Dimineaţa, iunie 1931 (Anul 27, nr. 8777-8804)
1931-06-11 / nr. 8786
Pagina II-aDIMINEATA DIMÎNEKTR RRDEALULUI Tineretul ardelean si socialismul Ce s’a observat in ultimele alegeri.Consfătuirea dela Cluj In alegerile pentru Cameră cari au avut loc zilele trecute, aproape în întreg Ardealul s’au putut face unele constatări ce pun într’o nouă lumină atitudinea viitoare a tineretului ardelean intelectual, fată de partidele politice. Este învederat că acest tineret a dat an preţios concurs partidului național-ţărănesc în scurta lui guvernare. Animat de idei generoase, el s’a pus cu tot sufletul în serviciul acestui partid atât în ceea ce priveşte organizarea politică a satelior, cât şi a impunerii unei atitudini, francă şi cinstită, în diferitei© probleme de ordin mai înalt. Ce s-a întâmplat însă? Oscilările continue ale partidului naţionalţărăniesc între abdicarea integrală a programului şi concesiile de ordin personal şi de gaşcă au creiat în tineret o stare de spirit care a îngrijorat profund pe unii dintre conducătorii partidului. Daar nu numai de tineretul intelectual ce aparţine (sau a aparţinut) partidului naţional-ţărănesc este vorba. Sunt în Ardeal mii de intelectuali grupaţi în asociaţii cu scopuri culturale, economice sau profesionale, cam deşi într’o continuă frământare, sunt totuşi absenţi din actualele alegeri. Faţă de naţionali ţărănişti poartă o semnificativă rezervă, iar faţă de Uniunea naţională, care ar fi dat posibilităţile unei „valorificări“ personale, s’au arătat absolut indiferenţi, rămânând într’o strictă neutralitate. ^Ardealul nou" asociaţie incipentă, al cărei ideal era un fornt unic al tinerilor intelectuali ardeleni, contra regionalismului politic exagerat, pe care îl crede periculos unităţii sufleteşti a poporului român, deşi la început şi-a manifestat dorinţa de a ajuta Uniunea naţională, ulterior s-a retras din arenă. Acestor fapte li se mai adaugă şi nota discordantă, pe care o fac ziarele conduse de tinerii ardeleni şi care este complect schimbată, în raport cu atitudinea ziarelor oficioase ale partidelor politice. Justificarea acestor fapte o avem însă abia astăzi, după alegerile de Cameră. Ea ne-a fost tălmăcită atât de presa tineretului cât și de consfătuirea ce a avut loc la Cluj, cu care ocazie, în loc să se recruteze noui membri pentru „Avântul“, s’au recrutat pentru partidul social-democrat. In curând vom asista în Ardeal la un mare proces politic. In sufletul tineretului intelectual se frământă ideia reorganizării partidului social-democrat, împrospătat cu forte tinere noui, — vechi aderenţi ai programului, însă desorientaţi de lăcomia partidelor politice de a-şi recruta aderenţi tineri. Alegerile pentru Cameră au confirmat în totul, pentru Ardeal cel puţin, că tendinţa spre stânga se manifestă chiar în satele ardelene. Proletarizarea gospodarului prosper de altă dată, a făcut ca în inima fiecărui ţăran sărac să răsară speranţa unei lumi mai bune, înfăptuită printr’o largă grupare pe baze noi a forţelor productive. Cine preconizează deci aceasta? Cine îndreptăţeşte speranţele acestei lumi noui? Tineretul ardelean a observat că nu numai în Transilvania, dar şi în celelalte provincii, socialismul îl fac oameni — de multe ori străini de interesele ţăranului român. Prin urmare unii dintre aceia, cari îi cer voturile şi cărora ei le dau cu bucurie, nu corespund în totul încrederii pe care ei o au. De multe ori în oraşele şi satele ardelene s-au pus în serviciul iredenţei maghiare, lucrând la înjosirea plugarului român. Acestea nu sunt insinuări fără bază, ei au un fond absolut autentic, confirmat de experienţa ultimilor 5 ani. Nu voim prin aceasta să