Dimineaţa, iunie 1931 (Anul 27, nr. 8777-8804)

1931-06-01 / nr. 8777

Luni I iunie 1931 „Miss România 1931“ a fost aleasă „REALITATEA ILUS­TRATA“, marea revista săptămânală, credincioa­să tradiţiei de a evidenţia în fiecare an, în cadrul u­­nui impozant concurs­­ pe cea mai frumoasă fată din România, a procedat şi anul acesta la alegerea unei „Miss România“. Intr’adevăr, după ce fil­mul „Parada Frumuseţii“ n’a dat rezultatele aştep­tate, „REALITATEA ILUSTRATA“ a hotă­­rît ca alegerea să fie fă­cută de un juriu compe­tent, compus din artişti, pictori şi sculptori şi din literaţi, care s’a întrunit zilele trecute, pentru a e­­xantina cele câteva mii de fotografii sosite din toată ţara. „Miss România 1931“ După ample deliberări, juriul a acordat titlul de „cea mai frumoasă fată din România“ (Miss Ro­mânia) domnişoarei Erastia Peretz fiica d-lui profesor uni­versitar Ioan Peretz, fost director general al tea­trelor. Personalitatea alesei Domnişoara Erastia Pe­­reta, — Tia, după cum îi spun cei din familie, — a împlinit vârsta de 17 ani, termină acum ultima clasă de liceu şi urmează să dea bacalaureatul, pentru a intra în Univer­sitate. Brunetă, cu ochii verzi şi talia înnaltă, tânăra a­l­­easă răspândeşte în jiu­rul ei un farmec deose­bit, farmecul simplicităţii, al modestiei, îmbinat cu parfumul suav al unei ti­nereţi sclipitoare de vo­ioşie şi bună voe. Menţiunea a doua a fost atribuită domnişoarei E­lena Mischiu din Te-Seve­­rin, iar a treia d-rei Păpu­şa Vlasiu din Bucureşti. NOUI PREMIAŢI Academia şi-a decernat ori premiile Membrii Academiei Române s-au întrunit ori la ora 3 d. a. în şedinţa plenară pentru decernarea­ premii­­lor acordate de Academie în sesiu­nea generală a acestui an. Şedinţa a fost prezidată de d. arh. G. Balş, care arată că pentru premii­le acestei sesiuni s’au prezentat 81 lucrări. LUCRĂRILE PREMIATE A urmat citirea rapoartelor asu­pra lucrărilor premiate astfel: Premiul Năsturel (4.000 lei) d-lui G. T. Niculescu-Varone pentru „Jo­curi româneşti necunoscute cu un indiciu alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre popu­lare" lucrare căreia d. prof. Ovid Densuşianu i-a făcut o r­elogioasă re­­comandare arătând că materialul strâns de d. Varone constitue un a­­devărat tezaur atât prin varietatea cât şi originalitatea jocurilor care oferă un larg câmp de cercetări spe­cialiştilor. 2) Premiul „Profesori Eufimia şi Ion Andrei“ (4.000 lei) a fost acor­dat părintelui C. Dron pentru vo­lumul „Daruri şi adevăruri". Părin­tele I. Lupaş, ca raportor a insistat asupra valorii educativ-creştine a lucrării. . .. 3) Premiul „Gh. Chiţu“ (1000 lei) s-a dat d-lui A. P. Bănuţ pentru vo­lumul „Tempi passati-umor şi satiră din Ardealul de en, lucrare, după părerea raportorului d. Sextil Puş­­cariu, de­ o rară valoare documenta­­tivă şi literară, de vervă şi ironie. 4) Premiul „Gh. Asachi“ de 50.000 lei s-a împărţit astfel: Lei 25.000 d-lui Alex. Marcu, pentru „Conspi­ratori şi conspiraţii în epoca re­naşterii politice a României 1848— 1877", lucrare de temeinică erudiţie, de o remarcabilă valoare istorică şi educativă. Raportor a fost părintele dr. I. Lupaş. Lei 10.000 s-a acordat lucrării d-lui prof. Paul Henry, şeful misiunii universitare franceze în România, pentru opera d-sale : „Les Eglises de la Moldavie du Nord des origines ă la fin du XVI-e siecle. Architectu­re et peinture, album et texte". Ra­portor d. arh. G. Balş. Lucrarea d-lui Paul Henry nu are numai o valoare ştiinţifică de prim ordin, ci prezintă arta românească şi viaţa religioasă