Dimineaţa, septembrie 1931 (Anul 27, nr. 8867-8895)
1931-09-01 / nr. 8867
Anal XXVII - Ho. 8660 A APĂRUT No. 9 DIN EXCELENTA PUBUCAȚIUNE DE VÂNZARE LĂILIBRĂRII $1 DEPOZITE DEZIARE 3 pagini Fondată în 1904 de CONST. MILLEI 3 Lei I București, Sfr. Const. Mills 1F-11 csorimiar) Mărfi 1 Septembrie 1931 A APARUT NUMĂR NOU CALITATEA5 laustrala 32 PAGINI MARI 10 LEI Telel.: 306 67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcția: 357,72. Ad-tia: 307/69. Provincia: 310/66 ^ZZZIZ.^ZZIZ_ Paralizia infantilă a reapărut Ea face ravagii în Ardeal Nu vrem să alarmăm pe numeroşii noştri cititori. Vrem să-i prevenim însă, şi, mai ales, vrem să incităm autorităţile noastre sanitare pentru o acţiune de profilaxie, care să scutească populaţia noastră de nenorociri ca acelea din anii 1927 şi 1928, venite toi pe urma paraliziei infantile care infectase atunci brusc ţara. Astăzi epidemia bântuie în mod serios în regiunea Aradului. Au fost şi cazuri mortale. De obicei, epidemia de paralizie infantilă bântuie în lunile călduroase de vară, avându-şi apogeul în August. E multă probabilitate că epidemia a existat în acea regiune a Ardealului, mai de mult, sub forme sporadice, şi acum a atins apogeul. Nu este însă nici un motiv să n’o vedem reapărând iar în toate judeţele. Nu ştim, şi n’am auzit că ministerul sănătăţii să fi făcut cunoscut populaţiei pericolul de care e ameninţată prin această epidemie. Conştienţi că ziarul nostru, cel mai popular ziar din ţară, şi cel cu tiraj mai mare, este, chiar prin aceasta, cel mai puternic şi mai eficace organ de propagandă profilactică, ne simţim datori a avertiza noi publicul, că singurul mijloc mai eficace de a scăpa de molipsire — şi îndeosebi la paralizia infantilă unde microbul e încă necunoscut — este să se evite contactul cu bolnavul sub orice formă, şi denunţarea către autorităţi a oricărui caz suspect de paralizie spre a se executa imediat IZOLAREA bolnavului. Nu se sfiim să amintimi cu acest prilej autorităţilor sanitare să se aprovizioneze cu destul Ser curativ şi cu „ser de convalescent!” (dacă e posibil) ca să nu fim siliţi să aşteptăm, în toiul epidemiei, sosirea lor de la... Paris. Să nu uităm că a preveni este mai eficace decât a curarisi. Dr. Ygrec dacă brutarii s’ar pune in grevă Consiliul de miniştri a hotarit rechiziţionarea butăriilor Consiliul de miniştri a autorizat , în cazul unei eventuale greve in partea brutarilor, pe lângă conursul ce se va da de manutanţe, aînea necesară populaţiei civile în ►calităţile reşedinţă de judeţ, unde a va produce greva, se va fabrica achiziţionându-se brutăriile, evental şi morile, cu întregul lor perimaj care nu ar fi mobilizabil; râul şi făina necesară fabricaţiei ainei, precum şi mijloacele de ransportare a acestor materiale. Rechiziţionările se vor face pe aza prevederilor legii şi regulamentului asupra rechiziţiilor, In noatităţile ce vor fi desemnate destre ministerul de interne în înţelegere cu ministerul armatei. Toate rechiziţiunile şi prestaţiunile, vor da drept la despăgubiri, conform legii rechiziţiunilor, şi după formalităţile prevăzute de regulamentul acestei legi. Consiliul a mai autorizat rechiziţionarea sub formă de închiriere, pe timp limitat, a tuturor brutăriilor din oraşul Piteşti. Se autoriză de asemenea concentrarea lucrătorilor brutari cari funcţionează la aceste imitării şi cari aparţin elementelor armatei din complectare şi rezervă. Cheltuelile necesitate de aceste operaţiuni cad în sarcina ministerului de interne. f estarea conducătorilor Băncii Generale a Ţarii Româneşti din Galaţi şi sunt acuzaţi de grave nereguli_____ GALAŢI. 