Dimineaţa, septembrie 1931 (Anul 27, nr. 8867-8895)

1931-09-01 / nr. 8867

Anal XXVII - Ho. 8660 A APĂRUT No. 9 DIN EXCELENTA PUBUCAȚIUNE DE VÂNZARE LĂILIBRĂRII $1 DEPOZITE DE­ZIARE 3 pagini Fondată în 1904 de CONST. MILLEI 3 Lei I București, Sfr. Const. Mills 1F-11 csorimiar) Mărfi 1 Septembrie 1931 A APARUT NUMĂR NOU CALITATEA5 laustrala 32 PAGINI MARI 10 LEI Telel.: 306 67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcția: 357,72. Ad-tia: 307/69. Provincia: 310/66 ^ZZZIZ.^ZZIZ_ Paralizia infantilă a reapărut Ea face ravagii în Ardeal Nu vrem să alarmăm pe nume­roşii noştri cititori. Vrem să-i pre­venim însă, şi, mai ales, vrem să incităm autorităţile noastre sani­tare pentru o acţiune de profilaxie, care să scutească populaţia noastră de nenorociri ca acelea din anii 1927 şi 1928, venite toi pe urma paraliziei infantile care infectase atunci brusc ţara. Astăzi epidemia bântuie în mod serios în regiunea Aradului. Au fost şi cazuri mortale. De obicei, epidemia de paralizie infantilă bântuie în lunile călduroa­se de vară, avându-şi apogeul în August. E multă probabilitate că epide­mia a existat în acea regiune a Ar­dealului, mai de mult, sub forme sporadice, şi acum a atins apogeul. Nu este însă nici un motiv să n’o vedem reapărând iar în toate judeţele. Nu ştim, şi n’am auzit că minis­terul sănătăţii să fi făcut cunoscut populaţiei pericolul de care e ame­ninţată prin această epidemie. Conştienţi că ziarul nostru, cel mai popular ziar din ţară, şi cel cu tiraj mai mare, este, chiar prin aceasta, cel mai puternic şi mai e­­ficace organ de propagandă profi­lactică, ne simţim datori a averti­za noi publicul, că singurul mijloc mai eficace de a scăpa de molip­­sire — şi în­deosebi la paralizia in­fantilă unde microbul e încă necu­noscut — este să se evite contactul cu bolnavul sub orice formă, şi de­nunţarea către autorităţi a oricărui caz suspect de paralizie spre a se executa imediat IZOLAREA bolna­vului. Nu se sfiim să amintim­i cu acest prilej autorităţilor sanitare să se a­­provizioneze cu destul Ser curativ şi cu „ser de convalescent!” (dacă e posibil) ca să nu fim siliţi să aş­teptăm, în toiul epidemiei, sosirea lor de la... Paris. Să nu uităm că a preveni este mai eficace decât a curarisi. Dr. Ygrec dacă brutarii s’ar pune in grevă Consiliul de miniştri a hota­rit rechiziţionarea b­utăriilor Consiliul de miniştri a autorizat , în cazul unei eventuale greve in partea brutarilor, pe lângă con­­ursul ce se va da de manutanţe, aînea necesară populaţiei civile în ►calităţile reşedinţă de judeţ, unde a va produce greva, se va fabrica achiziţionându-se brutăriile, even­­tal şi morile, cu întregul lor per­imaj care nu ar fi mobilizabil; râul şi făina necesară fabricaţiei ainei, precum şi mijloacele de ransportare a acestor materiale. Rechiziţionările se vor face pe aza prevederilor legii şi regula­­mentului asupra rechiziţiilor, In no­­atităţile ce vor fi desemnate de­stre ministerul de interne în înţel­egere cu ministerul armatei. Toate rechiziţiunile şi prestaţiu­­nile, vor da drept la despăgubiri, conform legii rechiziţiunilor, şi după formalităţile prevăzute de regula­mentul acestei legi.­ ­ Consiliul a mai autorizat rechizi­ţionarea sub formă de închiriere, pe timp limitat, a tuturor brutăriilor din oraşul Piteşti. Se autoriză de asemenea concen­trarea lucrătorilor brutari cari func­ţionează la aceste imitării şi cari aparţin elementelor armatei din complectare şi rezervă. Cheltuelile necesitate de aceste operaţiuni cad în sarcina ministeru­lui de interne. f­ estarea conducătorilor Băncii Generale a Ţarii Româneşti din Galaţi şi sunt acuzaţi de grave nereguli_____ GALAŢI. 