a trecutului nostru cu o rară înţelegere a frumosului şi o mi­nunată înţelegere a misticului româ­nesc şi a manifestărilor lui supe­­rioare ca frumuseţe artistică şi nuanţa de sentiment. Lei 5.000 s’a dat d-lui G. Zâne pentru „Economia de schimb In Principatele române", raportor fiind d. prof. Dim. Gusti; lei 4.000 d-lui N. Bagdasar pentru „Filosofia con­temporană a istoriei“ elogios pre­zentată de d. prof. P. P. Negulescu. O caldă recomandare a făcut d. general Radu Rosetti lucrării „Cen­tenarul renaşterii armatei române 1830—1930, a d-lui locot.-col. V. Nă­dejde, căruia i s’a acordat premiul de 3.000 lei, autorul fiind un meri­tos și priceput cercetător al trecutu­­lui nostru militar, căruia i-a consa­crat un documentat studiu întoc­mind pentru massele largi ale po­porului nostru primul volum din „Istoria armatei române“. 2.000 lei s-a acordat d-lui prof. Ştefan Meteş pentru volumul I „Din Istoria artei religioase" (zugravii bisericilor române), raportor d. G. Balş, lucrare de preţioasă contribu­ţie la cunoaşterea artei noastre re­ligioase. D. prof. Dem. Gusti a citit rapor­tul d-lui prof. N. Iorga asupra lu­­crării d-rei Christina Galitzi intitu­lată „A study of­ Assimilation among the Roumanians of the United Sta­tes" căreia i s’a acordat 1.000 lei. 5) Premiul Vasile Pârvan de 30 mii lei s’a acordat Institului de stu­dii clasice din Cluj pentru tipărirea rezultatelor descoperirilor arheolo­gice făcute la Căşei. Premiul V. Adamachi (iei 5.000 divizibil) s-a împărţit astfel: 2.500 lei d-lui Valeriu Bologa pentru „în­ceputurile medicinii ştiinţifice ro­­mâneşti", raportor fiind d. prof. Sil­viu Dragomir iar 2.500 lei d-lui I. Brucăr pentru „Filozofia lui Spino­za" raportor fiind d. prof. C. Rădu­­lescu-Motru. Premiul Grigore C. Angelescu (4.000 lei) s-a acordat d-lui George Sofronie pentru „Protecţiunea mi­norităţilor de rasă, de limbă şi de religie sub regimul Soc. Naţiunilor", (studiu de drept internaţional pu­blic şi privat), raportor d. prof­­. Nistor. Premiul I. Oroveanu de 70.000 lei s-a acordat d.lui prof. dr. Mina Mi­­novici pentru volumul II din lucra­rea: „Tratat complect de medicină legală cu legislaţia şi jurisprudenţa românească şi străină. Examenul şi interpretarea faptelor medicale. O­­mul viu, Moartea“. In raportul d-sale, d. prof. dr. G. Marinescu, aminteşte că Academia a distins deasemeni şi primul volum al acestei magistrale lucrări care îmbogăţeşte literatura noastră ştiin­ţifică cu o operă de erudiţie şi va­loare. Premiul Ştefan Demetrescu-Vergu (10.000 lei) s’a dat d-lor N. V. Stin­­ghe şi D. A. Sburian pentru lucra­rea în colaborare „Agenda forestie­ră“ raportor fiind d. G. Ionescu- Siseşti. Premiul dr. Emil Riegler (6.000 lei) s’a acordat d-lui dr. Petre To­­mescu pentru „Studii clinice expe­rimentale" lucrare elogios prezenta­tă de d. prof dr. G. Marinescu. Premiul Demostene Constantinide (4.000 lei divizibil) s-a împărţit ast­fel: lei 2.000 lei d-lor dr. N. Staico­­vici şi dr. Iosif Westfried pentru scrierea în colaborare. Istoricul ser­­viciului sanitar al municipiului Bu­cureşti în lumina documentelor, de la începutul sec. al XVIII-Iea până în zilele noastre, raportor fiind d. prof. dr. Dem. Gerota, iar 2.000 lei d-lui dr. A. Voina pentru „Prosti­tuţia şi boalele venerice în Româ­nia“ raportor fiind d. prof dr. G. Marinescu. Premiul Eliade Rădulescu de 50 de mii lei, cu subiectul dat „Dialec­tul Aromân“ studiu linguistic s-a a­­cordat d-lui profesor Theodor Capi­­dan , pentru lucrarea prezentată în manuscris cu motto „Vitam impen­­dere