Dimineaţa, august 1931 (Anul 27, nr. 8836-8866)

1931-08-01 / nr. 8836

Anul XXVII - No. 8/36 IO pagi­a GĂSESC LA LIBRĂRII ȘI DEPOZITE DE ZIARE. tn meiT Fondată în 1904 de CONST. MILLE I 3 iei­­ Ettsureşti, Sfr. Go­nsIL SÂîN­e_ l­U îSărinăap) exemplare Telel.: 306/67, 321/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcţia: 357/72. Adiţia: 307/69. Pr­ovincia: 310/66 Sâmbătă 1 August 1931 Nunta Domniţei Ileana A DURAT TREI ZILE CA ’N PO­VEŞTI. CELE MAI REUŞITE FO­TOGRAFII AU APĂRUT IN­ ­ REALITATEA ILUSTRATA iar bătaia continuă iarăşi cazuri de bătae. De bă­­tae sălbatică, pricinuind moartea victimei. Mai zilele trecute, procedarea neasemuit de barbară a unor a­­genţi fiscali provoacă, în comuna Lipcani din Basarabia, moartea ţi­nut biet bătrân, tată a şase copii Pe ziua de ieri, corespondentul ziarelor noastre la Craiova ves­teşte că într’o comună din judeţul Dolj, „autorităţile locale“ — nota­rul, agentul fiscal, secretarul co­munal, şeful postului de jandarmi şi caporalul de jandarmi — „au anchetat“ pe un locuitor venit din­tr’o comună vecină. Anchetarea a constat dintr-o groaznică maltratare ce, începută la orele 6 seara, a luat sfârşit abia la orele 3 dimineaţa. Nenorocitul care se pripăşise în comuna aceea, a fost bătut mai întâiu cu pumni, apoi cu frân­ghii ude şi cu paturi de armă. Omul a murit, dar după el au rămas să-şi ducă zile de durere şi de mizerie şi să, plângă cu lacrimi de blestem, o soţie, trei copii ne­­vrâstnici şi doi părinţi bătrâni. Nici Capitala, unde stă de veghe guvernul însuşi, secondat de atâţia funcţionari superiori şi de atâtea autorităţi, nu e scutită de ruşinea bătăii. Precizăm: a bătăii şi altor acte de sălbăticie, săvârşite, nu de particulari asupra altor particu­lari, ci de reprezentanţii autorităţii publice asupra particularilor care nu au posibilitatea să se apere şi să reacţioneze în acelaş fel. Reproducem, ca ilustraţie a fap­tului, partea primă din declaraţiile făcute la redacţia noastră de către modestul meseriaş N. I. Negură, domiciliat în calea Griviţei: „In lipsă mea, Agenţii fiscului s’au adresat soţiei mele, au Inju­­rat-o şi au bătut-o într’un mod în­grozitor, lovind-o , cu picioarele peste tot corpul". SeppMe concepe un act de mai dezgustătoare laşitate şi o dovadă mai bună de porniri de o sălbăticie bestială, decât să vezi, mai mulţi bărbaţi ’tăbărâţi ” asupra unei biete femei şi maltratând-o în felul a­­cesta ? Ştim, ni se va spune că se va ordona o anchetă şi că vinovaţii îşi vor primi pedeapsa. Cântecul acesta e vechiu. Se anunţă anchete, uneori chiar se fac, însă rar de tot nu e dat să aflăm şi rezultatul. Am trăit în ţări străine, unde îţi atragi oprobiul public şi eşti înfie­rat ca un sălbatic, dacă loveşti chiar o fiinţă necuvântătoare, dacă baţi un cal sau un câine. Pro­voci indignarea generală şi iţi a­­tragi imediat sancţiuni legale. Iar la noi sunt reprezentanţi ai autorităţii şi forţei publice, deci oameni a căror menire şi datorie este de a ne ocroti, dar care bat şi schingiuesc, până ce provoacă ire­parabile nenorociri. E o ruşine, e o pată care trebue ştearsă energic şi definitiv de pe fruntea naţiunei noastre. N. Baharia — Dacă o să te audă tară-tăm ce urît vorbești, o să te^bată... — Apoi tata e ușier la Cameră și-a auzit verbe și mai urîte... Zeppelinul se întoarce de la Polul Nord E­l va ateriza astăseară lângă Berlin este mai mare chiar de­cât Novaja Semija. Pe peninsula Taymir am descoperit munţi necu­noscuţi până acum, cu înălţimi medii între 1.000 şi 1.500 metri, domneşte GRAF ZEPPELIN.—(De pe bord, prin fără fir). — im­­burat peste staţiu­nea de radio din insula Dickson. Am aruncat alimentele şi ziarele destinate profe­sorului Urjanzew. Astăzi am zburat deasu­pra ţinutului Franz Jo­se­f, a Nordlandului, a ca­pului Celujkin, a mării Taymir şi a staţiunii Dick­son. Zburăm mai departe. Joi la Leningrad înainte de plecare fixasem pe har­tă granițele Nordlandului Am constatat că este în­să mult mai­ întins decât s’a bănuit la început și Anotimpul zilei constante GRAF ZEPPELIN.