29. — Am anunţat la tmp că, la cabinetul I instrucţie­unt cercetaţi d-nii Hanagic şi Con­­tantin directorul şi subdirectorul acursalei din localitate­a Băncii ge­­nerale a ţării Româneşti. Aceste cer­­etări au fost determinate de consta­­ările făcute că cei doi conduct­­ori ai instituţiei, au săvârşit grave nereguli acordând credite de mili­­tane unor întreprinderi din Galaţi,­ară a avea autorizaţia centrale. De asemeni d-lor Hanagic şi Cons­­­tantin li se mai aducea învinuirea ■ă ar fi comis malversation­ de fon­­turi. După ce d. jude instructor datei Pantelimon, de la cabinetul I­nstrucţie, a interogat in mai multe rânduri pe inculpaţi a procedat in cursul zilei de Cri la o descindere a sediul sucursalei, cu care prilej dau verificat de un expert conta- 3Î1 o parte din scripte, stabilindu-se elementele de culpă suficiente îm­potriva celor doi conducători. In cursul zilei de azi cercetările au continuat. Rezultatul acestor cercetări a fost lansarea a doua mandate de arestare. Această hotărîre a magistratului a impresionat atât de mult pe Hanagic încât, pe când era condus la con­firmare a încercat să-şi pună ca­păt zilelor cu un revolver. El a fost reţinut de gardianul public care-l însoţea. Astăseară mandatele de arestare au fost judecate de secţia tribuna­lului de vacanţă. Pronunțarea a fost amânată pentru Luni. Știrea a produs senzație. -----­ Gandhi s’a îmbarcat pentru Londra BOMBAY 29, (Bador).­­ Gandhi s'a îmbarcat plecând spre Londra, ca să asiste la lucrările conferinţei „Mesei rotunde Înainte de plecare, Gandhi a ţinut o cuvântare mulţimii imense, care venise să il salute. După plecarea vaporului, s’a pro­dus o ciocnire între mulţimea de partizani ai lui Gandhi şi un corte­giu de manifestanţi adversari ai lui şi ai înţelegerii cu Marea Brit­anie. Vreo 20 manifestanţi au fost se­rios răniţi. ■.*1*1111'1* 1 p" ' 1..... —— ......mmmma Tâlhărie la drumul mare CERNĂUŢI, 30. — Noaptea­­tre­cută maşina No. 710 Cernăuţi, în care se găseau marele industriaş Romaşcanu şi doi funcţionari parti­culari a fost atacată de bandiţi. Tâlharii, cari au aflat că d. Ro­maşcanu avea asupra sa o mare su­mă de bani, au oprit maşina şi s’au năpustit asupra industriaşului incer­când să-l jefuiască. Şoferul Robert Coval i-a sărit în­­tr’ajutor şi între bandiţi şi călă­tori s’a încins o luptă disperată. In timpul luptei şi-a făcut apariţia o căruţă. Sătenii aflaţi în căruţă au sărit şi ei în ajutorul călătorilor. Şoferul a dat drumul maşinei şi a adus­ cazul la cunoştinţa autori­­tăţilor locale. Imediat au plecat în urmărirea tâlharilor câţiva jandarmi. Bandiţii nu au mai putut fi însă prinşi. ­»-«sau Plecarea su­ltanuilui barocului din Franţa PARIS, 29. (Rador). — Sultanul Marocului s’a îmbarcat azi la Marsilia, inapoindu-se lu­i Maroc du­pă o vizită de trei săptămâni la Pa­ris si in di­arite oraşe din centrul estul şi sud-estul Franţei. Sultanul călătoreşte pe bordul crucişătorului „Colbert”. SOARTA PETIŢIILOR — Dacă cetăţeanul ar fi deştept, în loc să aştepte somaţia tească impozitele, avd face petiţie ca să fie încasat. — De ce ? — Până să vină răspunsul... ca să-şi plă■ O fantastică afacere de moştenire Patruzeci milioane lire sterline rămase în urma unui episcop evreu din vremea inchiziţiei Acum doi ani, cam tot pe această fratele său. Există dovezi cum că vreme, ne-am ocupat în ziarul nos­tru de chestiunea unei mari moşte­niri ce s’ar găsi în America lăsată de un oarecare Cârstocea. In scurt timp, o vastă corespon­denţă ne-a venit din toate colţurile ţării şi câteva sute de moştenitori au şi organizat un congres care s-a ţinut, mi se pare, în strada Băinari. Câteva sute de „cârstoci“ şi rude