Dimineaţa, iulie 1931 (Anul 27, nr. 8805-8835)
1931-07-22 / nr. 8826
Anul XXVII-No. 8826 MINUNATE ILUSTRAŢIUNI, FOTOGRAFII , CULORI ŞI UN MATERIAL SENZAŢIONAL, NE OFERĂm pe lui IB Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei [ Bucureşti, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) |12 pagini Telef.: 306/67, 321/73, 348/79. Străinătatea: 353/54 Direcţia: 357/72. Ad-da: 307/69. Provincia: 310/66 Miercuri 22 Iulie 1981 La munte sau la mare CITIŢI NEGREŞIT EXCELENŢA! „Realitatea ilustrată“ CARE VĂ OFERĂ ŞI BONURILE DE PARTICIPARE LA MARELE PREMIU UN AUTOMOBIL . Comunicatul ce s’a dat la Paris, în urma convorbirilor pe cari guvernul francez, le-a avut cu d-nii Bruening și Curtius, nu este in totul satisfăcător. El începe prin a constata că convorbirile nu au dus la rezultate hotărâtoare. Ele nu puteau duce la asemenea rezultate, fiindcă miniștrii germani, aceasta se ştia dinainte, nu puteau accepta nici un angajament politic unilateral. De la aceasta-i împiedică nu numai motive de politică internă, foarte grave, dar şi atitudinea statelor anglo-saxone, a Angliei şi a Americei, cărora s’a asociat, fără rezervă, şi Italia. Aceste trei state, vor să se folosească de prilejul drastic ce oferă criza germană, pentru a se apropia de o soluţie sau a rezolva un complex de probleme politice internaţionale, în centrul cărora stă marea şi greaua chestiune a dezarmării. Nu împotriva Franţei, ci cu concursul ei. Nu cu jertfirea Germaniei, ci cu concursul ei, prin făptui că vor să asigure angajamentelor politice ce eventual ar lua, compensaţii, cari să fie o demonstraţie, că e vorba de acorduri intervenite între state egal îndreptăţite. ... ★ Dar dacă la Paris nu s’a putut ajunge la rezultate hotărâtoare, — ESTE DE O ÎNSEMNĂTATE CE NU POATE SCAPA NIMĂNUI, CA NU S’A AJUNS NICI LA O RUPTURA. Noi eram dinainte siguri, că nu se va ajunge la o ruptură, fiindcă in actuala situaţie si configuraţie politică nu se poate ajunge la o ruptură. Nimeni nu ar putea lua răspunderea unei politici care, cu un asemenea rezultat, ar deschide porţile tuturor aventurilor. Dar am auzit si inteles vocile celor de altă părere. Nu a celor cari uită că in al paisprezecelea an dela încheerea păcii, nu se mai poate folosi judecata si limbagiul din 1919 sau chiar din timpul războiului. Dar ai celor pe cari î ii alarmează ştirile presei franceze de dreapta sau chiar ale presei moderate, ştiri ca acelea cari anunţau că dacă convorbirile dintre miniştrii francezi şi cei germani, nu vor duce la un rezultat hotărâtor, Franţa nici nu va participa la conferinţa de la Londra, a cărei convocare, după cum constată „Le Temps“ a căşunat oarecare surpriză la Paris, convorbirile cu d. Henderson la Paris nelăsând să se prevadă o asemenea iniţiativă. „Le Temps" găseşte explicaţia ei în scăderea livrei sterline, dar credem că nu greşesc aceia, cari socot că ea a fost provocată şi de constatarea d-lui Henderson, că guvernul francez, rămâne intransigent în cererile sale privitoare la garanţiile politice, pe cari Germania ar avea să le dea în mod unilateral. Aşa fiind, un refuz al Franţei de a accepta să meargă la Londra, ar fi lăsat-o izolată, căci Italia, America, Japonia, Anglia şi chiar Belgia, au acceptat imediat invitaţia. Şi dacă, necontestat refuzul Franţei, a cărei putere morală şi militară e copleşitoare în lume, ar fi creat desigur o gravă situaţiune, — bunul simţ şi dreapta judecată franceză, nu puteau să nu cumpănească întrucât gravitatea aceasta a situatiunei nu s’ar fi răsfrânt asupra ei însăși. Aceasta era de prevăzut și mai era ceva de prevăzut. Anume, că odată ce s’au hotărât să meargă la Paris, nici d-nii Bruening si Curtius nu se vor duce cu mâinile goale. Că dacă nu vor face concesii de fapt, că dacă nu vor accepta cererile Franţei, aşa cum au fost formulate şi prin presa franceză, că dacă nu vor vroi sau putea chiar să creieze o stare de fapt, înainte de conferinţa de la Londra, stare care ar fi răpit iniţiatorilor acesteia, nu numai iniţiativa politică, dar şi posibilitatea de a cârmi lucrurile spre marile scopuri ce urmăresc, dar în linie generală