecturii de judeţ cu frumoase ghrlănzi de flori şi becuri multicolore. La orele 10 a. m. s-a oficiat un te-deum la catedrala română din cartierul Fa­brica de către protopopul dr. Patri­­chie Ţincra asistat de un mare so­bor de preoţi, răspunsurile religioa­se fiind date de corul Banatul diri­jat de d. Sabin Drăgoi directorul conservatorului. Bisericile celorlalte confesiuni au ţinut de asemenea să oficieze câte un te-deum îşi cinstea acestei mari sărbători. La te-deum au participat autori­tăţile militare şi civile în frunte cu d-nii general Boboc, dr. Peter Iulian directorul ministerial al Banatului, Ştefan Bungeţeanu prefectului Ti­­miş-Torontal primarul municipiului, Gussi inspector general de siguran­ţă, dr. Marta primul preşedinte al Curţii de apel, corpul consular, nouii parlamentari, etc., cum şi o companie din regimentul 5 vânători cu drapel şi muzică sub conducerea d-lui căpitan Renoiu care a dat ono­rurile militare. După te-deum a urmat trecerea în revistă şi defilarea trupelor. La orele 12 a avut loc la directo­ratul ministerial o recepţie oficială cu care prilej şefii tuturor biseri­cilor, corpul consular şi autorităţile locale au prezintat omagii către tron şi guvern. D. dr. Iulian Peter directorul Ba- I natului a răspuns printr’o foarte simţită cuvântare. Seara a avut loc retragerea cu torţe. Din pricina tim­pului nefavorabil serbările câmpe­neşti aranjate pentru această zi au­ fost amintite. • LA TIMIŞOARA Luni 8 iunie împlinindu-se un an de la sosirea în ţară şi proclamarea ca rege a fostului prinţ pribeag, municipiul Timişoara a ţinut să săr­bătorească în mod deosebit acest e­­veniment. Oraşul a fost pavoazat cu I ! Fortuna in România! Nici o altă Loterie din lumea întreagă şi nici o alt* fel de speculaţie nu acordă ast­fel de şanse favo­­rabile de câştig ca Noua loterie austriacă in clase ! Numeroase câştiguri gigantice şi fără seamăn ! De câştigat în cazul mai favorabil : 20.000.000 Lei (Doua zeci Milioane Lei) Premiul şi câştigurile: 12.SOO.OOO Lei 7.500.000 Lei şi o mulţime de altele. In total 42.000 câştiguri cu mult peste Trei sute Milioane Lei imediat plătite în numerar garantate din partea Statului. Nici o taxă de câştig nici­decum vreo scădere ! Jumătatea tuturor lozurilor trebue să câştige numai­de cât. PREŢUL lozurilor e neschimbător şi se face pentru fiecare clasă, întregi. Jumătăţi: Sferturi: 1200 Lei 600 Lei 300 Lei Plata după livrarea lozurilor înaintea începerei tragerei. Comenzi, fără întârziere roagă de a-i trimete casa bine­­cunoscută de 33 de ani pentru numeroasele câștiguri ce le­­ aduce la plătire. Banca Fritz Borge Strasse 43-49 Tragerea următoare începe la 16 iunie 1931.

Next