ne atingem de unii conducători, perfect de bună credinţă, ci de acei cari prin socialism înţeleg la noi în Ardeal hegemonia unor naţiuni şi umilirea altora. Iată de ce tineretul ardelean? merge către socialism. Fiindcă în actualele împrejurări sunetul lui cinstit nu mai trebue lăsat să fie speculat de partidele politice, ci pus în serviciul marei mase de plugari buni şi cinstiţi, redusă la sărăcie, de clasele privilegiate. Cu siguranţă, vor eşi din acest tineret conducătorii de mâine ai plugărimii ardelene. Aceasta iesee din tendinţele ce se observă în prezent în Ardeal. A. DAVIDESCU - ------- Nenorocirea din comuna Floreşti-Cluj Chit__I îerîdupă amiază băiatul Ion Nagy, în etate de 12 ani, din comuna Floreşti situată la zece kilometri de oraşul nostru, aflându-se ca vitele la păscut a allat pe câmp o fracţiune de obuz. Crezând că are în mână o simplă bucată de fier, copilul a căutat să o spargă. încercarea i-a fost însă fatală, întrucât la un moment dat fracţiunea de obuz a explodat rănindu-1 grav pe bietul copil. In stare disperată mica victimă a acestei nenorociri a fost internată la clinica chirurgicală din localitate, unde medicii ne afirmă că deocamdată nu sunt speranțe de a i se salva viața. Dela comisiunea interimară a oraşului Orăştie ORAŞTIE. — Noua comisiune interimară sub prezidenţia, d-lui dr. Isidor Radu, advocat, a hotărît atribuţiunile membrilor comisiunei interimare. — D. preşednte Radu, va avea supravegherea şi conducerea întregului birou al primăriei, în general, şi în special, controlul serviciului silvic şi electric. — D. Simion Cărpinişan, va avea atribuţiunile de ajutor de primar şi ofiţer al stării, civile, în general, şi în special, controlul Abatorului comunal. — D. dr. Aug. Martini, este încredinţat, cu chestiunile edilitare şi cele de asistenţă socială. — D. Andrei Farago, chestiunile financiare, de impunere şi apel pentru taxele comunale. — D. Iosif Buduran, chestiunile economice. Cu prevederea agendelor secretariatului general al primăriei se încredinează şi pe mai departe şeful serviciului economic-financiar dr. Eug. Munteanu. Serviciile rămân până la alte dispoziţii la împărţirea avută cu şefii aflaţi aci. LUGOJ Arestarea unor comunişti. — Comuniştii I. Pere şi Sabo Imre, fiind surprinşi pe când distribuiau manifeste incendiare, au fost arestaţi de poliţie. înaintat parchetului local, acesta şi-a declinat Insă competinţa, dispunând trimiterea celor doi agitatori comunişti la Timişoara. Furt. — Ţiganca Aurelia Căldăraş, fiind invitată la o petrecere intimă de individul Niculae Cârpaci din com. Buziaş, i-a furat acestuia suma de 6.500 lei. Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor în drept, femeia în chestiune a fost arestată. Inspecţie. — D. Al. Meculescu, procuror general pe lângă Curtea de apel din Timișoara, a inspectat azi parchetul local. In urmă, d-sa cercetat și penitenciarul local. ARAD Trecerea frontierei în mod , clandestin. — Autorităţile locale au arestat pe indivizii Matis Engel şi Loroncz Alex., ambii prinşi că au trecut frontiera în mod clandestin. Delapidatorul de la banca „Victoria” a fost adus la Arad. — Caizul lui Hulber Silviu, fost funcţionar în serviciul băncii „Victoria” din localitate, este cunoscut publicului nostru cititor. Numitul, după ce a delapidat de la numita bancă suma de peste un milion lei, a fugit în Ungaria, unde a suferit o pedeapsă cu închisoarea, fiind prins asupra faptului, pe când voia să falsifice o ştampilă a şcoalei comerciale din Lipova, care urma să-i servească, pentru act fals la scoaterea unui paşaport pentru America. Numitul, terminându-şi închisoarea în Ungaria a fost adus în stare de