29. — Am anunţat la tmp că, la cabinetul I instrucţieunt cercetaţi d-nii Hanagic şi Contantin directorul şi subdirectorul acursalei din localitatea Băncii generale a ţării Româneşti. Aceste ceretări au fost determinate de constaările făcute că cei doi conductori ai instituţiei, au săvârşit grave nereguli acordând credite de militane unor întreprinderi din Galaţi,ară a avea autorizaţia centrale. De asemeni d-lor Hanagic şi Constantin li se mai aducea învinuirea ■ă ar fi comis malversation de fonturi. După ce d. jude instructor datei Pantelimon, de la cabinetul Instrucţie, a interogat in mai multe rânduri pe inculpaţi a procedat in cursul zilei de Cri la o descindere a sediul sucursalei, cu care prilej dau verificat de un expert conta- 3Î1 o parte din scripte, stabilindu-se elementele de culpă suficiente împotriva celor doi conducători. In cursul zilei de azi cercetările au continuat. Rezultatul acestor cercetări a fost lansarea a doua mandate de arestare. Această hotărîre a magistratului a impresionat atât de mult pe Hanagic încât, pe când era condus la confirmare a încercat să-şi pună capăt zilelor cu un revolver. El a fost reţinut de gardianul public care-l însoţea. Astăseară mandatele de arestare au fost judecate de secţia tribunalului de vacanţă. Pronunțarea a fost amânată pentru Luni. Știrea a produs senzație. ----- Gandhi s’a îmbarcat pentru Londra BOMBAY 29, (Bador). Gandhi s'a îmbarcat plecând spre Londra, ca să asiste la lucrările conferinţei „Mesei rotunde Înainte de plecare, Gandhi a ţinut o cuvântare mulţimii imense, care venise să il salute. După plecarea vaporului, s’a produs o ciocnire între mulţimea de partizani ai lui Gandhi şi un cortegiu de manifestanţi adversari ai lui şi ai înţelegerii cu Marea Britanie. Vreo 20 manifestanţi au fost serios răniţi. ■.*1*1111'1* 1 p" ' 1..... —— ......mmmma Tâlhărie la drumul mare CERNĂUŢI, 30. — Noapteatrecută maşina No. 710 Cernăuţi, în care se găseau marele industriaş Romaşcanu şi doi funcţionari particulari a fost atacată de bandiţi. Tâlharii, cari au aflat că d. Romaşcanu avea asupra sa o mare sumă de bani, au oprit maşina şi s’au năpustit asupra industriaşului incercând să-l jefuiască. Şoferul Robert Coval i-a sărit într’ajutor şi între bandiţi şi călători s’a încins o luptă disperată. In timpul luptei şi-a făcut apariţia o căruţă. Sătenii aflaţi în căruţă au sărit şi ei în ajutorul călătorilor. Şoferul a dat drumul maşinei şi a adus cazul la cunoştinţa autorităţilor locale. Imediat au plecat în urmărirea tâlharilor câţiva jandarmi. Bandiţii nu au mai putut fi însă prinşi. »-«sau Plecarea sultanuilui barocului din Franţa PARIS, 29. (Rador). — Sultanul Marocului s’a îmbarcat azi la Marsilia, inapoindu-se lui Maroc după o vizită de trei săptămâni la Paris si in diarite oraşe din centrul estul şi sud-estul Franţei. Sultanul călătoreşte pe bordul crucişătorului „Colbert”. SOARTA PETIŢIILOR — Dacă cetăţeanul ar fi deştept, în loc să aştepte somaţia tească impozitele, avd face petiţie ca să fie încasat. — De ce ? — Până să vină răspunsul... ca să-şi plă■ O fantastică afacere de moştenire Patruzeci milioane lire sterline rămase în urma unui episcop evreu din vremea inchiziţiei Acum doi ani, cam tot pe această fratele său. Există dovezi cum că vreme, ne-am ocupat în ziarul nostru de chestiunea unei mari moşteniri ce s’ar găsi în America lăsată de un oarecare Cârstocea. In scurt timp, o vastă corespondenţă ne-a venit din toate colţurile ţării şi câteva sute de moştenitori au şi organizat un congres care s-a ţinut, mi se pare, în strada Băinari. Câteva sute de „cârstoci“ şi rude