reprezentanţii Germaniei se vor arăta dispuşi de a coopera la o politică, pe baza tezei inevitabile, a unei apropieri franco-germane. Astfel comunicatul ce s’a dat la Paris, după întrevederile dintre miniştrii francezi şi germani, dacă constată că ei nu au ajuns la rezultate hotărâtoare, constată şi că „cele două guverne au voinţa să creieze latre ele condiiunile indispensabile pentru o colaborare eficace, Franţa fiind dispusă să ajute ulterior la realizarea operaţiunei de credit în favoarea Germaniei”. Iar înţelegere fondului problemei politice şi financiare vor fi dificile, ziarele apărute azi dimineaţă nu se îndoiesc că vizita miniştrilor germani va da bune rezultate, cel puţin în domeniul relaţiunilor dintre cele două ţări. „Le Matin“ scrie că negocierile nu mai pot eşua, căci nu trebue sa se piardă terenul câştigat, în vederea apropierii francogermane. UN DINEU LA QUAI D’ORSAY PARIS, 19. (Rador). — Şeful guvernului va oferi astă seară, după terminarea conversaţiunilor franco-germane, un mare dineu în onoarea tuturor miniştrilor cari au participat la consfătuire Dineul va avea loc la Quai d.Orsay. CÂND VOR PLECA PARTICIPANŢII LA LONDRA PARIS, 19. (Rador). — Toţi participanţii la conferinţa din Londra vor pleca din Paris, cu acelaş tren. Luni dimineaţa la orele 10. D. Henderson pleacă astă seară la 6, pentru a prezenta d-lui MacDonald încă în astă seară o dare de seamă asupra negocierilor cari s’au desfăşurat la Paris şi pentru a pregăti conferinţa care începe mâine după amiază. ★ PARIS, 19. (Rador). — D-nii Henderson, Stimson şi Mellon, au plecat la Londra, azi după amiază la ora 16. BRUENING LA SERVICIUL DIVIN PENTRU PACE PARIS, 19. (Rador). — Cancelarul Bruening a asistat azi dimineaţă la serviciul divin, la biserica „Notre Dame de la Victoire“. S’a oficiat liturghia ce se slujeşte odată în fiecare lună, pentru pacea între popoare. Cancelarul Bruening era aşezat alături de fostul ministru domnul Champelier de Ribes. IN CAZUL UNUI EŞEC PARIS, 19. (Rador). — întrebat de ziarişti asupra crizei actuale, cancelarul Bruening a declarat că un eşec al tratativelor financiare dela Londra ar putea avea consecinţe politice pentru conducătorii Reichului. MINISTRII GERMANI LA AMBASADA AMERICANA PARIS, 19. (Rador). — Aseară după întrevederea cu miniştrii francezi, d-nii Bruening şi Curtius s’au dus la ambasada americană şi au vizitat pe d-nii Mellon și Stimson. întrevederea a durat până la ora 1 noaptea. — Ce te face să crezi c’a plecat casierul tău la Paris ? — Umbla după un Împrumut... ★ Conferinţa miniştrilor responsabili ai statelor interesate la problemele puse de criza germană se va deschide deci astăzi după masă la metropola engleză, fără ca în prealabil vre o hotărâre să a fost luată. Fiecare stat ce se adună acolo, e liber pe hotăririle sale, în limitele strimte în cari, gravitatea şi urgenţa evenimentelor, lasă loc pentru jocul acestei libertăţi. 1 " Toate statele ce se adupă la Londra, se vor aşeza la o masă rotundă, adică, toate vor apare ca egal îndreptăţite. Faptul că criza pune Germania în ipostasul unui postulant, nu modifică acestă situaţiune, fiindcă primejdia ce o ameninţă pe ea, atârnă asupra tuturor. Germania arde, dar ultimele zile au arătat că scânteile acestui incendiu găsesc materie .Hamabilă nu numai la vecinii cei mai apropiaţi, dar şi peste ocean. Vor zice unii că Franţa a suferit o înfrângere diplomatică, findcă discutându-se la Londra, iniţiativa va fi de fapt de partea guvernului britanic. E drept că chiar şi după surprinzătoarea convocare, a Conferinţei ce se deschide azi în Capitala Angliei, la Paris s-a sperat că se va putea smulge în ultimul moment conducerea din mâinile anglo-saxonilor. A doua zi după convocarea acestei conferinţe, „Le Temps’ scria: „Nu vedem de ce utilitate ar putea fi o asemenea conferinţă la Londra. In realitate se ţine aci la Paris de două zile o veritabilă conferinţă a reprezentanţilor responsabili ai guvernului american, britanic şi francez, şi, dacă e vorba de a discuta specialmente raporturile dintre Franţa şi Germania, aci se poate face aceasta în modul cel mai util