arest, la Arad, urmând a fi judecat pentru delapidarea săvârşită în urmă cu câţiva ani. Hujber Silviu a fost predat parchetului care l-a şi arestat. Viitoarea şedinţă a consiliului municipal. „ Am anunţat că şedinţa consiliului municipal, care urma să se ţină în ziua de 2 iunie, a fost amânată, în urma unui ordin al ministerului de interne. Din informaţiunile pe cari le avem, această şedinţa se va ţine în ziua de 15 iunie, până la care dată chestiunea consiliului municipal, va fi definitiv tranşată. COR. FAGARAS 8. — Luminătorii satelor, învăţătorii şi profesorii, exponenţii şi mucenicii nerăsplătiţi ai culturii, nu se mulţumesc să semene cuvântul numai între cei patru pereţi reci ai şcoalei, ci în zile de sărbătoare şi Dumineci, întovărăşiţi de cercurile lor culturale, cutreeră sat cu sat pentru a-şi complecta unele lipsuri profesionale şi a grăi sătenilor, despre adevărata înţelepciune a slovei, căutând a ridica masa poporului la un nivel dorit, semănând în sufletul ei nădejdea de mai bine, sprijinind pe cât posibil puterea de muncă a săteanului pentru pace şi iubire, învăţătorii din jud. Făgăraş, cari înumără oameni de o reală valoanu pierd nici o ocazie de a împărtăşi poporului toate bucuriile şi întristările. învăţătorii, mână în mână cu preoţii, ajutaţi şi îmbărbătaţi de colegii lor mai mari, profesorii şcoalei normale, cutreeră satele în lung şi în lat, pentru propaganda adevărului şi a culturii. La o astfel de muncă am găsit pe învăţătorii din 9 comune, în număr de peste 30, în vechea şi istorica comună, Arpaşul de Sus. Răspunzând invitaţiei d-lui Ursu, directorul şcoalei normale, şcoală care şi-a format o tradiţie în a se coborî în mijlocul poporului şi mai cu seamă în comunele cele mai îndepărtate. Duminecă de dimineaţă, ne suim în două autocamioane împreună cu 60 de elevi, adunaţi din toate clasele. Este corul şi orchestra şcoalei. Alături mai iau loc profesorii: Ioan Cocişu, Graţian Capătă şi Coriolan Simu. După două ceasuri de mers, iatăne ajunşi în comuna Arpaşul de Sus. Aci lume multă, peste o mie de oameni, bătrâni, femei, copii, veniseră să ne întâmpine în faţa bisericii . Era pentru prima oară când veniseră atâţia misionari aci. PRIN SAT. — UN MIC ISTORIC Un sat de oameni harnici, muncitori, dar necăjiţi. Satul este aşezat pe podişul „Cetăţeaua“, ce se ridică până la poalele muntelui „Albata“, înconjurat de pâraele Albata şi Plădaia cami atunci când se umflă, fac ca întreaga comună să devină mai mult o insulă. In timpul topirii zăpezilor de la munte, apele acestea cresc atâta de mult, încât ies din matcă şi se revarsă peste toate ogoarele Arpaşului, pentru o recoltă mai bună. Cele 350 de case, dintre care marea majoritate sărăcăcioase, sunt aşezate pe două străzi principale întortochiate, puse parcă înadins contra simetriei. Sărăcia şi mizeria poţi citi pe faţa tuturor. Lipsa de biserică în sat, căruţele mici, drumuri desfundate, unde poţi la orice pas să-ţi frângi gâtul, gospodării ruinate, toate îţi spun acest lucru. Pământul este suficient, totuş lipsa de producţie a lui, face ca mulţi să-şi părăsească satul, să-şi câştige aiurea bani pentru cele trebuincioase. Din această cauză, numai în America se găsesc duşi din Arpaşul de Sus peste 180 de suflete. Unii cari s’au întors cu bani şi-au refăcut gospodăriile. Dar ce pot face cu banii într’un ţinut sărăcăcios? După datele ce am cules la faţa locului, această comună datează din timpurile cele mai vechi, un vechi aşezământ al oierilor pribegiţi pe moşiile proprietarilor de atunci, grofii unguri Teleky şi Nadasdy (1580). Mai târziu însă, s’au stabilit aci mai multe familii germane, pe la 1827, când a luat fiinţă fabrica