Dimineaţa, iulie 1931 (Anul 27, nr. 8805-8835)

1931-07-22 / nr. 8826

Anul XXVII-No. 8826 MINUNATE ILUSTRAŢIUNI, FOTOGRAFII , CULORI ŞI UN MATERIAL SENZAŢIONAL, NE OFERĂ­m pe lui IB Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei [ Bucureşti, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) |­12 p­agini Telef.: 306/67, 321/73, 348/79. Străinătatea: 353/54 Direcţia: 357/72. Ad-d­a: 307/69. Pr­ovincia: 310/66 Miercuri 22 Iulie 1981 La munte sau la mare CITIŢI NEGREŞIT EXCELENŢA! „Realitatea ilustrată“ CARE VĂ OFERĂ ŞI BONURILE DE PARTICIPARE LA MARELE PREMIU UN AUTOMOBIL . Comunicatul ce s’a dat la Paris, în urma convorbirilor pe cari gu­vernul francez, le-a avut cu d-nii Bruening și Curtius, nu este in totul satisfăcător. El începe prin a constata că con­vorbirile nu au dus la rezultate ho­tărâtoare. Ele nu puteau duce la a­­semenea rezultate, fiindcă miniștrii germani, aceasta se ştia dinainte, nu puteau accepta nici un angaja­ment politic unilateral. De la aceas­ta-i împiedică nu numai motive de politică internă, foarte grave, dar şi atitudinea statelor anglo-saxone, a Angliei şi a Americei, cărora s’a asociat, fără rezervă, şi Italia. A­­ceste trei state, vor să se foloseas­că de prilejul drastic ce oferă criza germană, pentru a se apropia de o so­luţie sau a rezolva un complex de probleme politice internaţionale, în centrul cărora stă marea şi greaua chestiune a dezarmării. Nu împotriva Franţei, ci cu concursul ei. Nu cu jertfirea Germaniei, ci cu concursul ei, prin făptui că vor să asigure angajamentelor politice ce eventual ar lua, compensaţii, cari să fie o demonstraţie, că e vorba de acorduri intervenite între state egal îndreptăţite. ... ★ Dar dacă la Paris nu s’a putut a­­junge la rezultate hotărâtoare, — ESTE DE O ÎNSEMNĂTATE CE NU POATE SCAPA NIMĂNUI, CA NU S’A AJUNS NICI LA O RUPTURA. Noi eram dinainte siguri, că nu se va ajunge la o ruptură, fiindcă in actuala situaţie si configuraţie politică nu se poate ajunge la o ruptură. Nimeni nu ar putea lua răspunderea unei politici care, cu un asemenea rezultat, ar deschide porţile tuturor aventurilor. Dar am auzit si inteles vocile celor de altă părere. Nu a celor cari uită că in al paisprezecelea an dela închee­­rea păcii, nu se mai poate folosi ju­decata si limbagiul din 1919 sau chiar din timpul războiului. Dar ai celor pe cari î ii alarmează ştirile presei franceze de dreapta sau chiar ale presei moderate, ştiri ca a­­celea cari anunţau că dacă convor­birile dintre miniştrii francezi şi cei germani, nu vor duce la un rezultat hotărâtor, Franţa nici nu va parti­cipa la conferinţa de la Londra, a cărei convocare, după cum consta­tă „Le Temps“ a căşunat oarecare surpriză la Paris, convorbirile cu d. Henderson la Paris nelăsând să se prevadă o asemenea iniţiativă. „Le Temps" găseşte explicaţia ei în scăderea livrei sterline,­­ dar credem că nu greşesc aceia, cari socot că ea a fost provocată şi de constatarea d-lui Henderson, că guvernul francez, rămâne intransi­gent în cererile sale privitoare la garanţiile politice, pe cari Germa­nia ar avea să le dea în mod uni­lateral. Aşa fiind, un refuz al Franţei de a accepta să meargă la Londra, ar fi lăsat-o izolată, căci Italia, A­­merica, Japonia, Anglia şi chiar Belgia, au acceptat imediat invita­ţia. Şi dacă, necontestat refuzul Franţei, a cărei