De aceia se pare că neîndreptăm spre o dezvoltare a convorbirilor din Paris. S’a ajuns totuşi la Londra. Şi e eră calmă, căci la Paris pasiunile politice şi şovine, creaseră o atmosferă turburătoare chiar pentru guvernul francez. Acesta însă se bazează pe o putere atât de reală şi de formidabilă şi pe unele drepturi în declaraţia pe care a făcut-o prea bine pentru o discuţie într’o atmosfer, d. Laval a fost şi mai categoric, căci d-sa a încheiat astfel: „De pe acum miniştrii celor două ţări au ţinut să sublinieze voinţa de a crea între ei, în toată măsura posibilă, condiţiuni favorabile unei colaborări eficace în domeniul politic şi economic. De acord au stabilit să-şi asocieze sforţările pentru ca creditul şi încrederea să poată fi restaurate intr’o atmosferă de calm şi de securitate”. ; 1 După care, delegaţia franceză, compusă din: domnii Laval, Briand, Flandin, Pietri şi Francois Poncet, a plecat astăzi Lavil la ora 10 a. m. la Londra. ; 1 PARIS, 19. 1- Ziarul „Le Temps" scrie că soarta Europei depinde de dtratativele în curs între Franţa şi Germania. Dacă Germania va accepta propunerile franceze, reprezentanţii guvernului francez vor pleca la Londra, in caz contrar întrevedere nu va mai avea loc, sau va f amânată. „Temps“ mai arată că pentru a se realiza ăcordul între Franţa şi Germania, mediaţiunea engleză sau americană e inutilă. . .. . . Ziarele franceze de seară întrevederi de la Paris * /.• ........ atât de clare, incât nici germanii responsabili nu se contestă, incât se poate spune că poziţia sa, nu va fi mai slabă în capitala Angliei, decât în propria sa capitală. In tot ce se petrece acum, nu mai poate fi vorba de chestiuni de prestigiu sau publică telegrame din Washington, în care se arată că chiar dacă Anglia va admite condiţiunile politice puse de Franţa, guvernul american nu le va aproba. La Paris se urmăreşte cu curiozitate evoluţiunile presei engleze care de două zile se pronunţă contra împrumutului de 500 milioane dolari pentru Germania, pe termen lung şi cere un împrumut cu termen scurt pentru a salva moneda germană, de preseansa. E vorba de salvarea Europei, a lumei, a normalei desvoltări a civilizaţiei Conferinţa de la Londra trebuie să se termine cu un rezultat favorabil şi nici nu se poate termina altfel. B. Br. Cum au fost primiţi detegaţii goni in Capitala Franţei unanim că conferinţa din Londra se va ocupa în nod strict de criza finan- -francez a participat ministrul pre-clara şi economică din Germania. D. Laval a încheiat discuţiile, exprimând urarea ca nouile convorbiri dintre miniştrii francezi şi germani, cari au loc azi după amiază, să înlesnească succesul conferinţei din Londra“. CUM MERG TRATATIVELE PARIS, 19. (Rador). — Agenţia „Havas" află că în cursul conversaţiunilor avute azi dimineaţă, reprezentanţii Franţei au formulat o propunere concretă de ajutor financiar în favoarea Germaniei. Dacă acordul franco-german se realizează, va rămâne in sarcina conferinţei din Londra să stabilească mijloacele de technică financiară, cele mai potrivite, pentru punerea în practică a acordului. SPERANŢE BUNE PARIS, 19 (Rador). — Prima zi a negocierilor franco-germane a făcut o impresie bună, judecând după comentariile ziarelor. Deși negocierile asupra A Primul comunicat 'I ‘ I 1 ; . î * ’}’• t[ '(/ 1 v. PARIS, 19. (Rador). — DUrmini.. conversafiunilor avute că la orele 10 a. pi- a început hz | anterior cu d-nii Hemferminis terţii de interne consfătuirea miniştrilor francezi şi germani, de data aceasta cu participarea miniştrilor străini aflaţi la Paris. Asistau d-nii Laval, Briand, Flandin, Pietri şi secretarul general al ministerului afacerilor străine, d. Berthelot, din partea Franţei, d-nii Bruening şi Curtius, însoţiţi de un secretar de ambasadă din partea Germaniei, di Grandi şi d. Manzoni, ministrul Italiei la Paris, din partea Italiei,d-nii Stimson, Mellon şi ambasadorul Edgee din partea Statelor Unite, d. Henderson şi lordul Tyroll, ambasadorul britanic, d-nii Humans şi Francqui, în numele Belgiei. Consfătuirea s’a terminat la orele 12 şi 14, când s’a dat presei comunicatul următor, despre decursul conversaţiunilor: „D. Laval, şeful guvernului francez, a mulţumit participanţilor, cari au răspuns , la apelul său, pentru a determina în comun condiţiunile în care se deschide conferinţa din Londra. Primul ministru a făcut o expunere a son şi Stimson, şi chestiunile discutate cu miniştrii germani, d-nii Bruening şi Curtius. D. Laval a reamintit termenii sugestiunii franceze.’ Cancelarul Bruening a expus situaţia din Germania şi remediile de ordin internaţional, pe care le-ar dori guvernul Reichului. Toţi miniştrii străini şi-au exprimat mulţumirea de a fi asistat la o convorbire prealabilă atât de insemnată şi au dat asigurări că guvernele lor vor examina cu foarte mare grijă şi simpatie putinţa de a ajuta Germania. Miniştrii străini au exprimat speranţele inspirate de prezenţa la Paris a miniştrilor germani şi de conversaţiunile lor cu miniştrii francezi. După cererea d-lui Lavalsla’specificat în mod Conferinţa de după amiază PARIS, 19 (Rador). — Conferinţa miniştrilor francezi şi germani s-a deschis azi după amiază la ora 16 şi 5 minute, la ministerul de interne. * PARIS, 19 (Rador). — Conversaţiile dintre miniştrii francezi şi germani continuă la ora 18.30. BERLIN, 19. (Tel. part.). — A doua şedinţă a conferinţei francogermane din Paris a început eri, la ora 4 după masă. Participă cancelarul dr. Brüning, ministrul de externe german dr. Curtius, ministrul afacerilor străine englez Henderson, ministrul Italian Grandi, doi miniştri al Statelor Unite, ministrul Belgiei, etc. Din partea guvernului şedinţe de Lavai. In cursul conferinţei, cancelarul Germaniei dr. Bruening a cerut concursul puterilor reprezentate pentru rezolvarea crizei economice a Germaniei. Răspunsurile miniştrilor plenipotenţiari pare să fi fost favorabile. La art. 7 şedinţa a fost suspendată, însă — după cum declară ministrul de externe al Germaniei dr. Curtius — nu din cauza unei neînţelegeri eventuale, ci pentru ca delegatul francez să poată prezintă proiectul unei declaraţiuni comune franco-germane, d-lui Briand, spre coresimţământ. După toate probabilităţile, şedinţa va continua astă-seară, la ora 10 şi cel mai târziu până la ora 12. Primirea delegaţiei germane a fost foarte cordială, iar populaţia franceză a manifestat o bunăvoinţă prietenească. D-NII BRÜNING ŞI HENDERSON LA RADIO-PARIS Tot în cursul ziei de azi au vorbit la microfonul postului de radiodifuziune francez, d. Bruening. Se pare totuşi că ele vor fi în curând terminate, întrucât cele două delegaţii sunt ocupate acum cu punerea la punct a redactării declaraţiei comune asupra relaţiunilor celor două ţări. Această declaraţie va fi remisă presei, imediat ce va fi definitiv redactată, artei ministrul de externe englez d. Henderson, care şi-a exprimat satisfacţia pentru reuşita conferinţei, iar premierul francez d. Tavai a declarat că rezultatele întrevederii de astăzi, lasă să se spere într’un viitor al binelui. ♦ In cursul nopţii a avut loc o întrevedere a miniştrilor germani cu reprezentanţii Statelor Unite, d-nii Mellon şi Stimson. Delegaţiunea germană va pleca la Londra în cursul zilei de Luni, probabil înainte de masă, întrucât începerea conferinţei din Londra a fost fixată pentru ora 18. Delegaţii francezi au declarat că Franţa va participa la conferinţa din Londra dar că participarea va avea deocamdată numai scopul să examineze situaţia economică şi financiară a Germaniei, precum şi mijloacele care ar putea să aducă printr’o sforţare a tuturor puterilor, remediarea crizei. Noui relaţiuni asupra tratativelor dela Paris UN DEJUN OFERIT DE D. LAVAL PARIS, 19. (Rador). — După terminarea conferinţei inter-guvernamentale, d. Laval, preşedintele consiliului, a dat un mare dejun in onoarea miniştrilor străini, in trecere prin Paris. D. Laval invitat la Berlin PARIS, 20 (Danub). — Cancelarul Bruening a invitat eri în timpul discuțiunilor cu miniștrii francezi pe d. Laval la Berlin. Data vizitei primului ministru francez in Germania nu a fost încă fixată. Citiţi în pag. III-a Cum se desfăşoară cercetările in drama de la Buzău Noui şi senzaţionale amănunte Ancheta trimisului nostru special