de sticlărie, mutată la 1880 la Porumbarul şi apoi la Avrig, unde funcţionează şi astăzi. Numărul populaţiei este după cum urmează: 360 familii români ortodoxi cu 1820 suflete, 38 familii de ţigani cu 160 de suflete, 3 familii germane cu 11 suflete şi 16 familii de adventişti cu 42 suflete. BISERICA ŞI ŞCOALA Deşi populaţia este atât de numcoasă, aproape toţi de aceiaş religie totuş nu există o biserică cum se cade. In mijlocul satului se află o bisericuţă mică — un schit mai mult — zidită din 1799 de către preotul Ioan Dobrilă din Arpaşul de jos Nu pot să încapă aci nici o sută de persoane. Nefrecventarea bisericii este aci la înălţime. Adventismul se întinde vertiginos. Descântecile, farmecile şi vrăjile sunt practicate pe scară întinsă. Cu cât este de amărât când vezi biserica, cu atât ţi se umple sufletul de bucurie când vizitezi şcoala. Un local ce se ridică majestos in mijlocul satului, cu 4 săli de învăţământ, destul de spaţioase, înzestrată cu mobilier suficient şi material didactic din abundenţă. Este opera învăţătorului, pensionat anul acesta, Gh. Smodu şi colaboratorului său Adam Tudor. Prima şcoală într’o sală mică a luat fiinţă în 1765, cu învăţătorul Samuilă Nanu, la imboldul episcopului Atanasie Rednic din vremea aceia. In 1907, au fost zidite 2 săli de învăţământ, cu banii adunaţi din sărăcia oamenilor nevoiaşi, ca în 1925 să se complecteze aşa cum este astăzi, de către învăţătorii arătaţi mai sus. După explicaţiile ce ni s’au dat, copii în vârstă de şcoală sunt aproape 300, dar din păcate nu toţi frecventează şcoala. Dragostea de carte s’a înfiripat mai mult abia după unire, de aceia se şi explică existenţa a 400 de neţşiutori de carte în sat, unicul în ţara Oltului sub acest raport. Beţia şi luxul, iată o serie de rele cari se întind tot mai mult aci. Pe de altă parte numărul nouilor născuţi este din ce în ce în descreştere. Numărul morţilor întrec in fiecare an cu 20—30, faţă de al naşterilor. Sunt câteva lucruri demne de relevat, cari trebue să dea de gândit forurilor competente. O ZI DE SARBATOARE CULTURALA După slujba religioasă, membrii cercului cultural, de sub conducerea d-lui învăţător Voila, însoţiţi de profesorii şi elevii ultimei clase ai şcolii normale, au trecut la şcoală, unde învăţătorul Ioan Smădu a ţinut o frumoasă lecţie practică de modelaj, iar învăţătorul Cismaş, o conferinţa pedagogică. Cu această ocazie, profesorii şcoalei normale au dat o serie de îndrumări, necesare, punând învăţătorimea in curent cu cele mai noui metode pedagogice. După o pauză de câteva minute, la orele 2, s-a început şezătoarea publică, în curtea şcoalei, la care a luat parte întreaga comună. Elevii şcoalei normale au desfăşurat un bogat program artistico-cultural : recitări, orchestră coruri pe 4 voci etc. D. profesor Ioan Crişu a ţinut o conferinţă instructivă, tratând despre „Cauzele şi remediul crizei mondiale“. Totul s’a desfăşurat într’un cadru măreţ şi demn. Aci, la sărbătoarea muncii s’au putut desprinde o mulţime de lucruri destul de interesante. Oamenii din acest sat de munte uitat, deşi au luat parte cu mic cu mare, s’au păstrat la început într’o oarecare rezervă. Numai după un timp însă, când s’au convins că toţi cei străini de localitate n’au venit decât pentru binele lor, au păşit cu încredere, au început să-şi spună păsurile şi necazurile. Pentru fiecare s’a găsit o mângăere,o vorbă bună. La auzul frumoaselor coruri naţionale ca „Logojana“ şi altele conduse cu atâta măestrie de d. Simu, sufletul tuturor s’a umplut de bucurie. Pentru învăţătorii şi profesori este o activitate extraşcolară cari nu va întârzia să-şi dea roadele şi cari numai prin legături strânse