cu Cârstocea, au dezbătut o zi întreagă posibilitatea de a ajunge în posesiunea faimoasei moşteniri a primului Cârstocea refugiat în California acum vre-o 30 de ani. Ne-am ocupat atunci de acest congres, după care s’re redactat o moţiune, s’a dat o procură unui grup de moştenitori, s’a angajat un avocat plătit cu onorariul ce va să vie din moştenire şi lucrurile au rămas baltă pentru că, la urma urmelor, am început să ne cam îndoim dacă moştenirea mai există şi mai ales dacă ar mai putea reveni ceva fericiţilor neamuri din ţara românească. Am lăsat grupul de moştenitori să întreprindă mai departe demersurile şi noi am considerat chestiunea închisă. CONGRESUL DE LA PISTANY Iată, însă, că, la Pistany, cunoscuta staţiune balneară din Cehoslovacia, s’a ţinut la 23 August, un congres asemănător cu o poveste mai interesantă decât aceia a lui Cârstocea, de asemenea în jurul unei afaceri de moştenire, moştenitorii aflându-se mai prin toate părţile, inclusiv România. S-au întrunit la Pistany membrii familiilor Aguilar, Weiner, Roth, Vorbec, precum şi avocaţi din diferite ţări reprezentând circa 300 de persoane. Congresul a hotărît ca o delegaţie să plece la Londra pentru revendicarea moştenirei lordului s’ar fi refugiat la, Amsterdam unde a trecut din nou la judaism, schimbându-şi numele de Diego, pe care îl purta ca episcop, în acela de Moise. De la Amsterdam, fostul episcop plecă la Viena unde mama sa muri în 1746. Documentele vechi arată că Moise Raphael d'Aguilar s'a bucurat de ocrotirea împărătesei Maria Tereza, care l-a făcut baron. El luă în arendă monopolul tutunului și reprezenta Austria în tratativele duse în Anglia pentru un împrumut de 360 mii lire sterline. Baronul Moise Raphael împrumutase împărătesei Maria Tereza suma de 300.000 de galbeni, bani cu care s’a clădit castelul Schoenbrun. ŞI BARONUL DEVINE LORD ENGLEZ acum o sută de ani şi care ar fi lăsat o moştenire de 40 milioane lire sterline. Moise Raphael Aguilar, mort la începutul secolului trecut ca bancher bogat n’a lăsat nici un descendent direct. POVESTEA EPISCOPULUI EVREU Familia Aquilar e originară din Spania. Un Aquilar, evreu de origină, fiind acuzat de inchiziţie de a practica, în ascuns, cultul mozaic, a fost torturat şi în urmă pus în libertate cu condiţia ca unul din fiii săi să se facă preot. Acest fiu, Moise Rapael, internat într’o raânăstire, i s’a dat o cultură şi o educaţie specială şi, tânăr fiind, a devenit episcop de Toledo. Tatăl său, fiind iarăş acuzat că ar practica ritualul mozaic,a fost din nou supus torturilor şi a murit fără ca fiul său, episcopul să fi putut interveni în favoarea sa. EPISCOPUL DEVINE BARON Mai târziu, episcopul Raphael d’Aguilar trebui, el însuş, să fugă din Spania împreună cu mama şi După unele versiuni, baronul Moise Raphael s’ar fi stabilit la Londra, părăsind Viena, înainte de a pleca în călătorie, baronul a avut grije de fratele său. Moise s’a naturalizat în Anglia, a înfiinţat la Londra o mare bancă, a fost numit lord şi la bătrîneţe s’a retras la o fermă a lui ducând o viaţă retrasă. A murit la Londra necăsătorit, nelăsând nici un testament, ci numai o însemnare în care arată că dăruește menajerei sale, Sarah Lopez. 