cu Cârstocea, au dezbătut o zi întreagă posibilitatea de a ajunge în posesi­unea faimoasei moşteniri a primu­lui Cârstocea refugiat în California acum vre-o 30 de ani. Ne-am­ ocupat atunci de acest con­gres, după care s’re redactat o moţiu­ne, s’a dat o procură unui grup de moştenitori, s’a angajat un avocat plătit cu onorariul ce va să vie din moştenire şi lucrurile au rămas bal­tă pentru că, la urma urmelor, am început să ne cam îndoim dacă moş­tenirea mai există şi mai ales dacă ar mai putea reveni ceva fericiţilor neamuri din ţara românească. Am lăsat grupul de moştenitori să întreprindă mai departe demersu­rile şi noi am considerat chestiunea închisă. CONGRESUL DE LA PISTANY Iată, însă, că, la Pistany, cunos­cuta staţiune balneară din Cehoslo­vacia, s’a ţinut la 23 August, un congres asemănător cu o poveste mai interesantă decât aceia a lui Cârsto­cea, de asemenea în jurul unei a­­faceri de moştenire, moştenitorii a­­flându-se mai prin toate părţile, in­clusiv România. S-au întrunit la Pistany membrii familiilor Aguilar, Weiner, Roth, Vo­­rb­ec, precum şi avocaţi din diferite ţăr­i reprezentând circa 300 de per­soane. Congresul a hotărît ca o de­legaţie să plece la Londra pentru revendicarea moştenirei lordului s’ar fi refugiat la, Amsterdam unde a trecut din nou la judaism, schim­­bându-şi numele de Diego, pe care îl purta ca episcop, în acela de Moi­­se. De la Amsterdam, fostul episcop plecă la Viena unde mama sa muri în 1746. Documentele vechi arată că Moise Raphael d'Aguilar s'a bucurat de o­crotirea împărătesei Maria Tereza, care l-a făcut baron. El luă în aren­dă monopolul tutunului și reprezen­ta Austria în tratativele duse în An­glia pentru un împrumut de 360 mii lire sterline. Baronul Moise Raphael împrumutase împărătesei Maria Te­reza suma de 300.000 de galbeni, bani cu care s’a clădit castelul Sc­hoen­­brun. ŞI BARONUL DEVINE LORD ENGLEZ acum o sută de ani şi care ar fi lă­sat o moştenire de 40 milioane lire sterline. Moise Raphael Aguilar, mort la în­ceputul secolului trecut ca bancher bogat n’a lăsat nici un descendent direct. POVESTEA EPISCOPULUI EVREU Familia Aquilar e originară din Spania. Un Aquilar, evreu de origi­nă, fiind acuzat de inchiziţie de a practica, în ascuns, cultul mo­zaic, a fost torturat şi în urmă pus în libertate cu condiţia ca unul din fiii săi să se facă preot. Acest fiu, Moise Rapael, internat într’o raânăs­­tire, i s’a dat o cultură şi o educaţie specială şi, tânăr fiind, a devenit e­­piscop de Toledo. Tatăl său, fiind iarăş acuzat că ar practica ritualul mozaic,­­a fost din nou supus tortu­rilor şi a murit fără ca fiul său, e­­piscopul să fi putut interveni în fa­voarea sa. EPISCOPUL DEVINE BARON Mai târziu, episcopul Raphael d’Aguilar trebui, el însuş, să fugă din Spania împreună cu mama şi După unele­ versiuni, baronul Moi­se Raphael s’ar fi stabilit la Londra, părăsind Viena, înainte de a pleca în călătorie, baronul a avut grije de fratele său. Moise s’a naturalizat în Anglia, a înfiinţat la Londra o mare bancă, a fost numit lord şi la bătrîneţe s’a retras la o fermă a lui ducând o viaţă retrasă. A murit la Londra ne­căsătorit, nelăsând nici un testa­ment, ci numai o însemnare în care arată că dăruește menajerei sale, Sa­rah Lopez. 