vero“, raportori fiind d-nii profesori Sexti­l Puşcariu, Ovid Den­suşianu şi G. Murnu. ŞEDINŢĂ INTIMA După declararea şedinţei Intime, a luat cuvântul d. Octavian Goga, care a salutat în cei mai călduroşi termeni prezenţa d.lui profesor dr. Edwig Iarnik decanul facultăţii de litere din Brno şi un cunoscut f­ilo­­român. D. Octavian Goga a evocat cu deo­sebită emoţie munca desfăşurată de ilustrul dispărut profesor Urban Iarnik, membru al Academiei româ­ne, pentru a face cunoscute în Apus creaţiile spirituale ale poporului ro­mân şi a apropia sufleteşte pe cale culturală şi politică cele două na­ţiuni. A relevat apoi că această operă este cu sfinţenie continuată din înal­tul loc pe care-l ocupă în viaţa in­telectuală a ţării sale de d. profesor dr. Edwig Iarnik. Membrii Academiei au făcut ilus­trului oaspe o călduroasă manifes­­taţie de simpatie. Şedinţa s-a ridicat la ora 6. Arestarea unui ofiţer acuzat de spionaj CONSTANŢA, 30.­­ La Istambul a fost arestat ofiţerul-practicant Mol­doveanu, de pe vaporul român „Prin­cipesa Maria“. El era urmărit, de mai mult timp, de consulatul ro­mân de acolo, bănuit că ar face spionaj în favoarea Rusiei. Ofiţerul a fost predat unui poliţist român care l-a adus la Constanţa. Făcândui-se o percheziţie în cabi­na sa de pe bordul vasului s-au gă­sit hărţi şi alte acte compromiţă­toare. Propunerea de a face spionaj i-a fost făcută de un rus, stabilit la Istambul. Noui arestări in afacerea falsificărilor cu paşapoarte TIMIŞOARA, 29.­­ In afacerea paşapoartelor false descoperită la Timişoara a mai fost arestat pluto­nierul Popescu de la Cercul de re­crutare din localitate care a procu­rate acte militare false celor cari aveau nevoe să obţină paşapoarte. Complicii plutonierului sunt femeia Mestnicec şi un fost agent de sigu­ranță anume Teodorescu. Cercetările sunt conduse de d. chestor Giurcă și comisar regal căpitan Stoica. DIMINEAȚA D. VALENTIN BIBESCU S-A ÎNTORS IN EUROPA Vineri dimineaţa a sosit la Mar­silia, cu vaporul „Macedonia", prinţul Valentin Bibescu, rănit în accidentul de avion din India. Prinţul Bibescu a plecat de la Marsilia spre Paris si Londra. D. Bibescu are un brat si picioa­rele bandajate, nefiind încă resta­bilit de pe urma rănilor. S-a grăbit totuş să se întoarcă în Europa de­oarece la 6 iunie are loc congresul Federaţiei aeriene internaţionale pe care tine să-l prezideze personal. Întrebat despre ceilalţi doi răniţi, prinţul Bibescu a răspuns că d. Burduloiu nu se va putea întoarce in Europa decât peste o lună sau două. Avioane franceze deasupra teritoriului german BERLIN, 30. (Rador). — Ziarele comentează faptul că în ultimele zile s'au semnalat în repetate rân­duri, prezența de avioane franceze deasupra teritoriului german. Astfel tot o escadrilă compusă din patruzeci avioane, decolând din Strasbourg pentru a face exerciţii s’a îndreptat spre frontiera germa­nă. Douăzeci şi cinci avioane ale es­cadrilei au fost semnalate deasu­pra localităţii Kehl. Câteva avioane au sburat până la 5—6 kilometri dincolo de fron­tieră, dar după zece minute s’au înapoiat peste graniţă. înmormântarea lui Mihail Vlădescu Eri după amiază s-a făcut înhu­marea rămăşiţelor pământeşti ale regretatului Mihail Vlădescu directo­rul ziarului „îndreptarea“. Au asistat la trista ceremonie, d-nii mareşal Averescu, Octavian Goga, P. P. Negulescu, apoi personalul zia­rului „îndreptarea“, numeroşi foşti parlamentari, etc. Au depus coroane: ziarul îndrep­tarea, Sindicatul ziariştilor, funcţio­narii Camerei deputaţilor, mareşa­lul Averescu, etc. Au