­ (De pe bord, prin fără fir). — Am traversat de la ora 4.30 până acum Novaja Semija dela capul Solani­­ja până la grupul Mafto­­siv. Timp de 40 de ore nu am fost în stare să res­tabilim comunicaţia radi­ofonică din cauză că am intrat în regiunea în care constant ziua arctică asfel că s’au pro­dus­­perturbaţii în buna funcţiune a instalaţiilor. EXPLORAREA PRIN FOTO-GEO­­DEZIE Radio-Berlin a anunţat că după amerisarea de scurtă durată în a­­proprierea insulei Hooker, la para­lela 81 Nord şi meridianul 52 de lon­gitudine Est, dirijabilul a pornit in direcţiunea insulei Jackson, situată aproape de insula Rudolf, dar s-a înapoiat din cauza ceţei. Arhipelagul Franz Josef a fost ex­plorat prin foto-geodezie, ridicându­­se configuraţiuni inexistente până azi în hărţile geografice. A doua noapte pe bord a trecut deasemenea neobservată, ziua având durată in aceste regiuni de peste 6 luni. Lumina crepusculară se con­fundă cu aurora la miezul nopţii, soarele răsărind un timp scurt după ce apune. Din cauza luminii miezului nopţii şi­­ convergenţei tuşurilor orare, pasa­gerii au perdut noţiunea timpului. Cei zece savanţi au putut lucra însă nestingheriţi, in deosebi pro­­fesorul Samoilovici care a mai fă­cut 16 expediţii în regiunile polare. IN CAUTAREA GRUPULUI ALE­­SSANDRI Spărgătorul „Ma­ygin" a pornit în direcţiunea, insulei Eva In căuta­rea grupului Alexandri (Alessandri) care a dispărut după catastrofa di­rijabilului „Italia“. Vremea nu e însă atât de favora­bilă, formându-se iar ceaţă din cauza scăderii temperaturii. Ultima etapă polară a fost penin­sula Taymir unde s’a descoperit un nou munte, în afară de Colina Spitzberg. Din peninsula Taymir aeronava a pornit spre Leningrad și de aci va pleca spre Berlin. L. F. ZEPPELIN (de pe bord prin te­legrafie fără fir). —• Sub un minu­nat potop de soare vedem acuma clar că insula Albert Edward şi Hans Orth nu sunt de fapt insule ci peninsule. Desemnăm o hartă com­plect nou, părţei de Vest a insulei Franz Iosif. Instrumentele­­ geofoto­­metrice funcţionează admirabil. Trecem printr’o ceafă uşoară dar cu o mică sforţare ne ridicăm deasupra ei. Am văzut azi la ora 18,30 o defi­lare de urşi albi. VREMEA REA ÎMPIEDI­CA EXPLORAREA FRIEDRICHSHAFEN, 29. (Rador). — După o tăcere de 40 de ore, datorită condiţiunilor meteorologice speciale ale re­giunii arctice, s’a primit azi ştiri directe de pe bordul diri­jabilului Contele Zeppelin. După întâlnirea cu spărgă­torul de ghiață Maligyn dirija­bilul s’a îndreptat in spre re­giunea numită azi „a nordu­lui" (fosta regiune Nicolae II). Nava a încercat să exploreze acea regiune, dar după 24 de ore de zbor a fost nevoită să se întoarcă in direcția de sud, vest, din cauza vremii rele. Dirijabilul se află acum dea­supra regiunii Novaja Semija și se îndreaptă spre Leningrad, unde este așteptat să sosească în cursul zilei de joi. ★ Samolravitsch şeful expediţiunii ştiinţifice,în faţă cei de la co­manda aeronavei Zeppelinul se în­toarce de la Pol HAMBURG, 29. (Danub). Du­pă o radiogramă pri­mită de Hambsurg Ame­rica— Linie, Zeppelinul se găsește în drumul de îna­poiere dela Pol. Aseară Zeppelinul era aproape de No­vaj­a Ze­mi­ja și mâine va sosi la Le­ningrad. Intoa­cerea la A­hangelsk ZEPPELIN (de pe bord prin telegrafie fără fir). La ora 19,20 trecem dea­supra regiunea Arhan­­gelsk. La revărsatul zori­lor vom face popas la Le­ningrad. Dacă vom avea vânt favorabil nădăjduim să atingem Berlinul la ora 19. Vom aterisa în trecere pe câmpia Tempelhoff. DR. ECKENER iitifi in pag na Y-a: RECONSTITUIREA DRAME! Revenim la vechea oră Ministerul lucrărilor pu­blice şi al comunicaţiilor a trimis tuturor institu­­ţiunilor mai