40.000 lire sterline. Ave­rea lui de 40 milioane lire sterline e de atunci administrată de guvernul englez. FRATELE EPISCOPULUI Am spus că lordul Moise Raphael d’Aguilar se înngi’ijise de fratele său, înainte de a se stabili la Londra, arendase pentru acest frate proprie­tatea contelui Sternberg din Boemia de Nord-Vest. Germanizându-se, fratele episcopului îşi schimbase in­tuise fratelui său despre a cărui moarte n'a ştiut. Acest frate, Abraham (după alţii Salomon) de Aguilar Weiner, avea doi băeţi şi o fată. Unul din băeţi ră­mase în Boemia la Hodecin după moartea părintelui său, celălalt se stabili în Ungaria şi fiică-sa se că­sători cu un anume Roth. Fiul ră­mas la Hodecin păstrase jurnalul intim al părintelui său. JURNALUL REVELATOR Jurnalul constituie un document important, conţinând toată istoria familiei d’Aguilar. E scris în limba spaniolă cu litere ebraice. In aceste însemnări se mai constată că lordul Moise Raphael întemeiase o sinago­gă la Viena şi că rămăsese un apă­rător al evreilor refugiaţi din Praga. Al doilea fiu al lui d’Aguilar Wei­ner, trecu în Ungaria împreună cu familia lui, nu-şi păstră numele de Weiner adoptând numele de Agular ca fiind mai scurt. DANSUL MILIOANELOR DE LIRE Azi urmaşii familiei sunt risipiţi în lumea întreagă, până şi în Româ­nia. Unii moştenitori s’ar găsi prin Australia. Contele Coudenhove Ka­­lergi, sprijinitorul ideii pan-europe­­ne, se găseşte între moştenitori, ma­ma sa fiind o coborîtoare a familiei Weiner. Aceasta e toată povestea. Acţiunea de revendicare a moştenirii s’a înce­put în cursul anului după ce încer­cări separate s’au mai făcut de că­tre diferiţi moştenitori. Acţiunea de revendicare e condu­să de Isidor Aguilar, avocat la Vâr­­sac, în Iugoslavia, unul dintre moş­tenitori. CONGRESUL SOKOLILOR DRAGA, ?9. (Rador). — Pregătirile pentru congresul Sokolilor, care va avea loc anul viitor, se află într’un stadiu destul de înaintat. Iugoslavia va trimite mai multe mii de delegaţi Se­ anunţă, de asemenea sosirea unui grup de 3—1000 de americani, care va rămânea un timp mai îndelun­gat în Cehoslovacia, vizitând și prin­cipalele orașe slovace. REBELIUNEA DIN JUD. CERNĂUŢI CERNĂUŢI, 29. — Autorităţile lo­cale au fost înştiinţate că eri, 28 August, la ora 2 după amiază, s'a produs o rebeliune în comuna Du­­păuţi, jud. Cernăuţi. La acea oră ţăranii se adunaseră pentru horă. Întrucât ei, respectând vechiul calendar, socoteau ziua ca sărbătoarea „Adormirea Maicii Dom­nului". Prefectura de judeţ dăduse insă ordine severe pentru respectarea noului namuular. În acest scop, pre­torul plăşei Sipineţi, însoţit de o pa­trulă de jandarmi, a încercat să o­­prească hora. Ţăranii revoltaţi, au gonit cu pie­tre pe jandarmi lovind pe câţiva din ei. Din grupul de ţărani s’au tras şi focuri de revolver. Pretorul, şeful de jandarmi şi sol­daţii din patrulă s’au retras barica­­dându-se d­in localul Jandarmeriei de unde au cerut telefonic ajutoare. La faţa locului au sosit noul echi­pe de jandarmi sub conducerea şe­fului de post din Lujeni. Aceştia au reuşit să potolească spiritele, iar la Grs­S scris roşi săteni. an fac» avostati mim .* „Nautilus“ în plin­ă furtună polară Corespondenţă specială pen­tru „Dimineaţa” trimisă de Sir Hubert Wilkins. De pe bord, prin fără fir. Miercuri 26 August. — Din cauza accidente­lor, despre care am relatat eui — pierderea cârmei de adâncime şi defectul la acumulator nu am putut porni, sub ghiaţă aseară. Bateria în­să e excelentă, aşa încât un element lipsă nu e nici o nenorocire. Blocuri mari de ghiaţă ne ame­ninţă din toate părţile şi am trebuit în consecinţă să navigăm pe marea deschisă. Vântul sufla cu putere, sloiurile de ghiaţă plutitoare, ve­­niau cu repeziciune şi ne barau dru­mul, încât nu puteam înainta decât foarte încet. ÎNGHEAŢĂ TUBURILE DE APĂ... Azi dimineaţă ne aflam la margi­nea masselor de ghiaţă plutitoare şi speram să ne putem scufunda şi să facem măsurători de gravitaţie. Intenţionam deasemeni să facem şi măsurători de adâncime a apei, ma­rea având in acest foc o adâncime de peste 2000 metri. Furtuna