putere morală şi militară e copleşitoare în lume, ar fi creat desigur o gravă situaţiune, — bunul simţ şi dreapta judecată franceză, nu puteau să nu cumpă­nească întrucât gravitatea aceasta a situatiunei nu s’ar fi răsfrânt a­supra ei însăși. Aceasta era de prevăzut și mai era ceva de prevăzut. Anume, că odată ce s’au hotărât să meargă la Paris, nici d-nii Bruening si Curtius nu se vor duce cu mâinile goale. Că dacă nu vor face conce­sii de fapt, că dacă nu vor accepta cererile Franţei, aşa cum au fost formulate şi prin presa franceză, că dacă nu vor vroi sau putea chiar să creieze o stare de fapt, înainte de conferinţa de la Londra, stare care ar fi răpit iniţiatorilor acesteia, nu numai iniţiativa politi­că, dar şi posibilitatea de a câr­mi lucrurile spre marile scopuri ce urmăresc, dar în linie generală re­prezentanţii Germaniei se vor ară­ta dispuşi de a coopera la o poli­tică, pe baza tezei inevitabile, a u­­nei apropieri franco-germane. Astfel comunicatul ce s’a dat la Paris, după întrevederile dintre mi­niştrii francezi şi germani, dacă constată că ei nu au ajuns la rezul­tate hotărâtoare, constată şi că „cele două guverne au voinţa să creieze latre ele condiiunile indis­pensabile pentru o colaborare efi­cace, Franţa fiind dispusă să ajute ulterior la realizarea operaţiunei de credit în favoarea Germaniei”. Iar înţelegere fondului problemei poli­tice şi financiare vor fi dificile, ziarele apărute azi dimineaţă nu se îndo­iesc că vizita miniştrilor germani va da bune re­zultate, cel puţin în do­meniul relaţiunilor din­tre cele două ţări. „Le Matin“ scrie că ne­gocierile nu mai pot eşua, căci nu trebue sa se piar­dă terenul câştigat, în ve­derea apropierii franco­­germane. UN DINEU LA QUAI D’OR­SAY PARIS, 19. (Rador). — Şeful guvernului va oferi astă sea­ră, după terminarea conver­­saţiunilor franco-germane, un mare dineu în onoarea tuturor miniştrilor cari au participat la consfătuire Dineul va avea loc la Quai d.Orsay. CÂND VOR PLECA PARTICI­PANŢII LA LONDRA PARIS, 19. (Rador). — Toţi par­ticipanţii la conferinţa din Londra vor pleca din Paris, cu acelaş tren. Luni dimineaţa la orele 10. D. Henderson pleacă astă seară la 6, pentru a prezenta d-lui Mac­Donald încă în astă seară o dare de seamă asupra negocierilor cari s’au desfăşurat la Paris şi pentru a pregăti conferinţa care începe mâine după amiază. ★ PARIS, 19. (Rador). — D-nii Henderson, Stimson şi Mellon, au plecat la Londra, azi după amiază la ora 16. BRUENING LA SERVICIUL DIVIN PENTRU PACE PARIS, 19. (Rador). — Cance­larul Bruening a asistat azi dimi­neaţă la serviciul divin, la biseri­ca „Notre Dame de la Victoire“. S’a oficiat liturghia ce se slu­jeşte odată în fiecare lună, pentru pacea între popoare. Cancelarul Bruening era aşezat alături de fostul ministru domnul Champelier de Ribes. IN CAZUL UNUI EŞEC PARIS, 19. (Rador). — întrebat de ziarişti asupra crizei actuale, cancelarul Bruening a declarat că un eşec al tratativelor financiare dela Londra ar putea avea conse­­cinţe politice pentru conducătorii Reichului. MINISTRII GERMANI LA AMBASADA AMERICANA PARIS, 19. (Rador). — Aseară du­pă întrevederea cu miniştrii fran­­cezi, d-nii Bruening şi Curtius s’au dus la ambasada americană şi au vizitat pe d-nii Mellon și Stimson. întrevederea a durat până la ora 1 noaptea. — Ce te face să crezi c’a plecat casierul tău la Paris ? — Umbla după un Împrumut... ★ Conferinţa miniştrilor responsa­bili ai statelor interesate la proble­mele puse de criza­ germană se va deschide deci astăzi după masă la metropola engleză, fără­ ca în prea­labil vre­ o hotărâre să a fost luată. Fiecare stat ce se adună acolo, e liber pe hotăririle sale, în limitele strimte în cari, gravitatea şi urgen­ţa evenimentelor, lasă loc pentru­ jocul acestei libertăţi. 