importante din ţară o adresă prin ca­re li se aduce la cunoştin­ţă că începând de la 1 oc­tombrie ora obligatorie pentru toate instituţiile publice va fi ora celui de al doilea fus orar la Est de Greenwich. Aceasta este ora după care ne conduceam înain­te de 15 Mai 1931, cu alte cuvinte dela I Octombrie revenim la vechea oră. Trecerea dela un regim la altul se va face notând ora 24 a zilei de 30 Sep­tembrie 1931 drept ora I a zilei de I Octombrie. CRIMA DIN VOLOSCANI-PUTNA Criminalul, cuprins de remușcări, se spânzură NARUJA-PUTNA, 30. — Zilele tre­cute, o crimă urmată de o sinucidere a impresionat întreaga regiune vrân­ceană. Iată împrejurările în care s’au pe­trecut faptele: Dumitru Voinea și Dumitru Ena­­che, doi vechi prieteni din satul Vo­­loşcani-Putna, înapoindu-se cu că­ruţele dela târg, pe drum s’au luat la vorbă şi dintr’o glumă au ajuns la discuţii aprinse. La un moment dat, Dumitru Voinea, a apucat de piept pe Enache, l-a trântit jos, lo­­vindu-l cu pumnii şi călcându-l cu picioarele. Acesta, văzând că gluma se în­groaşă şi că nu mai e chip de scă­pare, a scos cuţitul dela brâu, şi l-a împlântat adânc în pulpa piciorului adversarului său. Dumitru Voinea, văzându-se înjun­ghiat, s-a retras la căruţa lui, conti­­nuându-şi drumul, fără a ţine soco­teală de rana căpătată şi fără a-şi bandaja piciorul. Când ajunse acasă a căzut la pat şi, după câteva ore, din cauza prea marei hemoragii, muri. A doua zi, Dumitru Enache, au­zind clopotele de la biserică sunând şi interesându-se în sat, a aflat cu groază vestea morţii consăteanului său, pe care îl înjunghiase în ajun. Cuprins de remuşcări şi speriat poate de pedeapsa ce-l aştepta, a plecat la socrul său, în comuna Şer­­beşti din Cucueţi, unde i se afla so­ţia şi copiii, cărora le mărturisi fap­ta şi după ce îi sărută, se duse în grădina casei. Aci s’a spânzurat cu brâul de craca unui pom. Când ai casei aflară de acest fapt era prea târziu, căci nenorocitul mu­rise. Aşa îşi găsiră moartea cei doi con­săteni din Voloşcani, buni prieteni din copilărie, până ori­ alaltăeri, şi au fost duşi la groapă în aceeaş zi. Procesul Lecca PARIS, 30 (Rador). — îm­preună cu supusul român Lec­ca au fost trimişi în judecata Tribunalului corecţional şi doi francezi, un cancelar din biroul cifrului de la Quai d’Orsay şi un agent de bursă. Implicaţi într’o afacere de divulgare de telegrame cifrate, ei sunt toţi inculpați și de spio­naj. e cooperare economică internaţională LONDRA, 30 Rador). — Răspun­zând unor întrebări în Camera Co­munelor, d. Dalton a declarat că guvernul britanic doreşte din tot sufletul să vadă cât de curând luân­­du-se măsuri de cooperare interna­ţională pentru Înlăturarea dificultă­ţilor economice şi financiare ale Europei. Tot în Camera Comunelor d. Snowden a răspuns d-lui Baldwin că deocamdată nu poate face cu fo­los o expunere a situaţiei financiare internaţionale. „DIMINEAŢA" va începe în curând publicarea în foileton a roma­nului „SFINXUL NOPŢII“ de ARSÈNE LEFORT Este un roman de aventuri moderne. Acţiunea se desfăşoară la Paris, în centrul Statelor­ Unnite şi într’o misterioasă insulă din Oceanul Pacific. Pasiunea aurului şi instinctul de dominaţie mâ­nă pe eroii acestui roman, făcându-i să întâlnea­scă in calea lor cele mai extraordinare aventuri. Ultimele descoperiri ale ştiinţei sânt folosite de autor pentru a da romanului o bază reală şi ve­ridică. Realitatea şi închipuirea, posibilul şi imposibi­lul, se împletesc într’un şir de peripeţii nepre­văzute. Cu fiecare capitol, intriga se complică şi se în­tregeşte. Amorul care purifică, patima care ucide, crima şi ispăşirea, ambiţia desfrânată şi diabolica înverşu­nare a unei inteligenţe pu­se în serviciul demonu­lui răului — toate pasiunile și toate contrastele se întâlnesc in „Sfinxul nopţii”. Sacii cu provizii utilizabile în caz de aterisare­­ forțată

Next