ţinut cuvântări d-nii Mihail Mora din partea baroului, N. Geor­­gescu din partea Sindicatului zia­riştilor, profesor N. Marinescu, din partea organizației averescane din Teleorman, etc. Principesa Ileana zboară cu un hidroavion italian ROMA, 29 (Rador). — Ziarele anunţă din Capri că la amiază, a sosit în localitate, A. S. R Princi­pesa Ileana a României, pe bordul unui hidroavion, pilotat de genera­lul Balbo, ministrul aerului. A. S. R. Principesa Ileana, s’a îmbarcati pe bordul hidroavionului, la Anzio, localitate situată lângă Nettuno. Grav accident de automobil Ia Filadelfia CINCI MORŢI LONDRA. —Agenţia Reuter anun­ţă din Filadelfia : pe podul de peste râul Delaware, s’a produs Miercuri cel mai groaznic accident de auto­­mobil care s’a produs vreodată în acest punct. Un mic vehicul, ocupat de S persoane, vrând să iasă din şirul automobilelor aflate înaintea lui, a trecut podul deacurmezişul şi în acest moment s’a ciocnit cu un automobil ce venea din direcţie o­­pusă. Micul vehicul a fost sfărâmat. Persoanele aflate în el au încercat să se salveze, când mai multe alte automobile, din cauza marei circu­lații, au pătruns în sfărâmăturile automobilului răsturnat, sfârămân­­du-se la rândul lor. Cinci persoane au fost ucise cu acest prilej iar mai multe altele au trebuit să fie tran­sportate la spital in stare gravă. MARIA KREUTNER o nouă și talentată ingenuă drama­tică de la Berlin Schauspielhaus Pagina 3-as Dispare un teatru Un teatru e in primejdie să dis­pară, — trebuie să-l ajutăm. Să-l a­­jutăm repede şi cu temei. Nu este vorba de o întreprindere comercială care, exploatând simţu­rile vulgarităţii, se află în pană. E în primejdie teatrul rămas fără cârmaci, de la marele Alexandru Da­vila, teatrul care a luptat înfrun­tând toate furtunile dezlănţuite în viaţa intelectuală de după război. E vorba de teatrul soţilor Bulan­­dra, Storin, Manolescu, Maximilian, creat de Alexandru Davila, care poartă cu el tradiţia celui ce a mar­cat o epocă în viaţa noastră teatrală. E vorba de acea pleiadă de actori de talent, care, atunci când cama­razii lor timizi, se adăposteau sub paragrafele sfântului buget,­­ ei au ridicat cu bărbăţie steagul re­voltei, împotriva artificialului şi a mediocrităţii în care dormita de zeci de ani teatrul nostru naţional. Ei au plecat la Teatrul Lyric unde a luat fiinţă Compania de drame Şi comedii Al. Davila. * Nici o întreprindere de teatru se­rios, nu izbutise până atunci să prindă rădăcini, dincolo de seraiul Teatrului Naţional udat din belşug de stropitoarele abundente ale buge­tului statului. Ajutat de câţiva prieteni buni, care apreciau talentul şi priceperea lui şi au înţeles să se ţie în umbră, fără să se apropie de rampa care desparte scena de public, Davila a putut porni la drum, şi la 12 Sep­tembrie 1909, a ridicat cortina la teatrul Lyric, aşa cum ar fi ridicat steagul bătăliei menită să aducă un suflu nou şi primăvăratec în viaţa artistică a acestei ţări. Pentru spectacolul de deschidere, Caragiale scrisese o scenetă într’un act începem, care împreună cu Stane de piatră de Sudermann a­­veau să complecteze afişul. Davila juca atunci şi el, pentru prima dată. Fiecare rol, era distribuit cu mult discernământ şi cu o adâncă pătrundere a rolului şi a însuşiri­lor actoriceşti ale celuia care tre­buia să-l întrepreteze. Pentru Davila prima grije era constituirea repertoriului, după mij­loacele actoriceşti de care dispu­nea, şi distribuţia. Dacă pentru un singur rol nu avea intrepretul ne­cesar,­­ renunţa la piesă, oricât de convins ar