1 " Toate statele ce se adupă la­ Lon­dra, se vor aşeza la o masă ro­tundă, adică, toate vor apare ca­ egal îndreptăţite. Faptul că criza pune Germania în ipostasul unui postu­­lant, nu modifică acestă situaţiune, fiindcă primejdia ce o ameninţă pe ea, atârnă asupra tuturor. Germa­nia arde, dar ultimele zile au­ ară­tat că scânteile acestui incendiu găsesc materie­­ .Hamabilă nu nu­mai la vecinii cei mai apropiaţi, dar şi peste ocean. Vor zice unii că Franţa a suferit o înfrângere diplomatică, findcă discutându-se la Londra, iniţiativa va fi de fapt de partea guvernului britanic. E drept că chiar şi după surprinzătoarea convocare, a Con­ferinţei ce se deschide azi în Capi­tala Angliei, la Paris s-a sperat că se va putea smulge în ultimul moment conducerea din mâinile anglo-saxo­­nilor. A doua zi după convocarea acestei conferinţe, „Le Temps’ scria: „Nu vedem de ce utilitate ar pu­tea fi o asemenea conferinţă la Lon­dra. In realitate se ţine aci la Paris de două zile o veritabilă conferinţă a reprezentanţilor responsabili ai guvernului american, britanic şi francez, şi, dacă e vorba de a dis­cuta specialmente raporturile din­tre Franţa şi Germania, aci se poa­te face aceasta în modul cel mai u­til De aceia se pare că ne­­îndrep­tăm spre o dezvoltare a convorbi­rilor din Paris. S’a ajuns totuşi la Londra. Şi e eră calmă, căci la Paris pasiunile politice şi şovine, creaseră o at­mosferă turburătoare chiar pentru guvernul francez. Acesta însă se bazează pe o putere atât de reală şi de formidabilă şi pe unele drepturi în declaraţia pe care a făcut-o prea bine pentru o discuţie într’o atmos­fer, d. Laval a fost şi mai categoric, căci d-sa a încheiat astfel: „De pe acum miniştrii celor două ţări au ţinut să sublinieze voinţa de a crea între ei, în toată măsura po­sibilă, condiţiuni favorabile unei co­laborări eficace în domeniul politic şi economic. De acord au stabilit să-şi asocieze sforţările pentru ca creditul şi încrederea să poată fi restaurate intr’o atmosferă de calm şi de securitate”. ; 1 După care, delegaţia franceză, compusă din: domnii Laval, Briand, Flandin, Pietri­ şi­ Francois Poncet, a plecat astăzi Lavil la ora 10 a. m. la Londra. ; 1 PARIS, 19. 1- Ziarul „Le Temps" scrie că soarta Euro­pei depinde de­ dtratativele în curs între Franţa şi Germania. Dacă Germania va accepta propunerile franceze, repre­zentanţii guvernului francez vor pleca la Londra, in caz contrar întrevedere nu va mai avea loc, sau va f amânată. „Temps“ mai arată că pen­tru a se realiza ăcordul între Franţa şi Germania, mediaţi­­unea engleză sau americană e inutilă. . .­. . . Ziarele franceze de seară întrevederi de la Paris *­­ /.• ........ atât de clare, incât nici germanii responsabili nu se contestă, incât se poate spune că poziţia sa, nu va fi mai slabă în capitala Angliei, de­cât în propria sa capitală. In tot ce se petrece acum, nu mai poate fi vorba de chestiuni de prestigiu sau publică telegrame din Wa­shington, în care se arată că chiar dacă Anglia va admite condiţiunile politice puse de Franţa, guvernul american nu le va aproba. La Paris se urmăreşte cu curiozitate evoluţiunile presei engleze care de două zile se pronunţă contra împrumutu­lui de 500 milioane dolari pen­tru Germania, pe termen lung şi cere un împrumut cu ter­men scurt pentru a salva mo­neda germană, de preseansa. E vorba de salvarea Europei, a lumei, a normalei des­­voltări a civilizaţiei Conferinţa de la Londra trebuie să se termine cu un rezultat favorabil şi nici nu se poate termina altfel. B. Br. Cum au fost primiţi detegaţii goni in Capitala Franţei­ ­ unanim că conferinţa din­­ Londra se va ocupa în nod strict de criza finan- -francez a participat ministrul pre-clara şi economică din Germania. D. Laval a încheiat dis­cuţiile, exprimând urarea ca nouile convorbiri din­tre miniştrii francezi şi germani, cari au loc azi după amiază, să înlesnea­scă succesul conferinţei din Londra“. CUM MERG TRATATIVELE PARIS, 19. (Rador). — A­­genţia „Havas" află că în cursul conversaţiunilor avute azi dimineaţă, reprezentanţii Franţei au formulat o propu­nere concretă de ajutor finan­ciar în favoarea Germaniei. Dacă acordul franco-german se realizează, va rămâne in sarcina conferinţei din Lon­dra să stabilească mijloacele de technică financiară, cele mai potrivite, pentru punerea în practică a acordului. SPERANŢE BUNE PARIS, 19 (Rador). — Prima zi a negocierilor franco-germane a făcut o impresie bună, judecând după comentariile ziare­lor. Deși negocierile asupra A Primul comunicat 'I ‘ I 1 ; . î * ’}’• t[ '(/ 1 v. PARIS, 19. (Rador). — DUrm­ini.. conversafiunilor avute că la orele 10 a. pi- a început hz | anterior cu d-nii Hemfer­minis terţii de interne consfătuirea miniştrilor francezi şi germani, de data aceasta cu participarea miniştrilor străini aflaţi la Paris. Asistau d-nii Laval, Briand, Flandin, Pietri şi secretarul gene­ral al ministerului afacerilor stră­ine, d. Berthelot, din partea Fran­ţei, d-nii Bruening şi Curtius, în­soţiţi de un secretar de ambasadă din partea Germaniei, di Grandi şi d. Manzoni, ministrul Italiei la Paris, din partea Italiei,­d-nii Stimson, Mellon şi ambasadorul Edgee din partea Statelor Unite, d. Henderson şi lordul Tyroll, am­­basadorul britanic, d-nii Humans şi Francqui, în numele Belgiei. Consfătuirea s’a terminat la­ o­­rele 12 şi 14, când s’a dat presei comunicatul­ următor, despre de­­cursul conversaţiunilor: „D. Laval, şeful guver­nului francez, a mulţu­mit participanţilor, cari au răspuns , la apelul său, pentru a determina în co­mun condiţiunile în care se deschide conferinţa din Londra. Primul mini­stru a făcut o expunere a son şi Stimson, şi chestiu­nile discutate cu miniştrii germani, d-nii Bruening şi Curtius. D. Laval a rea­mintit termenii sugestiu­­nii franceze.’ Cancelarul Bruening a expus situaţia din Germa­nia şi remediile de or­din internaţional, pe care le-ar dori guvernul Reich­ului. Toţi miniştrii străini şi-au exprimat mulţumi­rea de a fi asistat la o convorbire prealabilă a­tât de insemnată şi au dat asigurări că guvernele lor vor examina cu foarte mare grijă şi simpatie pu­tinţa de a ajuta Germa­nia. Miniştrii străini au exprimat speranţele in­spirate de prezenţa la Pa­ris a miniştrilor germani şi de conversaţiunile lor cu miniştrii francezi. După cererea d-lui La­val­­sla’specificat în mod Conferinţa de după amiază PARIS, 19 (Rador). — Conferinţa miniştrilor francezi şi germani s-a deschis azi după amiază la ora 16 şi 5 minute, la ministerul de interne. * PARIS, 19 (Rador). — Conversaţiile dintre mi­niştrii francezi şi germani continuă la ora 18.30. BERLIN, 19. (Tel. part.). — A doua şedinţă a conferinţei franco­­germane din Paris a început eri, la ora 4 după masă. Participă cance­larul dr. Brüning, ministrul de ex­terne german dr. Curtius, ministrul afacerilor străine englez Hender­son, ministrul Italian Grandi, doi miniştri al Statelor­ Unite, ministrul Belgiei, etc. Din partea guvernului şedinţe de Lavai. In cursul conferinţei, cancelarul Germaniei dr. Bruening a cerut concur­sul puterilor reprezenta­te pentru rezolvarea cri­zei economice a Germa­niei. Răspunsurile miniş­trilor plenipotenţiari pa­re să fi fost favorabile. La art. 7 şedinţa a fost suspendată, însă — după cum declară ministrul de externe al Germaniei dr. Curtius — nu din cauza u­­nei neînţelegeri eventua­le, ci pentru ca delegatul francez să poată prezintă proiectul unei declaraţi­­uni comune franco-ger­mane, d-lui Briand, spre coresimţământ. După toate probabilităţile, şedin­ţa va continua astă-seară, la ora 10 şi cel mai târziu până la ora 12. Primirea delegaţiei germane a fost foarte cordială, iar populaţia franceză a manifestat o bunăvoinţă prietenească. D-NII BRÜNING ŞI HENDERSON LA RADIO-PARIS Tot în cursul ziei de azi au vorbit la microfonul postului de radiodifuziu­ne francez, d. Bruening. Se pare totuşi că ele vor fi în curând terminate, întrucât cele două delega­ţii sunt ocupate acum cu punerea la punct a r­edac­­tării declaraţiei comune asupra relaţiunilor celor două ţări. Această declaraţie va fi remisă presei, imediat ce va fi definitiv redactată, artei ministrul de externe englez d. Henderson, ca­re şi-a exprimat satisfac­ţia pentru reuşita confe­rinţei, iar premierul fran­­c­ez d. Tavai a declarat că rezultatele întrevederii de astăzi, lasă să se spere într’un viitor al binelui. ♦ In cursul nopţii a avut loc o între­vedere a miniştrilor germani cu reprezentanţii Statelor­ Unite, d-nii Mellon şi Stimson. Delegaţiunea germană va pleca la Londra în cursul zilei de Luni, probabil înainte de masă, întrucât începerea conferinţei din Londra a fost fixată pentru ora 18. Delegaţii francezi au declarat că Franţa va participa la conferinţa din Londra dar că participarea va avea deocamdată numai scopul să examineze situaţia economică şi financiară a Germaniei, precum şi mijloacele care ar putea să aducă printr’o sforţare a tuturor puteri­lor, remediarea crizei. Noui relaţiuni asupra tratativelor dela Paris UN DEJUN OFERIT DE D. LAVAL PARIS, 19. (Rador). — După ter­minarea conferinţei inter-guverna­­mentale, d. Laval, preşedintele con­siliului, a dat un mare dejun in o­­noarea miniştrilor străini, in trece­re prin Paris. D. Laval invitat la Berlin PARIS, 20 (Danub). — Cancelarul Bruening a invitat eri în timpul dis­­cuțiunilor cu miniștrii francezi pe d. Laval la Berlin. Data vizitei primului ministru francez in Germania nu a fost încă fixată. Citiţi în pag. III-a Cum se desfăşoară cercetările in drama de la Buzău Noui şi senzaţionale amănunte Ancheta trimisului nostru special

Next