însă s’a înteţit împingând ghiaţa în spre noi. A trebuit să pornim din nou în largul mării. Munca pe covertă de­venise un adevărat chin în vântul îngheţat, cu atât mai mult cu cât in vederea experienţelor de scufunda­re îndepărtasem de pe covertă tot ce ne-ar fi putut ocroti împotriva furtunei. Pe parmalâcul covertei, la pe­riscop şi în vârful turnului de co­mandă, atârnau ţurţuri mari de ghiată. Duşumeaua încăperei in ca­re stăm in timpul zilei se acoperise şi ea cu un strat gros de ghiată, iar tuburile de apă îngheţaseră. Un nit In camera scafandrienior se deşu­­rubă, ceia ce contribui la agravarea situaţiei, apa îngheţată pătrunzând cu încetul in acest compartiment. CEAŢĂ ŞI VISCOL Massele compacte de ghiaţă plu­titoare nu ne mai ameninţă, fie că navigăm în marea deschisă, fie că înaintăm printre sloiurile de ghiaţă plutitoare. Până acum aceste masse erau într’o continuă mişcare puter­nică, datorită vântului şi curentelor submarine şi aşa încât ne era cu neputinţă să înaintăm în mod regu­lat. Plutim încoace şi încolo cu mo­toarele noastre electrice într’un tempo foarte moderat, iar când „Nautilus” e aruncat între două va­luri, ne simţim aproape tot atât de prost ca şi la traversarea Oceanu­lui Atlantic. Ceaţa şi viscolul ne împiedică, să vedem ce se petrece în faţa noa­stră : câte­odată nu mai zărim mar­ginea blocurilor de ghiaţă. Pe ziua de mâine, sperăm să avem vreme mai bună, şi mai mult noroc, aşa în­cât să ne putem scufunda sub ghia­tă cu prora submarinului spre Nord. Copyright by King Fea­tures Syndicate 0 săptămână în Cadrilater­ ­ile. E valea Batovei, la gra­niţa de miază-zi a Dobrogei. Un drum până acolo cu multe popasuri, în Dobrogea, a făcut săptămâna trecută, redactorul nostru d. Constantin Băleanu. In reportagiile cari vor apare în „DIMINEAŢA”, colegul nos­tru va povesti lucruri şi fapte , în hotarele ţării noastre o regiune blagoslovită de Dumne­zeu, unde, alături de grâu şi po­rumb, înfloreşte bumbacul şi se coace orezul, unde portocalul e pom­ite grădină şi unde în iarna cea mai grea zăpada căzută în timpul nopţii piere odată cu ze­ dintre cele mai interesante, cu­lese din aceasta regiune. Căci într’adevăr în nicio altă regiune a ţării nu stau la un loc atâta sărăcie şi atâta fertilitate, atâtea necazuri şi atâta înţelep­ciune, atât primitivism, atâta indolenţă şi totuş atâta hărnicie ca în această provincie. Sunt lucruri curioase, cu care peisajul românesc nu e o­­bicinuit: hergheliile de măgari, cămilele dela Duranlar, foceie dela Can­acra, cormoranii dela Ghiaur Suiugiuc, morile cu vele, fântânile din cari apa se scoate cu măgarii, bordeele colonişti­lor macedoneni, lucruri despre cari s’au vorbit prea puţin sau de loc în presa noastră şi des­pre cari redactorul nostru va scrie cu talentul pe cari cititorii noştri i-l cunosc. Primul reportaj va apare Marţi 1 Septembrie. Căsătoria „prinţului Monolulu Prinţul Monolulu, un negru nelipsit la cursele de cai dela Epsom şi Derby, cu numele sau adevărat Peter Charles Kn­y, s’a căsătorit cu o londoneză în vârstă de 22 ani, mis Nely Amelia Adkins. Clişeu­ arată pe prinţul negru cu tânăra lui soţie, plecând dela ofiţerul stării civile. atîtudinea Italiei la Liga Naţiunilor ROMA, 29. (Rador). — B. Mussoli­ni a avut azi o lungă întrevedere la Palatul Venezia cu d. Grandi, mini­strul de externe­ D. Grandi a făcut şefului guver­nului o expunere amănunţită a che­stiunilor ce vor fi examinate la Ge­neva, în Comisiunea Europeană, în­ consolul şi în adunarea Societăţii Naţiunilor, D. Mussolini a dat d-lui Grandi instrucţiunile ce vor călăuzi desfă­şurarea acţiunei delegaţiei italiene, in problemele ce vor veni in dis­cuţie.

Next