40.000 lire sterline. Averea lui de 40 milioane lire sterline e de atunci administrată de guvernul englez. FRATELE EPISCOPULUI Am spus că lordul Moise Raphael d’Aguilar se înngi’ijise de fratele său, înainte de a se stabili la Londra, arendase pentru acest frate proprietatea contelui Sternberg din Boemia de Nord-Vest. Germanizându-se, fratele episcopului îşi schimbase intuise fratelui său despre a cărui moarte n'a ştiut. Acest frate, Abraham (după alţii Salomon) de Aguilar Weiner, avea doi băeţi şi o fată. Unul din băeţi rămase în Boemia la Hodecin după moartea părintelui său, celălalt se stabili în Ungaria şi fiică-sa se căsători cu un anume Roth. Fiul rămas la Hodecin păstrase jurnalul intim al părintelui său. JURNALUL REVELATOR Jurnalul constituie un document important, conţinând toată istoria familiei d’Aguilar. E scris în limba spaniolă cu litere ebraice. In aceste însemnări se mai constată că lordul Moise Raphael întemeiase o sinagogă la Viena şi că rămăsese un apărător al evreilor refugiaţi din Praga. Al doilea fiu al lui d’Aguilar Weiner, trecu în Ungaria împreună cu familia lui, nu-şi păstră numele de Weiner adoptând numele de Agular ca fiind mai scurt. DANSUL MILIOANELOR DE LIRE Azi urmaşii familiei sunt risipiţi în lumea întreagă, până şi în România. Unii moştenitori s’ar găsi prin Australia. Contele Coudenhove Kalergi, sprijinitorul ideii pan-europene, se găseşte între moştenitori, mama sa fiind o coborîtoare a familiei Weiner. Aceasta e toată povestea. Acţiunea de revendicare a moştenirii s’a început în cursul anului după ce încercări separate s’au mai făcut de către diferiţi moştenitori. Acţiunea de revendicare e condusă de Isidor Aguilar, avocat la Vârsac, în Iugoslavia, unul dintre moştenitori. CONGRESUL SOKOLILOR DRAGA, ?9. (Rador). — Pregătirile pentru congresul Sokolilor, care va avea loc anul viitor, se află într’un stadiu destul de înaintat. Iugoslavia va trimite mai multe mii de delegaţi Se anunţă, de asemenea sosirea unui grup de 3—1000 de americani, care va rămânea un timp mai îndelungat în Cehoslovacia, vizitând și principalele orașe slovace. REBELIUNEA DIN JUD. CERNĂUŢI CERNĂUŢI, 29. — Autorităţile locale au fost înştiinţate că eri, 28 August, la ora 2 după amiază, s'a produs o rebeliune în comuna Dupăuţi, jud. Cernăuţi. La acea oră ţăranii se adunaseră pentru horă. Întrucât ei, respectând vechiul calendar, socoteau ziua ca sărbătoarea „Adormirea Maicii Domnului". Prefectura de judeţ dăduse insă ordine severe pentru respectarea noului namuular. În acest scop, pretorul plăşei Sipineţi, însoţit de o patrulă de jandarmi, a încercat să oprească hora. Ţăranii revoltaţi, au gonit cu pietre pe jandarmi lovind pe câţiva din ei. Din grupul de ţărani s’au tras şi focuri de revolver. Pretorul, şeful de jandarmi şi soldaţii din patrulă s’au retras baricadându-se din localul Jandarmeriei de unde au cerut telefonic ajutoare. La faţa locului au sosit noul echipe de jandarmi sub conducerea şefului de post din Lujeni. Aceştia au reuşit să potolească spiritele, iar la GrsS scris roşi săteni. an fac» avostati mim .* „Nautilus“ în plină furtună polară Corespondenţă specială pentru „Dimineaţa” trimisă de Sir Hubert Wilkins. De pe bord, prin fără fir. Miercuri 26 August. — Din cauza accidentelor, despre care am relatat eui — pierderea cârmei de adâncime şi defectul la acumulator nu am putut porni, sub ghiaţă aseară. Bateria însă e excelentă, aşa încât un element lipsă nu e nici o nenorocire. Blocuri mari de ghiaţă ne ameninţă din toate părţile şi am trebuit în consecinţă să navigăm pe marea deschisă. Vântul sufla cu putere, sloiurile de ghiaţă plutitoare, veniau cu repeziciune şi ne barau drumul, încât nu puteam înainta decât foarte încet. ÎNGHEAŢĂ TUBURILE DE APĂ... Azi dimineaţă ne aflam la marginea masselor de ghiaţă plutitoare şi speram să ne putem scufunda şi să facem măsurători de gravitaţie. Intenţionam deasemeni să facem şi măsurători de adâncime a apei, marea având in acest foc o adâncime de peste 2000 metri. Furtuna însă