fi fost de succesul ei. Când pregătea însă un spectacol şi ridica la premieră cortina, trăiai şi respirai întreaga atmosferă şi mediul în care se desfăşura come­dia sau drama din care și-a pompat subiectul cel care a scris piesa. Nimic nu era neglijat, nici cel mai mic amănunt. Dacă se întâmpla ca autorul piesei să fie Oscar Wilde, —­ care se știe că figurează ca erou . PERSOANELE: DISTRIBUTIA: A. ZARNCKK, meșter pietrar . .. Davila MARIA, Cica sa................... Anna Luca D-na HOFMEYER, menajeră la el J. Metaxa-Dorel JENISCH, comptabil . . . . N. Rainer EICHHOLZ, păzitor­ de noapte. R. Stulfinsky LAURA, fiica sa • . • ~ . M. Toiculescu LENTA, copila ei . . • • . Mica Cleo Pana WILLIG, contra-maistro . • . G. Storin GOTTLINGK, pietrar . • . . Tony Bulandis IACOB BIEGLER...................I. Manolescu REITMAIER, comisar de poliţie V. Romano­­LOHMANN 1 . . . I. O. Morţun ’SPRENGEL , lucrători • * .A. Econom­u STRUVE 1 . • . Niculescu-Buzău Sculptor­, pietrari lucrători Acţiunea se petrece la zilele noastre. Intre primul şi al doilea an sunt trei săptă­mâni , între cele următoare câte o zi. Distribuţia la primul spectacol al piesei „STANE DE PIATRĂ” principal aproape in toate piesele lui,­­ actorul care intrepreta rolul principal, trebuia să-şi însuşească ceva şi din înfăţişarea lui. Până şi crisantema lui Oscar Wilde nu tre­buia să lipsească dela butoniera fracului. ★ Dar vremurile au trecut, aspre şi pline de furtuni, — lupta dârză cu celelalte teatre, lupta în care s’a zămislit şi a născut teatrul de azi, decepţiile de care s’a izbit Alexan, din Davila, şi l-au silit să se dea la o parte, — toate la un loc au creat pentru cei ce l-au urmat, o situaţie nouă şi grea. Ei ar fi putut să se întoarcă din nou la Naţional, unde i-ar fi primit cu uşile date de perete, dar au luat steagul din mâinile celui ce s’a oprit şi strîngând rîndurile, au pornit mai departe. După Davila, cele mai frumoase spectacole pe care le-am avut, ei ni le-au dat. De câte ori se pregătea să intre in scenă, în vreo piesă de Strind­berg, Oscar Wilde, Ibsen sau Suder­­man, Tony, respirând cu nesaţiu din adâncul plămânilor, îşi arunca cu eleganţă fracul pe umeri, aşa cum l’a învăţat Davila să-l poarte, şi par’că aştepta să intre conu Alecu in cabină şi bătându-l pe umeri să-i spue părinteşte: — Bravo Tony, frumos, bine, îna­inte... Vremurile s’au­­gonit vijelios... Cele care au venit după război, au zdruncinat totul, au făcut să cra­pe şi zidul concepţiilor noastre des­pre artă şi frumos. In templul tea­­trului a pătruns o literatură care după înfăţişare şi haosul pe care l-a creat părea o dezmăţată haimana a străzilor. Teatrele care jucau literatura vre­mii făceau săli pline, teatrul ră­mas de pe urma lui Alexandru Da­­vila, se ţinu neclintit la cârma şi tra­diţia lui. Rare ori, când o piesă cu o înfă­ţişare mai dubioasă se strecura in teatrul lor şi ţinea afişul, îl vedeai pe Tony strâmbând din nas şi spu­nând lui Maximilian: — Mă, Max, — de s’ar isprăvi cu piesa asta că ne-a împuţit teatrul... Astăzi, cei care au luptat şi s-au jertfit timp de 30 de ani, pentru a aduce în teatru o viaţă nouă, viaţă născută din îmbinarea celor mai fru­moase emoţii artistice, luptătorii neobosiţi şi entuziaşti pentru mai nou şi mai frumos, sunt gata să în­chine steagul. Toţi acei care i-am urmărit cu e­­moţie şi mândrie, suntem datori să nu-i săm. Şi cred că vom şti să ne facem datoria. Nu numai noi, dar mai ales acei care au in grija lor proteguirea teatrelor noastre. C. MARTIN Afişul de deschidere al companiei