va schimba în scurt timp fizionomia satelor. La orele 7 şi jumătate, când întreg programul este terminat, iar negura începe să se aştearnă încet peste sate şi câmpii, suntem petrecuţi până la marginea satului de întreaga populaţie, care-şi arată recunoştinţa prin lungi urale. Maşinile înaintează încet, prin aceleaşi hârtoape şi nouri de praf, lăsând în urmă un sat întreg mulţumit, căruia nu i s’a cerut nimic, dar care a trăit o zi frumoasă şi folositoare. DIN ŢARA OLTULUI 0 zi de sărbătoare culturală in Arpaşul de Sus aspecte, fapte şi nevoi AL. MARINESCU BEB*..Joi II Iunie 1931 Spre definitivarea reformei agrare în planul Declaraţiile d-lui Al. Radian, subsecretar de stat la ministerul Agriculturii şi Domeniilor TIMIŞOARA. — Profitând de prezenţa d-lui Al. Radian, subsecretar de stat la ministerul de agricultură şi domenii, în localitate i-am solicitat o convorbire, pe care d-sa ne-a acordat-o, făcându-ne interesantele declaraţiuni reproduse de noi mai jos. Declaraţiuni de un interes special pentru plugărimea bănăţeană. „In programul impus de interesele acestei provincii şi cari se pot încadra perfect în programul guvernului, primul punct este definitivarea reformei agrare. Lucrările, în această direcţie, se găsesc astăzi în starea în care au fost lăsate la venirea naţional-ţărăniştilor la putere. Pentru a putea menţine speranţa unei revizuiri a reformei agrare, d. Mihalache a uitat că atât interesele economice cât şi cele ale populaţiunei cer ca proprietatea rurală, în aspectul ei după aplicarea reformei agrare să fie cât mai curând şi definitiv stabilită. Pentru aceasta lucrările de măsurătoare trebuiau accelerate, parcelarea terminată şi drepturile de proprietate trecute în cărţile funduare. Aproape în întreg Banatul terenurile expropriate se stăpânesc în arendă forţată spre paguba locuitorilor şi în acelaşi timp in dauna producţiei, pentru că incertitudinea proprietăţii lotului il face pe ţăran să nu ia nici o măsură de ameliorare a agriculturei. încă dinainte de alegeri, ministerul agriculturii a decis mărirea pe baze de credite extraordinare a sumelor alocate pentru lucrările cadastrale, luând în special pentru Banat măsuri ca acesteucrări să fie cât mai intens accelerate. Problemele în legătură cu agricultura nefiind însă numai probleme speciale ale Banatului, îşi vor găsi relizarea în programul agrar al guvernului expus la timp. Pentru populaţia din regiunile de deal şi de munte a cărei ocupaţiune principală este creşterea vitelor, problema de prim interes ce trebueşte rezolvată este aceia a creărei păşunelor comunale. Până la rezolvarea integrală a problemei care presupun că nu se poate face decât cu prilejul modificării codului silvic, ministerul a admis, ca măsură provizorie, dreptul de păşunat în pădurile statului şi cu preţuri (taxe) foarte reduse. Altă problemă care interesează Banatul este aceia referitoare la organizarea exportului de vite. Preţul vitelor în ultimul timp a scăzut spre marea nemulţumire a populaţiunei. Criza trecătoare îşi găseşte soluţia in marile convenţiuni comerciale ce urmează a se încheia şi carii vor duce desigur la o activare a exportului şi — consecinţă firească — la ridicarea preţurilor. Deasemenea tratativele în curs dintre guvern şi o mare casă franceză, referitoare la înfiinţarea de noui şi mari abatoare la Turnu-Severin, Lugoj şi Timişoara, vor influenţa favorabil piaţa vitelor. Cu aceste cuvinte d. Radian şi-a terminat explicaţiile, exprimăndu-şi încrederea în cuminţenia şi spiritul de înţelegere al bravilor şi harnicilor plugari bănăţeni. înmormântarea elevului Butunoiu Tg.