s’a înteţit împingând ghiaţa în spre noi. A trebuit să pornim din nou în largul mării. Munca pe covertă devenise un adevărat chin în vântul îngheţat, cu atât mai mult cu cât in vederea experienţelor de scufundare îndepărtasem de pe covertă tot ce ne-ar fi putut ocroti împotriva furtunei. Pe parmalâcul covertei, la periscop şi în vârful turnului de comandă, atârnau ţurţuri mari de ghiată. Duşumeaua încăperei in care stăm in timpul zilei se acoperise şi ea cu un strat gros de ghiată, iar tuburile de apă îngheţaseră. Un nit In camera scafandrienior se deşurubă, ceia ce contribui la agravarea situaţiei, apa îngheţată pătrunzând cu încetul in acest compartiment. CEAŢĂ ŞI VISCOL Massele compacte de ghiaţă plutitoare nu ne mai ameninţă, fie că navigăm în marea deschisă, fie că înaintăm printre sloiurile de ghiaţă plutitoare. Până acum aceste masse erau într’o continuă mişcare puternică, datorită vântului şi curentelor submarine şi aşa încât ne era cu neputinţă să înaintăm în mod regulat. Plutim încoace şi încolo cu motoarele noastre electrice într’un tempo foarte moderat, iar când „Nautilus” e aruncat între două valuri, ne simţim aproape tot atât de prost ca şi la traversarea Oceanului Atlantic. Ceaţa şi viscolul ne împiedică, să vedem ce se petrece în faţa noastră : câteodată nu mai zărim marginea blocurilor de ghiaţă. Pe ziua de mâine, sperăm să avem vreme mai bună, şi mai mult noroc, aşa încât să ne putem scufunda sub ghiată cu prora submarinului spre Nord. Copyright by King Features Syndicate 0 săptămână în Cadrilater ile. E valea Batovei, la graniţa de miază-zi a Dobrogei. Un drum până acolo cu multe popasuri, în Dobrogea, a făcut săptămâna trecută, redactorul nostru d. Constantin Băleanu. In reportagiile cari vor apare în „DIMINEAŢA”, colegul nostru va povesti lucruri şi fapte , în hotarele ţării noastre o regiune blagoslovită de Dumnezeu, unde, alături de grâu şi porumb, înfloreşte bumbacul şi se coace orezul, unde portocalul e pomite grădină şi unde în iarna cea mai grea zăpada căzută în timpul nopţii piere odată cu ze dintre cele mai interesante, culese din aceasta regiune. Căci într’adevăr în nicio altă regiune a ţării nu stau la un loc atâta sărăcie şi atâta fertilitate, atâtea necazuri şi atâta înţelepciune, atât primitivism, atâta indolenţă şi totuş atâta hărnicie ca în această provincie. Sunt lucruri curioase, cu care peisajul românesc nu e obicinuit: hergheliile de măgari, cămilele dela Duranlar, foceie dela Canacra, cormoranii dela Ghiaur Suiugiuc, morile cu vele, fântânile din cari apa se scoate cu măgarii, bordeele coloniştilor macedoneni, lucruri despre cari s’au vorbit prea puţin sau de loc în presa noastră şi despre cari redactorul nostru va scrie cu talentul pe cari cititorii noştri i-l cunosc. Primul reportaj va apare Marţi 1 Septembrie. Căsătoria „prinţului Monolulu Prinţul Monolulu, un negru nelipsit la cursele de cai dela Epsom şi Derby, cu numele sau adevărat Peter Charles Kny, s’a căsătorit cu o londoneză în vârstă de 22 ani, mis Nely Amelia Adkins. Clişeu arată pe prinţul negru cu tânăra lui soţie, plecând dela ofiţerul stării civile. atîtudinea Italiei la Liga Naţiunilor ROMA, 29. (Rador). — B. Mussolini a avut azi o lungă întrevedere la Palatul Venezia cu d. Grandi, ministrul de externe D. Grandi a făcut şefului guvernului o expunere amănunţită a chestiunilor ce vor fi examinate la Geneva, în Comisiunea Europeană, în consolul şi în adunarea Societăţii Naţiunilor, D. Mussolini a dat d-lui Grandi instrucţiunile ce vor călăuzi desfăşurarea acţiunei delegaţiei italiene, in problemele ce vor veni in discuţie.