Davila A apărut Adeverul No. 547 cu următorul sumar: I­LUZIA OTILIA CAZIMIR : Aglae Pruteanu I. PETROVICI: La Weimar PAUL ZARIFOPOL: Siropuri trezite T. ARGHEZI: Reţeta AL. A. PHILIPPIDE: Erich Maria Remarque D. I. SUCHIANU: Cronica cinema­tografică de Mihail Sadoveanu H. BLAZIAN: Plastica FRITZ WITTELS: Femeia-copil sa­dică şi actriţă OSPP DIMOV: Dovada inocenţei ULRICH WORT: Minunile bucă­tăriei M. SEVASTOS: Polemice. Literar şi artistic FEMEIA DE AZI «La ce visează fetele»; Femeia şi cartea; înfrumuseţarea — de Alice Gabrielescu. O scrisoare inedită a lui Traian Demetrescu; Poezia lirică persană ; Cleopatra; Pelerinajul de la Mecca; Expoziţia colonială ; Un scandal în lumea catolică; O piesă istorică de Mussolini. Recenzii; Revista Revistelor; însemnări; Cronica teatrală; Aş vrea să ştiu; Cronica şahului; Curier literar; Curiozități ; Caricaturi. 10 PAGINI MARI - 7 Lei CAPITALA Accidentul mortal de automobil de pe calea Griviţei din lucrător rănit moare in­tre spital şi circumscripţie In noaptea de Joi spre Vineri, pe la orele 2, a fost găsit de trecători, căzut jos în stradă, pe calea Grivi­­ţei, dincolo de fosta barieră, un om, aproape în nesimţire, având o rană profundă la cap. Sângele îi curgea din abundenţă. Trecătorii văzând starea gravă a accidentatului, au oprit în drum autobuzul cu No. 15.462, ce trecea la acea oră pe acolo. Conducătorul om de inimă, a primit să-l urce în maşină pe rănit spre a-l transporta la un spital. INTRE SPITAL ŞI CIRCUMSCRIP­ŢIE Ajungând cu el la spitalul Filan­tropia, personalul a refuzat să-l primească spre internare pe motiv că accidentatul era beat şi în plus nu erau nici locuri libere. In faţa acestui refuz categoric, şo­­fe­rul şi trecătorii ce săriseră în ajutorul celui rănit, au pornit cu ei la circumscripţia 37 poliţieneas­că, unde au povestit cele întâmplate. Când să-l predea însă pe rănit, au constatat cu groază că între timp — purtat fiind de la locul accidentului spre spital şi dela spital spre co­misariat — nefericitul îşi dăduse sufletul.* Din cercetările făcute de către d. comisar Vladimir, şeful circumscrip­ţiei 37 de poliţie, s’au putut stabili următoarele : E vorba de un grav accident de automobil : Petre Galeri, — acesta e numele victimei — mecanic de pompă clasa II-a, se înapoia ori noapte spre locuinţa sa din comu­na Griviţa. In timp ce voia să tra­verseze drumul, a fost surprins şi doborât la pământ, de un automo­bil care tocmai trecea în momentul acela pe acolo în plină viteză şi care a dispărut apoi. In urma accidentului Petre Ga­leri s-a ales cu fractura bazei cra­niului. Cazul a fost adus şi la cunoştin­ţa parchetului. Procurorul de servi­ciu a dispus transportarea cadavru­lui la institutul medico legal. ★ Poliţia face cercetări spre a pu­tea da de urma şofeurului ce con­ducea automobilul, provocând a­­cest accident mortal, şofeur care s-a făcut astfel vinovat de omor din imprudenţă. încercare de sinucidere Muncitorul Gogu Ştefănescu, de 25 ani, din str. Berceni A. No. 58, fiind părăsit de concubină, a încer­cat să se sinucidă cu o cantitate de spirt denaturat. A fost anunţată „Salvarea“ şi la faţa locului a plecat cu o ambulan­ţă internul Grigore Prie. Sinucigașul văzând că a venit „Salvarea“, a luat-o la fugă pe câmp spre Groapa Floreasca, ne­voind să primească vreo îngrijire. Accidente Pe când bătrânul muncitor Iacob Popa, de 53 ani, lucra la cariera de nisip, din str.­u­na Ghica-Tei No. 54, s’a surpat malul de pământ peste el, fracturându-i piciorul stâng. A fost internat de „Salvare“ la

Next