-Mureş. — Azi, la ora 4, a avut loc înmormântarea fostului elev în cl. II la liceul militar, Edmond Butunoiu, care s'a sinucis Sâmbătă noaptea, în urma unei emoţii, pentrucă n’a putut recita nişte versuri cu ocazia sărbătoririi d-lui N. Iorga. Laînmormântare au participat toţi ofiţerii din garnizoană, câte un pluton de la fiecare regiment, elevii claselor superioare ale liceului militar, precum şi un numeros public. . Adunarea „Asociaţiei corpului didactic“ din Ciuc M. CIUC. 7. — In localul şcoalei primare de stat din localitate,, azi a avut loc, adunarea generală, a „Asociaţiei corpului didactic primar din judeţul Ciuc. Scopul acestei adunări a fost alegerea noului consiliu din locul celui vechiu al cărui mandat a expirat. Adunarea a fost prezidată de d. M. Popovici, revizor şcolar, care e şi preşedintele asociaţiei judeţene. Din cele două liste prezentate, membrii asociaţiei, au votat cu unanimitate lista No. 1, având candidaţi 50 d-nii: Drag. Hurmuzescu preşed. Asoc. profesorilor universitari, N. Muzicescu preş. as. prog. secundari, D. V. Toni, preş. Asoc. gen. a învăţ. G. V. Constantinescu preş. cercului profesorilor secundari din Buc., C. Iordăchescu, M. Filip şi N. Miuţă. După votare, d. revizor M. Popovici a făcut mai multe comunicări cu privire la lucrările de finea anului școlar. CASIM-CAUACRA Violare de domiciliu. — D. N. Ştefan Duhmea a reclamat că d. Nicolae Filip i-a violat domiciliul. Pentru c. i. r. — Mai mulţi cetateni ne roagă să intervenim la c. i. r. pentru construirea unei rampe solide de descărcare la gara Casim, precum şi instalarea unui pod bascul pentru cântărirea vagoanelor. Fraudele cu pădurile statului de la Tulgheş Confirmarea mandatelor celor arestaţi TG.MUREŞ. Pentru Vineri au fost citaţi la cabinetul II de instrucţie de pe lângă tribunalul Mureş al cărui titular este d. George Driscu, o nouă serie de speculanţi cu pădurile statului din regiunea Tulgheşului. După interogatorii cari au durat toată ziua până seara târziu, judele instructor a emis mandat de arestare împotriva următorilor: Pincas Sapira, comerciant de lemne din Tulgheş, învinuit de a fi tăiat 5000 de arbori din pădurile statului în baza unor bonuri falsificate în numele sătenilor din comunele Corbu şi Bilbor, împărţind câştigul astfel realizat cu ing. silvic Bejan şeful ocolului silvic Tulgheş. Bereu Weinrauch, comerciant de lemne din Tulgheş, uzând de acelaş procedeu ca şi primul a tăiat 10.000 m. c. de lemne, împărţind câştigul realizat cu Bejan. Dr. Inczler Emil, tot din Tulgheş care a păgubit statul şi pe săteni, tăind în numele acestuia 6000 de arbori şi împărţind câştigul cu Bejan, ciont de lemne din Tg.-Mureş, str. Tâmplarilor 11, care în unire cu Grigorie Truţa din Topliţa au tăiat 10.000 de arbori din pădurile statului cu ştiinţa şi complicitatea, bineînţeles, a inginerului silvic Bejan, cu care au împărţit câştigul. Mandatele de arestare au venit ori spre judecare în faţa tribunalului, compus din d. dr. Rusu David, preşedinte, şi d. judecător Flaviu Bercan, asistent, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. prim-procuror C. S. Schintee. ALTE ARESTĂRI IMINENTE După expunerea faptelor de către primul procuror şi pledoaria apărării pentru infirmare, tribunalul s-a retras, şi, după o scurtă deliberare, a confirmat mandatele celor arestaţi. Numărul celor arestaţi, ale căror mandate au fost confirmate până acum, se urcă la 12. După câte se afirmă sunt în perspectivă şi alte arestări, dat fiind că aceste jafuri nu se puteau săvârşi fără totala cunoştinţă şi complicitate a unor organe superioare Dr. Smilovits Solomon, corner de control. Ziua de 8 Iunie la Cluj CLUJ 8. — Ziua de 8 Iunie a fost sărbătorită aici la Cluj cu un deosebit fast. De dimineaţă la toate bisericile locale s’a oficiat câte un Te-Deum iar la şcoale a avut loc câte o festivitate ocazională în cadrul căreia câte un membru al corpului didactic a explicat însemnătatea zilei. Te-Deumul oficial a avut loc la biserica ortodoxă unde au participat toţi şefii autorităţilor în frunte cu d-nii dr. I. Haţiegan, ministrul Ardealului, episcop N-lae Ivan al Clujului, general Hanzu, colonel Siliu, Drăghiceanu dr. Parténie Dan deputat, dr. E. Colbazi prefectul judeţului, dr. Th. Mihali primarul oraşului, dr. Tarta şi P. Popescu administratori financiari, Bogdan şi Vlad inspectori de siguranţă, R. Filipescu prim procuror etc. După Te-Deumul oficial, a urmat defilare cu care ocazie cercetaşii au depus jurământul,iar la Teatrul naţional a avut loc un festival organizat de către şcoalele şi artiştii locali. întreaga zi oraşul a fost pavoazat iar seara a avut loc o retragere cu torţe, steaguri şi scoarţe naţionale iar clădirile directoratului VII ministerial, diviziei I infanterie şi prefecturii de judeţ cu frumoase ghrlănzi de flori şi becuri multicolore. La orele 10 a. m. s-a oficiat un te-deum la catedrala română din cartierul Fabrica de către protopopul dr. Patrichie Ţincra asistat de un mare sobor de preoţi, răspunsurile religioase fiind date de corul Banatul dirijat de d. Sabin Drăgoi directorul conservatorului. Bisericile celorlalte confesiuni au ţinut de asemenea să oficieze câte un te-deum îşi cinstea acestei mari sărbători. La te-deum au participat autorităţile militare şi civile în frunte cu d-nii general Boboc, dr. Peter Iulian directorul ministerial al Banatului, Ştefan Bungeţeanu prefectului Timiş-Torontal primarul municipiului, Gussi inspector general de siguranţă, dr. Marta primul preşedinte al Curţii de apel, corpul consular, nouii parlamentari, etc., cum şi o companie din regimentul 5 vânători cu drapel şi muzică sub conducerea d-lui căpitan Renoiu care a dat onorurile militare. După te-deum a urmat trecerea în revistă şi defilarea trupelor. La orele 12 a avut loc la directoratul ministerial o recepţie oficială cu care prilej şefii tuturor bisericilor, corpul consular şi autorităţile locale au prezintat omagii către tron şi guvern. D. dr. Iulian Peter directorul Ba- I natului a răspuns printr’o foarte simţită cuvântare. Seara a avut loc retragerea cu torţe. Din pricina timpului nefavorabil serbările câmpeneşti aranjate pentru această zi au fost amintite. • LA TIMIŞOARA Luni 8 iunie împlinindu-se un an de la sosirea în ţară şi proclamarea ca rege a fostului prinţ pribeag, municipiul Timişoara a ţinut să sărbătorească în mod deosebit acest eveniment. Oraşul a fost pavoazat cu I ! Fortuna in România! Nici o altă Loterie din lumea întreagă şi nici o alt* fel de speculaţie nu acordă astfel de şanse favorabile de câştig ca Noua loterie austriacă in clase ! Numeroase câştiguri gigantice şi fără seamăn ! De câştigat în cazul mai favorabil : 20.000.000 Lei (Doua zeci Milioane Lei) Premiul şi câştigurile: 12.SOO.OOO Lei 7.500.000 Lei şi o mulţime de altele. In total 42.000 câştiguri cu mult peste Trei sute Milioane Lei imediat plătite în numerar garantate din partea Statului. Nici o taxă de câştig nicidecum vreo scădere ! Jumătatea tuturor lozurilor trebue să câştige numaide cât. PREŢUL lozurilor e neschimbător şi se face pentru fiecare clasă, întregi. Jumătăţi: Sferturi: 1200 Lei 600 Lei 300 Lei Plata după livrarea lozurilor înaintea începerei tragerei. Comenzi, fără întârziere roagă de a-i trimete casa binecunoscută de 33 de ani pentru numeroasele câștiguri ce le aduce la plătire. Banca Fritz Borge Strasse 43-49 Tragerea următoare începe la 16 iunie 1931.